Sunteți pe pagina 1din 29

1.

Conceptul de marketing,dimensiunea filozofica , procesuala sau


dimensiunea metodologica
Concept complex- abordari :

proces economic, comercial, social

activitate practica
atitudine fata de client
instrument social
tehnologie managerial
functiune a intereprinderii/organizatiei
structura de institutii
Definitie: Identificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor in vederea
satiafacerii lor, mai eficient decat concurenta, in conditii de profit .

A. Dimensiunea filosofica

atitudine orientata spre client avand obiectiv esential: obtinerea beneficiilor


prin satisfacerea dorintele consumatorului mai eficient decat concurenta
filosofia organizatiei cunoasterea si intelegerea nevoilor si dorintelor
consumatorului

- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketing


In cazul arhitectului client :persoane fizice, persoane juridica, administratia
publica, O.N.G., fundatii
Conceptia de Marketing a unei organizatii de proiectare-B.I.A., S.R.L., S.A., etc
Privirea organizatiei - prin ochii consumatorului de constructii si urbanism
- din punctul de vedere al exigentelor si dorintelor clientului
- cercetarea nevoilor, dorintelor individuale,colective
- urmarirea produsului (constructii, urbanism) in timpul
consumului- exploatarii
- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorintele
consumatorului
Nou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele
beneficiarului (individual si colectiv) sub aspectul: cunoasterii mediului social
-economic; adaptarea permanenta la schimbarile si evolutia acestuia.

B. Dimensiunea procesuala
Marketingul -un proces social si managerial prin care se asigura orientarea
organizatiei catre :nevoile pietei,mecanismele de satisfacere ale acestora .
1

-procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schimbul de


bunuri si servicii sau
valori intre grupuri si persoane;
Obiectul activitatii practice de marketing:
-Transpunerea conceptului de Marketing in realitate prin :actiuni,programe,
rezolvari;
-Complex de activitati avand drept finalitate:
- eficienta maxima economica si sociala prin folosirea unor resurse
limitate
- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului: - mereu in crestere si
diversificate ca structura si calitate;
-Ca proces, Marketingul: serii de decizii strategice ce asigura satisfacerea optima a
clientului;
Marketingul -proces de planificare si concepere a unor idei, bunuri si servicii
de:stabilirea pretului, promovarea acestora, distribuirea ,astfel incat sa satisfaca
cerintele indivizilor
- functiunea organizatiei de proiectare orientata catre :
-satisfacerea neviolor clientului prin implementarea unui sistem - promovare
,dirijare ,control
- stabilirea obiectivelor, politicilor si strategiilor de Marketing
- organizarea structurii organizatiei conform acestor aspecte;

C. Dimensiunea metodologica
-gandirea si actiunea practica implica utilizarea unui instrumentor de Marketing
-ansamblu de metode, procedee si tehnici de -cercetare ,actiune
,analiza ,organizare ,control
care sa asigure informatii in urma studierii pietei, sa promoveze,sa distribuie
bunurile si serviciile;

2.Functiile marketing-ului
Functii fundamentale
1) functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum;
2) functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient;
Functii derivate
3) functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime;
2

4) functia de maximizare a eficientei economice;


1) Functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum
investigarea mediului socio-economic si obtinerea informatiilor referitoare la:
pietele efective
pietele potentiale
ansamblul necesitatilor de consum
comportamentul clientului / consumatorului ;
2) Functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului
ambient
realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:cresterea capacitatii de
antrenare a tuturor resurselor si adaptarea a activitatii la cererile pietii si
consumatorului;
3) Functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime
producerea si oferirea numai a acelor bunuri, produse si servicii necesare
consumului;
realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele disponibile
4) Functia de maximizare a eficientei economice
maximizarea eficientei economice/ sociale prin optimizarea profitului ce
asigura existenta si dezvoltarea organizatiei;
maximizare profit pe termen lung consecinte dezastruoase;
deteriorarea imaginii organizatiei;

3.Raspunsul consumatorului la stimuli


a) comportamentul raspunsurilor de rutina:
intervine in cazul achizitionarii de bunuri si servicii cu cost mic, de consum
curent, pentru care nu consuma mult timp in efortul de selectie;
b) luarea deciziilor la limita:
situatie care apare atunci cand cumpara un produs/ serviciu ocazional,
pentru care are nevoie de timp moderat de informare si deliberare;
c) luarea deciziei extensive
apare in situatiile cand se achizitioneaza bunuri/ servicii nefamiliare, scumpe
presupune o decizie complexa; necesita multiple criterii de analiza pe timp lung;
d) comportamentul impulsiv de achizitionare
acest tip de comportament este determinat de un stimul puternic si
constient de a achizitiona imediat un bun/ serviciu;

