EMER CAE PUG HE > PERE ER?” ‘ODULUL 47. sericultura, pediatrie si nursing specific INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI $I A SUGARULUI Caractere antropometrice. Greutatea medie normala la nastere este de 3000-3500 g. Cei nascuti cu o greutate intre 2500 si 3000 g se numesg nou-nascuti subponderali. Sub gre- utatea de 2500 g la nastere se situeaza prematurii si dismaturil (copii cu greutate mica pen- tru varsta de sarcind la care au ajuns). Peste 4000 g la nastere se numesc feti giganti (ma- crosomi). Lungimea este la nastere in medie de 48-52 om. Sub 47 de cm se situeaza prematuri Perimetrele sau circumferintele corpului se masoara cu un centimetru-panglica (de croi- tore). Perimetrul cranian normal este in medie de 34 cm, cu 3 cm mai mare decat cel toracic, care masoara 31 cm. Aceasta este singura perioada de viata cand diferenta dintre cele doud perimetre este atat de mare in favoarea celui cranian. in decursul primului an de viata aceasta diferent se micgoreazé treptat, astfel incat ia varsta de 7 an cele doua perimetre devin ega- le. Ulterior, perimetrul toracic va creste mult mai rapid depdisindu-1 considerabil pe cel crani- an. Un perimetru cranian marit la nastere sugereazéi posibilitatea de hidrocefalie congenitala Fig, 1, Gintreanou-nascutuluPere ane rena) (acumularea de lichid cefalorahidian in exces in cavitatea craniana) ca urmare a unor boli din Perioada intrauterina (toxoplasmoza congenitala); un perimetru cranian prea mic semnifica microcefalie, simptom care prezinta riscul unor tulburéri neuropsihice ulterioare (intarziere psihomotorie, epilepsie). Un perimetru abdominal care il depaseste pe cel toracic poate indi- ca exces de gaze in intestin (meteorism abdominal, balonare) sau lichid tn cavitatea perito- nealai (ascita). Lungimea totala a capului este de % din lungimea totalé a corpulul. in decursul aniior ur- matori, acest raport se micsoreaza treptat, astfel incat la varsta adulta capul ajunge sa repre- zinte doar 1/8 din lungimea totala a corpului Caractere morfologice gi fiziologice. Culoarea pielii este la inceput roza sau rosiatica Prezenta unor zone de cianoza are semnificatie patologica, la fel si paloarea. Dupa 2-3 zile de la nastere, la aproximativ 75% din nou-néscufi culoarea pielii vireaza spre galben datorité aparitieiicterului fiziologic al nou-nascutului, fra s& aib& semnificatie de boald La nastere pe piele se constaté prezenta unor depozite albe-galbui. Este vernix caseosa, © substanta grasa depusa pe tegumente si destul de aderenta, care se resoarbe singura in decurs de cateva zile Tot pe piele se constata existenta, mai ales pe umeri sin regiunea dorsala a toracelui, peri fini, care se numesc lanugo si se detageaza singuri in urmatoarele zile. Tesutul celulo-adipos subcutanat nu este inc dezvoltat, cu exceptia fetei care prezinta bula de grasime si din aceasta cauza este rotunjoard. Lipsa fesutului gras protector face ca nou-nascutul s& fie foarte sensibilla frig. Sistemul imfatic nu este dezvoltat si deci ganglioniilimfatici nu sunt in mod normal palpa- bili la aceasta varsta. Prezenta ganglionilor are semnificatie patologica La craniu se constata ca osificarea calotei este incompleta. Exist o zona moale, de forma rombicd, cu dimensiunile 4 x 3 cm, situata pe linia mediana, intre osul frontal si cele doud oa- se parietale: este fontanela anterioara sau fontanela bregmatica. Ea se Inchide in mod nor- mal dupa varsta de un an, in hidrocefalie fontanela este mult mai mare; in microcefalie mult mai mica. Celelalte fontanele ale nou-ndscutului la termen sanatos sunt de obicei inchise la nastere. Suturile dintre oasele calotei craniene sunt si ele Inchise in mod normal. Unghiile nou-nascutului la termen ajung pana la marginea falangelor. Pavilioanele urechi- lor au scheletul cartilaginos format. La baieti testiculele sunt cobordte in sorot. La fetite labiile mati le acopera pe cele mici. La aceasta varsté exista reflexe care dispar in lunile urmatoare si nu mai reapar decat in situatii patologice; sunt reflexele tranzitorii (arhaice) ale nou-nascutului — reflexul de supt; ~ reflexul de imbratigare Moro-Freudenberg: la o excitatie puternica, deschide larg bratele in abductie apoi le apropie intr-o migcare ca de imbratisare; ~ reflexul de apucare (prehensiune); gadilat cu un deget in podul palmei, nou-nascutul inchi- de palma tinz&nd s& apuce degetul care il excita ~ reflexul de pasire automat: tinut de axile si proptit cu talplle de masa, nou-nascutul tinde s& schiteze un pas mic; ~ reflexul de tripla retractie: ciupit ugor de plant, nou-néiscutul flecteaz coapsa, gamba si piciorul Absenfa sau asimetria acestor reflexe tn perioada neonatala indica posibilitatea unor lezi- Uni ale sistemului nervos central. Persistenta unora dintre ele peste varsta de 6-9 luni se ob- serva in encefalopatile cronice infantil. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI LA TERMEN SANATOS IMEDIAT DUPA NASTERE 1. Se incepe cu dezobstruarea cailor respiratorii superioare. Aceasta se realizeaza prin aspi- rajia facuta cu 0 sonda Nelaton sau cu o sonda din material plastic de marime adecvata,Modulil 47. Puericultur3, pediatrie $i nursing specific Capaitul distal al sondei se introduce tn cavitatea bucala a nou-nascutului si se aspira continutul din ea (secrefii vaginale patrunse in gura nou-nascutului, cheaguri de sange, li- chid amniotic, suc gastric regurgitat); apoi se impinge sonda pana in faringe si se aspira si de acolo; in final se aspira continutul celor doua fose nazale. Aspiralia se poate face: ~ fie prin conectarea sondei la un aspirator electric (sau la un aspirator cu jet de aer) care lucreazé cu o presiune micd de aspiratie; ~ fie cu gura. In acest caz, la capatul unde se aspird trebuie pus o compresa sterila, ca nu cumva continutul sondei sa ajunga in gura persoanei care aspira. Se poate interca- la, intre doua tuburi de cauciuc o pipet de sticla prevazuta cu .capcana": o buld care retine produsele aspirate 2, Se penseazé cordonul ombilical cu doua pense Péan si se sectioneaza intre acestea cu 0 foarfeca, Pensarea are ca scop evitarea unei hemoragil, fie dinspre mama, fie dinspre co- pil, deoarece cordonul ombilical confine vasele importante care hranesc fatul In timpul sar- cinii: doud artere ombilicale si o vena ombilicala, 3. Find astfel detasat de mama, nou-nascutul este pus pe masuta de Ingrijii imediate, aco- perita cu scutece sterile si situata sub o lampa radianté. 