Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea: Alexandru Ioan Cuza Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor


Specializarea:Administratie publica

Impactul procesului de descentralizare a


administratiei publice din Romania asupra
deciziilor in administratia publica

Cuprins:

I.Introducere

I.1 Procesul de descentralizare


Descentralizarea reprezinta transferul de autoritate si responsabilitati pentru
anumite functii publice de la nivelul guvernului central al unei tari, la nivelurile
subnationale de guvernare sau institutii autonome (Rondinelli et al.1983). In
literatura de specialitate , descentralizarea este adesea clasificata in functie de tipul
de responsabilitati transferate si dupa nivelul de autonomie a autoritatilor locale.
Dupa responsabilitatile transferate, descentralizarea este de trei
tipuri:politica, administrativa si financiara.
Descentralizarea politica implica conferirea catre cetateni a unei puteri mai
mari in procesul de luare a deciziilor, in particular acest lucru realizandu-se prin
derularea in procese democratice.
Descentralizarea administrativa , conform literaturii de specialitate,
reprezinta transferul de responsabilitati privind planificarea, finantarea si
gestionarea unor anumite functii publice de la nivelul guvernului central si al
agentiilor sale la unitatile subordonate autoritati publice semi-autonome sau la
autoritati regionale sau locale ( Rondinelli, 1999).
Descentralizarea financiara se refera la marirea controlului autoritatilor si
asupra resurselor financiare, fie in termeni de repartizare a cheltuielilor, fie a
generari de venituri.
Pentru administraia publica local n etapa actual, procesul de
descentralizare prezint att avantaje ct i minusuri.
Astfel, dintre avantajele descentralizrii enumerm:
- fundamentarea, pentru prima dat a proiectelor bugetelor locale potrivit
procedurilor i gradului de independen oferite de Legea finanelor publice locale;
- stabilirea impozitelor i taxelor locale ntr-un mod adecvat. Impozitele
dobndesc
caracter de contribuii, fiind ntoarse contribuabilului sub forma diferitelor
servicii publice prestate de administraia local;
- creeaz posibilitatea ca autoritile administraiei publice locale s-i organizeze
propriile servicii fiscale i ofer capacitatea de a exercita complet i eficient toate
componentele i responsabilitile descentralizate privind stabilirea, constatarea,
ncasarea, controlul i urmrirea impozitelor i taxelor locale;
- corelarea resurselor financiare de atras cu elemente patrimoniale ale
comunitilor
locale, precum i cu nevoia de reorganizare i de mbuntire a managementului i
calitii serviciilor publice oferite populaiei;
- corelarea politicilor locale cu cele de dezvoltare regional, precum i cu politicile
sectoriale, n special n domenii ca: nvmnt, asistensocial, cultur.

Cteva minusuri ale acestui proces de descentralizare aprute la nivelul


administraiilor sunt:
- lipsa de predictibilitate a veniturilor;
- modificri ale unor categorii de cheltuieli ce cad n sarcina administraiei locale,
frasigurarea resurselor aferente (problema proteciei sociale, investiiile n
nvmnt);
- gradul ridicat de dependen fa de legile anuale ale bugetului de stat;
- imposibilitatea de a controla anumite taxe i impozite locale de o mare
nsemnatate
pentru bugetul local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit;
- dei finaneaz anumite activiti autoritile publice locale nu au competene n
ceea ce privete numirea i eliberarea conductorilor instituiilor respective (ex.
nvmnt preuniversitar).

1.2. Cadrul general al deciziei administrative


Orice activitate umana presupune adoptarea unei hotarari , a unei decizii.
Oamenii urmaresc realizarea unor scopuri, a unor obiective. Or, pentru infaptuirea
acestora, este necesara o actiune, in general, sau o inactiune. In ambele situatii se
impune, cu necessitate, o hotarare, o decizie.
Activitatea administrativa, ca activitate umana, presupune, de asemenea,
existenta unor decizii. Fiind adoptate de organe ale administratiei publice, aceste
decizii au fost denuminte decizii administrative.
Decizia administrative poate fi definita ca o manifestare de vointa a unui
organ al administratiei publice, constand intr-o optiune in vederea realizarii unui
scop
Adminstratia publica este o activitate executiva.In sfera administratiei
publice, ca si in alte domenii, deciziile presupun un anumit grad de autonomie a
decidentilor.Aceasta autonomie are insa un caracter relativ mai pronuntat si mai
restrictiv , datorita prezentei cadrului normative in care se deruleaza activitatile
publice.
Spre a fi in masura sa slujeasca interesul general al societatii, decizia
administrative trebuie:
1.sa aiba un puternic temei stiintific;
2.sa aiba un caracter realist , sa contina cea mai adecvata rezolvare a problemei
in cauza, pe baza unei evaluari exacte a situatiei de fapt;
3.sa intervina in timp util.

