Sunteți pe pagina 1din 15

Controlul cunotinelor teoretice

Osteologie, artrosindesmologie, miologie


1

Craniul componente, compartimente, rol funcional. Aplicabilitatea informaiilor despre structura


craniului.
Scheletul capului (cranium) :
adpostete encefalul cu nervii cranieni, majoritatea organelor senzoriale (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ), poriuni
ale tubului digestiv i cilor respiratorii ;
este alctuit din neurocraniu (sau craniul cerebral) i viscerocraniu (splanhnocraniu sau oasele feei), compartimente
delimitate printr -un plan, care trece prin glabel, marginea supraorbitar , arcul zigomatic, conductul auditiv extern,
linia nucal superioar i protuberana occipital extern
Oaselor craniului li se descriu un ir de particulariti:
toate sunt unite imobil, cu excepia mandibulei;
faa exocranian (pericraniul) este convex, acoperit de un periost subire, detaabil (mai puin la nivelul suturilor),
cu o capacitate de osteogenez minim (incapabil de a forma calusul osos n fracturi);
faa endocranian, concav, cptuit de dura mater, prezint o serie de depresiuni: anul sinusului sagital superior,
foveole granulare, sinusuri venoase, anuri arteriale, impresiuni digitale ale girusurilor cerebrale etc.;
oasele calvariei sunt oase plate, alctuite din dou lame/ table compacte (extern i intern);
- lamina cranii interna (lamina vitrea) n traumatisme, se sparge n fragmente mici;
ntre aceste 2 lame compacte se conine substan spongioas diplo, bogat n mduv roie i strbtut de
numeroase canale prin care trec venele diploice;
solzul temporalului este singurul, care nu prezint diplo;
comunicrile/orificiile oaselor ale calvariei servesc pentru pasajul venelor emisare i diploice, cu rol anastomotic ntre
sinusurile durei mater i venele extracraniene;
grosimea oaselor calvariei este variabil, mai mic la nivelul sinusurilor (cca 2-6 mm), iar maximal (10-15 mm) la
nivelul protuberanei occipitale interne;
marginile oaselor calvariei sunt scvamoase sau dinate; articularea lor la nivelul suturilor creeaz o rezisten crescut;
suturile permit la copil o cretere a neurocraniului; la copil i adult determin creterea elasticitii craniului, spre
deosebire de btrni unde suturile se osific i craniul i pierde elasticitatea;
leziunile frontalului intereseaz centrii corticali din lobii frontali ai encefalului, cele ale temporalului auzul, centrii
auditivi supremi, zona olfactiv, ale sfenoidului nervii optic, maxilar i mandibular, ale occipitalului cerebelul i
lobii occipitali, provocnd modificri optice, motorii;
lamina orbitalis a etmoidului, foarte subire e numit de hrtie / lamina papiracea);
baza craniului prezint diferene mari de grosime, pe alocuri format din lamele subiri de substan compact;
viscerocraniul include oase pneumatice (maxila, frontalul, sfenoidul, etmoidul, temporalul), care conin caviti cu aer
(sinusuri paranazale), comunicante cu cavitatea nazal.
2

Dezvoltarea craniului. Variante, anomalii de dezvoltare. Particulariti de vrst i de gen ale craniului,
explorarea lui pe viu.
DEZVOLTAREA CRANIULUI
Din punct de vedere al osificrii se descriu:
condrocraniul (osificare prin substituire osificare condral);
desmocraniul (din esut conjunctiv osificare desmal/fibroas).
n forma sa neurocraniul are o origine cartilaginoas, pentru oasele bazei craniului i una membranoas pentru cele
plate ale calotei.
PARTICULARITILE DE VRST A CRANIULUI:
la nou-nscut i la copilul mic raportul dinte craniul facial i cel cerebral e de 1:8 (la adult 1:4);
apariia dinilor lrgete faa; n absen funciei de masticaie apofizele alveolare aproape lipsesc; mandibula prezint
2 jumti (se contopesc ctre 2 ani), sutura metopic se osific ctre 2 ani;
la natere craniul are un volum mai mare n raport cu celelalte pori ale scheletului, baza lui este mai mic i mai
strmt, iar bolta cranian mai dezvoltat;
fontanelele reprezint persistene ale primei perioade de dezvoltare. Sunt fontanele: frontala, occipitala si
laterale(sfenoidale si mastoidiene)
membranoase i sunt determinate de osificarea incomplet a oaselor bolii craniene; ele se afl n locul de ntretiere a
suturilor, unde sau pstrat rmite de esut conjunctiv neosificat.