4. Urmeaza ligatura bontului ombilical, care se face cu ad sterla la circa 3-4 cm distanta de piele. Aceasta este o distanté de siguranté, necesara in cazul unei hemoragii de cordon, daca trebuie facutd o ligatura suplimentara. Cu foarteca se sectioneaza restul bontului de deasupra ligaturi, se tamponeazé supratata sectionaté cu tinctura de iod si se completeaza ligatura in .dop de sampanie*, prin care se asigura o hemostaza completa. 5. Se face apoi curatarea tegumentelor (acestea pot fi acoperite cu cheaguri de sange, se- creti, ichid amniotic). Se procedeaza cu blandete, folosind comprese sterile inmuiate in ser fiziologic c&ldut, cu care se sterge pielea far8 a 0 freca pana la iritare. Nu este necesar sd se indeparteze vernix caseosa, deoarece acesta are gi un rol protector si se va resorbi singur in zilele urmatoare. 6. Profilaxia oftalmitei gonococice este obligatorie si se face prin metoda Crede: se instileaza din solufia de nitrat de argint 1% c&te o picatura in fundurile de sac conjunctivale. Acestea se pun in evidenta prin tragerea pleoapelor (in sus cele superioare, in jos cele inferioare). Determinarea scorului Apgar Acest scor stabileste starea funcfilor mai importante ale organismului la nastere. Se-de- termina la circa 1 minut dupa expulzia fatului si se repetd la 5 minute, paralel cu manevrele de ingrijire imediata. Daca valorile constatate nu sunt satisfacatoare, scorul se repeta din 5 in 5 minute, pana cand nou-nascutul isi revine la normal. Dupa cum reiese din tabel, scorul const din 5 criteri la care se acorda note (2,1 gi 0) in functie de starea constatata la fiecare Scorul Apgar Criteriul Nota 2 Nota? Nota Culoarea & lor | Roz Roz dar ca cianozila | Clanozé generalizatd sau extremiti paloare Respiatia Regulaté, cu ofecvents | Neregulatarard sau Absent de circa 40/minut supinoas flewul de tape We ctle generala: NNisi__ | Schigeazd nurmal o grmasa | Nu are nicio reach introducerea sondeide | misc toate membrele, | de nemultumine aspirate in foselenazale) | agtat Tonusul muscular 1 Tonus rmuscular bun) Tgimiscé doar extremitapie | Nose ob notin miscér active din tcate | (main degete,picioare) | miscare membrele Clare, mice cue ulate, Nu freeventa de 120-140/ | freevent3 sub 100/minut minut jbuna) si minimum 0 (moarte clinica, fara a exclude totusi posibilitatile de resuscitare). Scorul Apgar normal trebuie sa fie cel putin 8. Sub aceasta valoare, nou-nascutul necesita ingriir speciale si determinarea repetata a scorului pana la normalizarea sa ingrijiri acordate dupa nastere 1 Se face un examen clinic rapid dar complet al nou-nascutului, pentru a depista eventuale malformatii congenitale (osoase, cardiace, ale cavitati bucale etc.) 2. Se face cantarirea, masurarea Iungimii si a perimetretor. 3. Se leaga de mana nou-nascutului un cartonas de identitate cu un numar corespunzand cu cel dat mamei 4, Se face pansamentul bontului ombilical cu comprese sterile crestate, inmuiate in alcool de 70° si deasupra se trage 0 faga circulara de sustinere in jurul abdomenulvi, in unele maternitati bontul este lasat liber, s4 se usuce mai repede. 5, Se infaga nou-nascutul in scutece sterile facdndu-i-se si o .gluga" deoarece are par putin a sa-i protejeze capul si este dus fie in salonul de nou-nascui, fie in camera (rezerva) un- de va sta cu mama lui 6. Se controleaza de cateva ori pansamentul ombilical, ca nu cumva sa existe vreo sangere- re la nivelui ligaturit Se urmareste ca nou-nscutul sa urineze in cel mult o ord de la nastere. Absenta mictiunilor poate insemna o malformatie congenitala pe caile urinare: imperforatia uretrei, fistule ale vezicii urinare cu deschidere in organe invecinate. ri decurs de maximum 24 de ore de la nastere, nou-nascutul trebuie sé elimine un scaun cu caractere speciale, numit meconiu. Acesta se prezinté ca 0 masa verzuie-negricioasé $) este alcatuit din mucus, secreti intestinale, bila, epitelli descuamate. Absenta eliminarii de meconiu: poate fi produsé de 0 malformatio congenitala a tubului digestiv: steno nla, atrezie (lipsa formarii) anorectaia, imperforatie anala Se intocmeste foaia de observatie a nou-nascutulul, cu toate datele constatate, cu Apgar ete. Ingrijirile utterioare din perioada neonatala Zilnic, c&t timp se afla in maternitate, nou-nascutului va fi examinat clinic, i se va controia temperatura, va fi cantarit, se vor nota scaunele. toate datele fiind inregistrate in foaia de observatie si graficul anexat acestela 2. Pansamentul ombilical (daca a fost pansat) se schimba zilnic, iar pentru fixarea lui se foloseste tot fasa circulara Fig. 12 Poze normal pentru supt Fig. 13,iesinursing specific | 81 3. Neu-ndscutul va fi spaiat dupa fiecare scaun in regiunea ano-perineala gi se aplica un un- guent protector (sau chiar ulei fiert si apoi récit) pentru a se preveni aparitia eritemuului fesi- er (zona rosie iritativa, produsa de scaune numeroase si acide), Prima baie general se va face ins de abia la 24 de ore dupa detagarea bontului ombilical. 