4.Comportamentul clientului inainte, in timpul si dupa proiectare


3

in etapa de inceput,inainte de proiectare


Comportamentul este influentat de
necesitati personale
posibilitatile financiare, materiale
dorinte
informatii de specialitate
In aceasta situatie beneficiarul examineaza ofertele si explicatiile proiectantului
decizia este greu de luat de catre beneficiar
singur ,caz in care apeleaza la diverse modalitati de fundamentare (obiective sau
subiective)
Interesele personale ale beneficiarului,/consumatorului/clientului de servicii de
proiectare sunt legate de urmatorii parametri:

relatia de grup social/socio-grup


(mentalitati,obiceiuri,automatisme,traditii,mostenire,etc)
apropierea de locul de munca
apropierea de servicii sociale: gradinita, scoala;
apropierea de servicii de aprovizionare
accesibilitate catre zone ; sport, agrement, spatii verzi, hobby;

in timpul procesului de proiectare


In aceasta perioada de structurare si elaborare a proiectului se vor include in
conceptia proiectului:

informatii privind structura psihologica a beneficiarului/ beneficiarilor;

proiectantul se va transpune imaginativ in viitorul cadru de viata creat;

tipologia si modul de proiectare definite de acesti parametri vor defini


conceptia
spatiala a viitoarei cladiri;

dupa finalizarea procesului de proiectare


Dupa primirea proiectului si dupa perioada de realizare a constructiei
beneficiarul revine la starea de echilibru de dinaintea inceperii demersurilor
de achizitionare a unor servicii de proiectare dar pe un palier superior ,imbogatit
de experienta intregului ciclu la care a luat parte activa.

In aceasta situatie proiectantul/furnizorul de servicii de proiectare trebuie sa


studieze si sa analizeze
- modul de comportare a
indivizilor si relatiile dintre utilizatori si functionarea cladirii in exploatare prin
determinarea tipologiei comportamentale se determina calitatea produsului de
arhitectura daca utilizarea produce satisfactie utilizatorilor stabili sau ocazionali;

5. Mecanismul comportamental al beneficiarului proiectului de


arhitectura
Proiectul de arhitectura si obiectele ce se construiesc pe baza lui sunt stimuli
pentru beneficiari/utilizatorii care le receptioneaza prin trairile pe care le genereaza
acestea asupra lor ,asupra familiei,asupra socio-grupului din care acestia fac parte.
Acceptarea produsului arhitectural ,produs generat de procesul de
proiectare si executie este scopul urmarit de investitor si proiectant prin
influentarea comportamentului clientlui;
Stimuli pentru formarea mecanismului comportamental
Dorinta:- obtinerii unui produs arhitectural
- beneficiarul isi ordoneaza mental oportunitatile ,necesitatile,dorintele si aspiratiile
si le transforma in flux informational catre proiectanti;
Informarea reciproca-Procesul de conceptualizare si proiectare este bidirectional
pornind de la necesitatile de cunoastere si informare reciproca in vederea
structurarii unei disponibilitati mentale pentru realizarii investitiei. Cele doua directii
de actiune sunt:
- flux de informatii beneficiar proiectant flux care imbogasete si faciliteaza
procesul de proiectare cu informatii si cunostiinte referitoare la client:
sociopsihologice, culturale specifice
- flux de informatii proiectant beneficiar ,flux prin care se determina
consumatorul de servicii de proiectare sa declanseze un proces de:reflectare asupra
propunerilor, reluarea fluxului informational
Cele doua fluxuri informative genereaza - diversificarea expresivitatii spatiale,
stimularea creatiei, adaptari functionale, personalizarea expresiei;
Procesul de informare reciproca si de filtrare a informatiei prin:procese de gandire,
dialog, confruntare constructiva.

6. Mediul de afaceri, organizatia de proiectare, mixul de marketing in


proiectare mediu intern si mediu extern

Mediul de afaceri

Subieci

Condiii externe

Fore

Mediu de Marketing
MANAGER

Relaii cu clienii

ORGANIZAIA DE PROIECTARE

Condiii interne

MANAGER
ARHITECT

ALT SPECIALITATE

Compartiment
proiectare

Compartiment
economic

Compartiment
marketing

PRODUS
PROIECT

PIATA
CLIENTUL

Componente ale Mediului de Marketing intern variabile controlabile


- conducerea i stilul de conducere al organizaiei
- resursele materiale i umane
- variabilele mixului de marketing
Mixul de marketing concept ce reprezint setul de instrumente de marketing pe care
organizaia le utilizeaz pentru a-i atinge obiectivele (Ph. Kotler)
Dac strategia de marketing explica ceea ce trebuie facut
Mixul de marketing arata cum trebuie facut- nsumeaz proprietile caracteristice ale
organizaiei pe care aceasta le utilizeaz pentru influenarea cererii pentru produsele
(proiectele) realizate de aceasta exprimate n urmtoarele variabile controlabile cei 4 P

Produs Proiect
Varietate tipologica
Calitate - arhitectural
funional
constructiv
estetica
Design prezentare
Caracteristici tehnic-ec.
Ambalare legare. marketing
Dimensiuni
Servicii incluse - corecturi
- urmrire

Plasament
Canale de distributie i proiect
Acoperire tipologic
funciuni
Variante - funcionale

- spaial volumetrice
Amplasare poziie organizaie

- completri
Garanii de proiectare

Proiecte tip (stocuri)

PIAA
INT

Mod de livrare proiect

Pre

Promovare

Pre conform norme de proiectare


Rabaturi reduceri

Reclama produselor - proectelor


Aciuni promoionale:
conferine
simpozioane
concursuri
Publicitatea org. de proiectare