Numai in felul acesta se poate realiza misiunea administratiei publice ,


caracterul social-politic al deciziei administrative, ca factor de realizare a politicii
statului.
1.3. Efectele deciziilor administrative
Efectele deciziei administrative sunt consecintele pe care aceasta le
genereaza prin simplu fapt al adoptarii sale.
Astfel, ca urmare a adoptarii, decizia devine obligatorie pentru toti aceia
carora li se adreseaza. In consecinta, functionarii urmeaza sa-si realizeze activitatea
profesionala, in conformitate cu deciziile luate. Decizia poate atrage sanctiuni
asupra celor care nu se conformeaza prevederilor sale.
De asemenea, decizia beneficiaza de executarea ei din oficiu; drept urmare ,
ea poate fi executata de administratia publica prin proprii agenti (servicii publice,
forta publica), utilizand, daca este necesar, mijloacele de constrangere(materiala),
pentru a anihila rezistenta celor interesati.
In cazul in care decizia se dovedeste ilegala sau inoportuna , administratia
poate s-o anuleze sau retracteze tot printr-o decizie unilateral, fara sa fie necesar
consimtamantul partilor.
Efectele deciziei administrative pot fi annihilate, suspendate, incetinite sau
accelerate, prin politica statului, modificarea cadrului legal sau a activitatii si
structurii administratiei.Un factor care contribuie la blocarea dinamicii deciziei
administrative il constituie spiritual rutier.Lipsa initiative, absenta operativitatii pot
paraliza o decizie administrative.Elementele care la prima vedere par minore
( lipsa echipamentelor modern de calcul sau a pesonalului de executie) pot
prejudicial eficienta si dinamica deciziei.
Eficienta unei decizii administrative se bazeaza pe prevederea si calcularea
efectelor pe care le genereaza si care pot fi directe sau indirecte.
Efectele directe constau in respectarea deciziei si faptul ca aceasta este
obligatorie, chiar si pentru cei care o considera gresita.
Nu este suficienta unirea celor doua elemente, intelegerea si vointa, pentru
ca decizia sa produca efecte.Mai este necesar, ca cei care adopta decizia sa fie
convinsi ca aceasta corespunde si satisface cerintele vietii sociale.
Efectele indirecte privesc pe functionarii care decid, autoritatile publice si
administratiile.Ele reflecta raspunderea asumata de cei care au luat o anumita
decizie.In calitate de autori, e vor apara decizia respective, cautand sa-i asigure
eficienta pentru ca aceasta sa produca toate efectele.

II.

Impactul descentralizarii asupra Romaniei

2.1. Impactul procesului de descentralizare in Romania


n Romnia, deciziile administraiei publice centrale privind implementarea
procesului de descentralizare au fost puse n practic odat cu adoptarea Legii
privind taxele i impozitele locale n 1994, moment care a marcat constituirea
veniturilor proprii ale unitilor administrativ-teritoriale. Pentru realizarea i
monitorizarea procesului de descentralizare au fost nfiinate structuri tehnice
specifice la nivel ministerial, interministerial, judeean i interjudeean.
Implementarea acestui proces se face continuu pe fondul unei strategii care
face trecerea spre etapa autosusinerii financiare. n prezent, exist anumite
divergene de opinii privind capacitatea administraiei publice locale de a asigura o
anumit calitate a serviciilor preluate n procesul descentralizrii. Reprezentanii
administraiei publice locale i asum responsabilitatea prelurii serviciilor
descentralizate pe baza unui mecanism de negociere i consultare ntre administraia
central i structurile asociative din administraia public local, avnd drept
principal scop corelarea modalitilor de transferare a responsabilitii
furnizrii unor servicii de interes comunitar cu sursele de finanare aferente
acestora.

