Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MASTER DE PSIHOLOGIE CLINIC I INTERVENIE


PSIHOLOGIC
- anul II, semestrul al 2-lea, 2012 -

MANAGEMENTUL SNTII MINTALE


Lector Univ. Dr. Ileana Botezat-Antonescu
CURS 3

Comunitatea European a instituiilor i organizaiilor


implicate n ngrijirea persoanelor cu tulburri mintale a
lansat de curnd un nou concept, acela al serviciilor
comunitare personalizate, echivalente cu "abordarea
centrat pe persoan". Aceasta presupune: orientarea pe
specificul persoanei, implicarea persoanei,
autodeterminarea, potenialul de dezvoltare.

O scurt trecere n revist a parametrilor ce caracterizeaz


activitatea profesionitilor n sntate mintal n raport cu
abordarea comunitar a serviciilor de ngrijire n sistemul de
asisten a persoanelor cu tulburri psihice, este un
element extrem de important (alturi de reducerea
stigmatizrii asociate, protejarea drepturilor omului i
demnitii persoanei, ameliorarea severitii comorbiditii
asociate) n reforma sntii mintale.

Creierul (anatomie, biochimie i funcii): prelucrare statistic


Mintea, fenomen virtual, fiecare fiin uman este n rela ie cu ea ns i
(responsabilitate asupra autodestructivitii, conflictelor realit ii, tendin
la echilibrare).
Fals distincie: psihoterapia este un tratament pentru tulburri de origine
psihologic , iar medicamentele, ca tratament pentru tulburri biologice
sau de origine cerebral .
Impactul psihoterapiei asupra creierului este bine stabilit (Gabbard, 2000).
Echipamentul genetic interfereaz cu factori din mediu, dnd na tere
diferitelor exprimri comportamentale ale persoanei unice, iar stresorii
psihosociali (pierderi, cataclisme naturale i crize economico-sociale, boli
cronice grave etc.) determin modificri biologice la nivelul creierului.

Tehnologiile de imagistic cerebral au mbogit considerabil cuno tin ele


privind suportul neurobiologic al proceselor cognitive i emo ionale ; dup
cum noteaz unii clinicieni "nu trebuie niciodat s uitm c mintea uman
se poate exprima printr-un lan de procese moleculare, dar ea nu este doar o
problem de molecule.
O mare parte din viaa mintal este incontient, forele sociale din mediu
modeleaz expresia genelor i mintea reflect activitatea creierului.
Psihoterapia orientat dinamic utilizeaz o gam larg de intervenii
terapeutice, care depind de o evaluare dinamic a nevoilor pacientului.
Psihiatria i psihoterapia dinamic ofer, pur i simplu, un cadru
conceptual coerent n care sunt prescrise toate tipurile de tratament.
Indiferent de faptul c tratamentul este psihoterapie dinamic sau
farmacoterapie, pacientul este informat dinamic.

Tratamente n psihoterapia dinamic

Psihoterapia individual

Terapia de grup

Continuum expresiv suportiv


Psihoterapia expresivsuportiv
Psihoterapia scurt
Psihoterapia de lung durat
versus psihoterapia scurt
Eficacitatea psihoterapiei

Terapia
familial/marital

+/- Farmacoterapia

PRINCIPALELE ORIENTARI TEORETICE ALE


PSIHOTERAPIILOR INSTITUTIONALE. DISPOZITIVE DE
INGRIJIRE.

Miscarea psihoterapiei institutionale.


Miscarea presupune nu numai umanizarea
spitalelor de psihiatrie ci si transformarea
acestora in instrument de ingrijire.
(experiena elveian, parizian, britanic)

Sectorul de psihiatrie

Echipa de sector: medic, asistent medical, asistent


social care supravegheaz pe termen lung un numr
de bolnavi.
Spitalizare pentru tratamentul n criz i pentru
condiii posibile de tratament.
Spitalul de zi instrument privilegiat prin capacitatea
de primire i deschidere, de favorizare a schimbrii.

CE FEL DE PSIHOTERAPEUT POATE LUCRA IN


SERVICIILE DE SANATATE MINTALA ?

Nu exista un tipar bine definit care sa califice o persoana sa lucreze intr-o


comunitate terapeutica.
O importanta cruciala o are abilitatea de a mentine continuitatea terapeutica ca si
limitele acesteia, terapia facand parte in acelasi timp din comunitate.
In comunitate, personalul lucreaza intr-o varietate de grupuri.
Pacientii pot fi implicati in psihoterapie individuala sau de grup, arterapie,
psihodrama si multe alte orientari, precum sunt gatitul sau gradinaritul.
Capacitatea de a fi flexibil si de a mentine atitudinea terapeutica este o combinatie
avantajoasa.
n comunitatile organizate pentru fostii dependenti si personalul face parte din
grupul acestora, aceste comunitati avand adesea in structura lor locuri de munca.
Membrii personalului trebuie sa aiba o pregatire profesionala recunoscuta, de
exemplu de ingrijire, psihologie , asistenta sociala, psihiatrie sau terapii creative si
este de dorit ca personalul sa fie antrenat in activitati de educatie continua.

INTERVENTIA IN CRIZA
Prima linie de interventie care asigura depasirea situatiei si dezvoltarea
unor mecanisme de coping noi sau imbunatatirea mecanismelor vechi;
Totalitatea arsenalului terapeutic utilizat de profesionisti in situatia
considerata a fi o criza:
-tehnici psihoterapeutice, inclusiv psihoterapii scurte;
- consilieri;
-interventii psihofarmacologice;
-interventii psihosociale si administrative de tip advocacy, plasarea intr-un
mediu securizant de tip locuinta temporara sau adapost, echipe mobile de
criza, internare in salonul de criza sau in stationarul de zi sau internare de
scurta durata in sectia de psihiatrie sau spital psihiatric.

Cele trei principii de baza ale


interventiei in criza (IC) :

asigurarea unor interventii imediate,


cat mai aproape de momentul si
locul declansarii crizei;
asigurarea revenirii victimei la
nivelul de functionare anterior crizei;
oferirea unor programe comunitare
care sa asigure preventia primara si
secundara (Caplan,1964)

CARACTERISTICI

-sa fie imediata;


-sa asigure proximitate;
-sa asigure expectantele;
-sa fie de scurta durata.

Obiectivele principale ale IC


sunt:

*stabilizarea/contracararea/incetarea
efectelor crizei si a escaladarii starii de
distres;
*estomparea simptomelor si semnelor de
distres care acompaniaza evenimentul;
*restaurarea unei functionari independente
sau atingerea unui nivel functional optim
si/sau facilitarea accesului la servicii de
ingrijiri adecvate.

Cei mai importanti agenti de schimbare:

*ventilarea si abreactia
*suportul social
*copingul adaptativ
IC este prin natura ei o interventie de scurta durata
si in mod obisnuit nceteaz cand criza a fost
rezolvata si s-a restabilit echilibrul anterior.
Natura limitata a interventiei creaza premisele
unei responsabilitati maxime pentru auto nomizare,
vine in sprijinul cresterii stimei de sine a persoanei
in suferinta si scade riscul dezvoltarii dependentei.

V MULUMIM!