Facilitati -

deplasare teren

schimbare soluii
analize

Relaii cu publicul clientul


Promovare
Fora de vnzare proiecte

Perioada de plat proiect

Mediul de marketing extern Totalitatea forelor necontrolabile la care organizaia trebuie si adapteze politica manageriala i de marketing

A micromediul participanii din mediul apropiat organizaiei cunoscuti in general


influeneaz politica organizaiei

B macromediul fore cu raz mare de aciune ce acioneaz asupra tuturor componentelor


micromediului organizaiei

A. Micromediul organizaiei de proiectare


Furnizori - de echipamente , de materiale, servicii de avizare
Subproiectare pe specialitate
8

Intermediarii cei ce aduc clienii


Clienii (beneficiarii) componenta cea mai important
Concurena celelalte organizaii de proiectare
Administraia pubic - central, local,factori de avizare
Organisme financiare - bnci, finanatori, fonduri structurale
Instituii mass-media - reviste, ziare, radio, TV, internet
Asociaii profesionale

- RUR,Ordinul Arhitecilor, UAR

Asociaii ale cetenilor - ONG,Fundaii,etc


Atitudinea publica fa de organizaia de proiectare

B. Macromediul organizaiei de proiectare


-mediul stabil moment de scurta durata (exceptie cand perioada de crestere economica este
constanta)
-mediul schimbator permanente modificari, in general previzibile, necesita o viziune de
perspectiva
- mediul turbulent schimbari accentuate, frecvente, bruste, imprevizibile(flexibilitate si
elasticitatea structurii internea organizatiei)

7. Functia de planificare
- prin aceasta functie se stabilesc:
A. obiectivele si actiunile
B. ordonarea in timp a actiunilor
C. alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor
D. crearea mecanismelor de control
Exemplu: Organizatia de proiectare
A. Obiectiv penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective
Actiuni cunoasterea functiunii, analiza pietei, analiza concurentei,
analiza personalului necesar, atragere de comenzi
B. Ordonarea actiunilor in timp-analiza pietei,concurenta, pregatesc
personalul in stiinta rezolvarii functiunii,atrag comenzi,desfasor
procesul de proiectare propriuzis
C. Alocare resurse:umane ,materiale, financiare,tehnologice
9

Din punct de vedere managerial functia de planificare se manifesta pe doua


paliere:
- planificare strategica
- planificare operationala

8.Analiza SWOT- puncte tari, slabe, amenintari, oportunitati


A. Cunoasterea resurselor si oportunitatilor factori de mediu
extern
Mediu extern: - Riscuri factori din
scopului,

mediul extern ce primejduiesc atingerea

- Oportunitati factori din mediul extern ce favorizeaza atingerea


obiectivelor

scopului,

B. Identificarea slabiciunilor si calitatilor organizatiei


Mediu intern: Slabiciuni factori - care impiedica atingerea scopului
- care fac organizatia vulnerabila in raport cu mediul
Calitati factori ce favorizeaza organizatia in actiunile de atingere a
scopului
- Analizele A si B formeaza tipul de analiza SWOT

10

9. Functia de organizare
- se ocupa cu stabilirea actiunilor propriu-zise de organizare a muncii privitor la:
- aceasta

volumul de munca
grupare de activitati
relatii interne / externe
raportul temporal
functie creaza structurile organizatorice ce vor efectua munca, activitatile

- in cadrul acestei functii se realizeaza:


-

recrutare personal
formare personal
evaluare pregatire personal

10. Marketing-ul urban


- reprezinta alinierea politicilor urbane
-stiinta de a-ti vinde cat mai bine orasul in scopul dezvoltarii economice durabile
- Promovarea orasului
- Plinierea politicilor de dezvoltare urbana la - cerintele factorilor economici locali,
asteptarile factorilor externi
11

- Reorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planificarii asupra


clientilor ( factori economici locali sau factori economici externi)
- Rezultatele planificarii depind de:satisfacerea clientilor, calitatea si cantitatea
serviciilor urbane, prin negociere si comunicare intre actorii urbani
Marketing urban instrument al competitiei la scara - regionala, nationala sau
europeana
- proiectarea orasului spre nivele teritoriale superioare pentru a atrage
actori ai dezvoltarii locale
- competitia intre orase se bazeaza pe resursele oraselor aspecte
specifice
- baza economica
Orasele care genereaza confort urban pentru locuitori pot atrage
factori economici externi

Astfel, marketingul urban ajunge la cei 4 P mixul de marketing


Produs oras functiuni si servicii existente in oras
Pozitie ,plasament oras - client cum ajunge acesta la servicii si functiuni
urbane
Pret oras pretul serviciilor, distributia serviciilor si functiunilor,
accesibilitatea pentru toate socio-grupurile
Promovare oras publicitate relatii cu publicul comunicare - competitie

12

11.Domeniul public. Domeniul privat


Domeniul public totalitatea bunurilor mobile si imobile dobandite potrivit legii,
aflate in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale care
potrivit legii ori prin natura lor sunt de folosinta sau de interes public
local ori judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliilor
judetene sau locale si care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz
ori de interes public national.

