Sunteți pe pagina 1din 92

INTRODUCERE

MOTTO:
.,, Jocurile sunt la fel de vechi ca i civilizaia nsi i la fel de variate ca aripile
fluturilor. Pentru ele a fost cheltuit o cantitate fantastic de energie mintal
M. Gardner
Jocul este o activitate uman, dominant in copilrie, prin care copilul ii satisface
imediat, dup posibiliti, propriile dorine, acionand contient i liber in lumea imaginar pe
care i-o creeaz singur. In viaa copilului jocul este o activitate deosebit de atrgtoare care
evolueaz intre ficiunea pur i realitatea muncii (Debesse, M., 1969) i ne ajut s
cunoatem mai bine inclinaiile copilului, fiind cel mai bun turn de observaie de unde putem
avea o vedere de ansamblu asupra dezvoltrii acestuia. Jocul ne permite s urmrim copilul
sub toate aspectele dezvoltrii sale, in intreaga s complexitate: cognitiv, motor, afectiv,
social, moral. Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipeaz conduitele
superioare. Nu ne putem imagina copilria fr rasetele i jocurile sale. Un copil care nu tie
s se joace, un mic btran, este un adult care nu va tii s gandeasc. Prin joc copilul pune
in aciune posibilitile care decurg din structura s particular; traduce in fapte potenele
virtuale care apar succesiv la suprafaa fiinei sale, le asimileaz i le dezvolt, le imbin i le
complic, ii coordoneaz fiina i ii d vigoare. Jocul este considerat o strategie optim
pentru promovarea ingrijirii timpurii i a dezvoltrii . Jocul, in contextul ataamentului
securizat oferit de aduli, ofer copiilor bogia, stimularea i activitatea fizic de care are
nevoie pentru dezvoltarea creierului, pentru invarea viitoare.
Jocul este un proces interdisciplinar, el incurajeaz toate tipurile de inteligen,
conform teoriei inteligenelor multiple a lui H. Gardner (1983): lingvistic, muzical, logico
matematic, spaial, corporal chinestezic, personal i social . Prin joc, prin crearea i
rezolvarea progresiv a diverselor feluri de contradicii, se dezvolt personalitatea copilului.
Prin joc, copilul precolar descoper noi modaliti de expresie atitudinal care ii sporesc
vigoarea acional dinamismul i nevoia de explorare. Este suficient s priveti copiii in
timpul jocului pentru a-i face o impresie referitoare la conduita acestora i la particularitile
lor psihologice. Unii copii se exprim deschis, clar, dezinvolt in timp ce alii sunt mai reinui,
inhibai, mai puin activi. Se poate constata, fr indoial, c in toate jocurile intervin i se
exerseaz: elementele creative, mobilitatea, flexibilitatea gandirii , capacitatea de imaginare a
unor soluii , aplicarea in practic a acelora care au fost memorate i care i-au dovedit
eficiena. Toate laturile vieii psihice, incepand cu cele mai simple i terminand cu cele mai
complexe se educ, se exerseaz i se dezvolt prin intermediul activitii ludice .

Cercetrile fcute de specialiti in domeniu confirm faptul c introducerea


cunotinelor matematice n nvmntul precolar i colar este cu atat mai eficient cu cat
se realizeaz devreme. Aceste cunotine trebuie introduse treptat, pornindu-se de la aciunea
in plan extern cu obiectele, la formarea reprezentrilor i abia apoi la utilizarea simbolurilor.
Abordarea matematicii in aceast manier este accesibil copiilor i rspunde inteniei de a-l
determina pe acesta s descopere matematica, trezindu-i interesul i atenia. Cunoscand
faptul c jocul este activitatea fundamental in grdini, este firesc c acesta s fie valorificat
la maximum i in predarea matematicii. In coal ins, jocul trece pe planul secund, locul lui
fiind luat de o alt form de activitate: invarea. Trecerea de la joc la invare se realizeaz
prin intermediul jocului didactic. Acesta ocup un loc bine determinat in planul de invmant
al instituiilor precolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfurare a activitilor de
matematic, dar i a celor de cunoatere a mediului i de educarea limbajului.
Pornind de la definiia dat jocului didactic, se poate spune c jocul didactic
matematic este un tip specific de activitate prin care cadrul didactic consolideaz, precizeaz,
chiar verific cunotinele copiilor, mbogete sfera de cunoatere matematice, pune n
valoarea i antreneaz capacitile creatoare ale acestora. tiut fiind faptul c imbinarea
elementului instructiv cu cel distractiv in jocul didactic duce la apariia unor stri emoionale
complexe care stimuleaz i intensific procesele de reflectare direct i nemijlocit a
realitii, valoarea practic a jocului didactic matematic const in faptul c, in procesul
desfurrii lui, copilul are posibilitatea aplicrii cunotinelor insuite, exersrii priceperilor
i deprinderilor formate.
Descrierea lucrrii
Toate aceste motive expuse anterior m-au condus la alegerea temei care a fost
cercetat timp de trei ani, pe un eantion fix, grupa fiind format din 26 de copii. In cercetarea
efectuat mam axat pe ipoteza c: dac jocurile logice sunt bine proiectate i organizate, cu
obiective ce vizeaz dezvoltarea gandirii concrete, a inteligenei copiilor, contribuie la
dezvoltarea personalitii copiilor, la pregtirea lor pentru coal. In cercetarea efectuat la
adunarea, organizarea i interpretarea datelor, s-a folosit un sistem metodologic format din:
metode de colectare a datelor, metode de organizare i sintetizare a datelor i metode de
prelucrare statistic i interpretare a datelor. In acest sens s-au folosit metode ca : observaia,
experimentul, analiza produsului activitii, datele obinute prin aceste metode au fost
inregistrate in tabele analitice sintetice, histograme (de frecven) comparative, iar apoi au
fost preluate i interpretate.
Probele tip test de evaluare au fost aplicate la inceputul anului colar realizandu-se
o evaluare iniial i la sfaritul anului (evaluare final). Aceste probe au fost elaborate in
2

funcie de particularitile de varst. Pe baza rezultatelor obinute la evaluarea iniial s-a


elaborat un program de instruire corespunztor, iar la sfaritul anului colar s-au realizate
evaluri sumative pentru a evidenia progresul realizat de copii.
Obiectivele urmrite in cercetare au fost:

Formarea priceperii de a tria i clasifica obiectele cu care opereaz, dup


anumite insuiri comune, realizand mulimi cu o proprietate caracteristic

dat;
Cultivarea deprinderii de a compara i aprecia cantitatea din dou (sau mai
multe) mulimi, atat global, cat i prin punere in coresponden;Intuirea
relaiei de ordine intr-o mulime dat;Familiarizarea copiilor cu numrul

natural;
Exersarea unor operaii ale gandirii (analiz, sintez, comparaie,
abstractizare i generalizare), precum i cultivarea calitilor gandirii
(corectitudinea,

fluena,

promptitudinea,

flexibilitatea,

rapiditatea,

originalitatea);Familiarizarea copiilor cu limbajul matematic;


Formarea memoriei logice;
Dezvoltarea ateniei voluntare;
Formarea spiritului de observaie, a spiritului de ordine, a corectitudinii i
a perseverenei in indeplinirea cerinelor;

Coninutul, impreuna cu unele indicaii speciale pentru anumite fi e, a fost


structurat in cinci capitole, dou cu caracter teoretic i trei care descriu experimentele
realizate fiecare cuprinzand un numr de activiti grupate pe tematici. Am ales activitile
care am considerat c se potrivesc cel mai bine grupelor cu care am efectuat experimentele de
la grdinia cu program prelungit nr 41 Sibiu i anume grupa Albinuelor i grupa
Fluturailor.
Primul capitol definete i caracterizeaz jocul ca form de activitate educativ, o
coal deschis, cu un program tot atat de bogat precum este viaa prin care viitorul este
anticipat i pregtit. Rezult importana activrii acestei metode mai ales in invmantul
precolar. Analiza din primul capitol ne permite valorificarea principalelor cinci direcii de
dezvoltare a lucrrii in capitolele urmtoare. Capitolul conine de asemenea consideraii
psiho-pedagogice, teorii despre joc, clasificri ale jocurilor, funciile lor, caracterizarea
activitilor de tip joc didactic i evidenierea rolului i importanei lor.
Al doilea capitol e consacrat jocului logico-matematic sintetizand obiectivele
jocului, coninutul jocului, realizand o caracterizare a acestei activiti a precolarilor,
indicand tipuri moduri in care poate fi realizat i cum poate fi condus o astfel de activitate
de educatoare. Sunt de asemenea descrise principalele tipuri de jocuri didactice care pot fi
folosite pentru activitile matematice din grdinie.
3

Capitolele trei i patru descriu metodologia cercetrii efectuate la grdinia nr. 41


din Sibiu (organizarea i desfurarea) obiective, populaie statistic, metode, etape, ipoteze
preliminare propuse spre verificare, variabile, indicatori utilizai in analize.
In capitolul cinci se face analiza datelor furnizate prin efectuarea experimentelor
pe grupa Albinuelor de la grdinia nr.41 Sibiu. Este utilizat metoda grafic dar se au in
vedere i anumite categorii de indicatori ai tendinei centrale i variaiei la nivelul eantionului
utilizat. Verificarea ipotezelor se face in subcapitolul V.3 printr-un experiment de tip Anova cu
msurtori repetate i de tip factorial. Ca eantion de control s-a ales grupa Fluturailor de la
aceiai grdini.
Lucrarea conine de asemenea concluziile autoarei in urma realizrii acestui
demers tiinific. Anexele la care se fac referiri in cuprinsul lucrrii sunt ataate pentru a putea
fi consultate de cei interesai.
Mulumesc pe aceast cale indrumtoarei mele tiinifice Lect.dr.Mrcu Ioana
Gabriela pentru preioasele indrumri i materialele indicate spre consultare dar i colegelor
mele educatoare de la grdinia cu program prelungit nr. 41 Sibiu.
MOTIVAIA

ALEGERII

TEMEI

DE

CERCETARE

JOCUL

LOGICOMATEMATIC N GRDINI MODALITATE DE REALIZARE A UNUI


NVMNT ACTIV
MOTTO:
,,Dorinele noastre sunt posibiliti ce zac n noi. Visele sunt realizri n
avanpremier ( Goethe)
Problema pregtirii precolarilor pentru activitatea de invare in clasa I, ca scop
final al grdiniei, a cunoscut i cunoate inc modificri principale i imbuntiri in
diferitele sale compartimente (coninut, forme, metode, mijloace), astfel incat acestea s
rspund cat mai bine cerinelor primei etape de colarizare. Programa invmantului
precolar dovedete o preocupare permanent pentru modernizarea invmantului matematic,
prevzand formarea conceptului de numr, atat prin metodele pe care le relev teoria
mulimilor, cat i prin msurare. Din experiena la clas, in urma bibliografiei studiate, am
constatat c in formarea noiunilor de baz ale matematicii, un rol important il au jocurile
logice. De aceea, mi-am propus ca in aceast lucrare s m opresc asupra jocurilor logice i a
rolului pe care il au in dezvoltarea capacitilor intelectuale ale copiilor. Jocurile logicomatematice i-au dovedit valoarea educativ deosebit asupra dezvoltrii concrete a
inteligenei copiilor. Ele contribuie la realizarea aspectului formativ al activitii matematice,
dezvoltandu-le gandirea logic, deoarece ei sunt pui in situaia de a cuta soluii i de a
verbaliza aciunile indeplinite. Prin aceste jocuri se dezvolt potenialul intelectual i acional
4

-creator al precolarului, spiritul de observaie, posibilitile de verbalizare i exprimare oral,


capacitatea de analiz i sintez, de comparaie,de abstractizare i generalizare.
Jocurile logice au un preponderent rol formativ, iar in cadrul lor trebuie subliniat
insemntatea insuirii i respectrii regulii de joc, rolul ei modelator, intrucat prefigureaz in
cadrul unui adevr tiinific, o regul, un principiu, o lege sau reglementarea unui fenomen
social. Copilul trebuie invat inc de acum despre necesitatea cunoaterii i respectrii legilor
care guverneaz natura i societatea. Chiar copiii dificili care au fost crescui in familie fr
opreliti, care nu vor s asculte prerile colegilor i de cele mai multe ori rman impasibili sau
caut s se eschiveze de la cerinele formate de educatoare, cedeaz de cele mai multe ori in
faa acestor reguli, le accept numai din dorina de a participa la joc. Respectarea regulilor de
joc formeaz un om disciplinat, dar nu conformist, un om asculttor, dar nu servil, un om
demn,contient de rolul su. Jocul logic matematic fiind o activitate colectiv, copiii inva in
cadrul lui i abc-ul comportrii civilizate. Expresii ca : v rog, nu v suprai, v
mulumesc, sunt de multe ori introduse chiar in cadrul regulilor de joc, repetarea i
respectarea lor sunt, pe cat de necesare, pe atat de utile. Tot in cadrul jocurilor logice
matematice, copiii incep s fie iniiai i in unele concepte matematice de baz ca acelea de
relaie, relaie funcional, reuind s dezlege, in final (sub o form intuitiv) probleme de
transformri i s foloseasc relaia de echivalen in scopul unei inelegeri noi, apropiate de
sensul tiinific al noiunii de numr. Jocurile logice aduc un spor de eficien in pregtirea
copiilor pentru coal i au legtur direct cu activitatea desfurat in clasa I. Jucandu-se,
copiii inva cu plcere elemente de logic matematic.
FUNDAMENTE TEORETICE
CAPITOLUL I
JOCUL - FORM DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIV
MOTO:
,,Fr joc, ntreaga via a copilului degenereaz ca o floare lipsit de ap i
soare. (Mihai Stoian)
I.1 Definirea i caracterizarea jocului
Jocul avand func ia de mare i complex coal a vie ii are o semnifica ie
funcional esenial i nu este un simplu amuzament. El formeaz, dezvolt i restructureaz
intreaga via psihic a copilului. Prin joc copiii ii dezvolt percepiile, reprezentrile,
creativitatea, ii amplific posibilitile memoriei, ii formeaz insuirile voinei, rbdarea,
perseverenta, stpanirea de sine. Tot prin joc sunt modelate trsturile de personalitate:
respectul fa de alii, responsabilitatea, cinstea, curajul. "
Figura nr.1.1

Jocul este o coala deschis, cu un program tot atat de bogat precum este viaa.
Prin joc, viitorul este anticipat i pregtit. Se apreciaz chiar ca jocul indeplinete in viaa
copilului de 3-7 ani acelai rol ca munca la aduli. Este forma specific in care copilul ii
asimileaz munca i se dezvolt. Este suficient s amintim concentrarea copilului prins in joc,
precum i gravitatea cu care el urmrete respectarea unor reguli sau lupta in care se
angajeaz pentru a catiga. Jocul este o form de activitate bine gandit, necesar i
indispensabila procesului educaiei, este o activitate prin care coninutul, forma i
funcionalitatea specific nu se confund cu nici o alt form de activitate instructiveducativ, motiv pentru care nu poate fi suplinit i nici nu este in msur s suplineasc pe
una din ele. La varsta prescolar jocul, o for cu caracter propulsor in procesul dezvoltrii
copilului, este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de modul in care polarizeaz
asupra celorlalte activiti din viaa copilului, dar i de durata i ponderea sa. Aceast idee este
susinut i de rolul pe care-l are pe planul dezvoltrii copilului, favorizand trecerea sa pe o
treapt superioar de dezvoltare. Pentru copil, evideniaz J. Chateau, aproape orice activitate
este joc. Claparede afirma "jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieii, este
singura atmosfer in care fiina sa psihologic poate s respire i, in consecina, poate s
acioneze". Jocul este elementul care face trecerea de la grdini la coal s nu fie perceput
de fiina uman ca un "oc" i ca o continuare fireasc a activitilor desfurate in cadrul
grdiniei numai cu un grad de dificultate mai ridicat.
"Copilul triete n lumina fericit a jocului, spiridu ce preface zilele n
srbtoare i viaa n minune" (S. Bivolaru).
I.1 Teorii despre joc
Jocul are funcia de a relaxa i detensiona atat corpul, cat i spiritul obosit.
( Schaller, in 1891, Lazarus, in 1883 Teoria recrerii sau odihnei ).
A doua teorie, propus de poetul Schiller i apoi susinut de Spencer, este cea a
surplusului de energie, conform creia, surplusul de energie acumulat de copil s descarc
prin joc, urmand nite canale create deja de obinuin.
A treia teorie, propusa de Hall, teoria atavismului, care susine c jocul este un
exerciiu necesar dispariiei tuturor funciilor rudimentare, devenite inutile ( jocul ,, de-a
vantoarea al copilului, care exprim o funcie rudimentar nu are drept scop dispariia prin
istovire, ci exersarea trectoare a unei influene asupra dezvoltrii altor funcii. Claparede
considera c cele dou poziii sunt ale lui Hall sunt antagonice i susine funcia de instrument
creator a jocului.
A patra teorie este cea elaborat de K. Gross, in 1896, i se numete teoria
exerciiului pregtitor, in care autorul a pornit de la insuficiena explicativ a teoriilor
anterioare, pledand pentru o reintoarcere la punctul de vedere biologic pentru a explica
6

problematica jocului. Gross susine existenta a multiple tipuri de joc in conformitate cu


numrul instinctelor ( jocuri de intrecere, jocuri erotice, jocuri de vantoare, de lupta etc. ) i
ca niciodat nu o s vedem in jocurile unei specii animale exerciii instinctive ( jocuri )
practicate de alte specii. Astfel, funcia jocului este de a fi un exerciiu pregtitor pentru viaa
adevrat.
O alt teorie prezint jocul drept un stimulent al creterii. Acest punct de vedere
ii are originea in ideile lui H. Carr, care a atras atenia rolului pe care jocul il are in
dezvoltarea organismului, in special ca stimulent pentru sistemul nervos, dar i pentru
sistemul muscular, circulator etc.
Teoria exerciiului complementar ( sau a compensaiei ) a fost elaborat tot de
Carr i se bazeaz pe ideea potrivit creia, jocul intreine i improspteaz deprinderile nou
dobandite.
K. Lange propune teoria ntregirii, potrivit creia jocul ar fi un inlocuitor al
realitii care ar procura animalului, copilului, ocaziile pe care nu le gsete in realitate.
Ultima teoria la care se refer Claparede ii are originile tot in consideraiile lui H.
Carr. Este vorba de teoria cathartica, dup care funcia jocului ar fi aceea de a ne purifica din
cand in cand de tendinele antisociale cu care venim pe lume, dar nu in sensul de a le suprima,
ci de a canaliza spre comportamente acceptate.
De-a lungul timpului au fost enunate i alte teorii privind originile i formele de
manifestare a jocurilor. Astfel, s-a urmrit stabilirea unor puncte comune de definire a
termenului de joc i a coninutului lui (Kraus 1999/2000): Teoria eliberrii de energie, Teoria
instinctului de joc, Teoria curirii (Catarsis), Teoria exerciiului, Teoria recrerii, Teoria
satisfacerii aparente,Teoria expansiunii eu-lui propriu,Teoria dezvoltrii creativitii

I.2 Jocul didactic mijloc de realizare a continuitii ntre grdini i coal


In organizarea jocurilor, se are in vedere experiena acumulat de copii ii
constituirea unor mulimi de obiecte din lumea inconjurtoare: mrgele, mere nasturi, jucrii
etc., pe baza unor proprieti: form, mrime, culoare. Copii trebuie, deci, s cunoasc diverse
variabile ale acestor atribute i pe baza lor i alctuiasc mulimi: nasturi rotunzi, mrgele
albastre, jucrii mari etc. Tot in cadrul acestor activiti, copiii trebuie s-i insueasc sensul
unor termeni care redau poziiile spaiale relative ale obiectelor: sus-jos, pe-sub, in, lang, in
faa, departe-aproape, deasupra-dedesubt etc. Pentru a forma conceptul de numr natural la
grupa pregtitoare i mai apoi la clasa I, se familiarizeaz precolarii cu o serie de elemente
necesare in procesul inelegerii numrului ca proprietate a unei grupe-mulimi, ca simbol al
7

grupelor echivalente. Trecerea de la grdini la coal reprezint un salt calitativ din toate
punctele de vedere. Succesul sau insuccesul copiilor la matematic se datoreaz, in mare
msur, i modului in care sunt indrumai copiii "s treac " acest "prag" de la grdini la
coal. Invtorii care predau la clasa I se vor baza pe inclinaia copiilor ctre joc i de aceea
vor continua sub forme diversificate unele jocuri.
Pentru eficacitatea strategiilor de educaie intelectual la grupa mare - pregtitoare
i la clasa I, se impune o anumit imbinare specific intre joc invare - munc, prin
conferirea unui loc prioritar caracterului de joc, ca form fundamental i specific de
activitate la aceast varst.