4. In primele zile de vial se face vaccinarea impotriva hepatitei acute virale tip B (vaccin Engerix) 5. inainte de externarea din maternitate se face vaccinarea B.C.G. (bacil Calmette-Guerin) impotriva tuberculozei, Alimentatia nou-nascutului ta termen sanatos Find vorba de un nou-nascut fara probleme, alimentatia se incepe precoce, la 3-6 ore du- pa nastere. Exist mai multe alternative, in functie de mama si de posibilitatile ei a) Alimentatia ideala la aceasta varsté este cea natural, adic& cu lapte matern exclusiv. Daca mama poate alpta direct, NN va fipus la san si va suge singur. Daca nu poate alapta direct se va mulge cu pompita intr-o cand sterla gi va hréni copitul cu lingurita Pentru suptul direct sunt doua posibiltat — 8 fie pus la sn din 3 in 3 ore, in total 7-8 supturi in 24 h ~ 8 fie pus la san ori de cate ori NN tipa si vrea sa suga. Si intr-un caz gi in celdalt, durata supturilor va fi progresiva, Incepand cu 1-2 minute in pri- ma zi si crescand treptat, astfel incat la 0 saptamand un supt s& dureze 15-20 minute. Trebuie s se dea dintr-un singur sn la fiecare supt si s8 se schimbe cu celailalt sn la suptul urma- tor, astfel incat s& fie stimulata secretia lactata la ambii si s4 nu se producd iritafia vreunuia din ei, inainte de fiecare supt, mama isi va spala sAnul cu ap gi sapun gsi apoi il va clati si sterge bine. In cazul cand nu se poate pune nou-nascutul la san s8 sugé, el va fi alimentat cu lingurita. Cantitatea de lapte matern administrat va creste progresiv de la 0 zi la alta, potrivit unei for- mule valabild pentru primele 8 ~10 zile de viata gi anume Lz =(z~1)x70 sau 80 In aceasta formula: Lz = cantitatea de lapte matern in ml necesard in ziua z (de la Ia la a Vill-X-a zi de la nastere) 70 = coeficient pentru nou-nascutul cu greutatea la nastere sub 3250 80 = coeficient folosit pentru nou-nascutul cu greutatea la nastere peste 3250 Cantitatea totalé astfel aflata se Imparte la 7 mese, la cate 3 ore interval. b) Daca mama nu are deloc lapte pentru nou-nascut se poate institui alimentatia artificial, adica exclusiv cu alte tipuri de lapte in afara celui mater. Pentru perioada neo-natala sunt indicate — preparate industriale de lapte adaptat: Similac, Humana 1; — preparate industriale de lapte semiadaptat: Milupa Milumil, Milupa Aptamil, Morinaga, Bebelac nr.1, Nan, Snow, Sunny Baby. Toate aceste produse au cate 0 masura de plastic in ambalaj, se reconstituie in apa fiarta i récita, f4ra niciun alt adaos, conform instructiunilor de pe etichetd. Numarul de mese este de 6-7 in 24 ore, iar cantitatea zilnica este de 150-200 milkgcorp. Mai poate fi utilizat laptele praf integral (tip Rardu) ins preparat intr-o concentratie mai slabai si anume 8% si cu un adaos de 5% zahér. Deci pentru 0 portie de 200 g se folosesc 190 mi apa fiarta gi racita, 3 lingurite cu varf de praf de lapte (circa 16 g) si2 lingurie rase de zahar (10g) Laptele de vaca nu este indicat la aceasta varsta. Daca insa nu exista alta posibilitate, se va utiiza lapte de vaca bine fiert, diluat “4 cu ceal si zaharat 5 9%. in aceste doua ultime situati, numdrul de mese este de 7 in 24 ore, iar cantitatea zilnicd de lapte diluat este de 150-180 mi/kgcorp.Cree ee en aes Incidentele fiziologice din perioada de acomodare @ nou-nascutulul jin perioada de trecere de la viata intrauterina la viata extrauterina au loc o serie de modi- ficdri adaptative ale organismului nou-nascutuil. Ele trebuie cunoscute pentru @ nu fi inter- pretate ca fenomene patologice ci ca fenomene fiziologice, fra vreo implicatie nocivé pentru copit a) INVOLUTIA BONTULU! OMBILICAL este datorata uscarii treptate a acestuia (mumificare, necroza aseptic’) deoarece nu este vascularizat. Bontul devine negru, dur, incepe s& se separe de piele si in final se detaseaza in ziua 7-10 de la nastere. Nu este permis sé se exercite nici un fel de tractiuni asupra lui deoarece se desprinde singur. Pana la desprin- dere va fi pansat zilnic cu comprese sterile in alcool de 70° (daca s-a utilizat procedeul cu pansament). Dupa cdderea bontului, la 24 de ore, cand plaga a inceput sa se epitelieze, urmeaza prima baie general b) SCADEREA FIZIOLOGICA IN GREUTATE se produce din cauza elimindiri meconiului acu- mulat in intestin si a aportului alimentar redus din primele zile. Nou-nascutul scade in gre- utate pana in ziua a 4-5-a de la nastere, pierzdnd 5-10% din greutatea initiala (daca la nastere @ avut 3000 g, ajunge ia 2850-2700 g). O zi-doua greutatea ramane constant, apol incepe s8 creascé, ajungand in ziua a 8-10-a la greutatea de la nastere. De la aceas- t& data creste zilnic in mod constant, castigand in prima lund 750 g. ©) ICTERUL FIZIOLOGIC apare la 2-3 zile de la nastere, manifestandu-se prin coloratia gal- bend a piel, fara ca mucoasele sé fie icterice. Este un icter cu hiperbilirubinemie indirect’ (neconjugata), datorits hemolizei fiziologice din primele zile, dar mai ales unui deficit tranzi- toriu al enzimei hepatice numita glicuronil-transferaza. Aceasta enzima are rolul de a con- juga bilirubina indirect din ser, transformand-o in bilirubin directa (conjugata). Absenta ei temporara impiedica acest proces. Icterul fiziologic nu este insofit de tulburdiri digestive, urina si scaunele sunt normal colorete, ficatul si splina sunt in limite normale. Nu necesi ta investigati, nici tratament. Durata medie este de o saptamana, dupa care regreseaza spontan, Durata maxima admisa pentru icter fiziologic este de 21 zile. Peste acest termen, icterul este considerat patologic si necesita investiga, diagnostic diferential si tratament d) CRIZA GENITALA a nou-nascutului este produsé de hormonii materni care au ajuns in circulatia fetala Zn ultima perioada a viet intrauterine. La baie{i se manifesta prin tumefie- rea testiculelor si hidrocel mic, iar la fetite printr-o secretie vaginal rozata, in cantitate mi- ca. La ambele sexe are lor o tumefactie a sanilor Insotité de céte o picatura