bunurile propritatea publica sunt inalienabile


bunurile proprietatea publica pot fi date in administrare catre
regii
autonome, institutii publice,
concesionate, inchiriate, date in folosinta
gratuita institutiilor de utilitate publica
Trasaturile domeniului public:
-

bunuri ce trebuie protejate si transmise generatiilor viitoare


bunuri supuse
regimului juridic administrativ sau
-regimului mixt de drept public si privat sub control
administrativ

bunuri cu semnificatia unor valori de interes public in sensul ca apartin


patrimoniului national natural,cultural,istoric

- bunuri ce sunt in proprietatea unor personae de drept public


Proprietatea privata
Dreptul de proprietate este garantat prin Constitutie
Proprietatea private este garantata prin legesi ocrotita indiferent de
titular
- Nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica,
stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire
-

- este interzisa nationalizarea sau orice masuri de trecere silita in


proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice, de natura discriminatorie a titularului
- pentru lucrari de interes general autoritatea publica poate folosi subsolul
oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi titularul pentru daune
aduse solului, plantatiilor, constructiilor.
- dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului, buna vecinatate, oricarei sarcini legale ce revine proprietarului
- averea dobandita licit nu poate fi confiscata ;caracterul licit este prezumat

13

bunurile provenite din infractiuni (ilicite) si contraventii pot fi confiscate conform


legii
Conform legii judetele, orasele, comunele sunt persoane juridice in consecinta au
drept patrimoniu terenuri si constructii

In aceasta calitate de persoane juridice: statul, judetul, orasul, comuna


pot avea in proprietate imobile care formeaza domeniul privat al entitatilor juridice
administrative. In acest context nu putem discuta de domeniul privat ala al unei
societati comerciale.

12.Parcela si elementele ei
Parcela este un imobil. Parcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizibile pe
teren care are un numar cadastral , eventual o adresa, unul sau mai multi
proprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administrativ.
Elemente ce caracterizeaza parcela :elemente de identitate, geometrice,
urbanistice, economice juridice, tehnice
1 Elemente de identitate a) identificarea parcelei inseamna
numar cadastral-adresa(unde este adresa) nu
toate parcelele au adresa,teritoriu administrativ in care se inscrie parcela,
proprietarul.
b) limitela parcelei care sunt de fapt si juridice

aliniament limita cadru catre domeniu public al unei parcele

limite laterale

limita de fund sau din spate(Lf)


2 Elemente geometrice dimensiunile parcelei

lungimea aliniamentului (La)


lungimea laturii din fund(Lf)

adancimea(A)
Dimensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere al
construibilitatii- capacitatea terenului de a primi constructii pe suprafata.
Terenuri construibile
-neconstruibile - dimensiune mica
Limita construibilitatii- regulamentul de constructii e o lege secundara care
stabileste modul cum se construieste intr-o localitate.

14

Regulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi,


dormitor, birou se orienteaza catre strada sau fundul curtii. Incaperile auxiliare
:scara, wc etc se orienteaza catre vecini, acolo unde nu e calcan.Ce e sub 9
m(parcela) nu e construibil.
Adancimea laturilor 5 m ca sa se cunoasca cu vecinul si sa fie 10m- intre
camerele de locuit(cu vedere) trebuie sa fie o inaltime de cam 10 m deci un minim
de parcela construibil a 13 m adancime.
Suprafata parcelei - minim de parcela de 150mp
3 Elemente urbanistic - accesul in strada, relieful, unghiurile intre laturile
parcelei.
Accesul in strada se face prin aliniament ,accesul se face pe o strada de mai mica
importanta
si aceasta influenteaza modul cum se face casa.La parcelele insiruite acces grupat
sa usureze accesul pe strada, pericol pentru pietoni, bordura care se teseste.
Relief panta si compozitia terenului(conditii geotehnice) o parcela cu declinitate
piuternica e o mare problema.
Unghiul dintre laturi nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea
depasesc
4

parcela e greu de valorificat, aproape neconstruibila.

Elemente economice (aceste elemente fac pretul parcelei)


- folosinta utilizarea actuala cand se face constatarea
- destinatia utilizarea conform planurilor de urbanism aprobate
- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc pe parcela

5 Elemente juridice - proprietarul sau proprietarii


- limitele parcelei
- locatia unor drepturi:
locator - proprietar care pe baza de contract cedeaza unul din drepturile de
proprietate asupra unui imobil unei alte persoane.
locatar persoana care prin contract preia de la un locator drepturile de proprietate
asupra unui imobil.
Servituti naturale sunt acelea care au cauza un fenomen natural