Prezena fontanelelor are o mare valoare funcional, deoarece face posibil deplasarea considerabil a oaselor bolii
craniene, datorit crui fapt n timpul naterii craniul se adapteaz la forma i mrimea canalului de natere; fontanelele
permit nclecarea oaselor, micornd diametrele craniului.
MODIFICRILE ULTERIOARE DE VRST, CARE SE EVIDENIAZ PE RADIOGRAME SUNT:
contopirea ambelor jumti ale mandibulei (1-2 ani);
sudarea ambelor jumti ale osului frontal n locul sutura frontalis (2 ani);
concreterea tuturor poriunilor osului occipital;
sinostozarea corpului osului sfenoidal cu partea bazilar a occipitalului n locul sincondrozei sfenooccipitale;
dispar fontanelele, se formeaz suturi cu conturi dinate tipice (2-3 ani);
apare i se dezvolt pneumatizarea oaselor;
sinusul frontal se observ pe radiogram la finele anului nti de vrst;
celulele etmoidale se vd deja n primii ani de via;
sinusul maxilar (Highmori) se vede pe radiograma nounscutului sub aspectul unei transparene alungite de mrimea
unui bob de mazre;
dispariia suturilor i contopirea oaselor la adult.
PARTICULARITILE DE SEX ALE CRANIULUI
craniul la femei este mai uor, mai ngust, cu o capacitate la femei e de cca 1300 cm3, iar la brbai de 1450 cm3.
Diferena poate fi explicat prin parametrii mai mici al corpului la femei;
oasele craniului la femei sunt mai subiri, iar componentele osoase mai puin proeminente/pronunate; conturul feei
este mai rotund, oasele mai netede, iar mandibula, maxila i dinii mai mici; tuberii, datorita traciunii musculare mai
slabe puin evideniai;
craniul facial n raport cu cel cerebral este mai mic n toi parametrii; dup Welcker lungimea bazei craniului n raport
cu lungimea calvariei la brbai este de 1:4,04, iar la femei 1:4,21;
la femei orbitele sunt mai mari, iar distana ntre ele mai mic, regiunea temporal este mai plat, iar nlimea
acesteia, mai mic;
arcurile superficiale pe craniul feminin sunt slab evideniate, fruntea are o direcie mai vertical, iar vortexul (cretetul
capului) este mai plat;
Uneori ns, particularitile de sex ale craniului sunt att de slab pronunate, nct nu permit determinarea exact a
craniului individului.
VARIATILE I ANOMALIILE DE DEZVOLTARE A CRANIULUI:
n aspect de dezvoltare anormal referitor la dimensiunile i capacitatea cutiei craniene, craniile pot fi: microcefale,
macrocefale i hidrocefale;
craniul microcefal este foarte redus, encefalul fiind insuficient dezvoltat, mult sub limitele normale (cu capacitatea sub
1300 cm3);
craniul macrocefal/megacefal are dimensiuni mari, este disproporionat (capacitatea depete 1450 cm3);
craniul hidrocefal este voluminos i rezultat dintr-o stare patologic a creierului, iar n encefal se conine o mare
cantitate de lichid cefalorahidian.
Se mai descriu:
anencefalia;
craniostenozis osificarea prematur a fontanelelor i suturilor;
scafocefalia nchiderea prematur a suturii sagitale craniul este lung i ngust;
acrocefalia nchiderea prematur a suturii coronare;
plagiocefalia nchiderea prematur a fontanelelor (unilateral) i a suturilor;
cranoischizisul lipsa bolii craniene.
EXPLORARE MANUAL.
Pot fi uor explorate manual urmtoarele repere osoase ale craniului:
- marginile supraorbitale, ntre care se determin glabela; n poriunea medial a fiecrei din margini poate fi palpat
incizura supraorbital;
- arcurile superciliare se palpeaz deasupra marginilor supraorbitale, a cror dezvoltare este n raport cu cea a sinusurilor
frontale;
- tuberele frontale, ce se palpeaz superior de arcurile superciliare;
- n regiunea posterioar se pot palpa protuberana i creasta occipital extern;
- n regiunile laterale ale bolii craniene se palpeaz tuberele parietale; inferior osul zigomatic i arcada zigomatic;
- conductul auditiv extern, posterior de care se palpeaz apofiza mastoid a temporalului;
- oasele nazale;
- maxila fosa canin, marginea infraorbital, apofizele ei frontal, alveolar i palatin (ultima prin cavitatea bucal);
- prin cavitatea bucal se palpeaz palatul dur;

- mandibula corpul, protuberana mental, unghiul mandibulei, arcada alveolar; prin cavitatea bucal se palpeaz
apofiza coronoidian;
- condilul mandibulei i articulaia temporomandibular se palpeaz prin introducerea unui deget n conductul auditiv
extern i executnd micrile de coborre i ridicare a mandibulei.
3

Frontalul aezare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional, consideraiuni clinice,
elementele palpabile pe viu.
Este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte la formarea
cavitatii nazale si orbitale. Prezinta o prtiune solzoasa si o portiune orizontala formata din o portiune nazala si
o portiune orbitala.
Solzul frontalului
formeaza fruntea;
Fata anterioara prezinta:
tuberculii frontali;
sub tuberculi, deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate - arcuri sprancenoase (supraciliare) - sau arcadele
orbitale;
intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita glabela, ce prezinta sutura metopica;
arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic;
marginile interne ale arcadei sprancenelor si glabelei se prelungesc in jos spre portiunea nazala a frontalului.
Aceasta apare ca o suprafata neregulata si dintata de pe care pleaca spina nazala;
pe fiecare arcada orbitala exista o scobitura numita incizura supraorbitala care poate fi uneori si un orificiu;
marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua cu creasta laterala a frontalului.
Fata exocraniana:
prezinta pe linia mediana gaura oarba de la care pleaca in sus creasta frontalului;
de o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni digitiforme;
marginea solzului este dintata si se articuleaza cu oasele parietale.
Portiunea orbitala a frontalului
e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase;
prezinta pe linia mediana scobitura etmoidala in forma de 'U' in care patrunde osul etmoid; ramurile laterale ale
scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de semicelulele etmoidului;
de o parte si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iau parte la formarea orbitelor:

aceste lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita fosa glandei lacrimale;

marginile posterioare ale lamelor osoase se articuleza cu aripa mica a sfenoidului.


Portiunea nazala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articuleaza anterior cu cele doua oase nazale
si posterior cu lama perpendiculara a etmoidului.
Conformatia interna a osului
la nivelul glabelei si lateral de ea osul sare doua cavitati pneumatice, simetrice numite si sinusurile frontale; cele
doua sinusuri sunt despartite de un sept si se deschid la nivelul nasului in meatul mijlociu.
4

Osul sfenoid, situare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional.


Os nepereche situat in partea centrala a bazei craniului. Vazut de jos in sus are forma unui fluture. Este alcatuit
din: corp, aripi mari, aripi mici, 2 apofize pterigoidiene.
Corpul
este situat central;
are forma cubica (6 fete);
se sudeaza :

anterior - cu frontalul si etmoidul;

posterior - cu occipitalul.
pe fata superioara (endocraniana) prezinta:

anterior - jugul sfenoidal - o suprafata a ce acopera spatiul dintre aripile mari ;

inapoia jugului - se afla un sant transversal numit santul chiazmatic (optic);

la fiecare extremitate a santului optic sunt orificiile optice prin care intra in craniu nervii optici care se
incruciseaza in santul optic formand chiazma optica;

posterior - saua turceasca - care este o scobitura ce prezina urmatoarele elemente:


gropita hipofizara - marginita anterior de tuberculul seii, posterior de o ridicatura numita lama
patrulatera, care, la fiecare extremitate are cate o apofiza clinoida posterioara.
tuberculul seii este marginit la extermitati de cate o apofiza clinoida anterioara.
lama patrulatera se continua posterior cu o suprafata inclinata care se articuleaza cu occipitalul.

in corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati: sinusurile sfenoide care se deschid in cavitatea nazala prin meatul nazal
superior.
Aripile mici:
sunt doua lame osoase de forma triunghiulara, ce pornesc de pe partile anterioare ale fetei superioare a corpului;
baza se fixeaza pe corp iar varful se indreapta in sus si inainte;
participa la formarea peretelui superior al orbitei.
Aripile mari:
pornesc de pe partile laterale ale corpului;
se indreapta in sus si inainte;
au o forma aproximativa de piramida cu trei fete:

o fata posterioara (centrala) care ia parte la formarea bazei craniene;

o fata anterioara (orbitala)

o fata externa (temporala) ce formeaza peretele cutiei craniene intre frontal si temporal.
la baza aripii mari sunt mai multe orificii din care:

anterior - gaura rotunda prin care trece nervul maxilar superior;

posterior - gaura ovala prin care trece nervul mandibular;


intre marginea posterioara a aripii mici si cea anterioara a aripii mari se afla fisura orbitala superioara prin care
se face legatura cu orbita.
Apofizele pterigoidiene:
sunt doua procese osoase care pornesc de pe fata inferioara a corpului si se indreapta in jos;
sunt formate din doua lame externa si interna .
intre lame se afla incizura pterigoidiana.
acestea dau insertii muschilor pterigoidieni.
5