I.2.1 Rolul jocului didactic


Valoarea practic a jocului didactic matematic const in faptul c,in procesul
desfurrii lui, copilul are posibilitatea aplicrii cunotinelor insuite. Jocul didactic
(matematic) cuprinde urmtoarele laturi constitutive:
coninut,
sarcin didactic,
reguli de joc,
elemente de joc.
Jocul didactic este i un mijloc de evaluare, artand in ce msur copiii i-au
insuit cunotinele necesare, gradul de formare a reprezentrilor matematice, a priceperilor i
deprinderilor de a realiza sarcinile in succesiunea dat de educatoare i de a se integra in
ritmul cerut, de a da rspunsuri prompte i corecte.
I.2.2. Organizarea i desfurarea jocului didactic
Jocul didactic este un ansamblu de aciuni i operaii care paralel cu destinderea,
buna dispoziie, bucuria, urmrete indeplinirea sarcinii didactice. Un exerciiu matematic
devine joc didactic atunci cand realizeaz un scop i o sarcin didactic din punct de vedere
matematic; scopul didactic se formuleaz in legtur cu cerina programei, iar sarcina
didactic este legat de coninutul jocului (ce trebuie s fac).
Folosete elemente de joc:
intrecerea,
competiia,
cooperarea,
recompensa,
penalizri,
8

surprize,
cuvinte stimulatoare.
Proiectarea, organizarea i desfurarea metodic a jocului didactic, modul in care
propuntorul tie s asigure o concordan deplin intre toate elementele definitorii ale jocului
sunt condiii eseniale care duc la reuita acestuia. In acest sens, cerinele de baz care
trebuiesc urmrite de ctre cadrul didactic sunt urmtoarele:
Pregtirea jocului didactic, organizarea judicioas a acestuia;
Respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic;
Ritmul i strategia conducerii lui;
Stimularea copiilor in vederea participrii active la joc;
Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
asigurarea unei varieti de elemente de joc (complicarea jocului, introducerea
altor variante).
Pregtirea jocului didactic presupune in general urmtoarele:
Studierea atent a coninutului acestuia, a structurii sale;
Pregtirea materialului (confecionarea sau procurarea lui);
Elaborarea proiectului (planului) jocului didactic.
Pe parcursul desfurrii unui joc didactic matematic, propuntorul poate trece de
la conducerea direct la cea indirect sau le poate alterna. Totui, chiar dac propuntorul nu
particip direct la joc, sarcinile ce-i revin sunt deosebite. Astfel, in unele cazuri, propuntorul
trebuie:
s imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat);
s menin atmosfera de joc;
s urmreasc evoluia jocului evitand momentele de monotonie, de stagnare;
s controleze dac copiii rezolv sarcina didactic independent sau in cooperare;
s urmreasc comportamentul copiilor, relaiile intre ei;
s activeze toi precolarii la joc gsind mijloace potrivite pentru a-i antrena i
pe cei timizi;
s urmreasc dac regulile jocului sunt respectate cu strictee.
I.3. Importana i funciile jocului
Sub influenta jocului se formeaz, se dezvolta i se restructureaz intreaga
activitate psihica a copilului. Modul serios i pasiunea cu care se joaca copiii constituie
indicatori ai dezvoltrii i perfec ionrii proceselor de cunoa tere. Prin joc se dezvolta
personalitatea copilului, prin crearea i rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradicii:
9

a) intre libertatea de aciune i conformarea la schema de joc;


b) intre invitaie i iniiativ;
c) intre repetiie i variabilitate;
d) intre dorin a de joc i pregtirea prealabil necesar;
e) intre ceea ce este parial cunoscut i ceea ce se cunoate bine;
f) intre absena vreunui rezultat material util i bucuria jocului;
g) intre operarea cu obiecte reale i efectuarea de aciuni simbolice;
h) intre emoiile dictate de rolul indeplinit i emoia pozitiv provocat de
participarea la joc.
Analiza jocului pune in evidenta (oglindete) statutul mintal, cel afectiv, cel de
sntate al copilului, dar i structura experienei i a mediului de cultura. Prin toate jocurile,
dar mai ales prin cele de micare, se creeaz posibiliti multiple de dezvoltare armonioasa a
organismului. In plus, jocul determina o stare de veselie, de buna dispoziie, cu efecte
benefice pe planul mdezvoltrii. Prin jocurile de micare se realizeaz numeroase din sarcinile
educaiei fizice. Prin joc copilul dobandete deprinderi de autoservire, in scopul satisfacerii
trebuinelor proprii i odat formate acestea permit ca jocul s devin mai complex cu o
valoare formativ sporit.
Participand la joc, precolarul este iniiat in tainele frumosului i inva s-l
creeze, realizanduse astfel i sarcini de educaie estetice. In concluzie, se poate spune c prin
joc are loc o larg expansiune a personalitii copilului, realizndu-se o absorbie uriaa de
experien i trire de via, de interiorizare i de creaie, conturarea de aspiraii, dorine
care se manifest direct n conduit i reprezint latura proiectiv a personalitii. Jocul ii
permite individului si realizeze "eu-l", s-i manifeste personalitatea, s urmeze, pentru un
moment, linia interesului su major, atunci cand nu o face prin alte activiti.
Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joac rmane srac din punct de vedere
cognitiv, afectiv, al intregii dezvoltri a personalitii. Ca coala a vieii sociale, jocul face
apel la optimismul specific varstei, la dorina copilului de a avea un rol, de a indeplini o
funcie, de am avea o poziie in grup, de a se afirma i de a-si face datoria.
Diferite studii i observaii efectuate asupra jocului au evideniat faptul ca acesta
indeplinete multiple funcii. J. Piaget stabilete urmtoarele funcii ale jocului:
1. funcia de adoptare realizat pe cele doua coordonate: asimilarea realului la
"eu" i acomodarea, transformarea "eu-lui" in funcie de modelele exterioare;
2. funcia catarctic, de descrcare energetic i rezolvare a conflictelor;
3. funcia de socializare, constand in acomodarea copilului la ceilali, asimilarea
relaiilor cu cei din jur la propriul "eu";

10

4. funcia de extindere a "eu-lui", de satisfacere a multiplelor trebuine ale


copilului, de la trebuinele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a
potenialului de care dispune, de la trebuinele perceptive i motorii la cele de autoexprimare
in plan comportamental.
Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului i
distraciilor" stabilete funciile jocului precizand ca acestea se pot grupa in funcii eseniale,
secundare i marginale. Funciile eseniale ale jocului sunt urmtoarele:
funcia de cunoatere care se exprim in asimilarea practic i mentala a
caracteristicilor lumii i vieii;
funcia formativ-educativa exprimat in faptul ca jocul constituie o coal a
energiei, a educaiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginaiei. Jocul educ atenia, abilitatule i
capacitatule fizice, trsturile de caracter (perseverenta, promptitudinea, spiritul de ordine),
trasatori legate de atitudinea fa de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiie, de
dreptate, sociabilitatea, s.a), modeleaz dimensiunile etice ale conduitei.
funcia de exercitare complexa, stimulativa a micrilor (pusa in evidenta mai
ales de Gross i Carr) concretizata in contribuia activ pe care jocul o are la creterea i
dezvoltarea complex. Aceasta apare ca funcie principala in jocurile de micare, jocurile
sportive, de competiie i ca funcie secundara in jocurile simple de manuire, proprii copiilor
mici. in perioada copilriei i tinereii este o funcie principala, devenind ulterior marginala.
Printre funciile secundare ale jocului se inscriu urmtoarele:
funcia de echilibru i tonificare prin caracterul activ i compensator pe care-l
intreine jocul fa de activitile cu caracter tensional;
funcia catarctic i proiectiva;
funcia distractiv .
Ca funcie marginal este precizat funcia terapeutica ce se manifesta cu succes
in cazuri maladive.
I.4. Clasificarea jocurilor
Clasificarea jocurilor a constituit i constituie in continuare o preocupare pentru
muli specialiti, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata, date fiind
perspectiva din care au fost investigate i criteriile diferite care au stat la baza diferenierii
jocurilor. S-a operat, astfel, cu criterii multiple de clasificare, cum ar fi: coninutul, forma,
sarcina urmrit cu prioritate, materialele folosite, s.a.
In grdini jocul este activitatea de baz i se regsete in toate ariile de
activitate, realizand procesul de invare intr-un mod atractiv, antrenant i uor asimilabil de
ctre copil.tim c jocul didactic reprezint o metod de invmant in care predomin
aciunea didactic simulat. Aceast aciune valorific la nivelul instruciei finalitile
11

adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, in general ,in anumite momente ale
evoluiei sale ontogenice, in mod special. Psihologia jocului evideniaz importana activrii
acestei metode mai ales in invmantul precolar. Analiza s permite cadrului didactic
valorificarea principalelor cinci direcii de dezvoltare,orientate astfel:
de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase
de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile
de la jocurile fr subiect spre cele cu subiect;
de la irul de episoade nelegate intre ele spre jocul cu subiect i cu desfurare
sistematic;
de la reflectarea vieii personale i a ambianei apropiate,la reflectarea
evenimentelor vieii sociale" (Elkonin).
Aceast metod dinamizeaz aciunea didactic prin intermediul motivaiilor
ludice care sunt subordonate scopului activitii de predare-evaluare intr-o perspectiv
pronunat formativ.
Modalitile de realizare angajeaz urmtoarele criterii pedagogice de clasificare
a jocurilor didactice:
dup obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii, tactile),
jocuri de observare, jocuri de dezvoltare a limbajului jocuri de stimulare a cunoaterii
interactive;
dup coninutul instruirii: jocuri matematice, jocuri muzicale jocuri sportive,
jocuri literare/ lingvistice ;
dup form de exprimare : jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri de
sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-ghicitori jocuri de cuvinte incruciate ;
dup resursele folosite jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe baz de intrebri
jocuri pe baz de fie individuale, jocuri pe calculator;
dup regulile instituite : jocuri cu reguli transmise prin tradiie jocuri cu reguli
inventate jocuri spontane jocuri protocolare ;
dup competenele psihologice stimulate : jocuri de micare, jocuri de
observaie, jocuri de imaginaie jocuri de atenie, jocuri de memorie, jocuri de gandire, jocuri
de limbaj, jocuri de creaie.
Jocurile copiilor devin metod de instruire in cazul in care ele capt o organizare
i se succed in ordinea implicat de logica cunoaterii i a invturii. Literatura de
specialitate ne ofer o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi in cadrul leciilor
din toate ariile curriculare iar miestria educatoarei va duce la rezultate deosebite.

12

Prin caracterul, coninutul i structura lor, jocurile sunt foarte numeroase i


variate. inand seama de sarcinile educaiei precolarului i de influena formativ a jocului
asupra copilului, pedagogia precolar clasific jocurile in:
jocuri de creaie,
jocuri de construcie,
jocuri didactice,
jocuri logice,
jocuri de micare,
jocuri distractive.
Dei este dificil s se fac o clasificare a jocurilor didactice matematice, totui in
funcie de scopul i de sarcina didactic propus, acestea se pot imprii astfel:
A. Dup momentul n care se folosesc n cadrul activitii, ca form de baz a
procesului de nvmnt:
a) jocuri didactice matematice, ca activitate de sine stttoare complet;
b) jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale activitii;
c) jocuri didactice matematice in completarea activitii, intercalate pe parcursul
activitii sau in final.
B. Dup coninutul capitolului de nsuit n cadrul obiectului de nvmnt
(matematica) sau n cadrul anilor de studiu:
a) jocuri didactice matematice pentru aprofundarea insuirii specifice unor noiuni
b) jocuri didactice matematice specifice unei varste sau clase.
Vorbind despre jocurile didactice, Ursula chiopu preciza c ele "educ atenia,
capacitile fizice intelectuale, perseverena, promtitudinea, spiritul de echip, de
ordine,drzenie, moduleaz dimensiunile etice ale conduitei". In lucrarea "Probleme ale
adaptrii colare - ghid pentru perfec ionarea activitii educatoarelor i invtorilor",
Editura All, Bucureti 1999, autoarea, Elvira Creu realizeaz urmtoarea clasificare a
jocurilor:
jocuri in care sunt solicitate funciile psihofiziologice (senzoriale, motorii,
intelectuale);
jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentri, memoria,
motricitatea i care dezvluie medii de viaa (agricole, industriale, meteugreti, coala);
jocuri care exerseaz relaiile sociale (de familie, de grup colar);
jocuri artistice (desen, muzica, arte plastice, s.a.)
J. Piaget abordeaz evoluia jocului la copil i realizeaz o interesant clasificare
a jocurilor, concludenta pentru buna inelegere a funciilor sale:

13

jocul exerciiu - forma cea mai elementar a jocului, prezent in etapa


inteligenei senzorio-motorii i const in repetarea unei activiti insuite anterior pe alte ci
pentru plcerea activitii;
jocul simbolic (de imaginaie) indeplinete in cea mai mare msura funcia de
adaptare. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fr constrangeri i sanciuni, asigura
retrirea unor realiti transformate dup propriile trebuine;
jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Are un rol
deosebit in socializarea copilului, deoarece realizeaz inelegerea reciproca prin intermediul
cuvantului i disciplinei;
jocul de construcie care se dezvolt pe baza jocului simbolic dup varsta de 5-6
ani.
Clasificare a jocurilor realizeaz i A.N. Leontiev, stabilind urmtoarele tipuri:
jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil,
jocurile cu rol i subiect in care copilul ii asuma o funcie sociala;
jocurile cu reguli in cadrul lor copilul subordoneaz unei ordini fixe i raporturi
intre participani, includ o anumita sarcina, au un mare rol in structurarea personalitii i in
socializarea copilului;
jocurile de tranziie spre activitatea de invare ("jocurile de grania"). Din
aceasta categorie fac parte: jocurile distractive, dramatizrile, jocurile sportive, jocurile
didactice. Acestea pregtesc invarea, incep s substituie procesul de joc cu invarea.
Figura nr 1.2.Clasificarea jocurilor
I.5 Jocul i dezvoltarea psihic a copiilor
Alturi de invare, munca i creaie, jocul reprezint una din modalitile
eseniale prin care omul se raporteaz la realitatea inconjurtoare. Prin joc, copilul inva i se
dezvolt totodat. Jocul inseamn o explorare a universului, a realitii; tot prin joc, el
reproduce, reconstruiete secvene din via sau creeaz o noua lume, o alt realitate. Ursula
chiopu surprindea caracterul universal al jocului in afirmaia: De fapt, omul se joac la
toate varstele. Chiar i la varsta a treia. ( U. chiopu, E. Verza, 1981, p. 28 ) . Jocul este o
activitate fundamental a precolaritii. Copilul nu se joac decat 2-3 ore pe zi, Dar jocul este
indispensabil in formarea noilor sale competene. El angajeaz total pe copil, cu resursele sale
cele mai evoluate, ii stimuleaz dezvoltarea, efortul de perfecionare. In acest fel jocul
contribuie i la apariia posibilitilor de invare sistematic i a celor de munc. Datorit
rolului pe care il are in via copilului, resursele sale educative i diversitii manifestrilor
14

sale, el poate fi folosit de adult ca metod, procedeu sau form de organizare a procesului
educativ din grdini. Eduard Claparede spunea c jocul este nsi viaa.
Jocul devine modul principal de organizare a activitilor pentru precolar. A
inva nu reprezint pentru el contrariul lui a se juca. Jocul este prezent in mediul
instituional al grdiniei, dar continu in toate mediile sociale in care se formeaz. Dar in
realitate, a desfura un joc, nu este joac lipsit de importan i seriozitate. Jocul este
principala activitate a copilului. Prin aceast activitate, copiii:

ii formeaz identitatea personal ( se joac la inceput cu propriul corp,

ineleg c nu sunt i aceeai cu mediul, ci sunt separai );


inva acte, aciuni, operaii, conduite care il ajuta s rezolve probleme din

mediul su;
inva s fie mai flexibili in gandire, s creeze soluii diferite;
ii dezvolt atenia, motivaia, abilitile sociale;
inva s comunice ( vorbire, ascultare, inelegere );
experimenteaz posibiliti de adaptare, de a deveni mai flexibili in
gandire i in rezolvarea problemelor ( accentul cade pe proces i nu pe

produs )
creeaz soluii diferite, exprim experienele lor in simboluri, ceea ce ii va

ajuta s gandeasc puin mai abstractizat;


comunic cu ceilali i /sau cu sine, vorbesc, folosesc cuvinte multe, se

exprim plastic i inva semnele nonverbale etc.


Folosesc obiectele din jurul lor in scopul pentru care sunt create ( inva

utilitatea lucrurilor ), dar i altele ( sunt creativi );


Se concentreaz asupra aciunii, devin ateni i interesai.
Prin toate aceste activiti, copilul inva s relaioneze cu cei din jurul
su, inva lucruri noi, copilul aflandu-se intr-o stare de relaxare, de
plcere; prin joc, i se dezvolt intreaga s fiin, i se contureaz
personalitatea.

Importana locului pe care-l ocup jocul in viaa copilului este conferit de faptul
c jocul satisface dorina fireasca de manifestare, de aciune i de afirmare a independenei
copilului. Prin joc, copilul inva s descifreze lumea real. Coninutul principal al tuturor
jocurilor este viaa i activitatea social a adultului, copilul fiind, in primul rand, o fiin
eminamente social. Prin intermediul jocului se realizeaz nu numai cunoaterea realitii
sociale, ci i imitarea unor tipuri de relaii sociale intre aduli. Astfel, prin intermediul jocului,
copiii deprind modele de conduit i ajung s reflecte pan la nivel de inelegere
comportamentele.
I.6 Funciile jocului
Funciile jocului, stabilite de Jean Piaget:
15

- funcia de adaptare cea mai importanta se realizeaz prin asimilarea realului


la eu i prin acomodarea, prin imitaie, a eului la real;
- funcia formativ i informativ;
- funcia de descrcare energic i de rezolvare a conflictelor afective, adic
funcia catartic a jocului;
- funcia de socializare a copilului.
Noiunea de activitate ludic nu este sinonim cu jocul, ci cu categoria de
activitate instructiv-educativ, specific invmantului precolar, centrat pe promovarea
spiritului jocului. Componenta instructiv-educativ este determinat de obiectivele urmrite
sistematic, iar componenta joc const in modul de desfurare, in elementele-surpriza,
elementele de micare i de relaxare, in participarea activ, dinamic a tuturor copiilor in
ritmul lor propriu.
In grdinia de copii, activitile ludice iau forma de:
-activiti la alegere;
-activiti de invare;
-alte tipuri de activiti ( activiti de dup-amiaz ).
Activitile la alegerea copiilor, libere, creative, iau forma de joc i de activiti
ocupaionale.
Jocul, prin natura lui, are deosebite valori formative:
- dezvolta spiritul de observare i de investigaie;
- dezvolt gandirea creativ, logic;
- cultiva imaginaia;
- dezvolta memoria;
- formeaz conduita moral s.a.
Activitile ocupaionale se desfoar la sugestia educatoarei sau din iniiativa
precolarilor. Prin astfel de aciuni copiii se apropie de preocuprile zilnice, practice.
Activitile individuale i cu grupuri mici de copii, ca form de activitate specific in grdinia
de copii, respect principiul liberei opiuni i asigur formarea i exersarea unor capaciti
psihofizice. Grupurile mici de copii sunt omogene; sub forma jocului exerseaz exprimarea,
ii imbogesc vocabularul i ii corecteaz unele deficiente. Acest tip de activitate asigur
tratarea difereniat a copiilor. In procesul instructiv-educativ din grdinia de copii trebuie
incluse activiti complementare, activiti de dup-amiaz, care reprezint odihna activ a
copiilor i exersarea anumitor capaciti fiziologice. Aceste activiti se organizeaz dup
activitile de invare dirijat, sub forma jocurilor distractive, a jocurilor de micare, a
audiiilor, a vizionarii, a teatrului de umbre, a jocului-dramatizare, a dramatizrilor etc.
Activitile complementare continu, completeaz, aprofundeaz sau pregtesc din punct de
16

vedere psihologic activitile de invare dirijat i activitile liber-alese. Activitile ludice


din grdinia de copii trebuie:
- s se imbine armonios;
- s satisfac necesitile cognitive, afective i de micare a copiilor;
- s stimuleze creativitatea acestora;
- s contribuie la socializarea acestora;
- s asigure independena copiilor;
- s asigure integrarea copiilor in viitoarea activitate colar.
Lrgirea repertoriului ludic, introducerea unor elemente de noutate in jocurile
obinuite ale copiilor depind de competena, de creativitatea i de vocaia cadrelor didactice.
I.7 Coninutul jocului didactic
JOCUL DIDACTIC este o activitate de invare dirijat, dar i o metod didactic.
Jocul didactic imbina elementul instructiv-educativ cu cel distractiv. In jocul didactic sunt
implicate ca procese psihice:
- gandirea cu operaiile ei: analiza, sinteza, comparaia, generalizarea;
- memoria;
- atenia i spiritul de observaie;
- voina;
- imaginaia;
- limbajul.
Jocul didactic este un ,, tip de joc prin care educatorul / invtorul consolideaz,
precizeaz i verifica cunotinele predate copiilor, le imbogete sfera de cunotine.
Coninutul, sarcina didactic ( problema intelectual ), regulile i aciunile de joc ( ghicire,
surpriza, micare etc. ) confer jocului didactic un caracter specific, inlesnind rezolvarea
problemelor puse copiilor . ( Dicionar de pedagogie, Editura Didactica i Pedagogica,
Bucureti, 1979, p. 241. ) Dup Mihai Stanciu, ( ,,Didactica postmodern, Editura
Universitii Suceava, 2003, p. 213 ) jocul didactic se deosebete de celelalte jocuri i forme
ale activitilor obligatorii prin:
A. Coninutul jocului care este dat de ceea ce trebuie s invee prin joc copiii in
procesul instructiv-educativ. Acesta trebuie s fie accesibil i atractiv prin forma in care se
desfoar, prin mijloacele de invmant utilizate, prin volumul de cunotine la care
apeleaz, etc Coninutul jocului are tematic variat:
1. Omul i viata social
- infiare ( corpul omenesc );
17

- activitate in familie i in societate;