cursul unei ape apa mananca din teren,


15

depune mal, uneori inunda, deci e o servitute a


acelui teren
terenuri inundabile
terenuri alunecatoare
scurgerea apelor de ploaie de pe alte terenuricel ce primeste de pe terenul din amonte nu are
voie sa o abata( cod civil)
zacaminte din subsol(exemplu : apa freatica)
Servituti create de om prin lege
- dreptul de trecere prin proprietate
Cel prin proprietatea pe care se trece nu are voie sa modifice traseul si nu are voie
sa-l inchida
- drept de trecere la apa
De-a lungul oricarei ape curgatoare sau statatoare exista o portiune unde trebuie
sa ai trecere(de-a lungul malului)
- culoar de protectie a tuturor instalatiilor supra,subterane
ai aeriene.
- exploatari subterane
- servitutea zidului si santului comun
-Servitutea scurgerea streasinilor
-Servitutea de vedere asupra proprietatii vecine
-Servituti urbanistice nu sunt recunoscute de juristi ca
fiind servituti
-zona non aedificandi zona pe care planurile de urbanism ne interzic a se
construi
- zona la care inaltimea e limitata(non altius tollendi) -nu se tolereaza mai inalt
- zonele functionale
- zonele protejate - construite
- naturale
- monumente.
6 .Elemente tehnice reprezinta chintesenta conditiilor de construibilitate
ale parcelei. Ele provin din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate
si dau masura construibilitatii unei parcele.
16

Elementele tehnice se refera(regulamente) la: ce se poate


construi( functiuni, tipuri de constructii, materiale de constructii), cat se poate
construi (densitate), inaltimea de construire, cum se poate construi) in ce
mod;provizorii, durabile, din lemn, paie,beton), ordinea construiri( o etapizare),
sensul construirii(intai la strada).

13.SERVITUTI
Servituti rurale: - servituti ce se exercita asupra fondurilor de pamant sau in
folosul lor indiferent de amplasamentul acestui fond de pamnat(la tara sau la
oras) :servitute de trecere,servitute cu ape pluviale.
Servituti urbane: - sunt servituti ce se mainfesta asupra unei constructii sau in
favoarea ei indiferent de faptul daca constructia se afla la tara sau la oras.
Vecinatate vecini sau parcele vecine sunt acelea ce au in comun o parte din
proprietate prin servitutea zidului sau santului comun, deci parcelele ce au cel putin
un punct din limita comuna. Limitele parcelelor sunt elemente juridice.
Care sunt servitutile rezultate din relatia de vecinatate

buna vecinatate
pastrarea unor bune relatii de vecinatate- acceptarea unor servituti asupra
terenurilor, care izvorasc din aceasta relatie de vecinatate.

1.Alaturarea acelorasi functiuni pe parcele vecine


- acces carosabil langa acces carosabil
- garaj langa garaj astfel ca functiunile sa jeneze cat mai putin pe vecini
- cladire langa cladire iar la limita calcan langa calcan
- surse de zgomot din interiorul parcelei cat mai departe de vecini(joc de
copii,piscina, terasa)
- surse de necesitate cat mai departate de vecini(gunoi, closet, atelier de hobby)
2.Alaturarea acelorsi functiuni in cladiri vecine
- fatada la fatada, calcan la calcan
- camerele in acelasi fel(dormitoarele , camera de zi, biroul-spre strada si
fundul gradinii
3.Impartirea distantelor obligatorii in mod egal intre vecini
4.Vederile de pe o parcela pe alta trebuie limitate la minimum nu ii
fac si balcon acolo deoarece vad foarte bine la el, nu am senzatia de
intimitate.
17

5.Sporurile care se pot acorda pentru construirea pe o parcela se


cantoneaza in zona mediana a parcelei si nu in zonele de margine.
6.Parcele vecine ce au functiuni diferite trebuie sa departeze cat
mai mult constructia de limita de vecinatate.
- in aceste cazuri cand exista parcele vecine cu parcele semipublice trebuie
facuta fatada la limita de vecinatate-ambele sa aiba fatade.
7. Servitutea plantatiei pe proprietate: - daca exista un arbore care face
parte din zidul sau santul comun el e proprietatea la amandoi vecini.
Arborii inalti trebuie sa fie plantati la minim 2 m de limita de proprietate cand
nu fac parte din zidul comun. Daca e arbust trebuie sa fie la 0.5 m
8. Servitutea constructiilor vecine modul de construire pe o parcela impune
modul pe parcelele vecine
Retragerea constructiei astfel incat sa permita amenajarea gradinii de fatada cu
arbori inalti.
A- construieste primul el influenteaza tot sirul
B- va putea construi tot asa ca si A sau cuplat cu C
C- nu are decat solutia cuplat
Deci A a impus o servitute lui C prin intermediul lui B. D si el e influentat de A.
a). Construirea pe o parcela impune vecinilor modul de construire
b). Construirea pe o parcela trebuie respectata de catre vecini
c).Construirea pe o parcela trebuie sa permita construirea pe parcelele vecine.
d). Calcanul trebuie acoperit cu calcan.(calcan=zid orb pe limita proprietatii) A
obliga pe B la reciprocitate
10. Servitutea de zona protejata
Zona protejata impune asupra parcelelor de acolo alte reguli decat in restul
orasului.
11. Servitutea preponderentei spatiului public asupra celui privat.
Spatiul public impune spatiului privat :
- alinierea, in virtutea vecinatatii
- alinierea trebuie sa fie egala pe ambele parti ale strazii , simetrie fata de axul
strazii
18

- exproprierea pentru cauza de utilitate publica- egal


strazii

repartizata fata de axul

- fatadele
- aranjamentul constructiilor de-a lungul strazii
- accesul auto si pietonal pe parcela
- garduri, imprejurimile catre spatiul public
- retragerile si tesiturile la coltul strazii
- elemente de reclama, afisaj(signalectica)
-semne de circulatie, semnale.