2.2. Necesitatea participarii cetatenesti in procesul decisional.


La nivelul administratiei publice locale, idea participarii cetatenilor in
procesul guvernarii are profunde seminificatii, deoarece deciziile administratiei au
cel mai vizibil impact asupra oamenilor; in plus , aportul cetatenilor la dezvoltarea
comunitatii se obtine mult mai usor, daca administratia isi doreste, cu adevarat,
aceasta. Prin urmare, administratia locala trebuie sa-si educe cetatenii in rolul de
participant active la procesul de guvernare, nu numai in perioada campaniei
electorale.
Intr-o comunitate locala, unde administratia si cetatenii sunt parteneri aflati
in dialog permanent asupra problemelor curente, administratia locala va fi pregatita:
sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta, complete si clara;
sa ofere cetatenilor posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a
influenta deciziile administratiei intr-un mod correct si deschis;
sa incurajeze cetatenii sa profite de aceste posibilitati;

sa se angajeze in explicarea argumentelor si a ratiunii care a stat la


baza luarii unei anumite decizii administrative.
La randul lor, cetatenii vor intelege drepturile si indatoririle pe care le au in
comunitatea in care traiesc si vor fi pregatiti sa lucreze intr-o maniera constructive,
alaturi de reprezentantii administratiei publice locale.
Implicarea cetatenilor in problemele comunitatii este o noutate, care ar trebui
sa fie sustinuta si promovata, chiar si de autoritatile locale.
Participarea cetateneasca nu este numai responsabilitatea reprezentantilor
administratiei.Cetatenii au si ei responsabilitati.
Responsabilitatile cetatenilor pot fi sintetizate astfel:
sa observe ce face administratia locala si in ce scop;
sa fie pregatiti sa isi aduca aportul cand administratia planifica sa faca ceva ce
poate sa le afecteze interesele;
sa abordeze reprezentantii administratiei cu o atitudine pozitiva;
sa manifeste interes in a intelege problemele , incluzand constrangerile in ceea
ce administratia poate sa faca;
sa-si exprime interesele si ideile clar si complet;
sa lucreze constructive cu oficialii administratiei locale, pentru a gasi si
implementa solutii satisfacatoare pentru ambele parti.
O buna comunicare intre administratie si cetateni necesita timp si bani, dar
se regaseste in increderea si intelegerea publica. Comunicarea in doua sensuri
pretinde ca cetatenii sa fie informati despre ceea ce se intampla in localitatea lor si
sa-si poata exprima punctele de vedere personale.
Participarea cetateneasca in procesul decisional al administratie publice se
realizeaza prin urmatoarele forme: intalniri publice, audieri publice si dezbateri
publice.
Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai inflormale modalitati de
realizare a schimbului de informative dintre administratie si cetateni.O astfel de
intalniri este caracterizata printr-un schimb active de idei.
Audierile publice sunt de obicei mult mai formale decat intalnirile publice.O
audiere publica este caracterizata prin ascultarea atenta a oficialilor alesi.Ea se
organizeaza atunci cand administratia are un plan, se ocupa de campania de
informare publica si intentioneaza sa faca un angajament.
Termenul de dezbatere publica a fost folosit in tara noastra pentru a descrie o
intalnire publica care ofera o oportunitate formala pentru un schimb de informatii.
2.3.Descentralizarea-necesitatea pentru Romania secolului XXI