- comportamente;
- obiecte de imbrcminte;
- obiecte de toaleta;
- jucrii;
- alimente;
- profesii;
- mijloace de transport s. a.
2. Natura
- anotimpuri;
- fenomene ale naturii;
- animale;
- plante.
3. Limbajul ( jocuri de exersare a vorbirii )
- aspect fonetic;
- lexic;
- structura gramatical.
4. Exersarea capacitilor i a proceselor psihice
- atenie;
- memorie;
- gandire s. a.
b) Sarcina didactic a jocului care este legat de coninutul acestuia, de structura
lui, referinduse la ceea ce trebuie s fac in mod concret precolarii in cursul jocului pentru a
se realiza scopul propus. Sarcina didactic reprezint esena activitii respective, punand in
valoare potenialul de gandire i imaginaie, memoria, voina, personalitatea copilului in
ansamblul su.
c) Obiectivele jocului didactic care se formuleaz in legtur cu cerinele
programei colare pentru clasa respectiv i se transpun in situaii concrete. Ele trebuie s fie
cunoscute i de ctre elevi pentru a contientiza demersul pe care-l au de parcurs i pentru a-i
motiva in legtur cu coninutul jocului.
d) Elementele de joc se pot alege cele mai variate: competiia individual sau pe
grupe de elevi, cooperarea intre participani, stimularea rezultatelor bune, penalizarea
greelilor comise, aplauze, cuvantul stimulator etc. O parte din aceste elemente se utilizeaz
in majoritatea jocurilor didactice ( de exemplu intrecerea, cuvantul ), altele in funcie de
coninutul jocului. Important este ca elementele de joc s se impleteasc strans cu sarcina
didactic, s mijloceasc realizarea ei in cele mai bune condiii.
18

e) O componenta important a jocului o reprezint regulile, care indeplinesc in joc


o important funcie reglatoare asupra aciunilor i relaiilor reciproce intre copii. Ele sunt
condiionate de coninutul i sarcinile didactice ale fiecrui joc. Regulile jocurilor didactice
sunt numeroase i de natur diferit. O prim categorie reglementeaz repartizarea rolurilor
intre copii, alte reguli le arat cum se rezolv sarcina respectiv, o a treia categorie de reguli
se refer la succesiunea aciunilor in joc. Exist i reguli referitoare la comportarea copiilor in
joc care le indic ce este i ce nu este permis in timpul jocului.
f) Materialul didactic. Reuita jocului didactic depinde in msur de materialul
didactic folosit, de alegerea corespunztoare i de calitatea acestuia. Materialul didactic
trebuie s fie variat, cat mai adecvat coninutului jocului, s slujeasc cat mai bine scopului
urmrit. Astfel, se pot folosi: plane, folii, fie individuale, cartonae, jetoane, truse cu figuri
geometrice etc.
g) Aciunea de joc este ultima latur constitutiv a jocului didactic. Este tocmai
latura care face rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut i atractiv pentru copii. Aceasta
cuprinde momente de ateptare, surpriza, ghicire, micare i intrecere.
Jocul didactic se incheie i cu un anumit rezultat. El ne arat gradul in care copilul
i-a format priceperea de a gsi rspunsul potrivit, de a face descrieri, reconstituiri,
comparaii, de a da rspunsuri verbale prompte etc.
I.8 Structura jocului didactic
Jocul didactic poate fi organizat ca activitate obligatorie sau ca metod in
structura altei activiti. Ca activitate de invare dirijat, jocul didactic necesit:
- proiectarea judicioas, intr-o succesiune de activiti care asigur insuirea
cunotinelor ce
vizeaz coninutul jocului;
- cunoaterea jocului sub toate aspectele;
- procurarea i confecionarea materialului didactic adecvat.
Selectarea jocului se realizeaz in funcie de obiectivele propuse i de
caracteristicile grupei de copii. In concordan cu acestea, trebuie ales materialul didactic.
Orice material didactic trebuie s indeplineasc urmtoarele cerine:
- accesibilitate;
- adecvare la coninutul jocului;
- simplitate;
- claritate;
- atractivitate;
19

- vizibilitate din orice poziie;


- valoare artistic.
Structura jocului didactic cuprinde mai multe etape:
1. Organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat desfurrii
activitii, pregtirea i antrenarea copiilor.
2. Desfurarea jocului conine o succesiune de secvene in care este prezentat
jocul, se realizeaz familiarizarea copiilor cu jocul i antrenarea lor la o participare activ,
efectiv.
Jocul se insuete pe msura desfurrii lui.
Introducerea n activitate const in captarea ateniei copiilor printr-un element de
surpriz, o noutate, un scurt dialog atractiv, amuzant, o jucrie s. a. Enunarea titlului jocului
i a unor obiective orienteaz copiii in specificul acestei activiti didactice.
Familiarizarea copiilor cu jocul are ca obiective:

trezirea interesului pentru joc, pentru tema jocului ( crearea motivaiei );


crearea unei atmosfere relaxante, de buna dispoziie, favorabila

performanelor;
prezentarea i intuirea materialului didactic;
prezentarea i inelegerea sarcinilor didactice i a regulilor jocului,
condiie de baza pentru buna desfurare a jocului i pentru realizarea
obiectivelor operaionale. Trebuie asigurata inelegerea i realizarea

aciunilor de joc in succesiunea lor fireasc.


Introducerea unor sarcini didactice noi i a unor aciuni de joc menine
interesul copiilor i ii face participani activi.

Metodele de insuire a jocului difer in funcie de grupa de varsta, de


complexitatea jocului, de experiena de joc a copiilor, de sarcinile jocului. Cea mai simpl
modalitate de insuire a jocului de ctre copii, frecvent folosit la grupa mic, este aciunea;
explicarea i demonstrarea jocului se realizeaz prin desfurarea efectiv a lui calea
inductiv. Calea deductiv presupune explicarea prealabil a jocului, sarcinile didactice,
regulile, aciunile de joc urmate de aplicare. Explicaia trebuie s fie simpl, clar, succint;
demonstraia se poate face cu ajutorul unor copii sau al grupei, al clasei intregi. Uneori
deducerea regulilor se realizeaz cu ajutorul copiilor.
Etapa principal a jocului este desfurarea propriu-zis a acestuia.
Desfurarea jocului i performanele copiilor relev gradul de inelegere a jocului, nivelul
insuirii cunotinelor implicate in coninutul jocului, capacitatea intelectual i abilitile
motrice ale copiilor. Educatoarea/Invtoarea trebuie s urmareasc:
- gradul de indeplinire a aciunilor in succesiunea normal;
- gradul de respectare a regulilor;
20

- rezolvarea rapid i corect a sarcinilor didactice;


- activizarea tuturor copiilor dup posibilitile lor;
- imbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice;
- stimularea spiritului de independenta al copiilor;
- asigurarea unui ritm vioi bazat pe interes constant, pe o atmosfer relaxant;
-antrenarea unor copii la conducerea jocului.
Eficientizarea jocului didactic necesit conceperea a una-doua variante, adic:
- introducerea unor elemente noi de joc;
- complicarea jocului prin sarcini didactice mai complexe, cu un grad mai mare de
dificultate;
- prezentarea unor materiale didactice suplimentare;
- introducerea unor reguli noi;
- organizarea unei intreceri;
- utilizarea fielor de munc independent.
Structura unui astfel de joc conine mai multe momente de explicare i
demonstrare a jocului. Ca modalitate de asigurare a inelegerii adecvate a jocului, se practic
jocul de prob, o desfurare dirijat a jocului, insoit de explicaii i indicaii. Alteori, se
adreseaz intrebri selective referitoare la aciunile i regulile jocului.
3. ncheierea jocului didactic
In aceast etap se rezolv unele sarcini didactice de sintez; se reproduce sau se
audiaz un text literar sau un cantec; se pot indeplini aciuni impuse de tem, de exemplu
inchiderea magazinului, plecarea sau intoarcerea dintr-o excursie, dintr-o expoziie, de la
teatru etc. Se fac aprecieri frontale i individuale, se stabilesc catigtorii, care vor fi
recompensai prin aplauze sau surprize, premii. Se poate realiza un joc liber al copiilor cu
jucriile folosite sau se execut micri imitative cu sau fr jucrii, se reproduc onomatopee
etc. Devine tot mai evident necesitatea organizrii i desfurrii jocurilor cu coninut i cu
sarcini interdisciplinare. Acestea accentueaz latura formativ i educativ a jocului didactic,
sporesc atractivitatea i faciliteaz antrenarea proceselor psihice. Jocul este definit de J. Piaget
ca ,, pol al exerciiilor funcionale in cursul dezvoltrii individului, celalalt pol fiind
,,exerciiul neludic, cand subiectul inva s invee intr-un context de adaptare cognitiv i nu
numai de joc.

CAPITOLUL II
JOCUL LOGICO-MATEMATIC
21

MOTO:
Copilria este ucenicia necesar vrstei mature, iar prin joc copilul i
modeleaz propria s statuie. (Chateau, J., 1967, p.36 ).
Structurarea modului de gandire matematic a copilului precolar este o faet a
dirijrii procesului de cunoatere a realiti cu care copilul vine in contact direct sau indirect.
Se justific aceasta prin realizarea evident i anume, aceea ca in procesul de cunoatere,
copiii la inceput sunt interesai de denumirea obiectelor, de insuirea lor, ca apoi linia
acelorai curioziti epistemice s fie interesat de raporturile corelative din realitate. Datele
psihologice asupra dezvoltrii precolarului arat c inainte de a se forma la copii noiunea de
numr trebuie s aib loc o serie de procese care s le asigure maturizarea i deci, posibilitatea
de inelegere a conceptului de numr.
Jocul didactic este indicat s fie folosit in activit ile matematice deoarece
noiunile de numr i de operaii cu numere sunt abstracte. Folosirea lui in predarea
matematicii ofer numeroase avantaje pedagogice, intre care:
constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii s participe activ la
activitate
antreneaz atat copiii timizi cat i pe cei slabi
dezvolta spiritul de cooperare
dezvolt la copii iscusina, spiritul de observaie, ingeniozitatea, inventivitatea
constituie o tehnica atractiv de explorare a realitii.
Coninutul jocului didactic matematic este format din cunotinele pe care copiii i
le-au insuit in celelalte activiti. Sensul principal al jocului i atracia pentru el, se leag
direct de rezolvarea sarcinilor didactice care apar sub forma unor probleme de gandire :
denumire, recunoatere, comparaie, ghicire, etc ( exemplu : s denumeasc grupa de obiecte,
s ghiceasc ce piesa a pipit in sculeul cu surprize). Regulile jocului arata copiilor cum s
rezolve sarcina didactica, ele fiind condiionate de coninut i de sarcina didactica. Elementele
de joc fac ca rezolvarea sarcinii s fie plcuta i atractiv pentru copii. Valoarea practica a
jocului didactic matematic consta in faptul ca, in procesul desfurrii lui, copilul are
posibilitatea aplicrii cunotinelor insuite, exersrii deprinderilor i priceperilor formate.
Jocul didactic cuprinde urmtoarele laturi constitutive : coninut, sarcina didactica, reguli de
joc, elemente de joc. Desfurarea jocului didactic are in vedere prezentarea i familiarizarea
copiilor cu jocul didactic, antrenarea lor la o participare cat mai vie i eficienta, de fapt jocul
se insuete pe msur ce este jucat. Educatoarea urmrete ca elementele de joc s se
integreze firesc in desfurarea jocului i se stabilesc criteriile de performanta. Incheierea
22

jocului este etapa in care copiii sunt apreciai in funcie de evoluia lor, se formuleaz
concluzii asupra modului cum s-au respectat regulile de joc, cum s-au executat sarcinile, de
ctre fiecare copil sau echipa, se stabilesc catigtorii. In incheiere, se repeta, eventual,
denumirea jocului executat i scopul sau.
II.1 Caracterizarea jocului logico-matematic i a obiectivelor sale
Jocurile logice reprezint acele categorii de activiti cu caracter ludic, in care se
reproduc pe planul aciunilor obiectuale sau al aciunilor cu imagini, eventual i al unor
aciuni cu simboluri simple, operaii logice, relaii, reguli i legi ale gandirii corecte.
II.1.1Caracterizarea jocului logico-matematic
Prin jocurile logice se urmrete insuirea formelor gandirii logice(noiune,
judecat, raionament i al relaiilor intre ele) utilizarea corect a tuturor operaiilor
logice(analiza, sinteza, comparaia, generalizarea, clasificarea, diviziunea etc.), asimilarea
unor operaii cu mulimi de obiecte i exprimarea rezultatelor acestora sub forma calculului
propoziional(

implicaie,

negaie,

conjuncie,

disjuncie

etc.),

educarea

calitilor

gandirii( flexibilitate, fluiditate, spontaneitate, perspicacitate, independen, rapiditate etc.),


aplicarea regulilor i legilor gandirii critice in diferite aciunii i situaii concrete de via.
Aplicarea corect a jocurilor logice solicit o informare temeinic din partea educatoarei
asupra unei noiuni elementare de logic formal i dialectic, precum i de logic matematic
pe care trebuie s le transpun la nivelul copiilor precolari .
In grdini exist dou tipuri de jocuri logice inand seama de coninutul lor, i
anume: jocuri logico-matematice, al cror obiectiv il constituie apropierea copiilor de
inelegerea relaiilor de ordin cantitativ, in vederea insuirii numeraiei i a calculului i jocuri
logice de cunoatere a mediului inconjurtor, a cror menire este de-ai inva pe copii s
opereze cu cunotinele in conformitate cu unele cerine ale gandirii logice, structurandu-le i
punandu-le in diferite relaii unele cu altele . In mod deosebit se realizeaz succesiunea de la
ceea ce este mai puin general la ceea ce prezint un grad mare de generalitate, de la ceea ce
are o sfer mai restrans la ceea ce are o sfer mai larg. Jocurile logice de cunoatere a
mediului inconjurtor au o problematic mai vast i ofer o varietate mai mare de posibiliti
de aplicare a operaiilor logice la noiuni cu coninut diferit i cu o sfer mai larg decat cele
existente la jocurile logico-matematice. De asemenea, permanenta evoluie la care sunt supuse
obiectivele i fenomenele determin o continu modificare a raporturilor intre ele i in
consecin a relaiilor de ordin logico-formal . Aceasta favorizeaz la randul ei incadrarea
treptat a regulilor logicii formale intr-o structur superioar, aceea a logicii dialectice i prin
aceasta se intensific procesul de dezvoltare a flexibilitii i creativitii gandirii .
23

Introducerea jocurilor logice in sistemul activitilor educative din grdini este


una din direciile cele mai actuale i mai semnificative ale modernizrii invmantului
precolar. Esena jocului logic, ca modalitate de educare intelectual a precolarilor, const in
faptul c la nivelul acestuia se realizeaz o imbinare optim intre obiectivele urmrite,
coninutul activitii i particularitile psihice ale varstei precolare sub forma jocului . In
acest fel stimularea dezvoltrii intelectuale a copiilor se realizeaz din interior, prin
organizarea activitilor in lumina noiunilor de teoria mulimilor i logic, fr ca acestea s
apar sarcini explicite de invare, ci in calitate de condiii fireti, necesare, derivand din
insi natura jocului i condiionand desfurarea lui.
Cercetrile relativ recente in domeniul psihologiei copilului au pus in eviden
unele fapte semnificative pentru problema enunat i, in special, faptul c dezvoltarea
intelectual a copilului are loc pe calea asimilrii treptate a unor operaii i structuri logice, la
inceput mai simple i legate de aciunea obiectual nemijlocit i in afara creia nu poate fi
explicat geneza unor operaii mult mai complexe, specifice inteligenei operatorii i mai
tarziu gandirii ipotetice, experimentale. Sub aspecte generale, jocul logic nu se deosebete de
celelalte forme de joc din grdini i nici nu se desfoar izolat de acestea . La grupele mici,
unele sarcini ale jocurilor logice sunt realizate i in alte jocuri, iar la grupele mari, jocul logic
este subordonat, integrat in activiti mai complexe de invare, in cadrul activitilor
matematice comune.
Ceea ce caracterizeaz jocul logic in raport cu celelalte forme de joc este in primul
rand faptul c el se fundamenteaz pe elemente de teoria mulimilor i logic, considerate ca
baz necesar asimilrii ulterioare a noiunilor matematice, urmrind formarea la copii a
capacitilor de a gandi logic, de a lucra cu structuri i operaii logice, fr ca in mod necesar
s se transmit copiilor termenii i noiunile folosite de alte tiine.
Este evident, in consecin, c in jocurile logice accentul cade pe latura formativ
a activitii, nu se urmrete o anticipare forat, la nivelul cunotinelor, a invrii noiunilor
matematice, ci o pregtire mai curand nespecific, la nivelul capacitii de invare. Aceasta
este in concordan cu funcia predominant formativ a grdiniei i corespunde, cu modul cel
mai adecvat in care trebuie vzut pregtirea copilului. In jocul logic crete numrul de
condiii i cerine de care copilul trebuie s in seama, cunoaterea i respectarea acestor
cerine fiind esenial pentru realizarea jocului. Ori, a cere copilului prin joc s respecte aceste
condiii, inseamn, de fapt, a-l solicita s lucreze inand cont de principiile logice i operand
cu structuri logice. Este evident deci, c prima i cea mai important contribuie a jocului
logic la dezvoltarea intelectual a precolarilor se realizeaz pe direcia dezvoltrii
capacitilor de a aciona in lumina principiilor i operaiilor logice i, pe aceast cale, prin
asigurarea premiselor interiorizrii operaiilor logice care au derivat din aciunile obiectuale
24

nemijlocite, in cadrul unui proces dirijat de educatoare . Fructificarea acestor valene


formative ale jocurilor logice depinde ins de nivelul la care educatoarea cunoate elementele
de teoria mulimilor implicate in joc i in special de msura in care tie c fiecrei operaii ii
corespunde, in cadrul jocului, una sau mai multe operaii logice. Astfel, partiia intr-o mulime
de elemente, construirea unei mulimi dup o caracteristic comun, presupun operaii logice
pe noiuni: clasificarea, compararea i, intr-o oarecare msur, generalizarea i determinarea.
Stabilirea relaiilor intre mulimi i realizarea unor operaii cu mulimi(reuniunea, intersecia,
diferena etc.) presupun operaii logice mai complexe: operaii cu propoziii, conjuncia,
disjuncia, negarea propoziiilor . Ceea ce trebuie subliniat aici este c, aceste operaii nu apar
in calitate de cunotine de memorat, ci in calitate de reguli implicate in aciune . De aceea,
rezultatul (chiar i cel imediat) nu este formarea la copii a noiunilor respective, ci dezvoltarea
capacitilor intelectuale, pornind de la aciunea nemijlocit i favorizand, prin joc,
desprinderea treptat de acesta i interiorizarea aciunilor ca operaii. Atat in cadrul practicii
pedagogice, cat i in alte imprejurri, s-a constatat c eficiena jocurilor logice depinde in
egal msur de cunoaterea particularitilor de varst i de cunoaterea noiunilor de teoria
mulimilor i de logic implicate in coninutul acestora. Imbinarea acestor condiii asigur atat
caracterul formativ al jocului, cat i corectitudinea i caracterul semnificativ al activitii in
raport cu noiunile din tiinele respective .
Contribuia jocurilor logice la dezvoltarea intelectual a precolarilor are loc i pe
direcia dezvoltrii procesului de percepie, precum i a raporturilor interfuncionale intre
percepie, gandire i aciune . In jocurile logice se poate controla in ce msur un anumit nivel
de dezvoltare intelectual asigur un mecanism de reglare optim a percepiei intre gandire i
cuvant. O condiie important a folosirii eficiente a jocului logic in sensul dezvoltrii
intelectuale a precolarilor este imbinarea aspectului de exersare cu cel de testare .
II.2 Obiectivele i sarcinile activitilor matematice n grdini
Activitile cu coninut matematic din grdinia de copii vizeaz intuirea unor
noiuni simple, insuirea unor cunotine la nivelul posibilitilor de inelegere a copiilor,
stimularea unor capaciti intelectuale. Activitile matematice cu precolarii sunt menite s
realizeze urmtoarele sarcini:

Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaterii prin aciunea direct a copilului


cu obiectele i inelegerea aspectelor matematice referitoare la cantitate, la
mulimile de obiecte, cu insuirile lor, pe baza unor percepii i
reprezentri cu privire la forma, culoarea i dimensiunea obiectelor;

25

Compararea cantitii global, prin punere in coresponden i prin

numrare;
Efectuarea unor aciuni cu mulimi de obiecte (imagini, simboluri);
Stimularea unor operaii de gandire(analiza, sinteza, comparaia,
abstractizarea) precum i dezvoltarea calitilor gandirii (corectitudinea,
promptitudinea, independena, flexibilitatea, creativitatea) prin antrenarea
treptat a copiilor intr-o activitate concret orientat spre descoperirea i

inelegerea unor relaii matematice;


Intuirea relaiei de ordine natural i familiarizarea copiilor cu formarea

irului numerelor naturale 1- 10, cu numeraia in ordine cresctoare;


Formarea deprinderilor de activitate intelectual (de a asculta cerinele
educatoarei, de a aciona corect pe baza acestora, de a rspunde la
intrebri, de a urmri, corecta sau completa rspunsurile colegilor, de a

pune intrebri);
Folosirea in vorbire a cuvintelor i a expresiilor adecvate operaiilor cu
coninut matematic.

In cadrul activitilor cu coninut matematic la grupa mic se urmresc


urmtoarele obiective:
- recunoaterea de ctre copii a unor obiecte i imagini ale acestora i
familiarizarea lor cu alctuirea i denumirea corect a unor grupe de obiecte, pe baza
perceperii nemijlocite a insuirilor de form, culoare, mrime;
- perceperea relaiilor cantitative intre grupe diferite de obiecte;
- formarea reprezentrilor cu privire la grupele de obiecte construite pe baza unei
singure insuiri;
- formarea deprinderilor de a asculta cerinele educatoarei i de a alctui grupe de
obiecte, de a aciona cu ele, cu imaginile acestora, cu figuri geometrice: cerc, ptrat etc.;
- formarea deprinderilor de a exprima verbal, corect aciunile efectuate, folosind
expresiile uzuale corespunztoare acestora.
Pe baza obiectivelor generale se mai urmrete ca precolarul din grupa mic s
dobandeasc urmtoarele comportamente:
- s constituie grupe cu obiecte uzuale, jucrii, imagini, figuri geometrice, dup o
insuire dat ca urmare a perceperii corecte a acesteia;
- s acioneze cu obiectele aezandu-le in diferite poziii in spaiu i denumind
corect locul ocupat;
- s aeze obiecte dintr-o grup dat, in ir, asemntor modelului, alternand
forma, mrimea sau culoarea.

