, - . . .

)t i t r ' a
70 / Peul H. Srnul
sunt nasculi in casi:,pentru ca sunt posesoriipaniantului gi pentru ca in
societateaslavi de altadatabdrbalii aveauun rol preponderent.Ei sunt cei
care dau numele grr"rpului,nume primit de sogii la cdsitorie. se adauga
elenrentelegatede credin!eqi de impuritateafemeii (Le.schenko,l97g-19].9).
sLlnt respectateo intreaga serie de prescriplii privitoare la modul in
care trebuie si te comporfi in familie cu persoanelein varsta,cu capii, crL
ocazia sdrbdtorilor,in timpul unei ceremonii sau unei vizite, la masi gi
chiar cAnd dormi. vera Erlich (1966) face o prezenrareimpresionantda
acestorrelalii din interiorul grr.rpuluidomestic iugoslav; apar deosebiri
regionale.se sdrutamana persoanelorin varsti gi faptul de a qti cine cui
trebuiesd-i sarLrte
mdna pennite stabilirear.rneiierarhii socialecaredepdgeqte
cu mult cadrul familiei, din moment ce se referi la seniori gi la principi gi
inclucleierarhiaclerului. Copiii sarutamdna celor mai in varsta,femeile
saruta mana barbagilordin fanilie sau a invitagilor trarbali (Trojanovitch,
1 9 0 9 ,p . 1 7 0 ;D e g r a n d ,p . 8 5 ; . i n M u n t e n e g r L r , , , .a.t.u n c ic A n di n t A l n e s p
ce
drum un barbatcunoscut,ele nu vor indrazni catuqide pu[in si-l salutepr.rr
qi simplu; se vor inclina cu respectin fafa lui ca in fafa unui seniorgi ii vor
sdrutanrAna"(Marnier, 1884, p. 317). ,,Femeiamuntenegreananu saruta
mana numai sofr"rlui,cum se face in orient, ci qi strainilor; astfel, un caldtor
care strabateregiuneaeste uluit sa accepteaceastaciudatamanierade a-i
spunebun venit in casa?ncareva locui qi adeseachiar pe drum" (wilkinson,
1 8 4 8 ,I , p . a 2 l ) . V e r a E r l i c h ( 1 9 6 6 p p . 6 8 g i 2 3 0 ) a d u c ea m a n u n r ep r i n
anchetasaefectuatain anii treizeciai acestuisecol;raspunsurilepersoanelor
chestionatepermit stabilireaimportangeiacestorobiceiuri pentru trecut,
atmosferain care se practicau qi argumentelecare le motivau.
Ierarhiagrupului se vede la masd: ,,Nu tofi membrii min6nci la un
loc; ei sLrntimpartiti dupd varsrdqi sex. Bdrbalii de peste zece ani mdninca
la o masd;copiii de ambelesexe la alta; femeile tinere au o masd,la fel qi
fenreile in varsta" (Lutot,ac, 1935, p. 39). se poate manca qi la aceeaqi
masd' dar separat;in Muntenegru se observdcd barbagiisunt aqezafide o
parte,fenreile de alta (Nou.t,elleEncyclopldie Th1otogique,p. 1335). Se
pot a$ezatofi la masa,cu excepliafemeii careiai-a venit randul sd serveascd,
, . r e d u S a("K a r t i t z ,p . 8 1 ) . i n c a p u l m e s e is e a q a z dc a p u l g r u p u l u i ;u r m e a z d
barbalii in varstd,tinerii, adolescenfii;apoi femeile in varstd,cele mai tinere
qi copiii la sfarqit.Divna vekhovitch(1928, p. 12) descriemeserein ferul
acesta:,'To[i birbalii unei <<zadrugi,mdnanci in acelaqi timp qi aceleaqi
alimente.copiii iau masa inainte sau dupd persoanereadulte. Femeia de
serviciuesteatentala ordine. Mai intai sunt aqezalicei mari, apoi vin din ce
in ce mai mici; ei se obignuiescastfelde mici sd.-irespectepe cei mai mari