14. Pretul terenului


-este dat de renta funciara-castigul adus de produsele care se obtin din exploatarea
terenului
-se adauga cresterea valorii in timp a terenului
Renta venit, profit regulat pe care il poate obtine un proprietar in virtutea
dreptului de proprietate asupra unui teren.
Romania ultima perioada tendinta in zonele urbane, zonele periurbane, zonele
metropolitane, este de trecerea terenului agricol in intravilan si schimbarea
categoriei de folosinta din arabil in curti constructii.
Acest lucru se realizeaza prin intermediul documentatiilor de urbanism
- plan urbanistic general PUG aprobat
- plan urbanistic zonal PUZ

aprobat

-aceasta transformare creste valoarea terenului de 10-20 ori


Raportul pret teren agricol/pret teren urban=1/10- 1/20
Factori ce influenteaza cresterea preturilor terenurilor urbane
-gradul de echipare cu infrastructuri
-calitatea terenului urban-construibilitatea
19

-Amplasament-centralitate, grad de periferie, accesibilitate


-Factori urbanistici-capacitatea terenului de a fi construit:dimensiuni,forma,
destinatia terenului (nu folosinta) prin planuri de urbanism (zonarea
functionala),prevederi urbanistice privind bilantul spatial(pot, cut ,regim de inaltime,
densitate etc)

15.Pretul constructiilor
In principiu pretul constructiilor deriva din cele 3 principale componente ale sale
-costul operatiunii
-costul constructiei
-pretul terenului
La aceste 3 componente se adauga profitul si impozitele.
Cost-suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun (teren)
efectuarea unei lucrari,prestarea unui serviciu.
Profit-venitul adus de capitalul utilizat in realizarea costructiilor,reprezentand
diferenta dintre incasarile la vinderea constructiei si totalul cheltuielilor efectuate
pentru realizarea si vinderea constructiilor.
Impozite-plata obligatorie stabilita prin lege pe care
cetatenii,intreprinderile,organizatiile,etc o varsa din venitul lor in bugetul statului,in
conformitate cu anumite norme de impunere, contributie.
Costul unui produs este suma pe care o plateste investitorul pentru realizarea si
vanzarea constructiei.
Pretul poate fi-pret de vanzare-este pretul pe care-l stabileste producatorul,
antreprenorul,investitorul pentru a avea profit.
-pret de cumparare-este suma reala de bani pe care o plateste
cumparatorul
Componentele pretului
In urma unor analize statistice,comparative privind ponderea procentuala din pretul
constructiilor s-a ajuns la urmatoarele componente.
C-constructia propriu-zisa-pretul constructiei propriu-zise fiind compus la randul
lui din:constructii, utilaje, proiectare
Constructia propriu-zisa C aprox.40% din total pret iar in cadrul acesteia proiectarea
reprezinta 4-5%
20

T-pretul terenului variaza functie de diverse determinante intre 20-40%


O-operatiunea care presuspune doua etape distincte
-stadiu initial al afacerii cand operatiunea reprezinta-studiul de piata,
fezabilitatea, analize de preturi,etc
-stadiul final cand constructia este gata moment in care operatiunea
reprezinta operatiuni de promovare si reclama

17. Dezvoltarea regionala


Dezvoltarea regionala este un concept ce urmareste impulsionarea si
diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul
privat,contributia la reducerea somajului si imbunatatire a nivelului de trai.
Politica de dezvoltare regionala -ansamblul de masuri de planificare si
promovare de autoritatile, administratie publice locale si centrale, in parteneriat cu
diversi actori (privati, publici, voluntari),in scopul asigurarii unei cresteri economice,
dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul
imbunatatirii conditiilor de viata.
Principalele domenii care pot si vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
interprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, inbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului
inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.
Dezvoltarea rurala se refera la urmatoarele aspecte: inlaturarea /diminuarea saraciei in
zonele rurale; echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul
urban si cel rural;stimularea initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si
cultural.
Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezinta
regiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judete
vecine.Regiunea de desvoltare nu este unitate administrative- teritoriala, si nu are
personalitate juridica.
Obiectivele debaza ale politicilor de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea


dezvoltarii echilibrate sip e revitalizarea zonelor defavorizate, preaintampinarea
producerii de noi dezechilibre;

Indeplinirrea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la


instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre(fonduri structurale si
de coeziune);

21

Corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea


cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea
economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile
internationale incheiate cu Romania.