26

La grupa mijlocie, cunotinele insuite la grupa mic sunt imbogite cu


cunotine noi i se aprofundeaz unele din cunotinele anterioare. Precolarii din grupa
mijlocie trebuie s perceap relaiile spaiale intre mulimile de obiecte:
- perceperea corect a diferitelor relaii cantitative intre mulimile de obiecte,
sesizarea de ctre copii a invariantei cantitii indiferent de felul obiectelor,mrimea i poziia
lor in spaiu;
- formarea capacitii de a recunoate mulimi de obiecte redate in desen prin
imagini concrete i prin figuri simbolice (cerculee, liniue, puncte) i a le constitui in acelai
mod, ei inii;
- formarea i dezvoltarea unor procese psihice de cunoatere a operaiilor gandirii.
Pe baza obiectivelor generale se mai urmrete ca precolarul din grupa mijlocie
s dobandeasc urmtoarele comportamente:
- s alctuiasc mulimi dup o singur insuire cu obiecte reale, cu imagini ale
unor obiecte cunoscute i cu figuri geometrice;
- s identifice i s numeasc poziii i relaii spaiale relative (deasupra, dedesubt,
la stanga, la dreapta);
- s recunoasc i s denumeasc atribute comune i diferene folosind negaia
logic;
- s reprezinte figural mulimi de elemente reprezentate prin imagini;
- s trieze i s ordoneze obiecte in ir cresctor i descresctor;
- s compare prin apreciere global i prin formare de perechi dou mulimi (mai
multe, mai puine, tot atatea);
- s numere contient in limitele 1 5, cresctor i descresctor;
- s asocieze cantitatea la numr i numrul la cantitate.
II.3. Problematica jocurilor logice
Problematica jocurilor logico-matematice in funcie de tipurile practicate in
grdinie a fost cercetat i expus de profesorul Gh. Iftime in lucrarea Jocuri logice pentru
precolari i colari mici. Autorul menioneaz in acest sens opt tipuri de jocuri logicomatematice care apeleaz la anumite cunotine i operaii logice :
- jocurile libere de construcii-diferenierea mulimii i a elementelor sale .
- jocuri pentru construirea de mulimi-imprirea mulimii in subuniti(partiia),
apartenena unui element la mai multe submulimi dup atributul care este luat in considerare,
denumirea elementelor mulimii prin negaie(complementara) i prin conjuncii de atribute,
deducia , contradicia , intuirea corespondenei biunivoce .
27

- jocuri pentru aranjarea pieselor in tablou-partiia, ordinea i succesiunea; intuirea


interseciei i a conjunciei logice .
- jocuri de diferene-succesiunea dup criteriul diferenei(inlocuirea unui atribut
cu altul).
- jocuri cu cercuri-operaii cu mulimi: intersecia, reuniunea, diferena,
complementara reuniunii; operaii logice: conjuncia, disjuncia, negaia .
- jocuri de formare a perechilor-coresponden intre elementele a dou mulimi,
coresponden biunivoc .
- jocuri de transformri-coresponden biunivoc, mulimi echipotente i
proprietile relaiei de echipoten(echivalena), transformri identice i transformri ciclice .
- jocuri cu mulimi echipotente-stabilirea relaiei de echipoten pe baza
corespondenei biunivoce, ordinea natural, efectuarea operaiilor pe aceast baz .
Clasificand jocurile logice de cunoatere a mediului inconjurtor dup sarcina lor
didactic, au fost stabilite pan in prezent urmtoarele tipuri:
- jocuri pentru stabilirea identitii i a lipsei de identitate(asocierea lucrurilor
identice, alctuirea de perechi sau eliminarea perechilor care nu cuprind elemente identice).
- jocuri pentru afirmarea sau negarea unor insuiri ale obiectivelor(formarea de
perechi pe baza unor criterii anume: o insuire comun, vecintate spaial, simultaneitate sau
succesiune in timp) .
- jocuri pentru compunere i descompunere, reconstituiri pe baza operaiilor de
analiz i sintez, scoand in eviden relaia parte-intreg.
- jocuri pentru asocierea pe baza unor criterii simple sau pentru eliminarea
elementelor de prisos pe baza unui criteriu dat.
- jocuri pentru stabilirea de asemnri i diferene.
- jocuri de clasificri pe baza unor insuiri comune, structuri, funcii, utilitate etc. .
- jocuri pentru stabilirea raportului de incruciare (intersecia i conjuncia logic)
- jocuri de diviziuni pe baza unor criterii simple date sau descoperite de copii .
- jocuri de ordonri ale obiectelor dup relaia gen-specie i invers, pe baza unor
insuiri concrete (de la mic la mare) dup succesiunea fireasc a evenimentelor, a aciunilor .
- jocuri de dispunere in tablou a unor imagini dup criterii date sau stabilite de
copii .
- jocuri de deducii logice realizate pe baz de ir de intrebri sau pe baza unor
ghicitori.
- jocuri de stabilire i alegere de alternative(copiii aleg din mai multe alternative
pe cea mai

28

favorabil sau stabilesc mai multe posibiliti de continuare a unei aciuni,


intamplri, eveniment) .
- jocuri de stabilire de ipoteze i de consecine ale acestora ( jocul lui dac ) .
- jocuri de stabilire a relaiilor de cauzalitate .
Dup contribuia jocurilor logice in dezvoltarea operaiilor gandirii, ele au fost
grupate in :
- jocuri de insuire a unor operaii logice in mod intuitiv .
- jocuri de exersare a operaiilor logice invate .
- jocuri de testare a capacitilor intelectuale, in special a gandirii, de stabilire a
nivelului lor de dezvoltare .
- jocuri cu caracter compensator ,ameliorativ ,de corectare , etc . .
II.4. Modaliti de aplicare n grdini a jocurilor logice
In funcie de locul pe care il ocup in procesul instructiv-educativ, jocurile logice
se pot desfura cu grupa intreag, sub forma unui joc de-sine-stttor intr-un mod
asemntor cu cel al jocurilor didactice. Aceste jocuri sunt incluse in programa activitilor cu
coninut matematic i in cea a cunoaterii mediului inconjurtor, fr s fie fixat un anumit
numr de jocuri pentru fiecare grup de copii.
Jocurile logice cu caracter aplicativ sunt incluse in structura unor activiti cu
grupa intreag, cu scopul de a contribui la fixarea sau verificarea cunotinelor. Ele pot s se
execute cu obiectele utilizate in lecie , sau cu ajutorul unor fie de munc independente.
Jocurile logice de tipul jocurilor de mas sunt practicate in grupele mici, in cadrul activitilor
de diminea, utilizand mai ales material ilustrativ. Ele dau posibilitatea exersrii unor operaii
logice cu care copiii s-au familiarizat in activitatea cu grupa intreag. Jocurile logice prin
intermediul unor fie individuale, caiete de munc independente, se desfoar tot in cadrul
activitilor de diminea, dar in mod individual. Ele au ca obiective principale corectarea,
ameliorarea sau perfecionarea gandirii logice la acei copii care manifest incetineal sau
greuti in rezolvarea corect a unor probleme simple.
Jocurile logice se apropie ca structur i modaliti de jocurile didactice,
necesitand msuri de pregtire i de organizare asemntoare. In cazul jocului logic,
predominant este invarea jocului in aciune, stimularea copiilor de a descoperi relaiile i
regulile, dup care se ajunge la soluia cerut de problema intelectual inclus in joc. In
consecin, rolul copiilor crete considerabil in descoperirea operaiilor care stau la baza
rezolvrii jocului . Prin aceast libertate mai mare acordat copilului in cutarea soluiilor,
chiar i in construirea jocului, jocul logic are trsturi comune de ordin metodic cu jocul de
29

creaie. Activitile matematice au un rol deosebit in cadrul invmantului precolar, ele


vizand stimularea dezvoltrii intelectuale a precolarilor i contribuind la trecerea treptat de
la gandirea concret intuitiv la gandirea abstract, pregtind copiii pentru inelegerea i
insuirea matematicii in clasa I .
Munca educaional desfurat in grdini, in vederea crerii condiiilor psihice
(a structurilor i funciilor psihice) care s-l fac pe copil apt pentru munca din coal, adic
pentru o activitate susinut i sistematic constituie baza pregtirii psihologice a precolarilor
pentru coal. Cand este capabil s treac de la o activitate predominant ludic(jocul), cu
finalitate intrinsec, la invtur, adic o activitate cu finalitate extrinsec, copilul este
pregtit psihologic pentru coal. Aceasta presupune maturizarea lui psihic prin activitile
din grdini .E.Bernard, consider c, la intrarea in coal, personalitatea copiilor trebuie s
se caracterizeze prin:
maturitate fizic
rezisten la efort;
maturitate mental capacitatea de analiz i planificare, inelegerea normei, a
regulii, a cantitilor;
maturitate volitiv
capacitatea de autoreglare, de a-i inhiba impulsurile i de a-i regla trebuinele;
maturitate social
trebuina de apartenen la grup, conduita social adecvat in grup;
maturitate moral
sentimentul datoriei i al responsabilitii, contiina sarcinii;
maturitate pentru munc
capacitatea de concentrare, atenia i perseverena, trebuina de performan.
Invmantul se confrunt cu urmtoarele probleme:
- numrul mare al eecurilor colare inregistrate in prima clas a colii primare
(fiind aproape egal cu numrul eecurilor din toate celelalte clase ale acestui ciclu luate la un
loc);
- constatarea unor diferene in nivelul de dezvoltare psihic i cultural intre copii,
la nivelul inceperii colii, care influeneaz evoluia lor colar ;
- rolul hotrator pe care il are succesul startului colar pentru intreaga carier
colar ;
- necesitatea extinderii invmantului precolar pan la cuprinderea celor mai
muli copii, intr-o educaie instituionalizat.
Acestea demonstreaz nu numai complexitatea problemelor pe care le antreneaz
aciunea de pregtire a copiilor pentru activitatea colar, ci i necesitatea de a gsi soluii
30

eficiente, astfel incat inceputul colarizrii fiecrui copil s fie fructuos i s constituie
premisa unei evoluii colare cu randamentul scontat. Pregtirea pentru coal in
precolaritate vizeaz atat latura informativ, cat i pe cea formativ, cu tendina general
valabil pentru orice nivel de invmant de accentuare a laturii formative. Achiziionarea
unor capaciti i abiliti intelectuale, care s-i inlesneasc munca de invare, il face pe copil
apt pentru coal i nu insuirea unui volum mare de cunotine. Pe lang un volum
corespunztor de reprezentri asupra mediului inconjurtor, copilul trebuie s posede, la
intrarea in coal operaii intelectuale necesare actului de cunoatere.
O modalitate de realizare a unui invmant activ care, acordand un rol dinamic
instituiei, pune accent pe aciunea copilului asupra obiectelor insi, o constituie jocul logic.
Aceasta favorizeaz dezvoltarea analizatorilor tactili, vizuali, auditivi, conduce mai rapid i
eficient la formarea percepiilor prin contactul direct cu multitudinea obiectelor(figurilor
geometrice), prin mrimea acestora sau a imaginilor acestora. Numeroase jocuri logice
organizeaz procesul perceperii analitico-sintetice a insuirilor caracteristice ale obiectelor.
Astfel, in desfurarea jocurilor copiii analizeaz obiectele, difereniaz corect culorile i
mrimile acestora. Inainte de a stabili contactul cu trusa, copiii trebuie s cunoasc in mod
nemijlocit obiecte din mediul inconjurtor: animale, fructe, obiecte de mobilier, obiecte de uz
personal, jucrii etc., la toate activitile destinate mediului ambiant, ca i in primele activiti
cu coninut matematic, copilul trebuie ajutat s-i sistematizeze observaiile in sensul de a
distinge mrimea, culoarea, forma obiectelor, poziiile lor spaiale relative. Acestea se
realizeaz cu ajutorul jocurilor libere de construcie. Percepia spaiului se dezvolt mai ales
prin jocurile prin care precolarul aeaz laolalt figurile, sau construiete ceva anume. Pe
aceast cale se familiarizeaz cu raporturile spaiale intre ele: sus-jos, in fa-in spate,
aproape-departe,

stanga-dreapta.

Dac

precolarii

exprim

mai

uor

mrimea

relativ(intinderea suprafa) a obiectelor(plate) precum i culorile acestora, forma e mai greu


de exprimat, intrucat termenii folosii ( ptrat, triunghi, dreptunghi ) intr pentru prima dat in
vocabularul copilului. De indat ce copiii au cptat o iniiere, chiar sumar, asupra formelor,
mrimii i culorilor mai importante, ei pot primi trusele pentru a-i desfura unele activiti
la liber alegere .Prin aceste jocuri sunt cultivate abilitile pentru mrimea pieselor,
capacitatea de percepie pentru distingerea atributelor, se formeaz primele deprinderi de
activitate desfurat in colectiv.
Cercetrile in domeniul formrii reprezentrilor matematice la precolari, catig
in ultima vreme tot mai mult importan, devin mai riguros fundamentate din punct de
vedere tiinific. Aceasta deoarece reprezentrile matematice constituie baza intuitiv concret
a noiunilor matematice i a operaiilor logico-matematice ce se dezvolt succesiv in operaiile
gandirii i inteligenei precolarului i apoi a colarului. In jocul Gsete o pies de aceeai
31

form, copiii ii formeaz reprezentrile despre figurile geometrice, invand s deosebeasc


formele: cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi.
Comparand obiectele dup diferitele lor insuiri, copilul inva s cunoasc
dimensiunile de mrime i grosime. Jocul Sculeul fermecat le d copiilor posibilitatea s
descopere forma, mrimea i grosimea piesei numai prin simul tactil ; culoarea poate fi doar
ghicit sau spus prin scoaterea piesei din scule. Treptat ins, li se ofer procedee i pentru
deducerea ei in anumite situaii. In procesul formrii reprezentrilor matematice, copiii ii
exerseaz vorbirea, ii insuesc o terminologie adecvat, ii dezvolt vocabularul matematic.
Ei se obinuiesc s exprime corect i cu uurin ceea ce gandesc i rezolv practic, s
stabileasc o legtur fireasc intre cuvant i semnificaia sa. Copilul ii exprim gandurile i
sentimentele cu ajutorul cuvintelor, deci el trebuie antrenat s le foloseasc pentru a-i forma
deprinderi corecte de gandire i de limbaj. Jocul Te rog s-mi dai, ii obinuiete pe copii cu
o exprimare clar, coerent i o atitudine politicoas fa de partenerii de intrecere.
Jocurile logico-matematice, i-au dovedit valoarea educativ deosebit asupra
dezvoltrii gandirii corecte, a evoluiei imaginaiei. La aceast varst gandirea copiilor se
ridic treptat de la forme intuitiv-acionale senzo-motorii, la forme intuitiv-imaginative i
verbale. Se dezvolt gandirea logic, copiii sunt pui in situaia de a cuta soluii i de a
verbaliza aciunile indeplinite, ceea ce relev aspectul formativ al activitilor matematice.
Prin aceste jocuri se dezvolt potenialul intelectual i acional-creator al precolarilor, spiritul
de observaie, unele caliti ale gandirii, capacitatea de analiz, sinteza, comparaia,
abstractizarea i generalizarea. Prin joc copiii inva cu plcere elementele de logic
matematic. Jocul celor dou cercuri, in care copiii trebuie s plaseze in interiorul a dou
cercuri secante mulimea de piese geometrice cu o proprietate caracteristic dat, astfel ca in
intersecie s apar toate elementele comune celor dou mulimi, pune in faa copiilor
probleme de analiz, comparaie, abstractizare. Capacitatea operatorie a gandirii sporete cand
copilul este pus in situaia de a recunoate proprietatea comun a elementelor din intersecie.
Jocurile in care copilul este pus s grupeze obiectele dup trsturile caracteristice dezvolt
operaia de comparare. Pentru a le grupa, copilul le compar, desprinde notele lor comune i
diferite, dup care le clasific in diferite categorii. Aceast clasificare nu este posibil fr
generalizare, astfel incat atunci cand aeaz obiecte diferite in grupe, copilul trebuie s
generalizeze notele comune i eseniale ale acestora i s le integreze intr-o noiune
generalizatoare ( piese mari, dreptunghiuri, piese roii ). Cu ajutorul educatoarei, copiii
ajung s utilizeze sub form intuitiv, legile lui de Morga i principiile generale ale logicii: ale
negrii negaiei, ale contradiciei i ale terului exclus, simplificand mult calea
raionamentului spre obinerea unor rezultate exacte. Jocul "Te rog s-mi dai" urmrete nu
numai sesizarea complementarei unei mulimi, determinarea atributelor unor piese folosind
32

deducia logic, negaia i conjuncia ci i obinuirea copiilor de a folosi principii ale judecii
logice: O pies nu poate fi simultan in ambele echipe ( contradicia ) ; Ea se afl la noi sau
la echipa advers, o alt posibilitate nu exist (terul exclus). Iniiativa i inventivitatea, sunt
trsturi psihice cultivate de jocuri prin coninutul i modul lor de organizare. Fiind pus in faa
unei situaii, copilul nu adopt o atitudine contemplativ ci reflecteaz asupra ei, ii
imagineaz singur diferite variante posibile de rezolvare, ii confrunt prerile proprii cu cele
ale colegilor, acioneaz, rectific eventuale erori. Ii inva pe copii nu numai s rezolve
probleme, ci i s le compun i s verifice singuri soluiile prin faptul c uneori, rezolvarea
poate fi gsit pe mai multe ci ceea ce-l determin pe copil s studieze diversele variante, s
opteze pentru una sau alta, motivand alegerea fcut prin avantajele pe care le ofer ea in
comparaie cu celelalte. Jocul Gsete locul potrivit poate fi complicat prin punerea copiilor
in faa unor situaii problem:
- aezarea a 1-2 piese in fiecare cerc i solicitarea copiilor s descopere
caracteristicile dup care au fost aezate acestea ;
- putem cere copiilor s formuleze noi probleme i s aeze singuri piesele in cele
dou cercuri.
Precolarii nu trebuie obinuii cu o orientare univoc determinist a
raionamentelor. E duntor s crem mentalitatea c toate problemele au soluie i aceasta
este unic, in caz contrar, problema e greit. Aa cum in realitatea inconjurtoare intalnim
probleme care au o soluie, mai multe soluii sau nici o soluie, in jocul logic copilul va fi
confruntat cu aceleai probleme. In desfurarea jocului esenial este activitatea contient de
cutare i de descoperire a soluiilor. In general, calea spre rezolvare este descoperit de ctre
copii, verificat i acceptat de intregul grup; in caz contrar educatoarea nu trebuie s prezinte
soluiile de-a gata i nici s resping soluiile copiilor .Nu trebuie condamnate greelile ce se
pot, eventual, ivi pe parcursul rezolvrii unei probleme dar trebuie incurajate incercrile de a
iei din impas.
Jocul Cine ghicete repede? nu este o simpl ghicitoare, ci un exerciiu al minii
in care deducia logic are un rol important. Pentru a ilustra atributele pieselor sau negaiile
acestora sunt utilizate simboluri care constituie un pas pregtitor pentru inelegerea citirii i
scrierii, un sprijin preios in combaterea memorrii mecanice. Trebuie s-i lsm pe copii s
descopere singuri, indicandu-le procedeul cel mai eficace, dar neforand nota. Copiii nu vor
ti, la inceput, s foloseasc eficient deduciile i in acest caz unii colegi le vor reproa ; nu
vor economisi intrebrile, ba chiar le vor repeta ; nu vor ti s sistematizeze intrebrile pentru
a afla pe rand fiecare atribut al piesei, treptat, ei ii vor insui i acest procedeu ce uureaz
memorarea i formularea deduciilor, micorand numrul intrebrilor necesare. Esenial este
ca precolarii s se deprind cu spiritul critic i autocritic. Rezolvarea sarcinilor de ctre copii
33

contribuie la educarea ateniei voluntare, la coordonarea micrilor mainilor de ctre


analizatorul vizual i auditiv, a interesului pentru activitate. Forma de munc independent are
la baz activitatea individual cu mulimile de obiecte i fiele individuale. Pe msur ce
copilul devine stpan pe aceste jocuri, el este in stare s acioneze i in mod independent,
activitate de mare importan in pregtirea pentru coal, unde incepe munca intelectual
independent. Un mijloc eficient pentru realizarea educaiei morale, dezvoltarea stpanirii de
sine, a autocontrolului, a spiritului de iniiativ, a disciplinei contiente, perseverenei i
sociabilitii trsturi de caracter i voinei il reprezint aceste jocuri logice. Organizarea
echipelor permite copiilor s se obinuiasc cu cerina de a munci in colectiv, de a cultiva
relaii interpersonale corecte intre copii, cu organizarea schimbului de experien; in cadrul
echipelor trebuie antrenai i cei mai timizi. Astfel se formeaz spiritul de echip, fiecare copil
luptand pentru catigarea competiiei de ctre echipa sa. Educatoarea are rol de organizator, de
indrumtor, de arbitru imparial. In cadrul jocului logic trebuie subliniat insemntatea
insuirii i respectrii regulii de joc ceea ce-i confer un preponderent rol formativ educand la
copii, simul de rspundere i onestitate. Copiii devin contieni c nesocotirea regulilor de joc
are uneori consecine grave: trenul poate deraia, construciile se pot drama etc., de aceea
nerespectarea lor are drept consecin sistarea jocului . Astfel, bibliotecara nu imprumut
decat crile care sunt denumite corect i complet, constructorii refuz s ridice case care nu
respect regulile date.
J.Piaget observ c acceptarea i respectarea regulilor, il determin pe copil s
participe la efortul comun al grupului din care face parte. In jocul logic colectiv copiii inva
s se ajute unii pe alii, s se bucure de succesele colegilor lor, s aprecieze i s recunoasc
neprtinitor reuitele altora. Fiind o activitate colectiv, jocul logico-matematic, inva copiii
A B C-ul comportrii civilizate, deoarece uziteaz de expresii ca v rog, nu v suprai,
v mulumesc. Repetarea i respectarea acestor expresii in cadrul regulilor de joc sunt pe cat
de necesare pe atat de utile. Jocul Biblioteca urmrete consolidarea cunotinelor
referitoare la descrierea unei piese prin cele patru atribute ale sale i totodat formarea unor
deprinderi de comportare civilizat.
Copiii se adreseaz bibliotecarei: Bun ziua, v rog s-mi dai .mulumesc.
Deci, influena jocului logic asupra comportrii copilului in colectiv, asupra disciplinei,
asupra caracterului i a voinei este permanent, direct i de o mare intensitate, ceea ce ii
mrete considerabil valoarea educativ. In cadrul acestor jocuri copiii mai inva c pstrarea
i restituirea crilor la timp, sunt indatoriri ale cititorilor, fac aprecieri asupra tablourilor
alctuite, fiele individuale le incant ochiul, trezindu-le gustul pentru frumos i implicit
dezvoltandu-le simul estetic.