de secretie. Sani nu trebuie storsi in niciun caz. Nu este necesar tratament. e) ERITEMUL ALERGIC al nou-nascutului consta intr-o eruptie maculopapuloasa care apare pe piele in prima sau a doua zi de la nastere. Este datorita albuminelor placentare ajunse jn séngele fetal. Nu necesita tratament. £) FEBRA TRANZITORIE a nou-ndscutului este o ascensiune termica pana la 38C, de scurta durata, produsa de hidratarea redusa din primele zile de viata. Neavand cauza infectioasa nu necesita tratament medicamentos, ci numai un adaos suplimentar de ceai slab zaha- rat sau solutie glucozé 5% pe cale oral, sub care temperatura corporalé revine la normal, ROLUL ASISTENTE! MEDICALE IN ACORDAREA INGRWIRILOR NECESARE NOU-NASCUTULUI SANATOS Asistentei medicale i revin sarcini multiple in acest moment, atat de important in viata unei fami 1, Pregattrea tuturor materialelor gi instrumentarului necesar pentru primirea si ingrijirea nou- nascutului — aleze sterile pentru acoperirea masutei unde se acorda primele ingrijri; — lampa iradianté deasupra masutei, pentru a asigura incalzirea nou-nascutului si o bund Vizibilitate asupra tul;Peat pense Péan si Kocher, foarfeci, ata sterili; — comprese sterile si fesi; ~ alcool de 70” si tincturé de iod sau betatina; — ser fiziologic steril; = solutie de nitrat de argint 1% pentru profilaxia oftalmiei gonococice = cantar pentru sugari, pediomotru, centimetru-panglicé, ceas cu secundar; = tavite renale ~ eprubete pentru recoltarea eventual a unor probe de sange de la mama sau de la nou-nascut; — ménusi chirurgicale; = seringi de unica folosinta de diferite marimi cu ace de unica folosint&; — scutece sterile pentru Tnfagarea nou-nascutulul — formulare pentru foaia de observatie a nou-nascutului (se completeaza ulterior de catre ‘medic sau asistentul medical) ~ placute de carton sau din material plastic cu numere pentru identificarea nou-nascutu- tui 2. Efectuarea unor manevre: — pensarea, sectionarea si ligatura cordonului ombilical; ulterior pansarea lui cu compre- se sterile: — curdtarea tegumentelor nou-nascutulul; ~ c&ntarirea si masuratorile mentionate: — infagarea nou-nascutului dupa terminarea ingrijrlor imediate = transportul nou-néscutului in salon. 3, Sarcini in supravegherea nou-nascutului = controlul pansamentului si al ligaturit ombilicale; = controlul prime’ mictiuni si al eliminéiri de meconiu; ~ in zilele urmatoare: toaleta regiunii perianale @ nou-ndscutului, schimbarea zilnicd a pansamentului ombilical, mAsurarea temperaturii si greutatii corporale si notarea lor in graficul foii de observatie; — urméirirea modului cum se desfasoara ali- mentatia la san sau cu biberonut (lingu- rita) a nou-nascutului. 4, Educatia pentru mame ~ va arata mamelor (mai ales celor primipa- re) pozitia corecta pentru alaptare: in pri- mele zile ale lauziei, culcata; ulterior pe un scaun tinand unul din picioare sprijinit pe un scéunel pentru a pastra o pozitie cat mai comoda. De subliniat pericolul pe care il reprezinta o mama care adoarme cu sugarul alaturi, riscand sd se intoarca peste el si sé! asfixieze = va indica regulile de igiena a sanului, du- rata corectd a alaptari: — daca este cazul, va arata cum se proce- deaza pentru mulgerea laptelui si admi- nistrarea lui cu biberonul sau cu lingurita, 5, Sarcini profilactice: efectuarea veccinaril im- potriva hepatitei acute virale tip B si a vacci narii BCG. Fig. 14. Popa pentru sn,Cro ie earner enen INGRWJIREA NOU-NASCUTILOR CU RISC CRESCUT Din aceasta categorie fac parte nou-nascutii care fara a fi propriu-zis bolnavi. sunt mai vulnerabili din cauza unor particularitati genetice, morfofunctionale sau de desfasurare a sar- Cini, find predispusi mai usor la 0 evolutie nefavorabila si chiar la unele imbolnaviri, Exista a) Riscuri legate de starea mamei: — varsta inaintaté a mamei: risc de sindrom Langdon-Down (trisomia 21); — rubeola contactaté in primul trimestru de sarcina:: risc de cardiopatie congenitala, sur tate, tulburari oculare sau neuropsihice; — mama cu diabet zaharat: rise de boala membranelor hialine. b) Riscuri legate de desfasurarea sarcinil — sarcina toxica, disgravidii, prematuritate: = sarcina gemelar: anemia unuia dintre feti, care se comporta ca geaman transfuzor, ce- lalalt cu eritrocite gi Hb normala fiind geamanul transfuzat. c) Risouri legate de actul obstetrical cu nastere prelungita, laborioasa, cu administrarea de analgezice mamei: risc de hipoxie neonatala (encefalopatia hipoxic-ischemica a nou-nas- cutului), de soc neo-natal d) Riscuri legate de starea nou-nascutulul = scor Apgar mic: risc de encefalopatie hipoxic — ischemic, de hemoragie cerebro-me- ninigeala — prematuritate: risc de crize de apnee si cianoza, de boala membranelor hialine: = dismaturitate (nou-nascutul cu greutatea mica pentru varsta gestationala, nascut la ter- men sau in apropierea termenului dar cu greutatea la nastere egald sau sub 2.500 g) risc de hipoglicemie, hipocalcemie, policitemie; ~ postmaturitate (sarcina cu durata peste 42 saptamani): risc de encefalopatie hipoxic-is- chemica, de aspiratie de meconiu, de fracturi obstetricale, de paralizie a plexului brahi- al, de hipoglicemie, de policitemie. ROLUL ASISTENTE! MEDICALE IN INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU RISC CRESCUT Tinand seama de numeroasele categorii care ofera riscuri pentru un nou nascut precum si de diversitatea acestor riscuri, nu se poate stabili o atitudine unicé de ingrijire. Exist totugi o masura comuna pentru prevenirea transformairiiriscurilor in boli ca si pentru depistarea pre- coce a acestora: supravegherea continua si atenta a acestor nou-nascuti pentru a surprinde cele mai precoce manifestari. Mai mult decat atat: mamele pot fi instruite si pregatite s& se- sizeze chiar ele aparitia unor fenomene anormale la copii