Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MASTER DE PSIHOLOGIE CLINIC I


INTERVENIE PSIHOLOGIC
- anul II, semestrul al 2-lea, 2012 MANAGEMENTUL SNTII MINTALE
Lector Univ. Dr. Ileana Botezat-Antonescu
CURS 4

Nu exista sanatate fara sanatate mintala (OMS)


Rapoarte OMS arata ca tulburarile psihice sunt o importanta sursa de
dizabilitati (ocupa primele 5 pozitii in ierarhia bolilorce le genereaza)
33% este prevalenta pe viata a acestor boli (una din trei persoane vor avea
la un moment dat o tulburare psihica diagnosticabila)
In ultimul deceniu se constata:
- expansiunea comp agresive si violenta
- expansiunea abuzului si a dependentei de substante psihoactive
- cresterea ratei suicidului
- suprasaturarea cu factori de stres a societatii (declin economic, cresterea
somajului, scaderea nivelului de trai)
Tulburarile psihice au impact nu numai asupra sanatatii si calitatii vietii
persoanei, dar si asupra microgrupului familial si profesional
Acestea sunt suficiente motive pt ca reforma sa continue
Nu mai putin important: scaderea resurselor si necesitatea cresterii
eficientei (raportul cost beneficiu )

Prin HG. 356 din 26.03.2008 a fost nfiinat


Centrul Naional de Sntate Mintal instituie
public cu personalitate juridic, reorganizat ca
Centrul Naional de Sntate Mintal i Lupt
Antidrog Bucureti conform Hotrrii de Guvern
nr. 1424 din 18 noiembrie 2009, ca for
metodologic subordonat Ministerului Sntii
Publice avnd urmatoarele atribuii in domeniul
dezv politiilor de sanatate mintala si de
consultanta si asistenta tehnica in domeniul
acestora.

Clarificarea responsabilitatilor
teritoriale si colaborarii
Se recomanda crearea de organisme interinstitutionale interesate att publice, ct si voluntare
sub forma consiliilor consultative sau de coordonare a
colaborarii la:
Nivel judetean, si
Nivelul Centrelor Comunitare de Sanatate Mintala.
Contributiile tuturor organizatiilor regionale, subregionale si municipale si ale factorilor de decizie
ar trebui sa fie consolidate n functie de importanta lor
si de posibilitatile construirii unui nou sistem integrat
de servicii de sanatate mintala n deceniul actual.

Se recomanda sa se aiba n vedere zonele de interes


care n documentele ofciale nationale variaza de la 100 000 la 150 000
persoane (pentru adulti, 200 000- 400 000 pentru copii si
adolescenti); reteaua de CCSM ar trebui sa aiba o acoperire
geografica cuprinzatoare. n plani carea acestei reele, este nevoie
de flexibilitate lund n considerare variatia conditilor din tara (zone
rurale vs. zone urbane).
Conform experientei internationale, nivelul comunitar (subregional si local) este nivelul cel mai potrivit pentru organizarea
serviciilor si implicarea persoanelor cu boli mintale si a
ngrijitorilor acestora n procesele de dezvoltare. Trebuie
asigurata expertiza suficienta la nivelul CCSM. ; de exemplu, un
angajat cu expertiza n dezvoltare comunitara ( asistent comunitar
sau asistent social) ar putea facilita ntreaga colaborare
intersectoriala , cu ONG-urile si alte grupuri si cercuri informale.

Managementul
schizofreniei
Spitalizarea i medicaia antipsihotice.
Tratamente psihosociale (terapii comportamentale, familiale, de
grup, individuale, de reabilitare) administrate n spital sau n
ambulatoriu.
Indicaiile spitalizrii: pericol pentru el/ea nsui/ns i, riscul
suicidar, simptomatologie sever cu risc de autovtmare i
autodistructivitate, evaluare diagnostic, lips de rspuns la
tratament, necesitatea modificrii unor scheme terapeutice
medicamentoase complexe.

Managementul depresiei
(tulburare depresiv major)
PSIHOTERAPIE i MEDICAIE ANTIDEPRESIV
(mai eficient dect oricare din tratamentele aplicate izolat).

Terapie cognitiv
Terapie comportamental
Terapie interpersonal
Psihoterapie orientat psihanalitic
Psihoterapia suportiv
Terapia de grup
Terapia familial

Managementul dependen elor


Abuzul sau dependena implic abstinen i tratament pe
termen lung (cel puin 6 luni).
Managementul cazului presupune: evaluare, coordonare
continu, reevaluare pe parcurs.
Aspecte medicale (dublul diagnostic), psihologice
(motivaie, nivel de anxietate, disponibiliti de comunicare),
familiale, socio-vocaionale.
Uniti disponibile (detox, self-help groups, comuniti
terapeutice, servicii sociale).
Dependena fizic: intervenii farmacologice
Dependena psihic: suport, ncurajare

PREVEN IA
Msuri luate n scopul de a preveni sau ntrzia debutul unei boli,
adresate indivizilor ce nu prezint boala sau simptomele respective.
TIPURI DE PREVENIE
Pevenia primar: prevenirea apariiei unei boli ce nu a existat la un
individ pn n prezent.
Prevenia secundar: depistarea precoce i prevenirea evolu iei bolii
Prevenia teriar: proceduri i intervenii care previn cronicizarea,
complicaiile sau dizabilitile

Reabilitarea psihosocial

Promovarea programelor active centrate pe ideologia comunit ii terapuetice


utiliznd o multitudine de tehnici de la reabilitarea profesional la psihoterapiile
cognitiv comportamentale direcionate spre recuperarea nivelului maxim posibil
de funcionare al individului.

FORMELE DE REABILITARE
Ergoterapia
Terapia ocupaional

ASPECTE PRACTICE ALE REABILITRII


Echipa terapeutic
Calitatea vieii (obiectiv al reabilitrii)
Aspecte economice: managed care i eficien a psihiatriei comunitare

V MULTUMIM!