34

In concluzie, jocul logic exercit o influen multilateral asupra dezvoltrii


psihice a
copilului, aducand un spor de eficien in pregtirea acestuia pentru coal.
II.5. ndrumarea jocurilor logice de ctre educatoare
Educatoarea va putea atinge obiectivele predominant formative ale jocului logic
dac va
da copiilor posibilitatea s reflecteze singuri asupra problemelor puse de joc, s-i
imagineze mai
multe variante posibile de rezolvare, s comunice liber cu colegii lor in cursul
jocului pentru
confruntare de preri, s faciliteze copiilor studierea variantelor propuse i a
soluiilor obinute prin
aplicarea lor, s nu le impun varianta la care ea s-a oprit, s-i stimuleze a motiva
alegerea fcut,
s accepte greelile ca pe nite lucruri inerente unui proces de invare prin
incercri i erori, s
antreneze intreaga grup in ajutarea colegilor care au greit, intervenind cat mai
puin posibil in
corectarea direct a copiilor i obinuindu-i cat mai mult s se autocorecteze .
Aceste cerine pe
care pedagogia modern se strduiete s le extind in toate formele de activitate
din grdini , nu
sunt aplicabile , dac educatoarea nu-i precizeaz clar concepia despre relaia
adult-copil in
procesul instructiv-educativ . In acest sens , strategia cea mai adecvat este de a
orienta copiii spre
descoperirea independent a soluiilor problemei puse de jocul logic , i in special
de a-i obinui s
39
colaboreze pentru aflarea in colectiv a unor rezolvri corecte prin tatonri ,
confruntri , discuii
contradictorii . Interveniile ei trebuie s pstreze caracterul unor sugestii discrete ,
a unor preri
susceptibile de a fi discutate , chiar dac au fost propuse de un adult . Esenial in
aceste jocuri este

35

de a obine rezolvarea unei probleme pe baza efortului tuturor copiilor , intr-o


atmosfer de
emulaie, curiozitate i dorin de a invinge micile dificulti pe care orice joc
logic le
presupune. Educatoarea are deplin libertate de a face fiecrui joc adaptrile
necesare,
modificandu-i corespunztor i titlul in scopul de a se evita folosirea unor
denumiri ce nu le sunt
suficient de familiare copiilor sau pentru a-i evidenia specificul local sau
preocuprile varstei .
Aceasta nu inseamn nicidecum c fantezia creatoare a educatoarei poate face loc
improvizaiilor
fie i pentru c in desfurarea unor jocuri ar putea s intervin o alturare
nepotrivit de termeni ,
care nu-i gsesc corespondent in realitate , ca de exemplu : vagon subire ,
varz albastr
etc. Aceste situaii pot i trebuie s fie inlturate de educatoare , aceasta urmand s
ia din timp
msurile preventive . Valoarea formativ a jocurilor logice sporete cu atat mai
mult cu cat
educatoarea d curs liber principiilor de baz care le cluzesc :
rolul copilului nu rmane la contemplarea situaiei in care a fost pus, el reflect
asupra
acestei situaii, ii imagineaz singur diferite variante posibile de rezolvare, i
acioneaz,
ii confrunt propriile preri cu cele ale colegilor, rectific eventualele erori.
copilul studiaz diversele variante care duc la rezolvare, alegand-o pe cea mai
avantajoas i creeaz pe baza ei unele alternative noi de rezolvare, pe care caut
s le
formeze corect i coerent.
copilul are libertate deplin in alegerea variantelor de rezolvare, el trebuie totui
s
motiveze alegerea, artand in faa colegilor avantajele pe care le prezint .
in timpul jocului s-ar putea face i unele greeli. Copilul inva foarte multe
lucruri
corectandu-i propriile greeli, dac nu se poate corecta singur il vor ajuta colegii.
36

Educatoarea nu trebuie s intervin decat cu sugestii .


in desfurarea jocurilor, esenial este activitatea contient a copilului, de
continu
cutare, de descoperire a soluiilor, verbalizarea aciunilor, exprimarea rezultatelor
obinute, care dei sunt importante, nu se situeaz pe acelai plan cu insi
activitatea .
Putem folosi vocabularul comun , care suplinete terminologia riguroas .
Realizarea acestor principii depinde mai ales de modul in care educatoarea ii
concepe i ii
organizeaz munca. Relaia educatoare-copil se va manifesta in favoarea
personalitii
copilului :
educatoarea nu mai are rolul de a preda cunotine sau de a prezenta gata
soluionate
problemele, ea provoac doar anumite probleme, situaii in faa crora sunt pui
copiii. Calea
40
spre rezolvare trebuie descoperit de ctre copii . In caz de necesitate , va fi
sugerat in mod
discret de ctre educatoare.
educatoarea trebuie s stimuleze iniiativa i inventivitatea copiilor , s-i lase s-i
confrunte prerile , s caute singuri soluiile , s invee din propriile greeli .
educatoarea nu trebuie s impun copiilor un anumit sistem de lucru . Expresii ca
f aa
, aeaz piesa aici , nu e bine cum faci , nu sunt indicate a fi folosite de ctre
educatoare
in cadrul jocurilor logice i nu numai . E foarte bine dac precolarul ii gsete
singur
procedeul cel mai important de a aciona in joc . Nu toate procedeele indicate de
aduli sunt
accesibile copiilor . De multe mori , copilul inelege mai bine un lucru cand ii este
explicat de
un alt copil .
jocurile logice se organizeaz in activiti ce se desfoar de obicei frontal sau
pe echipe i

37

numai rareori individual . Aceasta in funcie de scopul propus , de nivelul de


pregtire al
copiilor, de componena grupei, de specificul jocului. Organizarea echipelor
permite copiilor
s se obinuiasc cu cerina de a muncii in grup cu respectarea regulilor de joc, cu
organizarea
schimbului de experien. In cadrul echipelor trebuie evitat tendina spre
vedetism a unor
copii , trebuie indrumai cei mai puin iniiai , incurajai cei timizi . In felul acesta
se
formeaz spiritul de echip , fiecare copil luptand pentru catigarea competiiei in
care este
angajat echipa s . In aceast competiie educatoarea are rol doar de organizator ,
de
indrumtor , de arbitru imparial .
activitatea de cutare ,cercetare ,provoac micare , freamt ,un anumit zgomot
determinat
de comunicarea verbal intre mai muli copii deodat . Educatoarea trebuie s
pstreze un
echilibru in toate i s intervin cu tact , pentru crearea unui climat favorabil
jocului copiilor .
Jocurile logice acoper o arie foarte larg de activiti cu un coninut foarte variat .
Ele pot
fi ealonate astfel incat s corespund grupelor de varst i s fie in acelai timp
adaptabile , atat
pentru o prezentare liniar , cat i pentru una concentric , alctuind un sistem
inchegat.
Clasificarea lor in 8 tipuri distincte nu presupune parcurgerea obligatorie a intregii
game de
jocuri de un anumit tip pentru a se trece la cellalt; dac educatoarea consider
necesar , poate
inlocui diversele variante ale unui joc , poate inlocui unii termeni cu alii mai
familiari copiilor , in
scopul evidenierii specificului local , al preocuprilor varstei , pentru a le face cat
mai

38

acceptabile .Educatoarea trebuie s stpaneasc bine noiunile teoretice cu care


lucreaz , spre a-i
conduce contient i cu competene pe copii pe drumul primilor pai in
matematic .Ea trebuie s
cunoasc bine scopul i metodologia specific tuturor tipurilor de jocuri i a
tuturor variantelor
acestora:
41
jocurile libere , de construcii (pregtitoare) se practic de fiecare grup la
inceputul anului
colar , in cadrul activitilor la liber alegere . Scopul lor este de a-i familiariza
pe copii cu
competena trusei i cu determinarea atributelor pieselor. Acestea sunt strict
necesare i
influeneaz bunul mers al celorlalte tipuri de jocuri .
jocurile de construire a mulimilor sunt foarte importante. Scopul lor este de a-i
face pe copii s
ineleag procesul de formare a mulimilor pe baza unei proprieti date , de a
intui
complementarele acestora . In cadrul unor jocuri se urmrete i procesul invers :
gsirea
proprietii caracteristice pentru o anumit mulime ale crei elemente sunt date .
In felul
acesta copiii s stabileasc o legtur fireasc i reciproc intre mulimi i limbaj.
Ordinea
stabilit in prezentarea acestor jocuri permite i copiilor din grupa mic s
constituie mulimi
dup o anumit caracteristic .La grupa mijlocie se introduce i atributul
grosime, iar la
grupa mare se folosete pe o scar tot mai larg deducia logic i negaia .
jocurile pentru aranjarea pieselor in tablou ii ajuta pe copii s se obinuiasc cu
ordinea i
succesiunea pieselor trusei. Prin intermediul acestor jocuri, copiii se
familiarizeaz cu
intersecia mulimilor i cu folosirea conjunciei logice .

39

jocurile de diferene pot fi organizate la finalul grupei mijlocii i la grupa mare


pentru c se
urmrete sesizarea deosebirilor intre dou piese, mulimi, precum i alctuirea
unei
construcii in care piesele consecutive au acelai numr de deosebiri.
jocurile de formare a perechilor constituie inc un pas insemnat pe drumul
intuirii noiunii de
numr: insuirea procedeului de stabilire a corespondenei biunivoce intre dou
mulimi.
jocurile de transformri sunt un exerciiu de constituire a mulimilor echivalente
de obiecte.
Mai mult, ele faciliteaz copiilor intuirea noiunii de funcie , de transformare.
jocurile cu mulimi echivalente (echipolente) incheie gradarea jocurilor logice,
prin
introducerea copiilor in secretele unor operaii , folosind in acest scop proprietile
relaiei de
echivalen .
O condiie important a folosirii eficiente a jocului logic in sensul dezvoltrii
intelectuale a
precolarilor este imbinarea aspectului de exersare cu cel de testare, cu alte
cuvinte, fiecare reuit
i fiecare dificultate aprut in cadrul jocului trebuie raportat la particularitile
de varst ale
copiilor, la experiena acumulat de ei sub indrumarea educatoarei. Aceasta
inseamn a inelege i
a interpreta fiecare joc ca pe o situaie experimental. Educatoarea poate efectua o
observare
sistematic a comportamentului copiilor, a principalelor dificulti manifestate .
De asemenea, pe
baza programei i a planificrii, ea poate s selecteze un eantion de sarcini tip
care, aplicat
periodic, poate constitui o surs util de informaii asupra dezvoltrii intelectuale
a copiilor in
perspectiv longitudinal. Aceste sarcini, al cror grad de dificultate real a fost
verificat de
42
40

educatoare in activitatea practic de educare a precolarilor, pot avea o valoare


diagnostic i
prognostic mai ridicat decat a altor teste propuse din exterior .
II.6 Metode folosite n desfurarea jocurilor logico-matematice
Metoda de invmant reprezint o cale de organizare i dirijare a invrii in
vederea
atingerii obiectivelor specifice disciplinei. Metodele se aplic printr-o suit de
procedee , care
reprezint tehnici mai limitate de aciune decat metodele. In invarea matematicii
in grdini ,
ansamblul metodelor de invmant constituie modalitatea prin care este organizat
procesul
didactic. Strategia didactic incorporeaz o suit de metode i procedee ordonate
logic i selectate
pe criteriul eficienei pedagogice. Eficiena unei metode este dat de calitatea
acesteia de a
declana acte de invare i de gandire prin aciune, de msura in care metoda
determin i
favorizeaz reprezentri specifice etapelor de formare a noiunilor matematice
intr-un demers
didactic adaptat copiilor cu varste cuprinse intre 3-6/7 ani . De aceea invarea
matematicii la
acest nivel impune reconsiderarea metodelor i folosirea acelora care pun accentul
pe formarea de
deprinderi i dobandirea de activiti prin aciune. Funciile metodelor de
invmant sunt
urmtoarele:
funcia cognitiv: este o funcie de coninut, de organizare i dirijarea invrii.
Metoda constituie o activitate de a aciona practic, sistematic i planificat,
determinand la copil
achiziii de cunoatere.
funcia formativ-educativ: contribuie la realizarea obiectivelor de cunoatere.
Metodele au caliti ce exerseaz i elaboreaz funcii psihice i fizice ale
copilului i conduc la
formarea unor noi deprinderi intelectuale i structuri cognitive, aptitudini,
atitudini, capaciti i
41

comportamente .
funcia operaional: servete drept tehnic de execuie, in sensul c favorizeaz
atingerea obiectivelor .
funcia normativ : optimizeaz aciunea, arat cum trebuie s se predea, cum
trebuie
s se procedeze i permite cadrului didactic dirijarea, corectarea i reglarea
aciunii instructive in
direcia impus de finalitatea actului instrucional .
Exist numeroase clasificri ale metodelor de invmant . Avand in vedere
specificul
activitilor matematice in invmantul precolar se prezint urmtoarea
clasificare:
1. In funcie de scopul didactic urmrit , metodele se clasific astfel:
metode de dobandire a cunotinelor;
metode de consolidare i formare de priceperi i deprinderi;
metode de sistematizare i verificare.
43
2. In funcie de nivelul de dezvoltare a bazei senzoriale de cunoatere, metodele se
clasific
astfel:
metode intuitive;
metode active;
metode verbale.
Metodele specifice activitilor matematice sunt:
explicaia: este o metod verbal de asimilare a cunotinelor care creeaz un
model
descriptiv la nivelul relaiilor de tip cauz-efect .Explicaia, ca metod specific in
cadrul
activitilor matematice din grdinie favorizeaz inelegerea unui aspect din
realitate,
justific o idee pe baz de argumente i antreneaz operaii ale gandirii, inlesnete
dobandirea
de cunotine i de tehnici de aciune , are un rol concluziv, dar i anticipativ,
influeneaz
pozitiv resursele afectiv-emoionale ale copiilor . Dac metoda explicaiei este
corect
42

aplicat , ea devine eficient sub aspect formativ, cci copiii gsesc in explicaie
un model de
raionament matematic, de exprimare in limbaj matematic a caracteristicilor unui
obiect sau
procedeu de lucru , un model de abordare a unei situaii probleme .
demonstraia: este metoda de baz in activitile matematice in grdini i
valorific
noutatea cunotinelor i situaiilor de invare. Ca metod intuitiv , ea este
dominant in
activitile de dobandire de cunotine i pune in valoare caracterul activ, concret
senzorial al
percepiei copilului .Demonstraia, ca metod specific activitilor matematice
valorific
funciile pedagogice ale materialului didactic: obiecte i jucrii specific pentru
grupa mic i
mijlocie , contribuind la formarea reprezentrilor corecte despre noiuni
matematice
elementare; material didactic structurat, specific pentru grupa mare i grupa
pregtitoare,
favorizand transferul de la aciunea obiectual la reflectarea in plan mintal
reprezentrilor
naionale; reprezentri iconice, specific pentru grupa mare i pregtitoare,
realizand saltul din
planul aciunii obiectuale la nivel simbolic .
conversaia: este o metod bazat pe dialogul intrebare-rspuns, cu scopul
realizrii
unor sarcini i situaii de invare; conversaia indeplinete ,in raport cu
obiectivele urmrite
funcia euristic,funcia de clarificare, de aprofundare a cunotinelor, funcia de
consolidare
i sistematizare, funcia de verificare i control .
observaia: este o metod de cunoatere a realitii i consta in analiza de ctre
copii a
obiectivelor i fenomenelor ce constituie coninutul invrii , cu scopul
identificrii

43

semnificative ale acestora . Observaia ca metod asigur baza intuitiv a


cunoaterii, permite
o percepie polimodal i asigur formarea de reprezentri clare despre obiecte i
insuirile
44
semnificative ale acestora .observaia este organizat de ctre cadrul didactic i de
msura in
care indeplinete urmtoarele condiii:
- dirijarea observaiei prin intermediul explicaiei i conversaiei;
- acordarea libertii copiilor de a pune intrebri in timpul observaiei;
- valorificarea informaiilor dobandite de copii prin observaie ;
- alocarea timpului necesar copiilor pentru observaie;
- alegerea unor materiale didactice care s favorizeze observaia;
Limbajul matematic reprezint un mijloc de intrire i sistematizare a observaiei
perceptive i
favorizeaz discriminri noionale; utilizat corect in cadrul explicaiei care
insoete observaia ,
limbajul constituie un element de continuitate in invarea matematicii i
contribuie la realizarea
obiectivelor invrii.
problematizarea: este metoda de invmant bazat pe construirea de situaiiproblem i
reprezint una intre cele mai utile metode in predarea matematicii , datorit
potenialului ei
euristic i activizator;situaie-problem reprezint o situaie contradictorie pentru
copil din
punct de vedere cognitiv i creat prin existena simultan a dou realiti:
experiena
anterioar i elementul de noutate cu care se confrunt copilul. Problematizarea
constituie o
metod pedagogic prin care copilul este stimulat s contribuie contient la
propria formare
prin participarea la o nou experien de invare cu rol de restructurare i
dezvoltare a
ansamblului de deprinderi i cunotine . Prin rezolvarea unei situaii-problem ,
copilul este
44

solicitat in gsirea de soluii noi , originale , i se cultiv astfel creativitatea i


flexibilitatea
gandirii prin valorificarea formativ a unui conflict cognitiv. Prezentarea situaieiproblem i
formularea intrebrii au valoare formativ deoarece favorizeaz consolidarea unor
structuri
cognitive ,stimuleaz spiritul de explorare i investigare, formeaz un stil activ de
munc ,
cultiv autonomia i curajul in afirmarea unor opinii ale copiilor rezultate in urma
unui proces
de cutare a soluiei .
Folosit atat ca metod cat i ca procedeu , problematizarea are valene formative
ce
pot fi valorificate in activitile matematice la toate nivelurile de varst ,dar
eficiena i
frecvena momentelor de problematizare sporete simitor la grupa mare i grupa
pregtitoare .
exerciiul: este metoda bazat pe aciuni motrice i intelectuale , efectuate de
copii in mod
contient i repetat, cu scopul formrii de priceperi i deprinderi, al automatizrii
i interiorizrii
unor modaliti de lucru de natur motrice sau mintal . Prin aciune exersat
repetat, contient i
sistematic , copilul dobandete o indemanare , o deprindere , iar folosirea ei in
condiii variate
transform deprinderea in pricepere . O aciune poate fi considerat exerciiu
numai in condiiile
45
in care pstreaz un caracter algoritmic .Ea se finalizeaz cu formarea unor
componente
automatizate, a unor abiliti ce vor putea fi aplicate in rezolvarea unor sarcini cu
alt grad de
complexitate. Pentru a asigura formarea de abiliti matematice , exerciiul trebuie
s fie integrat
intr-un sistem , atat la nivelul unei abiliti , dar i la nivel de unitate didactic .
In cadrul activitilor matematice, sistemul de exerciii vizeaz, pentru inceput,
45

capacitatea de reproducere a achiziiilor cu accent pe aciuni motorii , pentru ca ,


treptat ,
exerciiul s conduc la formarea de deprinderi i priceperi prin dezvoltarea bazei
senzoriale de cunoatere i exersarea formelor de gandire prelogic, sistemul de
exerciii
favorizeaz formarea abilitilor matematice . Aceste abiliti asigur prin exersare
caracterul reversibil i asociativ al operaiei , iar exerciiul devine astfel
operaional .
Sistemul de exerciii nu ii poate atinge scopul formativ fr a se acorda atenia
cuvenit
organizrii situaiilor de invare .
Dup funciile pe care le indeplinesc in formarea deprinderilor , exerciiile sunt
de
imitare i de exemplificare . Exerciiile de exemplificare asigur consolidarea unei
deprinderi prin repetarea succesiv a unor algoritmi in situaii variate de invare ,
care
sunt: de grupare, de triere i separare , de inlocuire , de completare , ordonare i
clasificare
.
algoritmizarea:este o metod bazat pe utilizarea i valorificarea algoritmilor
de
invare . Algoritmul este constituit dintr-o serie de operaii executate intr-o
anumit ordine,
aproximativ constant , prin parcurgerea crora se ajunge la o inlnuire logic de
coninuturi .
Din punct de vedere psihologic , algoritmii reprezint deprinderi de activitate
intelectual,
elaborate pe baza unor riguroase analize logice, care au contientizat iniial fiecare
verig a
raionamentului i raporturile intre acestea . Algoritmul insui va fi aplicat ori de
cate ori apar
spre rezolvare situaii-problem similare .
jocul: ca metod , intervine pe o anumit secven de instruire , ca un ansamblu
de aciuni
i operaii ce se organizeaz in forma specific a jocului didactic .