si s& le transmits imediat persona- lului medico-sanitar. Manifestarile care trebuie sa atraga atentia asistentei medicale sau unei mame instruite in acest sens sunt aparitia cianozei in jurul gurii $i nasului si la extremitati (unghii); ~ modifica ale ritmului respirator; racirea extremitalilor sau hipotermia (scéderea temperaturii corporale sub 36°); paloarea tegumentelor si a mucoaselor (conjunctive, buze); = absenta miscéiilor sau diminuarea lor vizibila la un membru; migcari anormale: contractii musculare repetate generalizate sau la un singur membru; lipsa reactivitatii minime la excitafii exterioare; fixitatea priviri ~ sughit repetat, prelungit; ~ {ipete si semne de suferinta la mobilizari minime; = varsaturi repetate. INGRIJIREA PREMATURULUI Prematurul este nou-nascutul dintr-o sarcina care a durat mai putin de 37 saptamani. Prin conventie, deoarece uneori varsta gestationala nu poate fi determinata cu exactitate, seadmite ca fiind prematur, nou-nascutul care are la nagtere greutatea egala cu sau sub 2500 g silungimea sub 47 cm Dismatur este copilul cu greutatea mic pentru varsta gestationala, nou-nascut dintr-o sarcind dus panda la termen sau in apropierea termenului dar cu greutatea egala cu sau sub 2500 g la nastere $i lungimea depageste 47 om. Clasificarea prematuritatii Prematuritate gradu! | sau ugoard: copilul are la nastere greutatea 2500-2000 g. Prematuritate gradu! II sau medie: greutatea la nastere este intre 2000-1 500 g, Prematuritate gradul II! sau grava: greutatea la nastere este intre 1500-1000 g. Prematuritate gradul IV: greutatea la nastere sub 1.000 g. Cauzele prematuritatii se clasifica in 4 mari grupe: 1. Cauze mecanice, de pe urma c&rora se nasc prematuri ,sdinatos! treruperea inainte de termen a sarcinii a) Cauze mecanice matere: = excitabilitate uterina cresouta; — diferite traumatisme suferite de mama: trepidatii, c&zaturi, lovitur, eforturfizice, ra- porturi sexuale in ultimele luni de sarcind, interventii chirurgicale pe abdomen; — traumatisme psihice: conflcte familiale, ,sperietura"; — afectiuni locale ale uterului si anexelor: hipoplazie uterind, versiune a uterului, fibro- mioame sau alte tumori uterine, endometrioza, metroanexite si sechelele ler. b) Cauze mecanice anexiale: hidramnios; dezlipire prematura a placentei; anomalii ale cordonului ombilical (implantare vicioasa, compresiuni); placenta praevia: apoplexie uteroplacentar; ruperea precoce a membranelor. c) Cauze mecanice ovulare (fetale): sarcina gemelara; prezentatie transversa a fatului; unele malformatii congenitale ale f&tului 2. Cauze morbide, de pe urma carora rezulta prematuri suferinzi si dismaturi a) Cauze morbide mateme: — boli infectioase acute: gripa, hepatita acuté viralé, scartatina, rujeola, febra tifoida, septicemia, rubeola, toxoplasmoza, pneumoniile; = boli infectioase cronice: tuberculoza, sifilisul, malaria, SIDA; — boli interne: insuficienta cardiac, ciroza hepatica ictere de diferite etiologit, cance- re cu diferite localizari si de diferite tipuri, anemii diverse, leucemil, glomerulonetfrita acuta difuza, insuficienta renala; = boli endocrine: hipertiroidismul; metroragii endocrine: ~ boli obstetricale: disgravidille (sarcina toxicd), metroragii de diferite cauze, bazin cu conformatie vicioasa. — intoxicatii cronice gi toxicomanii: alcoolism, tabagism, saturnism (intoxicatia cronica cu plumb), morfinomanie, cocainomanie si alte consumuri de droguri. b) Cauze morbide anexiale: leziuni degenerative placentare; infarcte placentare. c) Cauze morbide fetale: nanism intrauterin; trisomie 21 (sindromul Langdon Down), tri- somie 18 (sindrom Edwards). 3, Cauze carentiale, de pe urma carora se nasc mai ales dismaturi: — starea de subnutritie a mamei; carente proteice; ~ hipo- si avitaminoze materne = surmena 4, Cauze de mediu, care au rol favorizant si nu determinant al prematuritii si dismaturitati ~ nivel economic sc&zut al familiei; ~ grad de cultura redus; ~ igiend deficitara; — ambianta familiala nefavorabila; fiind vorba doar de tn-‘Manual de nursing pentru elevii din anul Itai $colilor Postliceale Sanitare - Voluril 3 — locuinta insalubra = nelegitimitatea copilului. Caractere morfologice. Pielea este rosiatica, subtire; prin grosimea ei se vad venele su- perficiale. ‘Tesutul celulo-adipos subcutanat este absent in totalitate, inclusiv bula de grasime a obra- jllor. Din aceasta cauza fata are forma unui triunghi cu varful 1n jos, barbia este ascutit, frun- tea increfité aproape zbarcita La craniu fontanela anterioara este larg deschisa. Apare insa gi alta fontanela deschisa, situata intre oasele parietale $i occipital. Aceasta are forma triunghiulara si se numeste fonta- rela posterioaré sau lambdoid. Unghille nu ajung la marginea falangelor. Pavilioanele ure- chilor nu au scheletul cartilaginos format si, din cauza structurii membranoase, nu au reliefu- tile Intalnite la adult $i sunt ugor pliabile, revenindu-si foarte lent. La baietitesticulele nu sunt coborate in scrot. La fetite, labille mari nu ajung sa le acopere pe cele mici, Prematurii prezinta frecvent hernii (hernie ombilicala, hernii inghinale), Marile deficiente functionale ale prematurilor Nasterea inainte de termen are drept consecinte deficite in aparitia gi maturizarea unor functi importante. Deficientele functionale ale aparatului respirator: — ventilatia pulmonara redusa cea ce inseamna o oxigenare defectuoasa a fesuturilor si or- ganelor; ~ lipsa de maturitate @ centtilor respiratori bulbo-pontini, cea ce duce adesea, la prematu- ‘ii gravi, la intreruperea respiratiei (crize de apnee gi cianoza) care le poate pune in peri- col viata: ~ deficitul de surfactant, substanta care captuseste peretiialveolari gi asigurd forma sferica a alveolelor pulmonare, impiedicand coiabrarea lor. In absenta