n contextul discuiilor pe tema bugetului pe 2014, o alt problem important pentru


viitorul Romniei a trecut, aparent, pe plan secund. Este, desigur, vorba despre
descentralizare, proiectul executivului prin care se dorete transferarea a ct mai multe
responsabiliti de la nivel central nspre autoritile locale.
Varianta final a proiectului, domeniile care sunt descentralizate complet sunt sntatea,
agricultura, mediul, cultura, tineretul i sport, autorizarea i clasificarea n turism, cluburi i baze
sportive, tabere colare, precum i atribuiile teritoriale n ceea ce privete pescuitul.
Trecnd peste toate aceste detalii tehnice, proiectul descentralizrii reprezint cea mai
important msur n ceea ce privete funcionarea statului romn din ultima jumtate de secol.
Cu toate c, nc de la Revoluie, se vorbete despre desfinarea modelului centralist existent n
Romnia, specific unui stat comunist, niciun executiv nu a avut curajul s i asume msurile
propuse de Guvernul Ponta. Dei a existat, cel puin la nivel declarativ, o nelegere ntre
societatea civil i actorii politici, niciun alt guvern post-decembrist nu a fost dispus s renune la
prghiile de administrare a puterii i s mute decizia mai aproape de cetean.
Aa cum este ea prezentat de actuala putere, descentralizarea din Romnia nu va
implica doar mutarea atribuiilor majoritii ministerelor nspre autoritile locale, ci va fi de
natur s asigure c de azi nainte deciziile administrative vor fi luate ct mai aproape de nivelul
asupra cruia vor avea un impact. O astfel de dinamic n luarea deciziilor va fi de natur s
asigure premisele eficientizrii actul administrativ i s stimuleze dezvoltarea serviciilor publice.
De asemenea, privit n contextul mai larg al regionalizrii Romniei, descentralizarea
reprezint un efort tranzitoriu i necesar prin care autoritile locale s fie stimulate s i
eficientizeze activitatea n contextul creterii responsabilitilor. Un sistem administrativ foarte
centralizat cum este cel din Romnia este foarte greu de transformat peste noapte ntr-un sistem
n care autoritile locale s aib toate responsabilitile administrative. Tocmai de aceea,
descentralizarea reprezint un pas important pentru Romnia.
Departe de a fi un moft al actualilor guvernani sau o manier prin care preedinii de
consilii judeene vor deveni un gen de satrapi pe care partidul aflat la putere se va sprijini,
descentralizarea, la fel ca i regionalizarea, este o necesitate pentru Romnia. Ea d posibilitatea
ca anumite decizii ce in de nivelul local s poat fi luate aici. Apropierea ntre ceteni i nivelul
politic la care este luat o decizie ce i afecteaz direct reprezint nu doar un deziderat al Uniunii

Europene, ci i singura manier prin care ara noastr se poate dezvolta n mod real nspre un
viitor mai bun.

III. Descentralizarea, o schimbare radicala pentru


administratiile locale.Impactul procesului de descentralizare
asupra judetului Suceava
Descentralizarea ca fenomen social semnifica un proces fundamental de deplasare a
puterii de la centru spre periferie.

Mai multe instituii deconcentrate vor trece n subordinea Consiliului Jude ean, iar efii i adjunc ii
acestora vor fi evaluai i numii prin hotrri ale consilierilor jude eni, la propunerea Pre edintelui
administraiei judeene.
Proiectul propus de vicepremierul Liviu Dragnea, referitor la descentralizare, ar putea intra n vigoare la 1
ianuarie 2014. Dac Guvernul i va asuma acest proiect, vor surveni o serie de schimbri radicale la nivelul
administraiilor locale.
Att preedintele Consiliului Judeean Suceava, Ctlin Nechifor, ct i primarul municipiului reedin de
jude, Ion Lungu, sunt de prere c acest proiect de lege este benefic judeului Suceava, ns are nevoie de susinere
financiar de la Guvern. Odat cu trecerea n subordinea primriilor i a Consiliului Judeean a mai multor institu ii,
toate cheltuielile devin responsabilitatea administraiilor locale.
Textul proiectului de lege arat c Trecerea de ctre Guvern n administrarea i finanarea autoritilor
administraiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizrii unor competene, precum i a altor
cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizrii acestora,
fundamentate pe baza standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar pn la aprobarea acestora, pe baza
sumelor aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preurilor de consum, prin cuprinderea distinct n
anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaie special, necesare finanrii cheltuielilor publice
transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum i a criteriilor de repartizare.
Proiectul de lege propus mai prevede c Finanarea atribuiilor i competenelor descentralizate la nivel
judeean/local se face integral de la bugetul de stat, n conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006
privind finanele publice locale cu modificrile i completrile ulterioare, iar sumele alocate pentru fiecare jude
pentru finanarea cheltuielilor publice transferate se repartizeaz pe uniti administrativ-teritoriale prin hotrrea
Consiliului Judeean, adoptat dup consultarea primarilor.
Conform proiectului de lege, un numr mare de deconcentrate vor trece n subordinea Consiliului
Judeean i a primriilor din jude.
Direcia pentru Agricultur a Judeului Suceava , condus de Vasile Schipor, va trece din subordinea
Ministerului Agriculturii n subordinea Consiliului Judeean. De asemenea, Direcia Judeean pentru Cultur i