46

Utilizarea jocului ca metod accentueaz rolul formativ al activitilor matematice


prin:
exersarea operaiilor gandirii ,dezvoltarea spiritului de observaie i imaginativcreator ,
dezvoltarea spiritului de iniiativ, de independen dar i de echip , formarea unor
deprinderi
de lucru corect i rapid , insuirea cunotinelor matematice intr-o form
accesibil i plcut .
Introducerea metodei jocului in diferite etape ale demersului didactic conduce la
un
plus de eficien formativ in planul cunoaterii , al atitudinii afective i al
conduitei .
46
II.7 Mijloace de nvmnt
Mijloacele de invmant sunt resurse educaionale cu rol important in cadrul
strategiei
didactice . Eficiena unei strategii este dat nu numai de bogia i mobilitatea
metodelor , ci i
de folosirea flexibil a mijloacelor didactice solicitate de particularitile metodice
ale fiecrei
situaii de invare sau secven a activitii. Mijloacele didactice specific
activitilor
matematice se clasific conform funciilor pedagogice astfel :
mijloace informativ-demonstrative care ajut la exemplificarea, ilustrarea i
concretizarea noiunilor matematice, materiale intuitive care ajut la cunoaterea
unor proprieti
ale obiectelor, specifice fazei concrete a invrii. Aceste pot fi obiecte din mediul
inconjurtor,
materiale din natura, jucrii ;reprezentri figurative care sunt substitute ale
obiectelor reale .
Acestea pot fi desene , jetoane cu imagini , plane , tabla magnetic, corpuri i
figuri geometrice;
reprezentri simbolice care se utilizeaz in faza semiabstract de formare a unor
noiuni cum ar fi
notarea simbolic a elementelor unor mulimi , conturul mulimii , cifrele i
simbolurile aritmetice
47

.
mijloace de exersare i formare de deprinderi in care se incadreaz jocurile de
construcii, fiele de lucru, instrumente de msur, trus Dienes , trusele Logi I i
Logi II ,
rigletele , jocul mulimilor , jocul numerelor .
mijloacele de raionalizare a timpului care constituie abloane , jetoane , tampile
care
permit realizarea mai rapid a desenelor . De asemenea , utilizarea calculatorului
este atractiv
pentru copii . Softul educaional este special conceput sub form de joc i solicit
din partea
copilului indeplinirea unor sarcini care conduc la satisfacie prin depirea
nivelurilor de
dificultate .
mijloacele de evaluare utilizate mai frecvent sunt fiele de evaluare i testele.
Evaluarea performanelor copiilor se poate realiza rapid i eficient . Cadrul
didactic trebuie s
dozeze eficient folosirea mijloacelor didactice, pentru a nu ajunge la dispersarea i
indeprtarea
sintezei , corelrii sau aplicrii i neglijarea unor aspecte de coninut . De
asemenea , imitarea la
materialul didactic simplu duneaz efecturii operaiilor gandirii , etapelor
invrii , iar folosirea
abuziv a unui singur mijloc nu conduce la realizarea obiectivelor dac nu solicit
procese ,
aciuni variate pentru corelare .
Materialul didactic trebuie astfel ales inc s atrag, s apeleze la sensibilitatea
copilului, la
dezvoltarea spiritului de observaie , iar volumul de reprezentri , sinteza lor
original ,
imprejurarea afectiv s duc la reprezentri personale , fr ca precolarul s
imite .
Dac se stabilete mai intai sistemul de metode, inandu-se cont de elementele
cunoscute ale
activiti , se pot alege mijloacele mai uor, avand in vedere rolul acestora ca
auxiliare ale
48

47
metodelor, in diversificarea procedeelor. Pentru familiarizarea copiilor cu formele
geometrice, se
pun la dispoziia lor piese geometrice din trusa Dienes, Logi I sau Logi II,
lsandu-i s se joace
liber, s construiasc din imaginaie. Manipuland piesele am observat c unii le
clasific dup
culoare, form sau mrime, alii construiesc obiecte foarte simple. Acest lucru
poate fi considerat
ca o explorare, copilul netiind de procesul explorator pe care il intreprinde.
Explorand i
acionand direct cu materialul ii manifest din plin curiozitatea i iniiativa de
joc, rolul
educatoarei fiind de a observa fiecare copil. In jocul reprezentativ, copiii atribuie
figurilor
geometrice alte proprieti decat pe cele pe care le au in realitate, fiecare in parte.
Ei altur
figurile geometrice, in aa fel, incat ele s semene cu obiectul imaginat. De
exemplu: dintr-un
ptrat i un triunghi se realizeaz o cas, dintr-un dreptunghi i un cerc, un copac
cu coroan
rotund, din mai multe triunghiuri i un dreptunghi, un brdu etc. Pentru trecerea
de la jocul
manipulativ la cel reprezentativ, se sugereaz copiilor anumite teme pe care ei s
le redea. In
aceste cazuri se artat copiilor modele de construcii, pentru a-i deprinde cu
schemele de
construcie, dar nu se insistat asupra lor, pentru a pstra o bun parte din dorina
copiilor de
cercetare i de descoperire.
Din punct de vedere matematic, jocurile reprezentative care stimuleaz gandirea,
spiritul de
observaie i imaginaia copiilor sunt construciile dup indicaii verbale sau
povestiri pretext. In
acest sens se incepe o poveste, iar pe msura expunerii ei copiii vor construi cu
figurile
49

geometrice:
,,Intr-o pdure era o csu (copiii construiesc csua dintr-un ptrat i un
triunghi), iar lang
csu un brad (triunghi i dreptunghi). In jurul csuei erau multe flori (din
cercuri i triunghiuri
mici). In felul acesta, ascultand povestea copiii vor construit cu plcere. In
timpul acestor
jocuri vor apare i unele reguli i elemente de joc, fcandu-se astfel trecerea de la
joc la invare
prin aciune.
Pentru desfurarea jocurilor libere pregtitoare, pe lang piesele truselor se
folosesc i
materiale din natur: samburi, semine, beioare, mrgele, bile, nasturi etc.
Valoarea formativ a
acestor jocuri libere pregtitoare const in familiarizarea i formarea la copii a
deprinderii de a se
juca cu figurile geometrice, insuindu-i in acelai timp, prin aciunea jocului, o
serie de noiuni
de baz legate de forma culoarea i dimensiunile figurilor geometrice. Exemple de
jocuri libere
pregtitoare: ,,Ne jucm cu prietenii, ,,Inirm mrgele, ,,irag de mrgele mari
i mici, ,,S
construim o scar, ,,Unde s-a ascuns iepuraul, ,,Joc cu beioare, ,,Cine tie
mai departe etc.
Jocurile pentru construirea mulimilor ajut copiii s ineleag procesul formrii
mulimilor,
pe baza unei caracteristici date i intuind complementarele acestora, totodat ei
vor inva s
stabileasc o legtur fireasc i reciproc intre aciune i limbaj. Dup ce copiii
au invat s
48
foloseasc figurile geometrice cu toate atributele acestora se poate introduce
descrierea pieselor cu
ajutorul negaiilor: ,,aceast pies nu este cerc, nu este mare, nu este subire, .
Avand in vedere nivelul de pregtire al copiilor din grup, se organizeaz mai
multe jocuri
50

logice pentru construirea mulimilor, intre care se menioneaz cateva: ,,Aeazm la culoarea
mea, ,,Alege cercurile i joac-te cu ele, ,,Construim csue, ,,Cum este
prietenul tu, ,,Ce
prieten nu cunoatem, ,,Srim balta, ,,Biblioteca, ,,Cum este i cum nu este
aceast pies,
,,Detectivii, Cine ghicete mai repede?(10 intrebri) etc.
Jocurile de aranjare in tablou ajut copiii s intuiasc prile trusei, s se
obinuiasc cu
ordinea i succesiunea acestora. La inceput se organizeaz frontal, apoi pe echipe,
dandu-le un
caracter competitiv, pentru a deveni mai atractive. Pentru desfurarea lor avem
nevoie de tablouri
(grile), coninand csue ptrate pentru aezarea pieselor. Forma tabloului i
numrul csuelor
corespunde unui anumit tip de joc. Aceste jocuri se pot incepe chiar spre sfaritul
grupei mici, cu
un numr restrans de piese i sarcini simple, acestea complicandu-se pe msur ce
copiii
inainteaz in varst. Exemple de jocuri de aranjare in tablou: ,,Aaz-m la csua
potrivit, ,,Vai
gsit locul, ,,Tabloul cercurilor, ,,Tabloul tricolor, ,,Cine aranjeaz mai bine
etc.
Jocurile cu diferene sunt menite s consolideze noiunile i deprinderile insuite
anterior i s
familiarizeze copiii cu ideea de succesiune, aranjare in lan, astfel incat intre dou
piese
consecutive oarecare s fie un numr determinat de diferene. Edificatoare pentru
acest tip de
jocuri logice sunt jocurile: ,,Trenul cu patru diferene, ,,Trenul cu o
diferen, ,,Case de pe
strada mea, ,,Ce nu este la fel, ,,Ce se aseamn etc. Seria trenurilor incepe
cu ,,Trenul cu patru
diferene, care este mai accesibil deoarece precolarii mici contientizeaz mai
uor deosebirile
decat asemnrile.
51

Jocurile cu cercuri au scopul de a-i familiariza pe precolari, la nivelul lor de


inelegere, cu
operaiile matematice, precum i cu operaiile logice ce decurg din acestea.
Stabilirea relaiilor
intre mulimi i realizarea unor operaii cu mulimi (reuniunea, intersecia,
diferena,
complementaritatea)presupun operaii logice mai complexe, operaii cu propoziii
(disjuncia,
conjuncia, negarea propoziiilor). In desfurarea acestor jocuri nu se vor folosi
noiunile de
reuniune, intersecie, etc. Pentru ilustrarea disjunciei logice se va folosi
cuvantul ,,sau, de
exemplu ,,pies roie sau ,,pies ptrat, ca element al reuniunii. Expresia ,,i
i,
desemneaz conjuncia logic i se refer la intersecia a dou mulimi. Prin
jocurile: ,,Unde stau
prietenii mei, ,,V-ai gsit locurile, ,,Jocul cu trei cercuri, ,,Jocul cu incluziuni,
copiii ii
dezvolt capaciti intelectuale, acestea avand multiple valene formative.
49
Jocurile de formare a perechilor ajut la insuirea procedeului de stabilire a
corespondenei
biunivoce intre dou mulimi. Aceste jocuri se desfoar cu copii de grup
pregtitoare.
Exemple: ,,Ce pies am ascuns, ,,Strzi intersectate, ,,Ce pies lipsete?, ,,Jocul
drumurilor.
Jocurile de transformri pregtesc noiunea de operaie, de transformare in
general, de
funcie. Desfurarea acestor jocuri se face pe dou echipe, fiecare fiind dotat cu
o trus. Din
acest tip de jocuri fac parte jocurile ,,Soarele, ,,Racheta.
Jocurile exerciii cu mulimi echivalente pregtesc copiii pentru inelegerea
noiunii de
numr i a operaiilor cu numere. Ele sunt recomandate pentru grupele mare i
pregtitoare. In

52

desfurarea anumitor jocuri ca: ,,La ce or a sunat telefonul?, ,,Sunt tot


atatea, ,,Maine voi fi
colar, ,,Cine rezolv mai repede problema?, nu se folosesc nici numrarea i
nici operaiile
aritmetice (cu numere), ci se constituie mulimi echivalente pe baza
corespondenei biunivoce,
folosind proprietile relaiei de echivalen.
In concluzie, se poate afirma c jocurile logico-matematice contribuie la
realizarea
aspectului formativ al activitilor matematice, prin intermediul lor precolarii i
colarii mici i
dezvolt

capacitatea

de

analiz,

sintez,

comparaie,

generalizare

abstractizare, i formeaz
deprinderea de a aciona ordonat cu obiectele, de a reprezenta corect obiectele i
atributele lor.
In aciunea cu figurile geometrice copiii sunt solicitai s se exprime, dar nu
oricum, ci folosind
termeni coreci, exaci, concii, s respecte regulile jocului, s fie politicoi cu cei
din jur.
Indeplinirea sarcinilor impuse de joc cultiv iniiativa, independena i
perseverena de a duce
jocul la bun sfarit.
Aceast perioad de invare ocup un loc i spaiu mai mare, precedat fiind de o
perioad de
invare prematematic, unde copilul este pus in faa unor situaii variate in care
trebuie s
acioneze, s ineleag, s analizeze. Jocurile logico-matematice se desfoar cu
materiale
speciale ale trusei Dienes, material astfel conceput incat conduce copiii ctre o
inelegere intuitiv,
avand pentru inceput un caracter imitativ, plecand de la premisa c jocurile logicomatematice
ajut la descoperirea matematicii dirijate i nu spontane, independente. Piesele
trusei Dienes se
disting prin patru variabile, fiecare variabil avand o serie de valori distincte:
a. form cu patru valori (cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi);
53

b. mrime cu dou valori (mare, mic);


c. culoare cu trei valori (rou, galben, albastru);
d. grosime cu dou valori (gros, subire).
Trusa Dienes posed 48 piese, fiecare pies fiind unicat prin atributul pe care-l
posed.
Desfurarea acestor jocuri parcurge dou etape succesive:
1. etapa jocurilor cu exerciii pregtitoare;
50
2. etapa jocurilor logice propriu-zise.
Jocurile pregtitoare au un caracter explorator-manipulativ, in care copilul se
joac liber,
construiete, manipuland materialul trusei dup form, culoare, mrime i
grosime.Aceste jocuri
devin suport de trezire i manifestare a curiozitii i iniiativei in joc.
In acelai timp cu figurile geometrice se pot folosi i alte materiale cu
funcionaliti
multiple ca: obiecte in miniatur, lotouri, jetoane, seturi cu rotie colorate,
dominouri cu figuri
geometrice etc., toate acestea reprezentand i un eficient mijloc de realizare a
jocurilor i
exerciiilor senzoriale..
Eficiena acestor jocuri const in stimularea gandirii, a spiritului de observaie, a
imaginaiei, a creativitii i a dezvoltrii limbajului intr-un context matematic.
Folosirea
jocului logico-matematic in procesul instructiv-educativ face ca elevul s invee
cu plcere, s
devin interesat de activitatea ce se desfoar, face ca cei timizi s devin
volubili, activi,
curajoi, s capete mai mult incredere in capacitile lor intelectuale, mai mult
siguran i
tenacitate in rspunsuri. Scopul principal al jocului logico-matematic este de a-i
inzestra pe copii
cu un aparat logic suplu i polivalent, care s le permit a se orienta in problemele
realitii
inconjurtoare, s exprime judeci i raionamente variate intr-un limbaj simplu,
familiar, s
54

cluzeasc primii pai ai copiilor spre matematic.


51
METODOLOGIA CERCETRII
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA CERCETRII
MOTTO:
,,Jocul copilului-nu este numai o oglind fidel a personalitii sale n formare...,
ci poate
fi utilizat i ca auxiliar educativ i chiar s serveasc drept baz a metodelor de
predare n colile
preelementare i elementare
(Planchard, Emile-,,Introducere n pedagogie, E.D.P., Bucureti, 1970;pag.130)
III.1. Obiectivele i ipoteza cercetrii
III.1.1. Obiectivul general :
elaborarea unui set de jocuri logico-matematice necesare realizrii unui
invmant
activ i de calitate, care s le permit copiilor orientarea in problemele realitii
inconjurtoare,
exprimarea unor judeci i raionamente intr-un limbaj matematic simplu,
familiar.
III.1.2. Obiective specifice :
prezentarea unor activiti matematice desfurate prin intermediul jocurilor
logicomatematice;
evidenierea eficienei jocurilor didactice i a jocurilor logico-matematice in ceea
ce
privete stimularea gandirii, a spiritului de observaie, a imaginaiei, a creativitii
i a dezvoltrii
limbajului matematic;
monitorizarea impactului pozitiv al folosirii jocului logico-matematic in procesul
instructiv-educativ i a interesului manifestat de copii pentru astfel de activiti;
evaluarea progresului inregistrat de copii in cadrul activitilor matematice
desfurate prin intermediul jocurilor logice.
52
III.1.3. Ipoteza :
Dac vor fi folosite intensiv jocurile logico-matematice in cadrul procesului
instructiveducativ
55

din grdini, atunci se vor obine performane intuitive i comportamentale


superioare.
III.2. Variabilele cercetrii :
Pornind de la experimentele care au artat c caracteristicile psio-individuale
diferite ale
fetelor respectiv bieilor i caracteristicile endocrine, influeneaz adaptabilitatea
la cerinele
activitilor matematice am dorit s studiem in ce msura captarea copiilor i
implicarea in
activitile matematice din grdini e influenat de tipul jocului, sex i de varsta
subiecilor i ce
influent poate avea jocul didactic in pregtirea matematic a precolarilor. Cea de
a doua
variabil independenta luata in calcul a fost varsta subiecilor care a avut doua
trepte: Grupa mic
i mijlocie model de ANOVA factorial de tip 3x2 (trei linii i doua coloane).
Variabil independent :
- Jocul logico-matematic.
Variabilele dependente :
- Nivelul de dezvoltare a limbajului matematic ;
- Performanele colare i comportamentale ale copiilor.
III.3. Metode de cercetare utilizate
Instrumente de cercetare utilizate :
1. protocol de observaie;
2. test de evaluare iniial(fie de lucru individuale);
3. test de evaluare final(fie de lucru individuale).
In cadrul cercetrii am insistat pe folosirea urmtoarelor metode : observaia i
experimentul pedagogic.
In cercetare am folosit atat metode de culegere a datelor cat i metode de
prelucrare a
datelor pe care le voi prezenta succint in continuare :
Observaia
-metod folosit pentru culegerea de date i informaii, referitoare la tema
cercetat, care
presupune urmrirea intenionat i sistematic a obiectelor, fenomenelor i
evenimentelor
56

in stare natural, in condiii obinuite, de existen i manifestare, cu scopul de a


le cunoate
cat mai profund i de a le descoperi trsturile eseniale.
-are la baz un anumit scop , obiective clare i un protocol de observaie cu
indicatori de
observaie bine stabilii.
53
Experimentul pedagogic
- observaie provocat, cu rigoare i precizie mai mare decat observaia, care
presupune
producerea sau schimbarea deliberat a fenomenelor educaionale, in vederea
studierii lor
aprofundate i a identificrii, observrii, cuantificrii i evalurii factorilor care le
influeneaz sau le determin.
- Scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetrii i,
eventual,
de a sugera alte intrebri sau ipoteze.
R.A. Fisher a dezvoltat o tehnic numita analiz dispersional sau ANOVA (care
in limba
englez provine de la analysis of variance). Exist mai multe tipuri de ANOVA:
simpl, cu
msurtori repetate, factorial. Inainte de a trece la prezentarea tehnicii Anova
vom analiza mai
intai avantajele teoretice i de ordin statistic pe care le posed analiza
dispersional (ANOVA) fa
de testul T. Vom aduce drept exemplu legea Yerkes-Dodson in ce privete relaia
intre
motivaie i invare. Se cunoate ca exista un optim motivaional care determin
performane
crescute. Dac nivelul motivaional al subiecilor este prea mic ori prea puternic,
rezultatul va fi
acelai: o scdere a performanei in invare, in primul caz datorit submotivrii,
in celalalt
datorit supramotivrii. Dac un experimentator decide s aplice testul T pe doua
grupe de

57

subieci (puternic, respectiv slab motivai) pentru a urmrii efectul motivrii


asupra performantelor
in invare va ajunge la concluzia ca motivaia nu influeneaz eficiena invrii
deoarece nu
exist diferene semnificative intre grupul subiecilor puternic motivai i grupul
celor slab
motivai. Dac ANOVA simpl era in analogie cu testul T independent, ANOVA
cu msurtori
repetate este in corespondent cu testul T dependent. Termenul msurtori repetate
implic
evaluarea unui individ de doua sau mai multe ori in ce privete o variabil
dependent. In aceast
situaie, suma total a ptratelor abaterilor i implicit dispersia total sunt
imprite in trei
componente: dispersia intre indivizi; dispersia datorat variabilei independente; i
dispersia
rezidual.
In cazul experimentului realizat de mine la grdinia nr. 41 cu program prelungit
din Sibiu
datele indic c aproximativ 36,4% din dispersia rezultatelor se datoreaz
factorilor psihoindividuali
specifici sexului, iar 12,9% poate fi atribuit interaciunii intre varst i
caracteristici
(estimarea impactului depinde de interaciunea dat de interesul, implicarea i
importana pe care o
atribuie copii activitii)
III.4 Eantionul de subieci
In vederea urmririi obiectivelor i a verificrii ipotezei formulate, am cuprins in
cercetare
precolarii grupei Albinuelor (mijlocie) de la Grdinia de copii 41 cu program
prelungit din
54
Sibiu judeul Sibiu, format din 26 copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani, respectiv
14 fete i 12
biei, care au format grupul experimental i precolarii grupei Fluturailor
(mijlocie) de la
58

Grdinia 41 cu program prelungit, judeul Sibiu, format din 26 copii cu varste


cuprinse intre 4-5
ani, respectiv 13 fete i 13 biei, care au format grupul de control.
Figura nr 5.1 Structura pe sexe a eantioanelor
Populaia avut in vedere in prezentul proiect este reprezentat de copii din
grdinia cu
program prelungit nr 41 Sibiu crora li sau administrat mai multe jocuri didacticomatematice. In
acest caz de analiz dispersional, ANOVA factorial, este vorba de studiul
influenei simultane a
dou sau mai multe variabile independente asupra unei variabile dependente.
Exist mai multe
avantaje in utilizarea unui design experimental factorial. Un prim catig este
eficiena studiului,
deoarece dou sau mai multe variabile independente sunt analizate simultan i
sunt extrase
informaii referitoare la fiecare factor in parte, cat i la interaciunea intre acetia
i de asemenea
la influena lor asupra variabilei independente. Din aceast perspectiv, ANOVA
factorial
conduce la calculul a trei teste statistice de tip F. Dou dintre ele se realizeaz
pentru a gsi
efectele principale (efectul principal al variabilei A=joc logico matematic i
efectul principal al
variabilei B=sexul copiilor), iar cel de-al treilea test msoar efectul interaciunii
AB asupra
variabilei dependente. Efectele principale sunt analoage dispersiei intergrup din
ANOVA simpl,
iar testul interaciunii (simbolizat AB) ne arata daca rezultatele obinute la diferite
nivele ale
variabilei A sunt dependente de nivelul factorului B i viceversa.
III. 5 Eantionul de coninut
Coordonatele majore ale metodicii cercetrii :
Locul de desfurare a cercetrii: Cercetarea s-a desfurat la Grdinia de
copii 41 cu
program prelungit din Sibiu judeul Sibiu.
59

55
Perioada de cercetare : februarie martie 2012.
Etapele cercetrii :
a) Etapa preexperimental/Etapa cu caracter constatativ/Pretestul:
Culegerea datelor de start prin :
- discuii cu cadrele didactice care predau la Albinu elor i grupa Fluturailor
colectarea i valorificarea datelor furnizate de observaia curent a activitii i
- comportamentului precolarilor, cum ar fi : - limbajul matematic folosit;
- ritmul propriu de lucru al fiecrui copil;
- nivelul implicrii in activitatea de invare.
- utilizarea rezultatelor obinute la activitile de matematic in semestrul anterior;
- inregistrarea i valorificarea rezultatelor obinute la o prob de evaluare identic
pentru
cele dou eantioane de lucru.
b) Etapa experimental/Experimentul formativ :
- la eantionul experimental se va introduce variabil independent, respectiv se
vor
desfura activiti matematice prin intermediul jocurilor logico-matematice.
- la eantionul de control procesul educaional va decurge in mod obinuit.
- administrarea unor probe de evaluare i teste de cunotine in cadrul activitilor
desfurate.
c) Etapa postexperimental/Etapa de control/Posttestul :
- relevarea modului de evoluie a eantioanelor de studiu in diferite faze ale
experimentului;
- administrarea unor probe de evaluare i teste de cunotine identice pentru
eantionul
experimental i cel de control.
- compararea datelor finale despre nivelul de pregtire al elevilor cu cele de start
la ambele
categorii de eantioane;
- stabilirea eficienei noii modaliti de lucru, respectiv folosirea jocului logicomatematic.
56
CAPITOLUL IV
DESF URAREA EXPERIMENTULUI
MOTTO:
60