surfactantului, alveolele pul- monare se pot colaba, rezultand in plamani zone neaerate (atelectazie pulmonara), unde se pot grefa cu usurinta infectii bacteriene; = absenta reflexului de tuse face ca lichidele si corpii straini aspirati in caile respiratorii s& nu poaté fi eliminate, céea ce poate duce la asfixie sau la bronhopneumonie de aspiratie. Deficientele functionale ale aparatului cardiovascular: ~ tensiunea arteriala cu tendinta de scddere: face usor colaps vascular, stare de 0c; ~ fraglltate capilara: face usor hemoragi Deficienfele functionale ale aparatului digestiv ~ reflex de supt slab, la prematurii gravi chiar absent; ~ reflex de deglutitie defectuos, chiar absent la prematurii gravi; ~ capacitate gastricd redus; — toleranta scazuté la lipide. Deficientele de termoreglare. lipsa {esutulul adipos protector. lipsa activitatii musculare si suprafata corporala relativ mare pentru o greutate atat de mica, il fac pe prematur foarte vulnerabil la frig; lipsa transpiratiei sia altor mecanisme de termoliza Tl face sensibil la supraincalzire; ~ lipsa de dezvoltare a centrilor termici din hipotalamus determina o termolabiltate a prema- turului; Deficientete imunitare 1 fac pe prematur foarte vulnerabil in fata infectillor prin ~ absenta sistemului limfatic; — absenta anticorpilor prin incapacitate de sintezéi a lor; ~ lipsa complementului seric (grup de factori care participa la reactille antigen-anticorp i pot distruge un antigen strain patruns in corp); ~ activitate fagocitara redusd a leucocitelor.‘Modulil 47. Puericultura, pediatrie sinursing specific | 8% | INGRWIRILE SPECIALE NECESARE PREMATURILOR ‘In afara primelor ingrijri necesare imediat dupa nastere, valabile pentru toate categorie de nou nascuti, exist o serie de masuri speciale de ingrjire care se acorda prematurilor, in special celor gravi. Aceste masuri tind s supleeze marile deficiente functionale, care pot pu- ne in pericol viata prematurului Trebuie ca prematurii s& aiba un salon special al lor, cui personal sanitar degrevat de alte atributii. Vor exista halate separate pentru accesul in salon, iar portul unei masti pe fata este obligatoriu pentru toate persoanele care vin in contact cu prematuri, chiar dac& sunt perfect sandtoase. Ingrijirea corecta a unui prematur grav se face prin instalarea lui intr-un incubator conectat la reteaua electrica si la 0 sursa de oxigen. incubatorul asigurai astfel 1. Izolare fat de mediul ambiant si deci fata de incdrcatura bacteriana care poate exista in incépere. Manipularea prematurului se poate face fra ridicarea capacului incubatorului, deoarece exista doua ferestre mici, rotunde (ca hublourile) in peretele lateral al capotei. Deschiderea lor permite introducerea mainilor pentru manevre. 2. Observarea permanenta a prematurului, deoarece acesta poate fi asezat complet dezbra- cat in incubator, la temperatura de 367°C. Se pot urmari astfel migcarile respiratorii, cu- loarea tegumentelor, eventualele contracturi ale membrelor. 3. Mentinerea unei temperaturi optime, necesaré prematurului reglata si controlata printr-un termometru fixat in interiorul incubatorulu 4, Umiditatea din interiorul incubatorulul este reglabila. Prematurul are nevoie de 0 umiditate foarte ridicata (70-80%), in lipsa acesteia apar dificultati in respiratie prin uscéciunea mu- coaselor. 5. Oxigenarea se realizeazé in incubator de la o sursa de oxigen; nu este permis o concen- tratie mai mare de 40%, timp de prea multe ore, existand riscul aparitiei unei boli de ochi (fibroplazia retrolentala, retinopatia prematurului) care poate duce la pierderea vederi. 6. Eliminarea dioxidulul de carbon produs prin expiratia prematurului se face prin niste orifici ici, situate la baza capotei incubatorulu 7. Exista incubatoare computerizate unde, prin intermediul unor senzori fixali pe pielea prema- turului, se afigeazé permanent pe un monitor: temperatura corporalai a copilului, frecventa respiratorie, alura ventriculard, traseul ECG, saturatia sangelui in oxigen. Alimentatia prematurilor Trebuie sé tind seama de marile deficiente functionale ale aparatului digestiv, astfel Fig. 15, Nov-ndscutin incubator,ee ee — la prematurii care au reflex de supt destul de puternic (prematurii de gradu! |) alimentatia se poate realiza prin supt la san sau la biberon; = la prematurii care nu au reflexul de supt suficient de format dar pot inghiti (prematurii de gradu! Il), se foloseste alimentatia cu lingurita sau cu pipeta; ~ la prematurii care nu au nici putere s& sugéi, nici reflex de deglutite, alimentatia se face prin gavaj cu sonda ,a demeure" (care ramane pe loc). Sona de polietilen, avand un c&pacel Pentru inchidere la partea superioara, se introduce prin nas, fiind umezita in prealabil cu ser fiziologic. Ea trebuie s& alunece pe peretele posterior al faringelui pentru ca sa nu intre in laringe. Adancimea de patrundere a sondei, pentru a ajunge in stomac, trebuie sé fie egala cu distanta de la glabelé (articulatia dintre oasele nazale si osul frontal) pana la apendicele xifoid (situat la extremitatea inferioara a sternului) plus inca 3-4 cm. Sonda se solidarizeaza de obraz cu o fasie de leucoplast. Cantitatea de lapte calculata pentru o masa se introduce cu seringa, treptat, prin sonda. La sfarsit se introduce putind solutie glucoza 5% pentru a nu ramane lapte pe peretli sondei si se pune cépacelul ca s& nu regurgiteze din lapte inapoi in afara. La 24-48 de ore se schimba sonda si nara pe care a fost introdusa, pentru ca s& nu se produca ulceratii ale mucoasei nazale. Alimentatia prematurilor incepe la 6-12 ore de la nastere cu administrarea de solutie de glucoza 5% cu lingurita, cu pipeta sau pe sonda. Dupa alte 6-12 ore se trece la alimentatia propriu-zisa, cu lapte. Laptele ideal I! reprezinta cel matern. Numai