Clt

'Jlt ('r,
E,unoper
/ 71
TRtsunt$l sATEDINsuD-ESTUT-

totdear'rna
r;ipe cei mai varstnici.La masabdrbalilor capul gospodarieidefine
locul de onoare,apoi sunt aqezali,in ordineavArstei,toli ceilalli lucrdtori'
FemeilemdnAncdseparatdupa barbafi.Uneori, stipAnacaseistacu barbalii
gi e aqezatilAngacapul farniliei"'
In toate acestecazuri stareade inferioritate a fenteii este evidenti;
aceastase va observa din rAndurile ce lttmeazi'
a) situalia specifica a femeilor in lr-rmeaslavilor din sr"rda fost
menfionati adesea.Inferioari condiliei birbalilor, ea nu este totdeaLlna
aceeagi.,,Femeiaeste,in mod evident,in stareade minoritatepermanenta
in intiegul Orient. Creqtinasau mltsulmand,ea pare mai degrabavictima
decit tovaraqabirbatului. Ea nu estechemati niciodataprin nttme,nici la
dupd
tnrci, nici la creqtini" (Blanqui,l8'15, p. 280). Uneori poatefi nr.rq-rita
deplasat
Pat'ltovit,1962,p' 137)' "E
numele neamului cleorigine (<<rod>,
consideratAde straini
si cereli veqti despreo femeie solLrluiei, ea trebr-rie
ca neaueniia gi sa figureze mai degrabi ca o abstracliedecdt ca o
<ea>,vorbind
individualitatereala.Sirbii 9i bulgarii spunacestunic cr-rvdnt:
f
o
rmula pulin
a
c
e
a
s
t
a
despreso(ia lor; sarbii folosescchiar, uneori,
pp'
280-281; o
(Blanqui,1845,
mdgulitoare:<so{iamea, si-mi fie iertat>
un edict
Blanquireproduce
einvekhovitch, p. 13).Tot
mdrturieasemanatoar
din
femeile
la
gi
referindu-se
al guvemului turc datAnddin aceeaqiperioada
intorc
se
prea
n-rltlt,
plimba
Constantinopol,capitalaimperiului: ,,Femeilese
preatarziu,uneorichiar dup6 apusulsoarelui;cele carese plimba cu trisura
au vizitii tineri, cregtini chiar, cu o imbrdcdminte prea eleganti pentru
condilia lor. Ele ar.rindrdzneala si intre in pravalii gi mai ales in spileril;
ramin acolo peste mdsr,rrica sa stea de vorbd qi au impins lipsa de ruqine
pAna la a merge si se ricoreascd cu inghe(ate in cafenelele din Galata qi
Pera,cartierulfrancilor" (1845' p- 261)'
La bulgari situaliafemeii pare sa fie mai br-rni,mai apropiatade cea a
femeii ronrAncesau grecoaice.Dintre slavii din sud, femeiaare situaliacea
Descrierilecarene parvin
mai dificila in societateatribaladin Muntenegrr'r.
rAndLrridintre cele mai
cAteva
ales
am
din secolul al XIX-lea abunda;
propozilie:
intr-o
,,Felneia este sclava
caracteristice.Gopievii rezumd
(,,iertafi-ma,solia
Blanqui
din
extrasd
barbatului" (1877, p. 75) Expresia
autori;
diferili
de
,,beggingyour pardon,
mea,,)estecitatain mod asemindtor
sunt catarii nogtri"
noastre
p.422);,,femeile
my wife" (wilkinson,1848, I,
v
ezi ,,cindlucrand
c
i
l
e
a
f
i
r
m
i
p
.
2
5
6
)
;
e
a
(
1
8
5
9
,
I,
s p t n eD o , . a t l ' l s t r i a
r
'
r
r
i a q ep' e m a r g i n e a
p
o
v
e
r
i
c
u
i
n
c
a
r
c
a
t
e
p a n r a n t u l c. i n d m e r g A n di n c e t '
muncile" scrie
t
o
a
t
e
f
a
c
e
p
o
v
a
r
i
,
e
a
v
i
t
d
d
e
p r a p a s t i i l o r " . , , E , ae i t e o