Copilria este ucenicia necesar vrstei mature, iar prin joc copilul i
modeleaz
propria s statuie. (Chateau, J., 1967, p.36 ).
IV.1. Etapa constatativ
In cadrul acestei etape am purtat diferite discuii cu educatoarele care desfoar
activitatea la
cele dou grupe, grupa Albinuelor i grupa Fluturailor pentru a m informa
in legtur cu
participarea copiilor la procesul instructiv-educativ desfurat, precum i cu
comportamentul
acestora. Am verificat de asemenea rezultatele obinute de acetia la testele de
verificare i fiele de
evaluare care au fost realizate la activitile matematice desfurate in primul
semestru al anului
colar 2011/2012.
IV.1.1. Administrarea pre-testului
Aceast etap s-a desfurat pe o perioad de dou sptmani, respectiv
18.01.2012 29.01.2012,
in care am urmrit comportamentul, atitudinile i interesul manifestat de subieci
la activitile
matematice desfurate. Pentru aceasta am elaborat i utilizat un protocol de
observaie (vezi anexa
nr.1). Pe baza analizei indicatorilor observaionali stabilii am putut constata
nivelul implicrii
subiecilor in activitatea de invare, limbajul matematic folosit, precum i ritmul
de lucru al
acestora.( vezi capitolul V, 5.1.). Tot in cadrul acestei etape am aplicat celor dou
eantioane de
subieci o prob de evaluare identic (vezi anexa nr.2), a crei rezultat este
menionat in cadrul
capitolului IV al lucrrii.
Testul de evaluare iniial, aplicat identic celor dou eantioane de subieci, a
constituit
punctul de plecare in stabilirea strategiei didactice utilizat la cele dou grupe de
subieci. Pornind

61

de la datele cuprinse in aceste evaluri s-a putut realiza o analiz a cunotinelor


inregistrate de
subieci pan la data aplicrii probelor ce au stat la baza cercetrii. Testul de
evaluare iniial
cuprinde un numr de patru descriptori de performan cu indicatori de
performan, stabilii pe cele
trei nivele: maxim, mediu i minim, dup cum urmeaz:
D1: Unete prin sgei, obiectele care au aceeai culoare:
Nivel maxim: Unete corespunztor cu culoarea potrivit cele trei obiecte de pe
fi.(F.B.- 3p.).
57
Nivel mediu: Unete corespunztor cu culoarea potrivit dou obiecte de pe fi.
(B.-2p).
Nivel minim: Unete corespunztor cu culoarea potrivit un obiect de pe fi.(S.1p).
D2: Coloreaz cu rou obiectele mari i cu albastru pe cele mici din imaginile
de mai
jos:
Nivel maxim: Coloreaz corect, conform cerinei, toate obiectele de pe fi(F.B.3p.).
Nivel mediu: Coloreaz corect, conform cerinei, dou obiecte mari i dou
obiecte mici de pe
fi(B.-2p.).
Nivel minim: Coloreaz corect, conform cerinei, un obiect mare i unul mic de
pe fi(S.-1p.).
D3: Tiai cu o linie frunza care este diferit de celelalte:
Nivel maxim: Taie corect frunza care are alt form(F.B.-3p.)
Nivel mediu: Taie mai multe frunze fr a fi atent la form(S.-2p.).
Nivel minim: Nu taie nici o frunz(S.-0p.).
D4: ncercuiete obiectele groase cu verde i pe cele subiri cu albastru:
Nivel maxim: Realizeaz corect corespondena obiectelor groase cu cele subiri
din cele dou
coloane(F.B.- 3p.).
]Nivel mediu: Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri cu o
greeal(B.-2p.).

62

Nivel minim: Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri, cu mai


multe greeli(S.1p.).
IV. 2. Etapa formativ a experimentului
In cadrul acestei etape, desfurat pe parcursul a ase sptmani, 08.02.2012
19.03.2012, am susinut activiti matematice la ambele eantioane de subieci. La
nivelul
eantionului de control activitile matematice s-au desfurat in mod obinuit,
prin intermediul
jocurilor didactice i a exerciiilor cu material individual, iar la nivelul
eantionului experimental
aceste

activiti

s-au

desfurat

prin

intermediul

unor

jocuri

logico-

matematice(vezi anexa nr.3),


dup cum urmeaz: Aaz-m la csua mea- fi de evaluare- Coloreaz toate
figurile
geometrice care au aceeai form cu cele gata colorate; Ghicete cum este- fi
de evaluareColoreaz irul cresctor dup grosime al morcovilor i mai deseneaz pentru
fiecare ir cel puin
un morcov; Ce tii despre mine?- fi de evaluare- Incercuiete piesele care
au aceeai form
i mrime, spune ce grupe ai format?; Ce a greit ursuleul?- fi de evaluareTaie cu o linie
formele geometrice care au aceeai culoare cu cele din chenar; Sculeul
fermecat- fi de
evaluare- Coloreaz cu urmtoarele culori: rou- triunghiurile mari, galbentriunghiurile mici,
albastru- ptratele mari, verde- ptratele mici, maro- cercuri mari, negru- cercuri
mici;
58
Biblioteca- fi de evaluare- Decoreaz batistua de mai jos cu formele
geometrice
cunoscute.Coloreaz-le.
IV.2.1 Etapa postexperimental
Este etapa in care am inregistrat rezultatele obinute de cele dou eantioane de
subieci,
63

grupul experimental i grupul de control, am stabilit diferenele, am prelucrat


statistic datele i am
interpretat rezultatele. Cu ajutorul testului de evaluare final pentru care am
stabilit un numr de
patru descriptori de performan, cu indicatori de performan pentru nivel
maxim, mediu i minim.
D1: Coloreaz formele geometrice de mai jos, potrivit legendei:
Nivel maxim:Coloreaz corect, potrivit legendei, toate formele geometrice de pe
fi(F.B.- 3p.).
Nivel mediu: Coloreaz formele geometrice de pe fi, avand o singur
greeal(B.- 2p.).
Nivel minim: Coloreaz formele geometrice de pe fi, avand mai multe
greeli(S.- 1p.).
D2: Formeaz grupe de forme geometrice dup mrime. Coloreaz grupa cu
mai
multe obiecte:
Nivel maxim: Formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime i
coloreaz grupa cu
mai multe obiecte(F.B.- 3p.).
Nivel mediu: Formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime, dar nu
coloreaz grupa
cu mai multe obiecte(B.- 2p.).
Nivel minim: Nu formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime i
nu coloreaz
grupa cu mai multe obiecte(S.- 0p.).
D3: Deseneaz n tabelul de mai jos, n csuele goale din dreptul formelor
geometrice, attea buline, cte forme geometrice corespunztoare, ai gsit pe
fi:
Nivel maxim: Deseneaz in tabel, in dreptul fiecrui simbol, atatea buline cate
forme geometrice
respective a gsit pe fi(F.B.- 3p
Nivel mediu: Deseneaz bulinele in tabel dar are o greeal(B.- 2p.)
Nivel minim: Deseneaz bulinele in tabel cu mai multe greeli(S.- 1p.).
D4: Unete cu ajutorul unei linii obiectul gros din prima coloan cu obiectul
subire care i corespunde din cea de-a doua coloan, dup model:

64

Nivel maxim: Realizeaz corect corespondena obiectelor groase cu cele subiri


(F.B.- 3p.).
Nivel mediu: Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri, cu o
greeal(B.- 2p.).
Nivel minim: Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri, cu mai
multe greeli(S.1p.).
59
CAPITOLUL V
PREZENTAREA, ANALIZA I INTERPRETAREA REZULTATELOR
CERCETRII
MOTTO:
,,Jocul copilului-nu este numai o oglind fidel a personalitii sale n formare ci
poate fi
utilizat i ca auxiliar educativ i chiar s serveasc drept baz a metodelor de
predare
(Planchard)
V.1. Prezentarea indicatorilor observaionali
Datele obinute prin urmrirea indicatorilor observaionali stabilii in cadrul
protocolului de
observaie elaborat i desfurat in cadrul etapei preexperimentale au fost
consemnate in
urmtorul tabel dup cum urmeaz :
Tabelul nr 5.1 Indicatori observaionali
Nr.
ctr.
INDICATORI
sex I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13
Subieci
1 A.M F 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
2 A.V B 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1
3 B.A. F 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 1 1
4 B.N. F 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1
5 C.D. B 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0
6 C.P. B 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1
7 D.I. F 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 1 1
65

8 D.L. F 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1
9 D.M. B 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1
10 F.A. F 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0
11 F.S. B 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1
12 G.I. F 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1
13 I.A. F 1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
14 M.O. F 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0
15 M.T. B 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1
16 N.E. B 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1
17 O.C. F 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
18 P.G F 1 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
19 P.N F 1 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1
20 R.C B 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 1
21 S.A. B 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1
22 T.L. B 1 1 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0
23 T.S B 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1
24 U.M F 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1 1
25 V.A. F 1 1 0 1 0 0 1 1 0 1 0 1 1
26 V.R. B 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1
Total(1) Total(F) 14 22 20 5 23 4 5 6 3 6 20 8 20 22
Total(0) Total(B) 12 4 6 21 3 22 21 20 23 20 6 18 6 4
Pondere 1 Pondere
F
57,6
9%
84,62
%
76,92
%
19,23
%
88,46
%
15,38
%
11,54
66

%
23,08
%
11,54
%
23,08
%
76,92
%
30,77
%
76,9
2%
84,62%
Pondere 0 Pondere
B
42,3
1%
15,38
%
23,08
%
80,77
%
11,54
%
84,62
%
88,46
%
76,92
%
88,46
%
76,92
%
67

23,08
%
69,23
%
23,0
8%
15,38%
V.2 Analiza i interpretarea rezultatelor
In urma analizrii rspunsurilor pe fiecare indicator observaional stabilit, se pot
observa
urmtoarele :
60
I1 Subiecii sunt captai de activitile desfurate :
Figura nr.5. 1
1-84,62% au fost captai de activitile desfurate;
2-15,38%nu au fost captai de activitile desfurate.
Figura nr. 5.2
3.-Fetele sunt mai captate de activiti decat bieii
61
I2 Subiecii doresc s se implice total in activitate :
Figura nr. 5.3
1-76,9% au dorit s se implice total in activitate, o parte din cei captai nu sunt
capabili s-i
concentreze atenia permanent asupra activitii;
2-23, 08 % nu au dorit s se implice total in activitate.
I3 Subiecii se ridic frecvent de pe scunele :
Figura nr. 5.4
1 19% se ridic frecvent de pe scunele;
2 81% nu s-au ridicat de pe scunele.
62
Figura nr. 5.5
I4 Subiecii sunt pasivi, nu recepteaz sarcinile primite:
Figura nr. 5.6
1-11,54% au fost pasivi, nu au receptat sarcinile primite;
2-88,46% au fost activi, au receptat sarcinile primite.
I5 Subiecii rspund intrebrilor doar dac sunt solicitai :
68

63
Figura nr. 5.7
1-15,38 % au rspuns intrebrilor doar dac au fost solicitai;
2-84,62% nu au ateptat s fie solicitai pentru a rspunde.
I6 Subiecii refuz s participe la activitate :
Figura nr. 5.8
1-11,54% au refuzat s participe la activitate;
2-88,46% au participat la activitate.
I7 Subiecii intreab frecvent educatoarea cat mai dureaz activitatea :
64
Figura nr. 5.9
1-23,08% au intrebat frecvent cat mai dureaz activitatea;
2-76,92% nu au fost interesai de durata activitii.
I8 Subiecii manifest preocupri externe scopului activitii :
Figura nr. 5.10
1-11,54% din fete i 13,33% din biei au manifestat preocupri externe scopului
activitii;
2-88% au fost interesai de scopul activitii .
I9 Subiecii sunt sensibili la orice factor distractor(zgomot, micare etc.) pe
parcursul activitii
desfurate :
65
Figura nr. 5.11
1-23, 08% au fost sensibili la factorii distractori;
2-76,92% nu au fost deranjai de factorii distractori.
I10 Subiecii emit rspunsuri inchise :
Figura nr. 5.12
1-26,92% au emis rspunsuri inchise;
2-73,08% au formulat rspunsuri complexe .
I 11 Subiecii se exprim intr-un limbaj matematic adecvat doar cu ajutorul
educatoarei :
66
Figura nr. 5.13
1-30,77% se exprim intr-un limbaj matematic adecvat doar cu ajutorul
educatoarei;
2-69,23 % folosesc un limbaj matematic adecvat .
69

I12 Subiecii sunt preocupai in rezolvarea sarcinilor primite :


Figura nr. 5.14
1-76,92% sunt preocupai in rezolvarea sarcinilor primite;
2-23,08% nu sunt preocupai in rezolvarea sarcinilor primite .
I13 Subiecii lucreaz cu plcere fiele individuale primite :
67
Figura nr. 5.15
1-84,62% au lucrat cu plcere fiele individuale primite;
2-15,38% nu au lucrat cu interes fiele individuale primite .
Din analiza rezultatelor obinute pe fiecare indicator observaional in parte am
putut
concluziona c activitile matematice prezint interes pentru subieci, urmand ca
proiectul de
cercetare s se deruleze in continuare.
V.3. Verificarea ipotezelor
Tot in cadrul etapei preexperimentale, am aplicat un test de evaluare iniial,
identic ambelor
eantioane de lucru (vezi anexa nr.2), pentru care am stabilit urmtorii descriptori
i indicatori de
performan :
V.3.1 Descriptori i indicatori de performan :
1.Unete prin sgei, obiectele care au aceeai culoare.
F.B. Unete corespunztor cu culoarea potrivit cele trei obiecte de pe fi(3p.)
B. Unete corespunztor cu culoarea potrivit dou obiecte de pe fi(2p.).
S. Unete corespunztor cu culoarea potrivit un obiect de pe fi(1p).
68
Figura nr 5.16
Tabelul 5.2
Am analizat de asemenea tendina central prin intermediul mediei, medianei i
modulului.
Modulul adic cel mai frecvent punctaj realizat de copii a fost 24 puncte iar media
depete la
ambele grupe valoarea standard. Abaterea medie ptratic este de 3,4 puncte mai
mic la grupul
de control cea ce arat c strategia utilizat cu efect evident de cretere asupra
indicatorilor
70

tendinei centrale a determinat variaii mai mari.


69
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 16(3p) 6(2p) 4(1p)
Grup de control 14(3p) 7(2p) 5(1p)
Figura nr 5.17
2.Coloreaz cu rou obiectele mari i cu albastru pe cele mici din imaginile de
mai jos.
F.B. Coloreaz corect, conform cerinei, toate obiectele de pe fi(3p.).
B. Coloreaz corect, conformP cerinei, dou obiecte mari i dou obiecte mici
de pe fi(2p.).
S. Coloreaz corect, conform cerinei, un obiect mare i unul mic de pe fi(1p.).
Tabelul 5.3
Figura nr 5.18
70
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 14(3p) 8(2p) 4(1p)
Grup de control 12(3p) 10(2p) 4(1p)
Dup cum se observ in graficul de mai sus abaterile la prima prob au fost mai
mici dar mediile
la proba doi mai mari
Figura nr 5.19
3.Tiai cu o linie frunza care este diferit de celelalte.
F.B. Taie corect frunza care are alt form(3p.).
B. Taie mai multe frunze fr a fi atent la form(2p.).
S. Nu taie nici o frunz(0p.).
Tabelul 5.4
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 20(3p) 6(2p) 0(0p)
Grup de control 18(3p) 7(2p) 1(0p)
71

Figura nr 5.20
71
4. ncercuiete obiectele groase cu verde i pe cele subiri cu albastru.
F.B. Incercuiete corect, conform cerinei, toate obiectele de pe fi(3p.).
B. Incercuiete corect, conform cerinei, dou obiecte groase i dou obiecte
subiri de pe
fi(2p.).
S. Incercuiete corect, conform cerinei, un obiect gros i unul subire de pe
fi(1p.).
Tabelul 5.5
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 18(3p) 6(2p) 2(1p)
Grup de control 15(3p) 7(2p) 4(1p)
Figura nr 5.21
Tabel comparativ sintetic pentru condensarea rezultatelor obinute de cele dou
eantioane de
subieci la testul de evaluare iniial:
Tabelul 5.6
Eantion Numr
subieci
Rezultate
slabe bune foarte bune
ExperiMental
26
2(1-5p)
(7,69%)
8(6-11p)
(30,77%)
14(12p)
(53,85%)
Control 26 3(1-5p)
(11,54%)
11(6-11p)
72

(42,31%)
12(12p)
(46,15%)
72
Din analiza rezultatelor obinute ca urmare a aplicrii testului de evaluare iniial
se poate
observa c diferena intre grupul experimental i grupul de control, este relativ
mic la nivelul
subiecilor cu rezultate foarte bune (7,69%) i mai mic a celor cu rezultate slabe(3,85%), iar la
nivelul subiecilor cu rezultate bune aceste diferene se cumuleaz.
Figura nr
5.22
Figura nr
5.23
Aceste
rezultate au
constituit
punctul de
referin
pentru
constatarea i stabilirea eficienei cercetrii desfurate.
V.3.2 Analiza rezultatelor probei de evaluare final aplicat celor dou
eantioane de subieci
La sfaritul perioadei experimentale, celor dou eantioane de subieci li s-a
aplicat un test
de evaluare final (vezi anexa nr.4), cu scopul de a compara rezultatele obinute cu
cele de la
testul de evaluare iniial, pentru care am stabilit urmtorii descriptori i indicatori
de performan
:
1.Coloreaz formele geometrice de mai jos potrivit legendei :
F.B. Coloreaz corect, potrivit legendei, toate formele geometrice de pe
fi(3p.).
73
B. Coloreaz formele geometrice de pe fi, avand o singur greeal(2p.)
73

S. Coloreaz formele geometrice de pe fi, avand mai multe greeli(1p.).


Tabelul 5.7
Figura nr 5.24
Figura 5.25
2.Formeaz grupe de forme geometrice dup mrime. Coloreaz grupa cu
mai multe
obiecte.
74
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 24 2 0
Grup de control 18 6 2
F.B. Formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime i coloreaz
grupa cu mai
multe obiecte(3p.).
B. Formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime, dar nu coloreaz
grupa cu mai
multe obiecte(2p.)
S. Nu formeaz corect grupele de forme geometrice dup mrime i nu
coloreaz grupa cu mai
multe obiecte(0p.)
Tabelul 5.8
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 25 1 0
Grup de control 20 4 2
Figura nr 5.26
3. Deseneaz n tabelul de mai jos, n csuele goale din dreptul formelor
geometrice,
attea buline, cte forme geometrice corespunztoare ai gsit pe fi.
F.B. Deseneaz in tabel, in dreptul fiecrui simbol, atatea buline cate forme
geometrice
respective a gsit pe fi(3p.).
B. Deseneaz bulinele in tabel dar are o greeal(2p.).
74

S. Deseneaz bulinele in tabel cu mai multe greeli(1p.).


Figura nr 5.27
75
Tabelul 5.9
4. Unete cu ajutorul unei linii obiectul gros din prima coloan cu obiectul
subire care i
corespunde din cea de-a doua coloan, dup model .
F.B. Realizeaz corect corespondena obiectelor groase cu cele subiri din cele
dou
coloane(3p.).
B. Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri, avand o
greeal(2p.).
S. Realizeaz corespondena obiectelor groase cu cele subiri, avand mai multe
greeli(1p.).
Tabelul 5.10
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 23 3 0
Grup de control 19 5 2
Figura nr 5.28
76
Eantion de subieci/
Indicatori de performan F.B. B.
S.
Grup experimental 26 0 0
Grup de control 23 2 1
Tabel comparativ sintetic pentru condensarea rezultatelor obinute de cele dou
eantioane de
subieci la testul de evaluare final:
Tabelul 5.11
Eantion
Numr
subieci
Rezultate
slabe bune foarte bune
75

ExperiMental
26
-----2(6-11p)
(11,12%)
24(12p)
(88,88%)
Control 26
2(1-5p)
(5,55%)
4(6-11p)
(22,22%)
20(12p)
(72,22%)
Figura nr 5.29
Din analiza rezultatelor obinute la testul de evaluare final se poate observa c la
nivelul
grupului experimental nu exist rezultate slabe, procentul de rezultate bune este
relativ mic, cel
mai mare fiind cel inregistrat de subiecii cu rezultate foarte bune; la nivelul
grupului de control
exist in procent mic rezultate slabe, procentul rezultatelor bune este mai mare
fa de cel al
grupului experimental, iar procentul rezultatelor foarte bune este mai mic.
77
Figura nr 5.30
V.3.3 Stabilirea diferenelor ntre rezultatele obinute de cele dou eantioane
de subieci i
interpretarea rezultatelor
In cadrul etapei post experimentale am stabilit diferenele intre rezultatele obinute
de cele
dou eantioane de subieci, prin compararea rezultatelor obinute la testul de
evaluare iniial, cu
cele obinute la testul de evaluare final, dup cum urmeaz:
Descriptorul de performan nr.1.
76

Tabelul 5.12
DESCRIPTORUL DE
PERFORMAN 1
F.B. B. S.
EVALUAREA
INIIAL
Grup
experimental
61,54% 23,08% 15,38%
Grup de
control
53,85% 26,92% 19,23%
EVALUAREA FINAL Grup
experimental
92,31% 7,69% 0,00%
Grup de
control
69,23% 23,08% 7,69%
78
Figura nr 5.31
2. Descriptorul de performan nr.2.
Tabelul 5.13
EVALURI
DESCRIPTORUL DE
PERFORMAN NR. 2
FB B S
INIIAL EXPERIMENTAL 53,85% 30,77% 15,38%
CONTROL 46,15% 38,46% 15,38%
FINAL EXPERIMENTAL 7,69% 30,77% 61,54%
CONTROL 11,54% 42,31% 46,15%
Figura nr 5.32
3. Descriptorul de performan nr.3.
79
Tabelul 5.14
DESCRIPTORUL DE
PERFORMAN 3
77

CALIFICATIVE FB B S
EVALUARE INIIAL
Grup experimental 76,92% 23,08% 0,00%
Grup de control 69,23% 26,92% 3,85%
EVALUARE FINAL
Grup experimental 96,15% 3,85% 0,00%
Grup de control 76,92% 15,38% 3,85%
Figura nr 5.33
4. Descriptorul de performan nr.4.
Tabelul 5.15
80
DESCRIPTORUL DE
PERFORMAN 4
CALIFICATIVE FB B S
EVALUARE INIIAL
GRUP
EXPERIMENTAL
88,46% 11,54% 0,00%
GRUP DE CONTROL 73,08% 19,23% 7,69%
EVALUARE FINAL
GRUP
EXPERIMENTAL
100,00% 0,00% 0,00%
GRUP DE CONTROL 88,46% 7,69% 3,85%
Figura nr 5.34
Tabel comparativ sintetic pentru condensarea rezultatelor obinute de eantionul
experimental la
cele dou testri: iniial i final:
Tabelul 5.16
EVALUAREA INIIAL EVALUAREA FINAL
EANTION SLABE BUNE
FOARTE
BUNE
EANTION SLABE BUNE
FOARTE
BUNE
78

81
EXPERIMENTAL 7,69% 30,77% 61,54% EXPERIMENTAL 0,00% 7,69%
92,31%
CONTROL 11,54% 42,31% 46,15% DE CONTROL 7,69% 15,38% 76,92%
Figura nr 5.35
Din analiza rezultatelor inregistrate la cele dou probe de evaluare se poate
constata c, in
urma aplicrii variabilei independente asupra eantionului experimental, subiecii
au progresat, nu
mai exist rezultate slabe,procentul rezultatelor bune este mai sczut, iar procentul
rezultatelor
foarte bune a crescut considerabil. Progresele inregistrate de subieci, ca urmare a
desfurrii
activitilor matematice sub forma jocurilor logice, imi ofer posibilitatea de a
concluziona c
ipoteza cercetrii se confirm, subiecii obinand performane intuitive i
comportamentale.
Comparand procentele de la cele dou testri, observm c exist o diferen
semnificativ, de
27.77%, ceea ce imi permite s afirm c acest lucru se datoreaz experimentului
desfurat.
Tabelul 5.17
SLABE BUNE FOARTE BUNE
TEST INIIAL -3,85 -11,54 15,38
TEST FINAL -7,69 -7,69 15,38
Dac in cazul precolarilor care au obinut punctaj maxim diferena rmane
constant diferen
se micoreaz pentru rezultate bune sau slabe
82
Figura nr 5.36
La nivelul grupului de control a sczut procentul rezultatelor slabe, chiar dac mai
exist
intr-un procent mai mic, a sczut i procentul rezultatelor bune, iar procentul
rezultatelor foarte
bune a crescut, ins aceast cretere nu este de nivelul celei a grupului
experimental.
79

Din analiza rezultatelor obinute, a stabilirii diferenelor intre cele dou teste,
iniial i
final, am constatat c atat la grupul experimental, cat i la grupul de control
performanele
subiecilor

au

crescut.