Osul occipital amplasare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional, elementele palpabile pe
viu.
Este un os median si nepereche. El este situat in partea posterioara a cutiei craniene. Este alcatuit din: corpul
osului, doua parti laterale, solzul occipitalului. Toate acestea sunt grupate in jurul marii gauri occipitale prin care se face
legatura dintre cutia craniana si canalul vertebral.
Corpul:
este situat anterior fata de gaura occipitala pe linia mediana;
are forma cuboida (6 fete):

fata anterioara - se articuleaza cu corpul sfenoidului;

fata superioara - este scobita si sustine bulbul rahidian si puntea;

fata inferioara - este rugoasa si prezinta pe linia mediana tuberculul faringian, pentru insertia apofizei
faringiene;

fetele laterale - se articuleaza cu oasele temporale;


Partile laterale (condiliene):
sunt pe laturile gaurii occipitale;
pe fata inferioara a fiecarei parti laterale este o suprafata de articulare pentru prima vertebra cervicala;
prin fetele laterale, partile laterale se articuleaza cu osul temporal.
Solzul occipitalului:
este situat posterior fata de gaura occipitala;
este partea cea mai dezvoltata si subtire;
fata externa:

este convexa;

pe linia mediana prezinta protuberanta occipitala externa de la care pleaca creasta occipitala externa ce
merge pana la marea gaura occipitala;

de la protuberanta porneste lateral la dreapta si la stanga o linie curba numita linia nucala superioara;

aproximativ la mijlocul crestei occipitale externe este linia nucala inferioara;

zona din partea externa de deasupra liniei nucale superioare este neteda si poarta numele de ul occipital;

zona dintre linia nucala superioara si linia nucala inferioara este rugoasa, se numeste ul nucal si pe el se insera
muschii cefei;
fata interna:

este concava si corespunde encefalului;

prezinta median protuberanta occipitala interna de unde pleaca:


in jos - linia mediana si creasta occipitala interna care se bifurca pe marginile gaurii occipitale;
in sus - santul longitudinal superior;

lateral - santul anterior ( transversal);

aceste creste delimiteaza pe fata interna patru scobituri sau fose, de o parte si de alta a liniei mediane (doua
perechi de fose):
fosele cerebrale
- sunt situate deasupra santului transversal;
adapostesc emisferele cerebrale;
fosele cerebeloase
- sunt situate sup santul transversal;
adapostesc emisferele cerebeloase.
6 Osul parietal aezare, poziie anatomic, structur, rol funcional.
Este os pereche asezat pe partile laterale ale cutiei craniene(. 21, 22). Are forma patrulatera cu o fata externa convexa si
o fata interna concava.
Fata externa:
are in mijloc o proeminenta mai accentuata numita eminenta paritala;
sub eminenta parietala sunt doua linii curbe: linia temporala superioara si linia temporala inferioara pe care
se insera muschiul temporal.
Fata interna - este concava si are mai multe santuri pentru vasele sanguine si amprentele emisferelor cerebrale.
Marginea superioara:
este dintata ;
se articuleaza cu parietalul de partea opusa formand sutura sagitala;
anterior - se articuleaza cu frontalul;
posterior - se articuleaza cu occipitalul;
lateral - se articuleaza cu temporalul.
7

Osul etmoid situare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional, importana clinic a
celulelor etmoidale.
Este un os median si nepereche. E asezat intre frontal si sfenoid in partea bazala a craniului. Este format din lama
ciuruita, lama verticala, masele laterale.
Lama ciuruita
se afla in patea centrala a osului;
are forma dreptunghiulara;
se caracterizeaza prin existenta unui numar mare de orificii care o strabat si prin care trec fibrele nervului olfactiv;
se articuleaza anterior si lateral cu osul frontal, posterior cu osul sfenoid.
Lama verticala:
este perpendiculara pe lama ciuruita ;
este asezata in median;
prezinta doua portiuni:

una deasupra lamei ciuruite - crista galli - care proemina in cutia craiana;

una sub lama ciuruita - lama perpendiculara - care formeaza partea superioara a septului nazal.
Masele laterale (labirinte)
sunt asezate pe partile laterale ale lamei ciuruite;
prezinta urmatoarele elemente;

fetele externe sunt formate respectiv dintr-o lama osoasa subtire numita lama orbitala care ia parte la formarea
peretelui orbitei;

fetele interne au o lama subtire, lama mediala, carre formeaza peretele extern al cavitatii nazale;

de pe fetele interne se desprind doua lame rasucite in forma de cornet - cornetele nazale superioare si mijlocii.

sub cornetele nazale superioare eate un spatiu numit meat nazal superior;

sub cornetele nazale mijlocii este un spatiu numit meat nazal mijlociu;

fata anterioara a maselor laterale prezinta cavitati care sunt inchise de celulele etmoidale ale frontalului,
formand sinusurile etmoidale.
8

Osul temporal amplasare, poziie anatomic, compartimente, rol funcional. Aspecte clinice cu privire
la poriunile temporalului, formaiunile lui palpabile pe viu.
Este un os pereche asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei craniene;

Are forma neregulata.

Este alcatuit din:


partea petromastoidiana (Stanca temporalului (piramida temporalului) si Partea mastoidiana)
partea timpanica;

partea hioidiana;
solzul temporalului.