T2lPNtr H. Slnsr_
wiIkin'sott(1848,r, p.421). Friley siwlahoviti nedauo descrieresusestivi:
',Ferneianu se poatebaga in afaceriresolurui ei, nici nu-qi poatefice griji
in legatr,rri
cu demersurilelui; daci acestapleacasauvine, eanu indrizneqte
sa-l intrebe unde se duce, de unde vine, nici sa se superede absentelelLri
indelLrngate
gi nejustificate...Femeianu-qi strigdsoftrlpe nunre,nici acesta
nu o striga pe ea pe nurne.Ea va spune:<acela...ei! dumneata>.Birbatul.
la rAndulsiu, va spune:<<asta...
ei! tur. intrebafi-ope solie cum se nunre$te
sotrrilei qi ea va raspunderAzand:<nu qtiu, dracul si-l ia>. Dacd soful, ra
rAndullui, estesilit sa tritdezeincognito-ulsoliei sale,vardspundestanjenit:
<scuzafi-md,e solia mea>>,
ca qi cum etichetamasculind ar trebui si fie
ofensatdde aceastamarturisire. in prus, muntenegreancanu-gi insofeqte
niciodatabarbatulin drr.rmurilelui Ia oraqsauin alte pir1i. Ea se poateduce
totuqila bazarc. prieteniide familie sar-r
cu insofitoare.baca da pestesolul
ei pe drr"rnr
sau se intAlnesc,ea pleacdsau il depaqeqte
repede;uneori chiar
o ia pe alt drun'r...Chiar dacaea nu i-a clatnici un motiu de enervare,el qi-o
provoaci singur pentru a dobandi dreptul s-o pedepseascA,
ceea ce face
adeseain modul cel mai brLrtal...'.
Marturii concordantepermit sd se afirme ca munca femeilor estemai
g r e a d e c A t c e a a b d r b a l i l o r . y r i a r t e l e u r m d r e $ t ep e d r u m u r i l e
din
Muntenegru:,,bietelef?pturi,incovoiate,staude vorba mergAnd,tricoteaza
ciorapitorcAndfuiorul; deqiincovoiatesubgreutatealegaturilorde vreascuri,
izbLrcnirislabe de ras lumineazadin cand in c6nd aieste chipuri
oe care
esteintiparitdo umbrd de rriste{e..."( l g7g, p. 369).
,,Fenreiatrebuiesd aibii
grija de vite, si lucrezepamantul,si stringi fanul gi sd imbliteascagraul.
Daci pleacainlpreunacu ea sd vdndain targ o jLrninci sauun sacde legume,
mandrulsultan(so[ulei) va mergeliber inainte,iar umila femeieil va urma,
animalul de cipastru saui'covoindu-gi capul sub povar6..(Marntiet.,
Tlqin.l
1884,p. 295). ,,...nrunteanuldin Cemagora
iMuntenegru),ca gi marinarul
din Dalmalia lasa adeseain seanraneveitei grija de u lu.iu pamdnturgi
de
a strdngerecolta.Tot ea trebuie sa macine griul, sa tricotezeciorapii,
sd
feasi stofelegroasedin par de capri, sa gateascaqi si find o oarecareordine
in rrn-rila
ei locuinli" (Dora cl' Istria, tgSV, p. 261).
capAt al Peninsulei Balcanice,in Bulgaria, Kanitz prezintd
^
In .celalalt
femeia in acestfel: ,,Pecdt de cantataestetanarabulgaioaici in cAntecele
de
dragoste,pe atit de obositor gi greu este rolul ei de-nevasta.impovi.ratd
de
munca,ea nu are o clipi de rdgaz.Dacd nu e ra cimp, se ocupade ffeburile
gospodiriei,alAptindsugarulin timp ce-i pune la treabape cei
mai mari. Ea
spali, inalbeqteqi vopsegte,pregate$temAncareafamiliei; ea toarce,brodeaza,
qi coase;ea supravegheazd
[ese,c6rpeEte
grajdul,se ocupade vite, de capre,