18.Regiunea de dezvoltare
Regiune

-o zona de teritoriu cu un ansamblu de caracteristici interne (proprii),


distincte si consistente, fie ele fizice sau umane si care ii confera o
anumita unitate semnificativa si care o disting pe de alta parte de alte zone
invecinate.
Regiunea presupune doua aspect majore :
-delimiatarea dupa anumite criterii (istorice, geografice e.t.c.)
-nivel administrative sub-statal

Regiune de dezvoltare (de programare, de proiect)


Acest tip de regiune (intalnita si in Romania) se defineste si se delimiteaza spatial, in
raport cu anumite interese si obiective specific
A. Regiunea administrative, daca : marimea, structura si functiile sunt adecvate
B. Rezultatul unei agregari complexe de factori si criterii care raspund nevoilor de a
constitui structuri institutionale eficiente
Definitia Parlamentului European
Prin regiune de dezvoltare se intelege un teritoriu care formeaza din punct de
vedere geographic, o unitate neta, sau un ansamblu similar de teritorii, in care
exista continuitate, in care populatia poseda anumite elemente comune si
doreste sa o dezvolte cu scopul de a stimula procesul cultural, social , economic

19.Agentii de dezvoltare
-este o structura operationala care identifica problemele sectoriale sau generale
si selecteaza o serie de posibilitati sau metodologii pentru solutionarea acestor
probleme si promoveaza proiecte de solutionare a problemelor.
Agentia de Dezvoltare Regionala -Organism-neguvernamental,nonprofit,de utilitate
publica, cu personalitate juridica
Atributii :

-elaboreaza: -strategia, planurile, programele de dezvoltare regionala


-

Asigura aplicarea palnurilor si programelor aprobate de CDR

Atrage surse de finantare si gestioneaza FDR

22

Organizeaza si dezvolata parteneriate

Asigura implementarea, monitorizarea si controlul proiectelor

Participa la elaborarea PND

Consiliu de dezvolatare regionala


Atributii :

- analizeaza si aproba programele si strategia de dezvoltare regionala


-

sprijina elaborarea cu parteneriat a PDR

Aproba proiecte selectate regional sau transmite portofoliu la CNDR

Prezinta CNDR propuneri privind utilizarea FNDR

Aproba criteriile, proiritatile , alocarea si destinatia FDR

Coordoneaza activitatea ADR

Urmareste utilizarea fondurilor alocate ADR

Consiliul National de Dezvoltare Regionala:


Atributii :

-avizeaza politicile si strategia nationala DR-PND


-propune programe prioritare de finantare FNDR
-urmareste utilizarea fondurilor alocate ADR

21.Zona metropolitan obiective, poli de crestere, experienta


internationala

Obiectivele ZM
Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a localitatilor din cuprinsul
ZM cu respectarea specificului acestora
Stabilirea directiilor de dezvoltare durabila a localitatilor urbane si
rurale in acord cu potentialul acestora si aspiratiile locuitorilor.
Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului
Identificarea sectoarelor de activitate
Cresterea competivitatii, a cooperarii si a bunastarii localitatilor.
Realizarea echilibrului intre amenajarea urbana si expansiunea urbana,
utilizarea eficienta a terenurilor in acord cu functiile urbanistice
adecvate.
Punerea in valoare a patrimoniului cultural
Promovarea tehnologiei de transmitere si schimb de informatii si
comunicatii
Protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale
23

Cresterea accesului la resurse


Poli urbani de crestere
Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-Planuri integrate de
dezvoltare urbana
Obiective:
Cresterea calitatii vietii
Crearea de noi locuri de munca
Reabilitarea structurilor urbane
Imbunatatirea serviciilor urbane
Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a
antrepreneriatului
Orase desemnate poli de crestere ai Romaniei 2008 (HG 998/2008)
(Brasov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti, Timisoara)
Experienta internationala
METREX 1996 Glasgow Conferinta Regiunilor Metropolitane
constituie Reteaua Zonelor si Regiunilor Metropolitane. (15 membri)
Obiective:
Schimb de experienta intre practicieni despre probleme strategice
commune
Punerea in valoare a dimensiunii metropolei in planificarea spatiului
comunitar
Amenajarea teritoriului si dezvoltarea armonioasa a metropolelor
Europei prin promovarea competentei si conducerea adecvata a
proceselor
Cooperarea cu privire la schimbul de cunostinte de experiente in
domeniul amenajarii si dezvoltarii, cu scopul stabilirii si adoptarii de
bune practici.
120 zone metropolitane recunoscute
33 membre METREX
2005 Centrul de planificare urbana si metropolitana Bucuresti a
aderat la METREX integrarea teritoriului aministrativ Bucuresti cu teritoriul
de influenta

22. Conceptual strategic de dezvoltare teritoriala a Romaniei


viziunea, misiunea, principia generale / de baza
Semnificatia conceptului dezvoltare teritoriala
Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de
perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu
valorile, aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.

24

Dezvoltarea teritoriala se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al


urbanismului, care reprezinta ansambluri de activitati complexe de interes general ce
contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si contruit
si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.
Activitatea de amenajare a teritoriului la nivel european este sprijinita de INTERREG,
ESPON.