Partea petromastoidiana:
Stanca temporalului (piramida temporalului) :
este portiunea cea mai groasa ;
are forma de piramida triunghiulara;
Partea mastoidiana :
- este asezata posterior si lateral fata de piramida temporalului;
- este o masa osoasa turtita lateral
- fata interna :

este rugoasa;

este concava;

da insertii musculare;

anterior si posterior prezinta o proeminenta puternica - apofiza mastoida;

este strabatuta de santul sigmoidian;

in interiorul fetei sunt sapate celulele mastoide;


mastoida prezinta sinusul mastoidin care se deschide in urechea mijlocie.
Partea timpanica
este o lama osoasa curbata in sus;
marginea anterioara se articuleaza cu radacina apofizei zigomatice;
marginea posterioara se articuleaza cu fata anteriora a apofizei mastoide;
marginea interna este fixata la stanca temporalului;
marginea externa este libera si pe ea se fixeaza extremitatea interna a partii cartilaginoase a conductului auditiv
extern.
fata superioara este concava si este formata din peretele inferior si peretele lateral a partii osoase a conductului
auditiv extern.
fata inferioara este in raport cu baza apofizei stiloide.
Partea hioidiana:
este separata de apofiza stiloida ;
are forma conica;
are lungimea de 1,5 cm;
este indreptata in jos si inainte;
serveste ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.
Solzul temporalului:
este partea cea mai subtire si mai mare a temporalului;
are forma semicirculara;
9 Solzul temporalului fee, structur, funcii. Poriunea timpanic a temporalului structur, funcii.
Solzul temporalului:
este partea cea mai subtire si mai mare a temporalului;
are forma semicirculara;
fata externa :
este convexa ;
prezinta inferior - apofiza zigomatica a temporalului ce se articuleaza cu osul zigomatic.

baza apofizei zigomatice are forma triunghiulara

este formata dintr-o radacina anterioara si una posterioara;

intre radacina se afla cavitatea glenoidiana a temporalului care serveste la articularea cu condilul mandibulei.

radacina anterioara formeaza o proeminenta inainte - condilul temporalului sau tuberculul articular care
contribuie la articularea mandibulei.

varful apofizei zigomatice se articuleaza cu osul zigomatic si formeaza arcada zigomatica.


fata interna

este concava ;

are santuri pentru vase sanguine si amprente cerebrale;


marginile solzului se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu parietalul.
10 Stnca temporalului (partea pietroas/piramida) fee, margini, structur, rol funcional.

Stanca temporalului (piramida temporalului) :


este portiunea cea mai groasa ;
are forma de piramida triunghiulara;
varful - este orientat anterior si median ;
baza - este orientata posterior si lateral, unindu-se cu partea mastoidiana;
fata anterioara - prezinta o mica scobitura spre varf pentru ganglionul lui Gasser al nervului trigemen;
fata posterioara - prezinta aproape de mijloc orificiul conductului auditiv intern prin care trec nervii cranieni;
fata inferioara - formeaza o parte din baza craniului, dand insertii musculare
in stanca temporalului sunt sapate canale care formeaza labirintul osos al urechii interne.
11 Canalele, canaliculele i cavitile osului temporal localizare, coninut.
Canalele osului temporal.
Canalul carotid ncepe pe faa inferioar a piramidei cu orificiul carotid extern i, curbndu-se aproape n unghi drept,
se termin n vrful piramidei prin orificiul carotid intern. Poriunea orizontal a canalului este vecin cu melcul i
paralel cu canalul musculotubar. Prin el trece artera carotid intern.
Canalul facial ncepe pe fundul meatului acustic intern, trece perpendicular pe axul longitudinal al piramidei i la
nivelul fisurii canalului nervului pietros mare face un cot aproape n unghi drept cotul canalului facial, unde se
gsete ganglionul geniculat. De aici canalul urmeaz un traiect n lungul axului piramidei pn n dreptul orificiului
stilomastoidian, unde se curbeaz din nou n unghi drept, terminndu-se pe faa inferioar a piramidei cu orificiul
stilomastoidian. Prin acest canal trece nervul facial.
Canalul musculotubar ncepe cu orificiul extern situat n vrful piramidei, n unghiul format de marginea anterioar a
piramidei i solzul temporalului. Prin el se face comunicarea cu cavitatea timpanic. Printr-un sept el este mprit n
dou semicanale: superior, semicanalul muchiului tensor al timpanului, ce conine muchiul tensor al timpanului, i
inferior semicanalul tubei auditive, ce constituie partea osoas a trompei auditive.
Canaliculul timpanic ncepe n foseta pietroas, penetreaz peretele inferior al cavitii timpanice i se termin pe faa
anterioar a piramidei prin fisura canalului nervului pietros mic. Prin canaliculul timpanic trece nervul timpanic
ramur a nervului glosofaringian.
Canaliculul coardei timpanului ncepe de la canalul nervului facial, naintea ieirii lui din piramid. Prin el trece
ramura nervului facial - coarda timpanului.
12 Maxila aezare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional. Sinusul maxilar. Morfologia
maxilei sub aspect clinic, explorare pe viu.

este un os pereche;

este asezat in partea centrala a fetei;

este alcatuit dintr-un corp si patru apofize:


corpul:

fata anterioara - prezinta in dreptul celor patru dinti niste creste verticale. Cea din dreptul caninului este mai
inalta si deasupra ei se afla fosa canina. Deasupra fosei canine se afla orificiul supraorbital prin care trece artera si
nervul supraorbital.

fata posterioara este situata in inapoia apofizei zigomatice.

fata superioara formeaza peretele inferior al orbitei;

fata interna (nazala) prezinta in partea inferioara o suprafata de articulatie pentru osul maxilar de partea opusa.
~napoia acestei suprafete se afla apofiza palatina.

in corpul maxilarului se afla sinuxul maxilar, o cavitate care se deschide in meatul nazal mijlociu;
cele patru apofize sunt:
1.
apofiza zigomatica - se desprinde la limita dinte fata posterioara si cea anterioara si se articuleaza cu osul
zigomatic;
2.
apofiza frontala - se articuleaza cu osul frontal, iar prin marginea ei anterioara cu osul nazal;
3.
apofiza palatina - are doua fete si patru margini:

fata superioara face parte din seul bucal;

fata inferioara este rugoasa; face parte din palatul osos;

marginea mediala se articuleaza cu cea de partea opusa formand sutura palatina mediala care se articuleaza cu
vomerul;

marginea laterala se confunda cu fata inferioara;

marginea anterioara prezinta spina nazala anterioara;

marginea posterioara se uneste cu lama orizontala a palatinului formand sutura transversa a palatinului;
4. apofiza alveolara - prezinta opt scobituri (alveolele dentare) unde sunt radacinile dintilor.