Eunoprt/ 73
Tnlgunr$t sArEDINsuD-ESrLrtde oi. Ea trebuiesa aiba grija sAastupecrapalurilecaseicrr Iut. si varLriascA
falada,folosind o piele de oaie dreptbidinea,si impleteascinuielelepentru
colibe; tot ei ii revine ingrijirea gradinii de zarzavaturi,din care nn lipsesc
niciodataflonle..." (1882,p.32). Trehuieremarcatci dacAfemeileparticipa
la muncileagricole,nu lor le tevinepatteaprincipalaa lucridlor; eleseocupa
in specialdeanuuriteculturi,gradini dezarzavat,livezi,in qi cAnepa.$i daca
in Muntenegru ele se ocupd de agricultura,este vorba de o agrictrltLrra
practicatdla scari nrai redr,rsidecit in BLrlgaria.Libertatea qi consideralia
care li se acordasunt mult mai mari in Bulgaria.
orro von Pirch strabatein 1929 Serbia de curand independentaqi il
viziteazdpeprincipeleMiloS Obrenovic;el ne transmiteo descrierea soEiei
p r i n c i p e l u i c a r e c o n c o r d d c u c e a c a r e u r n r e a z a ,l a s a t ad e s a i n t R e n i
T a i l l a n d i e r . ., , E , ad i r i j e a z a t o a t e t r e b u r i l e d o m e s t i c e ; ! e s e , t o a r c e q i
supravegheazibucataria,participAin mare t.tlisrtrAla educa{iaqi instrtrcEia
copiilor ei...Pe la ora unsprezececlopotttla chematla nrasi.To[i comesenii
s-austrins in cerdac;acestaestetinda de la primul etaj din parteaprincipala
a clddirii... Principele s-a aqezatin picioare la extremitateasuperioarda
Apoi
mesei.To[i s-audescoperit,micul Mihail (prinlul) a rostit o rr.rgaciune.
principele
acela
in
tlomentttl
pahar
rakrja;
de
pringesai-i oferit principelui un
a rostit o aloculiunecarecuprindeauriri pentru persoaneleprezenteqi pentru
intreg poporul sirb. Dupa asta a luat loc. Principele s-a a$ezatin capLrl
nl.r"I p"-un jill in fornra de tron; de o parte qi de alta eratt cei doi rnici
prinEi.Eu elam la dreaptacelui mai mare...La stdngacelui mai mic stiteau
arhimandritulqi ingrijitorr-rlVaso. Ceilalli corneseniveneattin continltare'
Prinlesaqi fiica ei stdteauin picioare, la dreaptagi la stinga principelui;
eram atAi de surprins si Ie vid ramAnAndin afara mesei, incAt abia anr
indrdznit si md aqez.in timpul meseiele l-au servit pe principe9i pe cei doi
fii ai sail uqu."." datina sArbeasci.De cAnd esteprin[esasofia lui Milos'
n i c i o d a t an - a m d n c a tl a a c e e a qni r a s dc u s o l u l e i " ( f ' p p ' 1 4 5 - 1 5 5 ) '
b) Feneia trebLriecu orice pre[ si aduci pe ltrme copii, mai alesbaieli,
cdci astaesteuna din principaleleindatoriri ale unei so[ii. ,,...cea mai mare
fara unei sotii estesa nu aiba
nenorocirecare i se poateintAmplain aceastZr
pentru
esteindispensabild
copiilor
Prezenfa
p.
cop]I"(Blanqui,1845, 268).
linlitarea
incearci
cAnd
se
cazurile
Rare
sr.rnt
toate societatile din trecut.
numdrului lor, cdci in generalse considerAci e ctt atAtnlai bine cu cAt ai
acesteidorinle estefeluriti: si asigurebiffanetea
mai mLrllicopii. JLrstificarea
sa
gi dainuireagospoclAriei, aiba cui sa transmitaproprietateaqi, in sfArqit'
in vialzrgreade dincolo de urormint. In societagile
ia fie suslinugide urn-raqi