in lipsa lui se vor utliza alte preparate, dintre care mentionam ca fiind indicate la prematuri: Similac (preparat indus- trial adaptat); Pregalia (produs destinat special prematurilor); Prebeba; Preaptamil; Robolact (toate cu indicatie pentru prematuri). Numarul de mese va fi pentru un prematur de gradul | sau Il de 7-8 in 24 ore, la cate 3 ore interval. Un prematur de gradul Ill sau IV primeste 10 mese in 24 ore, la cate 2 ore interval Cantitatea totald de lapte necesara pentru o zi la un prematur se calculeaz’ dupa urma- toarea formula valabila in primele 10-15 zile de viaté: Cv = 0,02 x Vx G formula in care: Cv = cantitatea de lapte necesara in ziua V de viatd, exprimata in grame: \V = ziua de viata (varsta in zile) G = greutatea la nastere exprimata in grame. Cantitatea obtinuté se imparte in mod egal la numérul de mese. Exemplu: un prematur nascut cu 2.000 g, cu reflex de supt insuficient dar cu o deglutitie bu- 14, va primi in a 8-a zi de viaté o cantitate totala de lapte de 0,02 x 8 x 2.000 = 320 g. Aceasta cantitate se imparte la 8 mese la cate 3 ore interval, revenind la fiecare masa 40 g, adminis- trate cu lingurita sau cu pipeta. Complicatiile prematuritatii Prematurii, categorie de nou-nasouticu risc crescut, pot crea adevarate surprize in evolutia lor, prin aparitia brusc sau treptata a unor tulburari care trebuie cunoscute. 1. Crizele de apnee $i cianoza apar in special la prematurii gravi. Se caracterizeaza prin opri- rea completa a respiratiei, oprire care poate dura de la cteva secunde pana la un minut si care este Insotita de cianoza fetei gi extremitatilor. Crizele pot aparea spontan sau pot fi declangate de alimentatie sau de o manevrare mai brusca a copilului; pot fi insa revelatoa- re pentru o infectie respiratorie sau o hemoragie cerebro-meningeala. De regula, respiratia se reia spontan dar, daca este o cauzé organisa, criza se poate solda cu moartea prema- turului, Tratamentul de urgenté consta din usoare stimulari (excitati) tactile pe tegumente; oxigen pe masca, administrat cu o Fi (fractie inspiratorie, care se stabileste prin calculator) sub 0,40; Miofiin 5 mg i... urmat apoi la cate 6 ore de doza de intretinere de 1 mg/kgcorp: eventual cofeina s.c. In final, dacd manevrele esueaza, ventilatie mecanica(ere ee ae 2. Hemoragia cerebro-meningealé este cauzata de fragilitatea capilara a prematirilor, dar gi de traumatismul obstretical, la care se asociazd hipoxia fetala ce Insojeste o nastere pre- lungita $i laborioasé. Se poate manifesta sub doud forme a) hemoragia cerebro-meningealé precoce, a care manifestaiile apar chiar de la nastere: intarziere in declansarea primei respiratii, tip de asfixie alba sau asfixie albastra, cu Apgar foarte sc&zut; b) hemoragia cerebro-meningealé tardivé, la care tulburéirile apar dupa un interval liber de cateva ore sau chiar zile dupa nastere. Manifestarile acestei forme sunt: — convulsii (contracturi musculare involuntare) de diferite tipuri; stare de hipertonie sau hipotonie a musculaturii; paralizii ale membrelor sau ale nervilor cranieni (paralizie facial, paralizii ale globi- lor ocutari); disparitia reflexelor arhaice; crize de apnee $i cianoza sau alte tulburari respiratori; = stare de coma (disparitia completa a sensibilitati, a reactivitati si a motiitatii volun- tare); — febra fara a exista vreo infecte. Pentru confirmarea diagnosticului de hemoragie cerebro-meningealé sunt necesare une- le investigatii si anume = punctia lombara care poate extrage lichid cefalo-rahidian sangvinolent sau xantocrom (gail ui). La microscop se constata prezenta de numeroase hematii vechi, modificate; — ecografia transfontanelara da date imagistice despre focarul hemoragic; = tomografia computerizata (CT) este cel mai sigur examen, aratand sediul si marimea foca- rului hemoragic endocranian. Tratamentul hemoragiei cerebro-meningeale a prematurului este complex si dificil, cu re- zultate nesigure. El const din: a) asigurarea functilor vitale (respiratie, activitate cardiac) cu monitorizarea lor si, la nevoie, instituirea ventilatiei mecanice; b) montarea unei finii de perfuzie endovenoasa continua pentru hidratare $i nutritie endove- noasa total. Se administreaza solutie glucozé 5% gi 10%, solufi electrolitice (de elorura de sodiu, clorura de potasiu, bicarbonat de sodiu), solutii de aminoacizi, solutie de albumi- m8 mand; ) medicatie hemostatic: Adrenostazin si Etamsilat iv., plasma proaspata congelata in per- fuzie; d) Manitol solutie 10% iv. pentru combaterea edemuiui cerebral care insoteste de regula fo- carul hemoragic; €) corticosteroizi: hemisusccinat de hidrocortizon iv. in perioada initiala, apoi prednison per os: f) combaterea convulsillor cu Diazepam ix. 4g) in cazul formarii unui hematom endocranian poate fi necesara interventia neurochirurgicala pentru abordarea $i evacuarea lui h) antibiotice pentru protejare impotriva infectillor intercurente care complica boala. 