13 Mandibula, aezare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional, explorare pe viu.

este un os nepereche;

este singurul os mobil al scheletului capului;

se afla la partea inferioara a fetei;


este format din;
CORPUL:

are forma de potcoava cu convexitatea anterioara;

posterior prezinta doua extremitati numite ramuri care se continua cu ramurile mandibulei;

are o fata anterioara, una posterioara si una externa.


fata anterioara:
prezinta pe linia mediana o creasta putin proeminenta numita simfiza mentonica care se termina cu protuberanta
mentonica aflata in partea ei inferioara;
fata posterioara:
are pe linia mediana doua proeminente mici - apofizele genii sau spinele mentoniere;
lateral sunt mai multe fosete pentru muschiul digastric, glanda salivara sublinguala si glanda salivara
submandibulara;
fata externa:
in dreptul premolarului se afla orificiul mentonier ce comunica cu canalul mandibular prin care trec vasele si
nervii pentru dintii inferiori;
marginea superioara a corpului (marginea alveolara) - are 16 alveole dentare pentru dintii inferiori;
RAMURILE;

fiecare ramura e patrulatera;

au directie verticala;
fata laterala este rugoasa in partea inferioara si neteda in partea superioara;
fata mediala: in partea superioara prezinta orificiul mandibular si deschiderea superioara a canalului mandibular;
coltul infero-posterior este rotunjit si formeaza unghiul mandibulei.
marginea superioara prezinta :
anterior - apofiza coronoidiana ce serveste pentru inseria muschiului temporal;
posterior - apofiza condiliana ce se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului temporal;
scobitura mandibulei - situata intre cele doua apofize, permite trecerea pachetului vasculonervos maseterian
destinat muschiului omonim.
14 Osul palatin situare, poziie anatomic, poriuni, structur, rol funcional.

este un os pereche, asezat inpoia marginii posterioara a apofizei palatine a maxilarului;

este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: una orizontala si una verticala;
lama orizontala:
este patrulatera;
marginea ei laterala se articuleaza cu marginea inferioara a lamei verticale;
marginea mediala se articuleaza cu lama opusa formand partea posterioara a palatului dur;
lama verticala:
este patrulatera si este neregulata;
formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale;

Marginea superioara are anterior apofiza orbitala iar posterior apofiza sfenoidala.
15 Oasele mici ale craniului facial (vomerul, cornetul nazal inferior, oasele: lacrimal, nazal, zigomatic) i
hioidul distribuire, structur, rol funcional.
VOMERUL - formeaz partea posteroinferioar a septului nazal osos.
CORNETUL NAZAL INFERIOR - constituie o lam subire, cu marginea inferioar liber, iar cea superioar
concrescut cu creasta cornetului maxilei i a lamelei perpendiculare a osului palatin.
OSUL LACRIMAL - prezint creasta lacrimal, anterior de care trece anul lacrimal, care mpreun cu anul
omonim al apofizei frontale a maxilei formeaz fosa sacului lacrimal
OSUL NAZAL - are o form aproximativ dreptunghiular, variabil de la individ la individ; mpreun cu procesul
frontal al maxilei formeaz scheletul osos al piramidei nazale.
OSUL ZIGOMATIC - are o form patrulater, care prin apofizele frontal, temporal i prin apofiza zigomatic a
maxilei unete oasele craniului cerebral i facial, consolidnd craniul facial. Osul prezint feele lateral temporal,

orbital i dou apofize frontal, care joncioneaz cu apofiza zigomatic a osului frontal, i temporal, care mpreun
cu apofiza zigomatic a osului temporal formeaz arcul zigomatic.
OSUL HIOID

este un os nepereche;

este asezat intre mandibula si cartilajul tiroid;

el nu este articulat cu celelalte oase;

se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale;

are forma literei U cu deschiderea posterioara;

prezinta un corp si patru coarne:

corpul - este patrulater si da isertii muschilor hioidieni;

coarnele - sunt doua mari si doua mici caare dau insertii mai multor muschi.
16 Oasele pneumatice ale craniului aezare, structur, rol funcional. Aplicabilitatea cunotinelor despre
oasele pneumatice.
n afar de oase plate, n structura craniului deosebim i oase ce conin caviti cu aer, numite oase pneumatice.
17 Topografia bolii craniului, linia limitrof care o separ de baz. Aspecte antropometrice i clinice
privind bolta craniului.
Bolta craniului este format de scuama oaselor frontal, occipital i temporale, de oasele parietale, de aripile mari ale
sfenoidului, articulate ntre ele prin suturi:
- sutura sagital format la jonciunea marginilor sagitale ale oaselor parietale;
- sutura coronal format ntre scuama frontalului i marginea frontal a oaselor parietale;
- sutura lambdoid dintre scuama occipital i marginea occipital a oaselor parietale;
- sutura scuamoas ntre partea scuamoas a osului temporal i osul parietal;
- suturile zimate la unirea aripilor mari ale sfenoidului cu oasele vecine - temporal, parietal i frontal i ntre apofiza
mastoidian a temporalului cu parietalul i occipitalul.
18 Topografia exobazei craniului, rolul orificiilor i canalelor de pe ea.
Baza extern a craniului prin dou linii convenionale una prin marginea posterioar a palatului osos i a doua prin
marginea anterioar a orificiului occipital mare este mprit n trei etaje: anterior, mediu i posterior.
Exobaza este divizat convenional n trei zone/regiuni:
regiunea anterioar (facial), care corespunde palatului dur;
regiunea mijlocie (jugular), ntre apofizele pterigoide i cele mastoide;
regiunea posterioar (occipital) corespunde solzului occipitalului
19 Topografia endobazei craniului, rolul orificiilor i canalelor de pe ea.
Endobaza include trei etaje / fose bine individualizate:
fosa cranian anterioar, etajul anterior/ fosa etmoidofrontal;
fosa cranian mijlocie, etajul mijlociu/ fosa sfenotemporal;
fosa cranian posterioar, etajul posterior/ fosa occipitotemporal.
Endobaza este mprit n trei fose cerebrale: anterioar, medie i posterioar.
Frontiera dintre fosa cranian anterioar i medie trece prin marginea posterioar a aripilor mici i tuberculul eii osului
sfenoid, iar limita dintre fosa medie i cea posterioar servete drept marginea superioar a piramidelor temporalelor i
speteaz a eii turceti a osului sfenoid.
Fosa cranian anterioar este format de prile orbitale ale oaselor frontale, lamela cribroas a etmoidului, creasta
cocoului, anterior de care se afl orificiul orb i creasta frontal.
Fosa cranian medie este format de aua turceasc i aripile mari ale sfenoidului, faa anterioar a piramidei i faa
cerebral a scuamei temporalului. n aceast fos deosebim: fisura orbital superioar prin care trec nervul oculomotor
(III), trohlear (IV), abducens (VI) i nervul oftalmic (prima ramur a nervului V); orificiul rotund (a doua ramur a
nervului V); orificiul oval (ramura a treia a nervului V); orificiul spinos pentru artera meningeal medie; orificiul lacerat
(foramen lacerum), delimitat de vrful piramidei, aripa mare a osului sfenoid, partea bazilar a occipitalului.
Fosa cranian posterioar este format de osul occipital, feele posterioare ale piramidelor, faa intern a apofizelor
mastoidiene a osului temporal, o parte anterioar a corpului osului sfenoid. n aceast fos distingem urmtoarele
orificii: occipital mare, canalul nervului hipoglos, jugular, mastoidian, auditiv intern i canalul condilar.
20 Orbita, poziie, perei, comunicrile i rolul lor. Coninutul orbitei.