lluRoPEI/ /)
TRtsunt$l sATEDINsuD-ESTUL
rizboinice se adaugdo altA ntotivare, si ai cit mai multe brageinarmate
printre consangvini(Stahl P.H., 1987,p. ,59).
Pot apirea trei situalii: sd nu aibi deloc copii, cea mai rea; sd aibd
copii de ambelesexe;si aiba copii de un singur sex. CAnd un cuplu nu are
copii, ii poateadopta,daciie posibil dintre rudele apropiate.Daci un cuplu
are numai fete, in majoritatea cazurilor se poate repara aducAndun so! in
casa fetei, caz in care cdsitoria devine uxorilocald..Pozigiaso{ului este
inferioari celei pe care ar fi avut-o dacasolia ar fi venit sd se instalezela el;
nu numai cd el riscAsa-qipiarddpatronimulqi sa-l adoptepe cel al grupului
soliet(Tro.janovitch,
1909,p. 176),dar autoritatealui estemai micd. El este
d e s e m n act u u n n u m e s p e c i a l - < d o m a z e t o( D e m e l i t , , 1 8 7 6p, p . 6 3 q i 1 2 6 ;
Kuliiit, 1959, pp. ll7-120). Mary Edith Drham precizeazaca <dom>
- ginere gi cA fiii unui asemeneaso[ vor purta
inseamnacasa qi <<zel>>
e v e n t u a ln u m e l e d e D o m a z e t o v i t c h .S o l u l p o a t e f i n u m i t q i < p r e z e t >
(Drljaca,Stwkovit,l973). Bogiiiiinclude in codul din Munrenegru(articolul
670) dispozilii care prevddcd sogiaunui <domazet>are mai multe drepturi
asupra proprietalii decit cea care locuieqte in casa so{ului. Mirko
Barjaktarovit (1976, p. 111) conshta ca fata fari fra{i, casaroritacu un
<domazet>,mo$teneqteavereatatilui sau.
In Muntenegru, societate tribald qi rdzboinici, lucrurile se petrec in
mod diferit; nevastasterildqi chiar nevastacare aducepe lume numai fete
(aqacum se intimpla gi in societateatribaldalbanezi):soIul
pot fi repLrdiate
poate lua atunci o a doua nevasta (Tro.janovitch, 1909, p. 179). Aceastd
miirturie este confimratd de altele care merg in acelaqisens,dar nu dezvolt
aici acestsubiectpe care l-am tratatin alta parte(StahlP.H.,1981qi 1987;
a se vedeaqi Djordievit,1907: Krau.s.r,1885,cap. XlIl; Durham,1923, p.
8 4 q i 1 9 2 8 ,p . 2 9 0 ) .
Faptul ca qi barbatul poate fi steril sau poate avea numai fete este
necunoscutoamenilor din trecut; din moment ce un bArbatintreline relagii
s e x u a l en o r m a l e c u s o f i a l u i , e l i q i f a c e d a t o r i a q i n u m a i s o f i a e s t e
r6spunzitoareapoi de aparifiasauneaparilia.unuicopil gi de sexul lui; numai
dacabirbatul este impotent sexual i se recunoaqtevinovilia. in acestcaz, o
parte din slavii din sud recurg la un subterfugiu; cu acordul grupului
domestic, ei fac apel la un alt birbat, viguros, pinA cXnd femeia aduce pe
lume unul sau mai mulgi copii. Ca qi in unele societafiantice,noul nascut
esterecunoscutdrept copil legitim nu de cdtre adeviiratulsau tati biologic,
ci de citre solul mamei (Krauss,1885, cap. XIII; Djordjevic,1924; Filipot,ic,
1958;Stahl P. H.,1987]t.