Patrimoniu Naional Suceava, condus de Aurel Buzincu, trece din subordinea Ministerului Culturii n subordinea
Consiliului Judeean.
Noul proiect aduce schimbri mbucurtoare n materie de turism. Practic, Consiliul Judeean va autoriza
pensiunile de pe raza judeului i va clasifica toate structurile de primire . Autorizeaz funcionarea pensiunilor,
activitile ghizilor de turism, centrele de informare i promovare turistic, structurile de primire turistic i unitile de
alimentaie public situate n unitile administrativ-teritoriale i n staiuni turistice, asigur clasificarea structurilor de
primire turistic potrivit legislaiei n vigoare, autorizeaz activitile de agrement nautic, activitile turistice pe plaj i
activitile ecoturistice, se arat n proiectul de lege. Mai mult, Consiliile Judeene primesc dreptul de a emite avizele
de specialitate pentru documentaii de urbanism privind zone i staiuni turistice, precum i pentru documentaii
tehnice privind amplasamentul, conformarea i funcionalitatea construciilor noi cu destinaie turistic. n plus, n
condiiile descentralizrii, politicile de dezvoltare a turismului vor putea fi mai bine fundamentate i asumarea de
responsabilitate a actorilor implicai va fi una cu adevrat benefic pentru turism, ca ramur a economiei locale,
judeene i naionale, a declarat pentru mediafax.ro preedintele CJ Suceava, Ctlin Nechifor.
i reeaua colar pentru nvmntul profesional i tehnic va fi organizat de Consiliile Judeene, astfel
ca toate liceele cu profil tehnic, industrial, agricol, silvic, dar i colile profesionale vor fi subordonate
administraiei judeene. De asemenea, cinematografele, palatele i cluburile copiilor i elevilor trec din subordinea
Inspectoratelor colare Judeene n subordinea Consiliilor Locale. Interesant este faptul c, dei patrimoniul palatelor
i cluburilor copiilor trece la Consiliul Local, conducerea acestor instituii va fi numit de Consiliul Judeean.
Agenia judeean de pli i prestri sociale (AJPS) funcioneaz la acest moment n subordinea
Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale. Aceasta are ca scop gestionarea sistemului beneficiilor de asisten
social la nivel teritorial, iar n urma descentralizrii, va funciona sub egida Consiliului Judeean Suceava.
Ct despre Agenia Judeean pentru Protecia Mediului, organ care se ocup cu eliberarea avizelor i
autorizaiilor de mediu, nu va mai fi subordonat Ministerului Mediului, ci va trece tot n subordinea Consiliului
Judeean Suceava. Acelai Minister pierde i filialele regionale ale Ageniei Naionale pentru Pescuit i
Acvacultur. La cererea primarilor, proiectul de lege prevede ca 50 % din veniturile provenite din balastiere s intre
n contul bugetelor locale.
Consiliul Judeean va avea n subordine, n detrimentul Ministerului Sntii, i Direciile de Sntate
Public, alturi de unitile cu personalitate juridic, Centrele de diagnostic i tratament i Centrele medicale,
finanate integral din venituri proprii i din contractele ncheiate prin sistemul de asigurri sociale de
sntate, Centrele judeene de ntreinere i reparare a aparaturii medicale i Policlinicile cu plat, finanate
integral din venituri proprii.
i Direcia Judeean pentru Tineret si Sport trece n subordinea Consiliului Judeean, iar cluburile
sportive trec n administrarea Consiliilor Locale, cu tot cu patrimoniul aferent.
Este foarte important de precizat faptul c salarizarea angajailor care trec din subordinea ministerelor n
subordinea autoritilor locale va rmne aceeai.
La nivelul judeului Suceava, cea mai important problem ridicat de proiectul descentralizrii ar fi
susinerea financiar.
Ctlin Nechifor este de prere c descentralizarea va avea efecte pozitive, dat fiind faptul c de mai multe
ori au fost nereguli n actele administrative venite la autoritile centrale, unde autoritile judeene sau locale nu
puteau intervenii.
Coborrea deciziei la nivel judeean d posibilitatea unei analize mai amnunite a diferitelor situaii care
apar n dezvoltarea economic i social, favoriznd i consultarea nainte de adoptarea deciziei, a declarat
Nechifor pentru Mediafax.ro.