Orbita prezint o cavitate piramidal, avnd baza orientat anterior, numit ntrarea n orbit, i vrful ndreptat
posteromedial strbtut de canalul optic. Fiecare orbit prezint patru perei: peretele superior alctuit anterior de partea
orbital a frontalului i posterior de aripa mic a sfenoidului; peretele medial este constituit de osul lacrimal, lama
orbital a etmoidului, apofiza frontal a maxilei i corpul sfenoidului; peretele lateral este format de faa orbital a osului
zigomatic i a aripilor mari ale sfenoidului; peretele inferior este format de feele orbitale ale maxilei i osului zigomatic.
ntre pereii lateral i inferior se afl fisura orbital inferioar, iar ntre pereii superior i lateral se afl fisura orbital
superioar.
Comunicrile orbitei. Orbita comunic cu: cavitatea craniului prin canalul optic, fisura orbital superioar i orificiile
etmoidale anterioare; cu cavitatea nazal prin canalul nazolacrimal i orificiile etmoidale posterioare; cu fosa
infratemporal i pterigopalatin prin fisura orbital inferioar; prin canalul i orificiul infraorbital comunic cu
suprafaa anterioar a maxilei; prin orificiul zigomaticoorbital, de pe peretele lateral al orbitei, ce continu ntr-un canal
(pentru nervul zigomatic), orbita comunic cu faa lateral a osului zigomatic.
21 Cavitatea nazal poziie, perei, compartimente, comunicri. Importana clinic a informaiilor despre
morfologia cavitii nazale.
22 Palatul dur poziie, structur, anomalii.
23 Fosele temporal i infratemporal poziie, perei, comunicri, coninut.
Fosa temporal este ocupat de mu- chiul temporal i delimitat postero-superior de linia infratemporalis; inferior de
creasta infratemporal a aripilor mari ale sfenoidului i marginea inferioar a arcului zigomatic; anterior de osul
zigomatic
Fosa infratemporal este delimitat de fosa temporal prin creasta infratemporal, fiind conturat de patru perei
formai respectiv din: peretele superior osul temporal i aripa mare a sfenoidului; peretele medial lamela lateral a
apofizei pterigoide a sfenoidului; peretele anterior tuberozitatea maxilei i osul zigomatic; peretele lateral ramurile
mandibulei.
Comunicrile fosei infratemporale: prin fisura orbital inferioar comunic cu orbita; prin fisura pterigomaxilar cu
fosa pterigopalatin; prin orificiul oval i spinos cu fosa cranian mijlocie.
24 Fosa pterigopalatin poziie, perei, comunicri i rolul lor. Coninutul fosei pterigopalatine.
Fosa pterigopalatin este cea mai profund regiune i este delimitat anterior de maxil, posterior de apofiza pterigoid
i medial de lama perpendicular a osului palatin ce desparte aceast fos de cavitatea nazal.
Comunicrile fosei pterigopalatine: prin fisura pterigomaxilar cu fosa infratemporal; prin orificiul rotund cu fosa
cranian medie; prin orificiul sfenopalatin cu cavitatea nazal; prin fisura orbital inferioar cu orbita; prin canalul
palatin mare cu cavitatea bucal; prin canalul pterigoid cu baza craniului n regiunea orificiului lacerat.
25 Sinusurile paranazale - dezvoltare, variante i anomalii, structur, comunicri, importan clinic,
explorare pe viu.
Cavitile cu aer din structura oaselor pneumatice se numesc sinusuri paranazale i comunic cu cavitatea nazal.
26 Variante de form ale craniului. Noiuni despre craniometrie, punctele craniometrice, indicele cranian.
PUNCTELE CRANIOMETRICE (CRANIOMETRIA):
una din metodele eficiente de explorare a formei, dimensiunilor i modificrilor de configuraie a capului, utilizate n
antropologie i medicin este craniometria stabilirea diametrelor i dimensiunilor craniului;
punctele craniometrice reprezint repere fixe i precise, folosite n craniometrie. Ele intereseaz n aceeai msur
antropologul i medicul practician, mai ales chirurgul;
n acest scop sunt folosite repere fixe i precise, numite puncte craniometrice.
se disting puncte craniometrice mediane (impare) i laterale (pare);
DIN PUNCTELE CRANIOMETRICE MEDIANE FAC PARTE:
Gnation punctul cel mai inferior de pe simfiza mentonier.
Punctul mentonier (simfizian) cel mai anterior proieminent punct de pe eminena mentonier.
Punctul inciziv inferior (infradental) situat pe arcul alveolar, ntre incizivii mediani.
Punctul inciziv superior (prostion) pe apofiza alveolar a maxilei ntre incizivii mediani.
Punctul nazospinal (spinal) situat pe spina nazal anterioar.
Rhinion punctul inferior al suturii dintre ambele oase nazale.
Nasion punctul de intersecie a suturii frontonazale cu linia median.
Glabella corespunde ariei mediane, situate ntre arcurile superciliare.