1. Lucrare de dizertatie

Scopul acestei lucrari :


- sa demonstreze cunoasterea stiintifica a temei abordate
-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat
-sa cuprinda elemente de cercetare stiintifica originala a temei abordate
-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prin
studiul de caz
-sa reprezinte fundamentarea stiintifica a abordarii proiectului de diploma
prin perspectiva temei cercetate

Dezertatia presupune doua fatete esentiale, si anume componenta de


elaborare si componenta de argumentare si subliniere a elementelor
teoretice si practice analizate prin studiul de caz.
1. Conceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatie
-cunoasterea problematicii generale
-capacitatea de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a temei din
domeniul ales
-capacitatea de a sustine o teorie, teza, enunt stiinfitic, printr-o argumentare
coerenta sau un demers metodologic adecvat, rezultat al obiectivului major propus
prin studiu
-capacitatea de sinteza a domeniului si de extragere si structurare a
principalelor rezultate, tendinte, stiluri sau evolutii posibile ale domeniului studiat,
astfel incat aceste rezultate sa se constituie ca un fundament conceptual pentru
alte lucrari specifice domeniului (in general pentru lucrarea de diploma)
2. Alegerea temei de dizertatie
Aspecte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:
-existenta unei preocupari anterioare (institutionalizata sau personala) pentru
domeniul si problematica avuta in vedere la alegerea temei
-cunoasterea terminologiei, codului, instrumentelor metodologice si a
bagajului teoretic aplicat problemei alese spre cercetare

25

-capacitatea temei de a starni interesul, actualitattea, modernitatea, tendinte


actuale precum si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva (eventual un
alt masteerat, doctorat, etc)
-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva
-actualitatea temei in contextul socio-politic si cultural actual, precum si
relevanta acesteia pentru publicul absent si pentru societate in general
-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate fi acordat
-recomandarile cadrului didactic coordonator
-recomandarile comisiei de dizertatie
3. Alegerea titlului lucrarii
Avand in vedere specificul facultatii, de arhitectura, precum si disciplina de
baza si disciplinele adiacente(urbanism, restauraare, peisagistica, design,
mobilier, etc), titlul lucrarii de dezertaite trebuie sa exprime:
-tema centrala
-delimitarea stricta a temei centrale
-directia de cercetare
4. Dimensiunea lucrarii de dizertatie
Conform unor prevederi ale diverselor metodologii de intocmire a dezertatiilor
marimea, intinderea lucrarilor de dizertatie trebuie sa fie intre 40 si 80 de
pagini.
5. Planul lucrarii de dizertatie
-importanta si semnificatia temei
-ipoteze de cercetare, formulari obiective
-evolutia istorica a domeniului, curente, tendinte, repere ale evolutiei
-cadrul legal al domeniului cercetat
-studiu de caz
-prezentarea concluziilor si si raportarea lor la cercetari similare
6. Etapele lucrarii de dizertatie
A. Documentarea:prealabila, teoretica, aplicativa, Identificarea principalelor
directii de abordare a temei alese, Analiza termenilor cuvintelor cheie,
Dimensiunea istorica a evolutiei problemei studiate
B. Elaborarea demersului de investigatie

26

7. Principalele capitole ale lucrarii de dizertatie


Cap I Introducere
Cap II Generalitate-argument, analiza evolutiei istorice a fenomenului
studiat
Cap III Tendinte si solutii contemporane si de viitor
Cap IV Cadrul legal
Cap V Studiu de caz (nationale si internationale)
Cap VI Concluzii
Bibliografie, abrevieri utilizate
Anexe tabele, chestionare, grafice, diagrame
-anexe fisiere fotografice complexe
Structura formala a lucrarii de dizertatie:coperta, pagina de titlu
practic aceeasi informatie,
cuprinsul , anexele
8. Bibliografia
-se prezinta pe doua paliere: - materiale tiparite
-surse electronice

2.Definitie cost profit


Cost-suma de bani cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun (teren)
efectuarea unei lucrari,prestarea unui serviciu.
Profit-venitul adus de capitalul utilizat in realizarea costructiilor,reprezentand
diferenta dintre incasarile la vinderea constructiei si totalul cheltuielilor efectuate
pentru realizarea si vinderea constructiilor.

3.Formarea pretului de vanzare P.V


PV= CC+P+TVA
CC=cost constructie+impozite
P-profit+impozite-si la profit se platesc impozite
TVA-taxa pe valoare adaugata-19%-acium 24 %
PV=CC+P+TVA
27

CC+impozite-reprezinta partea tare a pretului de vanzare deoarece in momentul


vanzarii banii sunt cheltuiti.
P+TVA+impozite-reprezinta partea moale deoarece profitul este negociabil.

4.Functiile Marketingului
Functii fundamentale
5) functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum;
6) functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient;
Functii derivate
7) functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime;
8) functia de maximizare a eficientei economice;
1) Functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum
investigarea mediului socio-economic
obtinerea informatiilor referitoare la:
pietele efective
pietele potentiale
ansamblul necesitatilor de consum
comportamentul clientului / consumatorului ;
2) Functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului
ambient
functie ce asigura realizarea obiectivelor strategice de organizare prin:
cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor - materiale
- financiare
- umane

adaptarea operativa a activitatatii la cererile pietii si consumatorului;


3) Functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime

prin aceasta functie se mizeaza:


producerea si oferirea numai a acelor bunuri, prosuse si servicii necesare
consumului;
realizarea corelarii intre nevoile societatii si resursele de care aceasta
dispune;
recunoasterea sociala a activitatii organizatiei;
4) Functia de maximizare a eficientei economice
maximizarea eficientei economice/ sociale prin optimizarea profitului care
asigura existenta si dezvoltarea organizatiei;
maximizare profit pe termen lung consecinte dezastruoase;

28

deteriorarea imaginii organizatiei;

29

S-ar putea să vă placă și