Creterea

este

mai

mare

la

nivelul

grupului

experimental,unde rezultate
slabe nu s-au inregistrat,rezultatele bune au sczut, iar cele foarte bune au crescut
considerabil.
Diferene semnificative s-au inregistrat la rezultatele foarte bune, intr-un procent
de 16,66%.
V.4.Modaliti de diseminare a rezultatelor
Rezultatele acestei cercetri voi incerca s le fac cunoscute i altor cadre didactice
prin
publicarea lor in reviste de specialitate (Revista invmantului precolar,
Didactica Nova,alte
publicaii), in cotidiene locale etc.De asemenea voi participa la Sesiuni de
comunicri desfurate
in jude, la Simpozioane naionale i internaionale cu scopul de a imprti i
altor doritori
experiena realizrii unei astfel de cercetri.
V.5.Originalitatea cercetrii
Nu pot afirma c tema cercetrii mele este pur original, deoarece acest subiect
este unul
de larg interes pentru toate cadrele didactice din invmantul precolar.Inovaia
const in
combinarea diferitelor metode, tehnici i procedee i utilizarea lor in cadrul
activitilor
matematice desfurate sub forma jocurilor logice, cu scopul de a activa i motiva
copiii s se
implice cat mai mult in astfel de activiti, s progreseze i s foloseasc un limbaj
specific corect.
83
Puncte tari:
confirmarea ipotezei;
folosirea instrumentelor specifice experimentului;
descoperirea dificultilor i a carenelor din limbajul copiilor;
80

motivarea copiilor in promovarea progresului i succesului;


prin acest experiment am reuit s pregtesc atat intelectual cat i psihic,
emoional, precolarii pentru o mai bun inserie colar.
Limite- puncte slabe:
lipsa unei baze materiale corespunztoare copilului precolar(materiale
didactice, audio-vizuale, mijloace IT etc.)
realizarea acestui studiu longitudinal, pe o perioad de trei ani, de la intrarea
copilului in grdini pan la integrarea in clasa I, cu condiia ca grupele
respective s fie coordonate de aceeai educatoare, iar copiii s nu migreze de
la o grdini la alta.
V.6. Deschideri spre alte teme de cercetare:
Jocul matematic-contribuia lui la activitatea de tip colar.
Matematica distractiv in grdini-un prim pas in insuirea limbajului i a
cunotinelor matematice.
CONCLUZII
MOTTO:
Copilul rde nelepciunea i iubirea mea e jocul! (Lucian Blaga)
Asimilarea cunotinelor matematice de la cea mai fraged varst are o importana
deosebit, deoarece pe de o parte, acestea stimuleaz puternic dezvoltarea
intelectual general a
copilului, influenand pozitiv dinamica vieii sale spirituale, iar pe de alta, ii
gsesc o larg
aplicabilitate in procesul de dezvoltare general a copilului. Problema varstei la
care se poate
incepe formarea deprinderilor matematice a fost mult discutat in lumea
psihologilor i
pedagogilor.
Pentru eficacitatea strategiilor de educaie intelectual n nvmntul
precolar se
impune o anumit mbinare specific:jocnvaremunc, prin conferirea unui
loc prioritar
caracterului de joc, ca form fundamental i specific de activitate la aceast
vrst. Din
aceeai perspectiv se impune, de exemplu, evitarea abuzului de activiti
impuse, n
84
81

detrimentul aciunilor libere, n cadrul propriu jocului, ce poate constitui un


excelent cadru
formativ (chiar i pentru dezvoltarea unor disponibiliti creative de munc i de
nvare la
aceast vrst).
Orice exagerri privind ritmul achiziiilor i orice incercri de apropiere formal
intre
grdini i coal pot genera nu numai efecte de suprasolicitare a precolarului, ci
i
distorsiuni in maturizarea i in dezvoltarea optim (de perspectiv) a copilului, in
situaii
extreme, se pot genera chiar atitudini nefavorabile fa de coal i invare (fapt
ce ar
putea participa la eventuale fenomene de ulterioar inadaptare sau de eec
colar).De aceea
s-a impune o foarte atent selectivitate in ceea ce privete sfera formelor, a
metodelor i
mijloacelor de aciuni instructiv-educative printr-o intemeiere tiinific,
psihopedagogic a
strategiilor de aciune formativ la acest nivel (in acord cu valenele jocului ca
form
fundamental de activitate la aceast varst).
In contextul vieii contemporane, ca i in dezvoltarea tiinei matematice, au
aprut aspecte
noi, care ne oblig s privim intr-un alt mod activitatea desfurat in cadrul
procesului
instructiv-educativ pe toate treptele de invmant, in direcia insuirii noiunilor
matematice. Datele psihologice asupra dezvoltrii copilului in perioada precolar
arat c
inainte de a se forma la copii noiunea de numr, in dezvoltarea psihicului acestora
trebuie
s aib loc o serie de procese care s le asigure maturizarea i deci inelegerea
contient a
conceptului de numr.Pentru sfera problemelor aplicative la activitile cu
coninut
matematic din invmantul precolar, prezint interes practic ideile ce decurg din
82

cercetrile psihologiei genetice. Este tiut c in aceast viziune: esena evoluiei


intelectuale, cognitive a copilului presupune in afar de rolul maturizrii i, mai
ales, cel
al interaciunilor i transmiterilor sociale, rolul aciunii subiectului, astfel,
dezvoltarea
intelectual ne apare ca o construcie progresiv de asemenea natur incat fiecare
inovaie
nu devine posibil decat in funcie de cea precedent. Formarea gandirii copiilor
se
realizeaz ca o construcie progresiv, pe baza interiorizrii i coordonrii
aciunilor, pan
la nivelul lor in sisteme ireversibile, cu caracteristici proprii elaborrilor
logicomatematice,
ale inteligenei operatorii.
Gandirea copilului precolar este preoperatorie, ea prezint primele instrumente
de
interaciune cognitiv, dar pe planul aciunii efective i actuale. De aceea, la
acest nivel,
operaii simple ca reuniunea a dou clase sau a dou mulimi, ordonarea sau
scrierea etc.,
nu se pot desfura decat acional-concret, in acelai sens, conservarea
mulimilor este
dificil: copilul de 4 - 6 ani are tendine de a se orienta dup stri sau configuraii
85
perceptive fr s dea atenie transformrilor. Este nevoie de experiena fizic,
care
const in a manui obiectele pentru a cunoate rezultatele coordonrii aciunilor.
Pentru a inelege limitele mulimii i structura interioar a acesteia, copilul
trebuie s
parcurg o etap indelungat de aciune direct cu obiectele de aceleai
dimensiuni i de
acelai fel, obiecte pe care trebuie s le manuiasc, s le clasifice dup anumite
criterii
comune cerute de educatoare (mrime, form, culoare), s le aeze in diferite
locuri din

83

grup. Experiena ne-a demonstrat faptul c precolarul de 3 4 ani reine cu


uurin
unele forme ale pieselor geometrice (cerc, ptrat, triunghi), precum i unele
atribute ale
acestora, cum ar fi: culoare (rou, galben, albastru), mrime (mare, mic). Aceste
trei forme,
la varsta de 3-4 ani, copiii le insuesc cu uurin, avand posibilitatea de a le
compara, de a
face asocieri intre ele i obiectele ce le inconjoar (mingea este rotund, batista
este ptrat,
acoperiul casei este in form de triunghi).
inand cont de rezultatele experimentului desf urat, coninutul activitilor
matematice la
copiii din grupa mijlocie 4 5 ani se complic. In urma imbogirii experienei
senzoriale a
copiilor i implicit a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea,
denumirea i
constituirea mulimilor de obiecte pe baza unor reprezentri mai ample despre
form,
culoare, dimensiune, aceti copii reuesc cu uurin (prin exerciiu sistematic) s
perceap
relaiile cantitative intre mulimi, global i pe baza punerii in coresponden
(formare de
perechi) folosind in cadrul comparaiei termenii mai multe, mai puine, tot
atatea
obiecte, s aeze obiectele mulimii in ir cresctor.
La varsta de 5-6 ani, copiii care frecventeaz cu regularitate grdinia, reuesc s
ordoneze
obiectele unei mulimi i grupele mulimii dup criterii date, s formeze contient
irul
cresctor i descresctor, s-i insueasc logic numratul in limitele 1 10.
Formarea
conceptului de numr dup cerinele formulate de program, pe baza teoriei
mulimilor ii
face pe copii s cunoasc numrul ca pe o proprietate a mulimilor echivalente, s
ineleag
84

aspectul su cardinal, s aprecieze numerele dup valoarea lor. Aceasta presupune


un efort
al gandirii, care fiind permanent, se dezvolt.
Manipularea obiectelor conduce mai rapid i mai eficient la formarea percepiilor,
accelerand astfel apariia structurilor operatorii ale gandirii. De la manipularea
obiectelor se
trece apoi treptat la manipularea imaginilor i numai dup aceea se continu cu
elaborarea
unor scheme grafice urmate de simboluri, aceasta fiind calea pentru accesul
copiilor spre
noiunile abstracte. Acionand asupra obiectelor mediului ambiant, asupra
imaginilor
acestora, copiii sunt solicitai s interpreteze diferite raporturi ce intervin in cadrul
acestui
proces i s le redea printr-o exprimare verbal adecvat.
86
Iat i alte cateva din concluziile evideniate de experimentele noastre:
Personalitatea educatoarei nu poate fi inlocuit nici de manualele performante,
nici de instruciuni
sau indrumtoare. Adevrata personalitate individualitate se formeaz in timp
prin voin i
perseveren. Aadar, inainte de a dori s-i educm pe alii, este preferabil s ne
educm pe noi
inine. Este vorba de acea educaie intelectual,profesional, dar mai ales de acea
educaie
spiritual, interioar, asupra modului nostru de a fi, de a gandi, de a simi, de a
reaciona, de a ne
prezenta in faa altora cat mai bine.
Antrenarea copiilor in diverse forme de activitate intelectual cu coninut
matematic, contribuie la
conturarea direciei i meninerea interesului fa de acest domeniu de activitate,
la descoperirea i
dezvoltarea timpurie a aptitudinilor pentru tiina cifrelor. Rezultatele cercetrii au
validat
obiectivele i ipotezele de la care am plecat in realizarea acesteia. Avand in vedere
rolul cunoaterii
85

matematicii in viaa de zi cu zi i a faptului c desfor o activitate didactic cu


copiii precolari, am
ajuns la concluzia c doar cunotinele teoretice nu sunt suficiente, dac ele nu
sunt legate de
practic. Tocmai de aceea am ales ca metod activ, eficient, metoda jocurilor
didactice matematice
in insuirea, consolidarea i repetarea cunotinelor.
Ca urmare a faptului c jocurile logice se fundamenteaz pe primele cunotine
matematice i pe
elemente de logic matematic, este necesar i benefic s se pun accent pe
metode active, care
stimuleaz spiritul de iniiativ, inventivitate, independen in gandire, pstrand
totui
caracteristicile jocului didactic.
Jocurile didactice pentru activitile matematice din grdini pot contribuie la:
consolidarea i aprofundarea cunotinelor matematice dobandite anterior,
aplicarea lor in situaii noi, captivante prin frumuseea coninuturilor i a
formelor de
abordare,
dezvoltarea capacitii de exploatare, a iniiativei i a independentei in aciune, a
spiritului
de observaie,
educarea priceperii i a plcerii de a judeca riguros, de a gandi matematic,
exersarea operaiilor gandirii i cultivarea calitilor acesteia,
educarea perseverentei, a increderii in forele proprii, a rbdrii,
antrenarea deduciei logice, insuirea unor tehnici de activitate intelectuala,
folosirea
limbajului matematic in situaii noi.
inand cont de toate aceste aspecte descrise anterior, am validat ipoteza c, dac
vor fi
folosite intensiv jocurile logico-matematice n cadrul procesului instructiveducativ din grdini,
atunci se vor obine performane cognitive i comportamentale superioare.
Experimentul
desfurat, rezultatele obinute au confirmat aceast ipotez i ca urmare a
activitilor realizate
86

87
am reuit s ating obiectivele pe care le-am stabilit. Copiii au manifestat un interes
deosebit pentru
acest tip de activiti, au inregistrat progrese atat in privina dezvoltrii
intelectuale, cat i a celei
comportamentale, i-au format un limbaj specific matematic, ceea ce le va uura
experienele de
invare care urmeaz a fi desfurate pe viitor.
Reuita acestei cercetri constituie un imbold i totodat un punct de plecare
pentru alte
astfel de proiecte, care s favorizeze procesul de formare i dezvoltare a copilului
precolar.
BIBLIOGRAFIE
1. Andreescu, F., Alexandru, J., tefnescu,G., Iftimie, Ghe.,(1980), Activiti cu
coninut
matematic n grdinia de copii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
2. Antone, V., Gheorghinoiu, C., Obead, M., (2002), Metodica predrii
matematicii.Jocul
didactic matematic, Editura Ex Libris, Brila.
3. Apostol, V., Rafail, E., ugui, L., Jurebie, S., (1999), Modele orientative de
lucru cu
precolarii, Editura AllPedagogic, B ucureti.
4. Boco, M., (2003), Teoria i practica cercetrii pedagogice, Editura Casa Crii
de tiin,
Cluj-Napoca.
5. Bruner, J.,S.,(1970), Procesul educaiei intelectuale, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti.
6. Chateau, J., (1967), Copilul i jocul, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
7. Claparede, E., (1975), Despre natura i funciile jocului n Psihologia copilului
i pedagogia
experimental, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
88
8. Creu, C., (1997), Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iai.
9. Debesse, M.,(1980),Tratat de pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
87

10. Dienes, Z.,P., (1973), Un studiu experimental asupra nvrii matematicii,


Editura Didactic
i Pedagogic, Bucureti.
11. Gheorghian ,E., Taiban, M.,(1980), Metodica jocului i a altor activiti cu
copiii precolari,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
12. Iftimie,Ghe.,(1980), Jocuri logice pentru precolari i colarii mici , Editura
Didactic i
Pedagogic , Bucureti.
13. Ionescu, M., (2000), Demersuri creative n predare i nvare, Editura Presa
Universitar
Clujean, Cluj-Napoca.
14. Lovinescu,A.,(1979), Jocuri-exerciiu pentru precolari , Editura Didactic i
Pedagogic ,
Bucureti.
15. Magda, I., Vlcan, D., (2007), Didactica matematicii n nvmntul primar
i precolar,
Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca.
16. Mrcu I. G., (2009), Metodica activitilor matematice n nvmntul
precolar, Editura
Alma Mater, Sibiu.
17. Pduraru,V.,(1999), Activiti matematice n nvmntul precolar, Editura
Polirom, Iai.
18. Paclea,D.,Tarc,E.,(1998), Jocuri logico-matematice pentru precolari i
colarii mici, Revista
Invmantul Precolar, Bucureti.
19. Piaget, J., Inhelder, B., (1968), Psihologia copilului, Editura Didactic i
Pedagogic,
Bucureti.
20. Popescu,P.,N.& colaboratorii, (1970), Studii psihopedagogice privind
dezvoltarea copiilor
ntre 3-7 ani, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti.
21. Simionic, El., Bogdan, F., (1998), Gramatica prin joc, Editura Polirom, Iai.
22. Vasioiu,R.,(1995), Eficiena formativ a jocurilor logico-matematice, Revista
Invaamantului
Precolar , nr.3-4, Bucureti .
88

23. -xxx -(1995), Activiti matematice n grdini , Editura ASS , Bucureti.


24. -xxx -Culegere metodic, (1975) , Educaia intelectual a copilului
precolar , Editura
Didactic i Pedagogic , Bucureti .
25. -xxx-(1997) , Jocuri didactice matematice pentru grdinia de copii, Editura
V&Integral,
Bucureti.
26. -xxx-(2007), Metodica activitii instructiv-educative n nvmntul
precolar , Editura
Didactica Nova , Craiova.
27. www.didactic.ro
89
28 . www.didactica.ro
29. www.edu.ro
30. www.referate.ro
ANEXE
ANEXA NR. 1.
Numele i prenumele:...................................
Grupa:.....................
TEST DE EVALUARE INIIAL
1.Unete prin sgei, obiectele care au aceeai culoare:
2.Coloreaz cu rou obiectele mari i cu albastru pe cele mici din imaginile de mai
jos:
90
3.Tiai cu o linie frunza care este diferit de celelalte:
4. Incercuiete obiectele groase cu verde i pe cele subiri cu albastru:
ANEXA NR. 2.
FI DE LUCRU
Joc logic Aaz-m la csua mea!
Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
Coloreaz toate figurile geometrice care au aceeai form cu cele gata colorate:
91
ANEXA NR. 3.
FI DE LUCRU
Joc logic Ghicete cum este?
89

Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
Coloreaz irul cresctor dup grosime al morcovilor i mai deseneaz pentru
fiecare ir cel puin
un morcov:
92
Al catelea creion este subire? Coloreaz-l!
ANEXA NR. 4.
FI DE LUCRU
Joc logic Ce tii despre mine?
Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
Incercuiete piesele care au aceeai form i mrime. Spune ce grupe ai format:
93
ANEXA NR. 5.
FI DE LUCRU
Joc logic Ce a greit ursuleul?
Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
Taie cu o linie formele geometrice care au aceeai culoare cu cele din chenar:
94
95
ANEXA NR. 6.
FI DE LUCRU
Joc logic Sculeul fermecat
Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
Coloreaz cu urmtoarele culori: rou-triunghiurile mari; galben-triunghiurile
mici; albastruptratele
mari; verde-ptratele mici; maro-cercuri mari; negru-cercuri mici.
96
ANEXA NR. 7.
FI DE LUCRU
Joc logic Biblioteca
Numele i prenumele:..................................
Grupa:...........................
90

Decoreaz batistua de mai jos cu formele geometrice cunoscute.Coloreaz-le:


97
ANEXA NR.8
Numele i prenumele:...................................
Grupa:.....................
TEST DE EVALUARE FINAL
1.Coloreaz formele geometrice de mai jos, potrivit legendei:
98
2.Formeaz grupe de forme geometrice dup mrime. Coloreaz grupa cu mai
multe obiecte:
3.Deseneaz in tabelul de mai jos, in csuele goale, din dreptul formelor
geometrice, atatea buline,
cate forme geometrice corespunztoare, ai gsit pe fi:
99
4.Unete cu ajutorul unei linii obiectul gros din prima coloan cu obiectul subire
din cea de-a doua
coloan, dup modelul dat:
ANEXA NR. 9.
ntrebarea nr.11
Precizai 3 puncte tari i 3 puncte slabe ale utilizrii jocului didactic matematic
100
23% din cadrele chestionate consider c jocul didactic nu prezint puncte slabe
in utilizarea
la activitile instructiv-educative.
13% consider c slaba concentrare a copiilor in timpul activitii se datoreaz
jocului,s fie
aa intr-adevr.......?
20% consider c exerciiul individual se desfoar mai greu in timpul jocului
didactic.
In graficul de mai jos se pot observa cu uurin multitudinea de avantaje pe
care le are
utilizarea jocului didactic in cadrul activitilor matematice in special ,dar i in
cadrul tuturor
activitilor desfurate in grdini, in general.
ANEXA NR. 10.
101
91

27 % din cadre consider c jocul didactic implic copiii in activitate, le dezvolt


relaionarea,contribuie la dezvoltarea funciilor cognitive ,dar in acelai timp le
dezvolt i
creativitatea.
13% consider jocul ca fiind cea indicat modalitate de realizare a evalurii.
7 % au observat c prin utilizarea jocului didactic precolarii se obinuiesc cu
respectarea
regulilor impuse.
7 % cred c prin joc se pot fixa cunotinele pe care precolarii le dobandesc in
cadrul
activitilor instructiv-educative.
102

92

S-ar putea să vă placă și