Ofrion punctul de intersecie al diametrului frontal minim (distana cea mai mic dintre ambele creste temporale ale
osului frontal) cu linia median.
Bregma punctul n care se ntlnesc suturile coronar i sagital i corespunde vertexului (sinciputului) celui mai
superior punct al craniului.
Obelion unde sutura sagital e ntretiat de linia dintre ambele orificii parietale.
Lambda punctul unde se unesc suturile sagital i lamboid.
Opistocranion punctul cel mai posterior din planul sagital al craniului.
Innion punctul, ce corespunde protuberanei occipitale externe.
Opistion punctul median pe de marginea posterioar a orificiului occipital.
Bazion punctul median de pe marginea anterioar a orificiului occipital.
PUNCTELE CRANIOMETRICE LATERALE
Punctul maxilofrontal aflat la nivelul suturii dintre apofiza frontal a maxilei i osul frontal.
Dacrion punctul dintre suturile lacrimomaxilar i lacrimofrontal.
Punctul malar cel mai proeminent punct al osului zigomatic.
Pterion punctul n care se ntlnesc solzul temporalului, parietalului, aripa mare a sfenoidului i frontalul.
Punctul coronar cel mai lateral punct de pe sutura coronar.
Stefanion punctul dintre linia temporal superioar i sutura coronar.
Gonion corespunde unghiului mandibulei.
Punctul auricular aflat n mijlocul conductului auditiv extern.
Eurion cel mai ridicat punct de pe eminena parietal.
Asterion punctul dintre locul ntlnirii temporalului, parietalului i occipitalului.
27 Particulariti de structur a oaselor craniului, reperele lui osoase.
28 Structurile funcionale de rezistena ale neurocraniului (arcuri, cpriori, stlpi).
29 Structurile funcionale de rezistena al viscerocraniului (arcuri i stlpi).
30 jonciunile oaselor craniului. Tipurile de suturi.
Dup dezvoltare, structur i gradul de mobilitate unirile osoase se mpart n articulaii nentrerupte (sinartroze),
semiarticulaii (hemiartroze, simfize) i diartroze (articulaii ntrerupte).
Sinartrozele (articulaiile fixe), n care micrile sunt reduse, minime sau inexistente, sunt de urmtoarele tipuri:
* articulaii fibroase (uniri prin esut fibros):
sindesmoze: membrane i ligamente;
gomfoze (ex. articulaia dentoalveolar);
suturi: dinate, scuamoase, plane;
Jonciunile prin intermediul esutului conjunctiv sunt cu att mai mobile, cu ct stratul conjunctiv este mai pronunat.
Aa articulaii sunt flexibile i mai puin elastice.
Prezena esutului conjunctiv ntre oase atenueaz loviturile i comoiile din timpul locomoiei.
Suturile sunt privite ca zone de cretere a oaselor, similar zonei metaepifizare a oaselor tubulare.
Dezvoltarea celei sau altei forme de sutur depinde de condiiile mecanice, funcionale a osului dat i de orientarea
vaselor sangvine n el (s-a stabilit, c dac vasele sunt situate paralel marginii osului se dezvolt suturi armonice, dac
perpendicular dinate).
Sincondrozele (prin intermediul esutului cartilaginos), se divid n temporare/tranzitorii (cartilajul metaepifizar etc.) i
permanente (sincondroza petrooccipital etc.).
Ele prezint lamele cartilaginoase (cartilaj fibros sau hialin) dispuse ntre oasele care articuleaz, permind micri
reduse i elastice.
Sincondrozele hialine sunt elastice i mai puin dure (ex.: ntre coastele osoase i stern).
Sincondrozele, permit revenirea n timpul locomoiei la poziia iniial fr folosirea energiei musculare adugtoare
(datorit elasticitii cartilajului).
Amplitudinea de micare n aa articulaii e mic i depinde de grosimea stratului de cartilaj.
Diartrozele sunt articulaii mobile, caracterizate prin prezena cavitii articulare, dispus ntre extremitile oaselor
articulante.
Cavitatea articular este delimitat de un esut conjunctiv provenit tot din mezenchimul intermediar, care devine capsul
articular, ntrit de ligamente.
Forma diartrozelor este n raport direct cu funcia pe care acestea o ndeplinesc.
n dependen de forma feelor articulare i volumul micrilor, diartrozele se mpart n: uni-, bi- i pluriaxiale.

31 Articulaia temporomandibular - structur, muchii, care o influeneaz. Biomecanica articulaiei


temporomandibulare, explorarea ei pe viu.
Articulaia temporomandibular denumit i articulaia cranio-mandibular sau mandibular:
este unica articulaie mobil a craniului, stabilete legtura mobil, dintre baza craniului i mandibul n vederea
executrii funciilor aparatului dentomaxilar;
este cea mai evoluat i difereniat articulaie a corpului uman, att sub aspect constituional, ct i din punct de
vedere biodinamic.
Corelaia ATM cu raportul dintre arcurile dentare i cu modul lor de articulare, cu deosebit importan stomatologic,
realizeaz art. "temporomandibulodentare" / "temporomandibuloocluzale".
Mijloacele de unire din cadrul ATM sunt constituite de capsula articular i ligamente, cu rolul de a cuprinde i
solidariza componentele osoase ntre ele, permind totodat meninerea micrilor capului mandibulei n limite
fiziologice.
Funciile capsulei articulare sunt:
leag componentele osoase ale articulaiei;
delimiteaz compartimentele articulare;
susine membrana sinovial i menine intraarticular lichidul sinovial;
este sediul unor terminaii nervoase i vase sangvine;
asigur continuitatea inseriilor musculare la nivelul discului;
nu interfereaz cu micrile mandibulare
Cavitatea articular este divizat de discul articular n dou compartimente distincte att anatomic, ct i funcional.
Capsula articular este tapisat corespunztor celor dou compartimente, de membrane sinoviale.
Compartimentul (etajul) meniscotemporal are o poziie antero-superioar, este mai larg i se situeaz ntre faa
superioar a discului articular i feele articulare temporale.
Compartimentul (etajul) meniscomandibular sau meniscocondilian, mai ngust, orientat, postero-inferior, ntre faa
inferioar a discului articular i capul mandibulei.
Micrile articulaiei temporomandibulare
Ambele art. temporomandibulare funcioneaz simultan i din punct de vedere a mecanicii constituie o articulaie unitar
combinat.
Micrile efectuate de mandibul comport trei varieti:
coborrea i ridicarea mandibulei, nsoite de deschiderea i nclinarea gurii;
propulsia i retropulsia;
micri de lateralitate (rotaia mandibulei n dreapta i n stnga, care are loc n timpul masticaiei).
Prima dintre aceste micri se efectueaz n etajul inferior al articulaiei, ntre discul articularis i capul articular.
La coborrea mandibulei capetele ei mai nti alunec mpreun cu discul (I faz), iar apoi se rotesc n jurul axei
transversale, care trece prin ambele capete (faza a II-a) n timpul unei deschideri maxime a gurii capetele mandibulei
mpreun cu discurile alunec nainte i n jos pe tuberculii articulari, care mpiedic luxaia n articulaie.
32 Articulaiile atlanto-occipital i atlantoaxiale, muchii care le influeneaz.
33 Muchii capului clasificare, topografie.
Muchii capului pot fi grupai n:
1. Muchii masticatori, derivai ai arcului I visceral, inervai de nervul trigemen.
2. Muchii mimici, ce se dezvolt din arcul II visceral, inervai de nervul facial.
Se deosebesc dup:
o Caracteristicile anatomice;
o Aciune;
o Dezvoltare;
o Inervaie.
34 Muchii mimici dezvoltare, clasificare, particulariti morfologice, topografie, funcii, explorare pe viu.
Muchii mimici deriv din al doilea arc visceral sau hioid.
Fibrele musculare ale muchilor mimici sunt orientate n diferite direcii i la contracia lor pielea se mic
mpreun cu ei.
Volumul i fora acestor muchi sunt reduse.
Muchii mimici sunt dispui n jurul orificiilor naturale ale feei i nu acioneaz nici o articulaie.
Muchii mimici mai sunt numii i muchi pieloi datorit conexiunilor intime cu pielea.
Ei sunt situai superficial, iar una din cele dou inserii ale muchilor mimici este cutanat.