Acelai proiect de lege prevede i evaluarea tuturor efilor i adjuncilor structurilor transferate autoritilor
locale de la 1 ianuarie 2014, urmnd ca primarii sau preedinii de CJ s numeasc temporar conductorii. Tot cu
aceast dat vor fi preluai i funcionarii publici, urmnd ca n termen de 15 zile s fie demarat o procedur de
reorganizare a entitilor respective, dar i preluarea patrimoniul fostelor instituii.

IV.Concluzie
Decizia administrativa devine, in acest cadru, din momentul luarii ei, produsul
interactiuni complexe cu mediul local.Inserat intr-o anumita ierarhie, agentul local se manifesta
totodata, ca o component a unui mediu politic si administrative, cu care intretine relatii reciproce
si reversibile de schimb.Deciziile pe care acesta le ia, sunt produsul variabilelor specific de
origine locala, pe care administratia centrala se dovedeste a fi , uneori, incapabila sa le perceapa
sis a le ia in considerare.
Localizarea vietii publice , in sensul descentralizarii administrative si dezvotarii
autonomie locale, permite o mai larga participare si implicare politica din partea cetatenilor.

n procesul comunicrii, relaia funcionar public-ceteni


constituie substan a actului de administraie public.Unitile
comunicaionale, respectiv funcionarul public (ca emitor) i
ceteanul (ca receptor de mesaje) au obiective clare: emitorul i
propune s informeze, s conving, s ndrume, s capteze
interesul, s fie eficient, iar receptorul se va strdui s fie atent, s
neleag, s rein.

Consider ca, impactul descentralizrii pe termen lung, i n Romnia ns,


este clar unul pozitiv dac avem n vedere c fiecare colectivitate dintr-o anumit
unitate administrativ-teritorial are nevoi specifice manifestnd o cerere mai mare
pentru un anumit bun public.Fiecare localitate in parte isi cunoaste propriile nevoi si
probleme si sunt primi vizati in rezolvarea si satisfacerea acestora deoarece in

primul rand ei sunt primi implicati, atat functionarii publici cat si cetatenii, si
interesati de rezolvarea cerintelor pentru o mai buna dezvoltare.
Elementul cheie este acela ca administratia locala sa recunoasca faptul ca
dezvoltarea economica reprezinta o initiative a comunitatii.Acest lucru este bine
realizat atunci cand comunitatea este mobilizata , atat in realizarea, dar si in
implementarea programului.Dezvoltarea economica a unei regiuni, localitati,
presupune o participare activa a tuturor grupurilor de interes, de la oamenii de
afaceri, la liderii comunitatii.Toti acestia trebuie angajati pe deplin in procesul de
eleborare al strategiei, dar si implementarea acesteia.Este foarte important ca
cetatenii sa participe la activitatea administratiei publice, prin idei, pareri, cereri,
sesizari si prin modalitati de imbunatatire a mediului in care se dezvolta.

IV.Bibliografie

http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/11_Voinea_G,_Rusu
_E__Teorema_descentralizarii_si_impactul_asupra_bunastarii_
unitatilor_administrativ-teritoriale.pdf
http://www.eudirect.ro/old/pdfs/descentralizare_curs.pdf
http://www.obiectiv.info/descentralizarea-necesitatepentru-romania-secolului-xxi_24581.html
Suport de curs
Bazele administratiei publice-Alina Profiroiu
Administratia publica in Romania-Dumitru Brezoianu,
Mariana Oprican
Economie si finante publice-Nicolae Hoanta
http://www.administratiepublica.ro/resurse/marketing-inadministratia-publica/comunicarea-in-institutiile-pu.html
http://suceavalive.ro/descentralizarea-o-schimbareradicala-pentru-administratiile-locale/