in prim plan' sitLragiicare art fost

c) Exista cazuri in care fetleia apare
ale matriarhatulLti(a se vedea
int".ii"tut" in mod abuziv ca fiind rimaqile
in acest fel cisatoria
mai ales Gasparini, 1962-1963); se interpreteazi
cap o fenreie'$i
drept
au
<zadruga>care
uxorilocaladescrisi mai stls sau
o schimbarea
de
vorba nicidecum
i"'pt*t"i, qi in al doilea caz nu este
cind
uxorilocala
devine
intr-adevar,cdsatoria
iipli"i J" f^"rilie patriartrala.
de
tipicA
situalie
de
o
vorba
Este
in grupul femeii nr"rexisti nici trn baiat'
datina
la,
de
derogare
o
i" careraliuni de ordin biologic fac obligatorie
a proprietatrii'a.numelui siu
"riit,
;i;piedica disparilia gos-podarie.i'
;;;il

ii:rrirr,i,rlg6zii rqg6l.rlm"ianu-qischimbdstatutLil,eadoariqias
unratoare
chiardela generalia
g;;erafieroluliocialalbarbatului;
;;il"
numelebuniculuilor matem'

p-roprietatea'
baie$isttntcei caremoqtenesc
seintampli cando femeiedevinecapul
fel
r_u
li.
ru
nevestele
si isi aduc
in cazulin care'fie nu existir
gi aceasta
ili;;,"'tirrtto'tt,1961)'
qi incapabilisd conduci
nici un birbat in grup, fie barbagiisunt minori
<zadrugii>"toc-r1f a murit qi pentru
afacerile,fie solul femeii, fost cai al
$i in acestcazfemeia
un timp soliaducemai departeindatoririle,solului'
nufacedecAtsiginaloculunuibirbatinrolulsocialalacestuia;deind
locr'rlde cap al gospodariei'
frai"fii .."s", i"meiu le cedeazA
"" Avemde-afacedecicu societd(itipic patiiarhaie,dominatedebirbaqi,
pentrua inlocuio verigi
in carefemeiantt-qtschinrbadecAtaparentstatLltul
sociologicvorbind'sa
absurd'
lipsi intr-unlan{masculin'Este'de altfel'
matriatllll.l"ntt' u
brusc
patriarhaladevine
fi"rupui cd o societate
cazuriin care
Europa
in
cunosc
Se
redeveni,la fel de brusc,'patriarhala'
dar nici
barbattrlui'
a
cea
cu
egald
femeiaare,in ,r,oa.ontiunt,o pozilie
exen'rplu'
de
este,
a$a
nratriarhale;
acolonu estevorba deloc clesocietili
absolutde
bascddin Pirinei, unde funcfioneazadrept.l
societatea
qi
gospodariei
capul
devenind
fati'
sau
p.i.oina"ut, biiat
primogenitura,
a pirinlilor' E qi cazuluno.rsocieti(i
l1oqt"iitorufunic al inrregiiproprietagi
egalaa drepturilor
gr"l"qii ,1. la Mareafg.Juna" r. intllneqteo impar[ire
barbagisaufemei'
intre primii ntrscugi'
gii>>
Destrdmarea<<zadru
disparepu[incAtepulinde pretutindeni;
Dominantdin trecut'<<zadruga'
adusede econotnia
schimbareareloc subprisiuneatransformdrilor
aceasta
Marilerastumari
proprietAlii'
liberaldgicontinui,uUf'"'lun'a colectivizS'rii
politiceauavutunrolacceleratorinaceastitransformare.Liter
secoluluialXIX.lea"*o.iuplinadeinformaliiprivinddestrimareavec