Unii din ei ader la piele pe tot traiectul.


Sunt subiri, fini, greu de disecat.
Sunt lipsii de fascii (cu excepia buccinatorului).
FUNCTII:
Determin expresivitatea mimicii i fizionomia.
Contribuie la prehensiunea alimentelor i la masticaie.
Prin contracie modific orificiile naturale ale feei.
Particip la vorbire i respiraie.
Clasificarea muchilor mimici
Muchii bolii craniului;
Muchii din jurul orbitelor;
Muchii nasului;
Muchii orificiului bucal;
Muchii urechii externe.
Muschii boltii craniene:

1. m. epicranian (fronto-occipital)
2. m. temporo-parietal in regiunea anterioara a fosei temporale
Muschii care inconjoara orbitele:

1. m. orbicular al ochiului are 3 portiuni:

partea orbitala (circular de-a lungul marginilor supra si infro-orbital al orbitei)

portiunea palpebrala (formeaza insasi pleoapa superioara si inferioara)

partea lacrimala - la unghiul medial al ochiului (la contractie actioneaza asupra sacrului
lacrimal al, si in asa mod activ propulseaza lacrima prin canalul nazo-lacrimal in cavitatea
nazala)

2. in regiunea arcurilor sprincenoasa se afla muschiul sprincenos corrugator supercilii


3. muschiul piramidal, numit in rusa si muchiul mindriei (la contractie se formeaza doua pliuri
verticale care redau severitate la nivelul fruntii)
Muschii care inconjoara orificiul bucal:
musculius orbicularis oris spre deosebire de orbicularis oculi are 2 portiuni marginala (intra in profunzimea buzelor)
si orbiculara care se gaseste de jur imprejur si la exteriorul apofizelor alveolare, atit a maxilei cit si a mandibulei.
La colturile gurii muschii ridicatori ai coltului gurii (levatora angolisolis) si muschii depresori coboritori ai coltului
gurii.
m. ridicator al buzei superioare
si m. coboritor al buzei inferioare
in regiunea metoniera m. metonier
legati de insasi osul zigomatic: zigomaticul mare si zigomaticul mic
si muschiul buccinator. la exteriorul lui, lateral de coltul gurii - muschiul musculis rizorius (muschiul risului) nu
mereu prezent, nu e principalul muschi al zimbetului
principalii muschi ai zimbetului muschii zigomatici
Muschii care inconjoara fosele nazale:

1. M. nazal are portiunea transversala la contractia careia se lateste nasul si sub aripile nazale
partea alara, care largeste narinele
2. de la sept in jos, musculis depresor septi nasi

Din grupa rudimentara (care inconjoara pavilionul urechii) 3 muschi auriculari:


m. Auricular anterior, superior, posterior
rudimentari deoarece sunt prezenti la cei care misca cu pavilionul urechii
cei care nu misca sunt absenti
Mimica rezultatul contractiei acestor muschi
Conform cutelor se poate determina virsta si individualitatea persoanei

1. Santurile principale care incep de la aripile nasului coboara in jos spre coltul gurii si in
dependenta de virsta mai apoi ele continua in jos sunt cele mostenite, prezente chiar de la
nastere, poarta denumirea de santul nazo-genio-labial (sau nazo-labial, genio- pentru ca
trece ca o limita pe linga obraz si coboara in jos)
2. Santurile care apar dupa virsta de 30 de ani santul jugal/mentomalar , care incepe de la
coltul gurii, coboara in jos spre proeminenta mentoniera
3. mai jos de buza inferioara santul mentolabial
4. mai sus, de la septul nazal in jos filtrum, delimitat de 2 pliuri nazolabiale bilateral
5. In regiunea ochilor, santul palpebral superior si inferior
6. tot in regiunea ochilor- numeroase pliuri radiale (primul pliu o sa apara la virsta de 35 de
ani, 40, 45, 50, etc) care formeazaa talpa/piciorul ciorii gama de santuri
35 Muchii masticatori dezvoltare, structur, topografie, funcii, explorare pe viu.
Muchii masticatori se aseamn din punct de vedere anatomic cu restul muchilor scheletici. Ei prezint dou
inserii osoase, una dintre ele fiind pe mandibul.
Ei realizeaz masticaia una din funciile de baz ale aparatului dentomaxilar, particip la deglutiie i la
vorbirea articulat.
Muchii masticatori se dezvolt din arcul mandibular sau primul arc visceral.
Muchiul temporal este cel mai puternic muchi masticator, are forma unui evantai i este situat n fosa
omonim. La exterior este acoperit de fascia temporal.
Muchiul maseter prezint o poriune superficial i una profund, fibrele crora formeaz o ncruciare
muscular. Muchiul are aspectul unui patrulater i este situat pe faa lateral a mandibulei. La exterior este
acoperit de fascia maseteric.
Muchiul pterigoidian lateral este situat superior celui medial, fiind format dintr-un fascicul superior sau
sfenoidal i unul inferior sau pterigoidian.
Muchiul pterigoidian medial are form patrulater i este aezat pe faa intern a ramurii mandibulei.
ACTIUNI
Coborrea mandibulei este iniiat prin contracia bilateral a muchilor pterigoidieni laterali i urmat de
contracia muchilor suprahioidieni.
Ridicarea mandibulei n timpul masticaie se produce datorit aciunii simultane a muchilor:Temporal,
Maseter, Pterigoidian medial
Propulsia se realizeaz prin contracia simultan a pterigoidienilor laterali.
Retropulsia mandibulei se produce la contracia fasciculului posterior al temporalului.
Micrile de lateralitate se produc asimetric i succesiv n timpul masticaiei.
36 Fasciile capului structur, topografie. Spaiile interfasciale ale capului, importan aplicativ.
37 Muchii superficiali ai gtului i muchii inserai de osul hioid structur, topografie, funcii.
38 Muchii profunzi ai gtului structur, topografie, funcii.

39 Fasciile gtului structur, topografie. Spaiile interfasciale ale gtului, importana lor clinic (schema).
40 Topografia gtului (regiuni, triunghiuri, spaii), (schema).