3. Boala membranelor hialine (detresa respiratorie) const in formarea unei membrane care captuseste bronhiile terminale si alveolele pulmonare, impiedicand schimburile gazoase Rezulta o insuficienta respiratorie acuta prin tulburarea difuziunii gazelor. Cauza principal © reprezinta deficitul de surfactant, deficit caracteristic prematurului, dar boala are gi cauze favorizante: hipotermia, hipoxia, acidoza. Manifestérile boli incep la 2-4 ore de la nastere si constau in dispnee cu polipnee, ciano- 28 , chiar daca prematurul respira in atmosferd de oxigen pur, alterarea starli generale. Leta- litatea este ridicata, Tratamentul este de urgenta si consta din:Lt renee ne! ~ instilarea in trahee de surfactant natural sau sintetic. Acesta reprezinté tratamentul substi- tutiv, adica de inlocuire a substantei care este deficitara; — oxigen pe masca sau prin cateter endonazal — perfuzii cu solutie glucoza 5% gi 10% si cu solutie de bicarbonat de sodiu (impotriva acido- Ze’ care insoteste boala); ~ nutritie endovenoasa totala cu solutii de aminoacizi si albumina umana; in caz de anemie, transfuzii cu concentrat eritrocitar izogrup, izo-Rh; ~ antibiotice de protectie impotriva suprainfectarii bacteriene; ~ in caz de esec, se instituie ventilatie mecanica; — pe toata durata bolii se mentine monitorizarea gazelor sangvine, in functie de care se ajus- teazé administrarea oxigenului: presiunea partiala arterial a oxigenului, saturatia sangelui {in oxigen, presiunea partiala arteriala a dioxidului de carbon, pH-ul sangvin, 4, Anemia prematurului este datorata in principal zestrei reduse de fier cu care acesta vine pe lume, dar in aparitia ei mai intervin gi alte mecanisme. Este totusi in primul rand o anemie carentiala feripriva, in care cea mai scézuta este hemoglobina sangvina. Se instaleazé la cteva saptémani de la nastere si se manifesta prin paloare, polipnee fara vreo cauza pul- monardi, ipsa cresteri in greutate, tahicardie, anorexie. Profilaxia si tratamentul constau in administrarea precoce de fier pe cale orala, incepand de la varsta de o luna, utiizand una dintré' urmatoarele soluti ~ picdturi din solutia de Ferrum Haussmann care contine complex polimaltozat de hidroxid de fier; ~ picéturi din fiote care contine gluconat feros + gluconat de mangan + gluconat de cupru; ~ picaturi din solutia de Fer-sol care contine citrat de fier colina, Nu se dau la varste atat de mici siropuri, capsule sau drajeuri cu fier. Dozele se calculeaza astfel incat sa revina 5 mg/kgcorp/zi de fier elementar. Pic&turile se administreaza intr-o lingurita de lapte, inaintea meselor, iar cantitatea din intreaga zi va fi fractionata in 3 prize. In caz de varséturi, diaree sau semne care indica aparitia de colici ab- dominale intense dupa preparatul de fier, administrarea acestuia se suspenda. Se recomanda asocierea gi cu vitamina C, care se va da din fiole si anume cate 1-2 ml, tot into lingurité de lapte. In anumite cazuri poate fi necesara si vitamina E. Formele mai grave de anemie au uneor indicatie de tratament cu eritropoietina uman& recombinanta (rHuEpo) care se administreaza s.c. sau iv. in doza de 400 u/kgcorp de 3 ori pe saptamana Formele cele mai severe, in care hemoglobina sangvind scade sub 6 gid, necesita trans- fuzii cu concentrat eritrocitar in doza total de 10-15 ml. Aceasté doza se introduce ins fractionat, in ritm de 2-3 mikgcorplora. 5. Rahitismul carential se manifesta mai devreme la prematuri decat la nou-nascutiila termen, prin aparitia la 1-2 luni a craniotabesului (Inmuierea oaselor calotei craniene in zona parie- to-occipitala). Profilaxia rahitismului carential trebuie s fle precoce, din primele saptamani de la nastere. Vitamina D se administreaza sub forma de picaturi din solufii sau de com- primate bine faramate (pot fi diverse preparate: Sterogyl, Vigantol, Vigantolette). Acestea Se dau intr-o lingurité de lapte si doza se calculeaza astfel incat sd revind 400 ulkgcorp/zi Administrarea se face in fiecare zi, dar se intrerupe daca apar varsaturi sau diaree. 6. Fibroplazia retrolentalé (retinopatia prematurului) este o afectiune oculara care duce la deztipirea de retina gi la cecitate (orbire) completa. Se datoreaza mai multor factori prin- tre care hiperoxia (supradozarea oxigenului administrat). Profilaxia bolii consta in suprave- gherea permanenta a concentratiei oxigenului din incubator si administrare de vitamina E. Tratamentul bolii odat& constituite este de specialitate, cu folosirea laserului Pneumonia interstitiala plasmocelulara este denumit’ astfel din cauza apariiei in interstitul pulmonar a numeroase plasmocite. Este produsa de un protozoar parazit, Pneumocystissinursing specific | 91] carinii, care se grefeaz8 pe organismele cu rezistenté antiinfectioasd scazuta . Boala are © incubatie de cAteva saptiméini, astfel incat nu apare imediat dupa nastere, ci uneori du- pa varsta de 3-4 luni. Se manifesta prin dispnee intensa cu polipnee uneori peste 100 respiratii/minut, tira] intercostal, supra- si substemal, cianoza perioronazal, batai ale ari- pioarelor nazale. De notat ca tusea este foarte rara, iar febra lipseste. Diagnosticul este Uneori dificil, examenut radiologic pulmonar necaracteristic si doar decelarea parazitului in exsudatul traheal permite afirmarea cu certitudine a etiologiel .Boala are mortalitate ridica- a, Tratamentul se face fie cu cotrimoxazol (trimetoprim + sulfametoxazol, preparatul roma- nese are denumirea Tagremin), fie cu pentamidina (Lomidin) sub forma injectabila. &. Infeotia cu Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) este posibila prin contaminare in incubator, din barbotoarele pentru oxigen, de pe mainile personalului de ingfiire, de pe ca- tetere, baitele pentru copii etc. Bacilul poate produce leziuni cutanate cu escare, ofitd exter- nd cu nectoz&, infectii oculare, bronhopneumonie, tulburari gastrointestinale, septicemie. Profilaxia este deosebit de important prin respectarea riguroasa a igienei. Tratamentul se face cu cefalosporine din generatia a Ill-a (Ceftriaxon, Ceftazidim) si gentamicina. 9, Sindromul morfii subite se intlneste mai frecvent la prematuri decat la nou-nascutii la ter- men. Cauzele sunt inca incerte, poate fiun stop respirator ireversibil prin lipsa de maturitate a centrilor respiratori sau o displazie (formare defectuoasa a structurilor) bronhopulmonara. ROLUL ASISTENTE! MEDICALE IN ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIALE NECESARE PREMATURILOR in cazul prematurilor, interventille asistentei medicale sunt mai complexe si mai numeroa- se decat in cazul nou-nascutilor a termen 1. Interventii in domeniul igienei — controlul curdteniei riguroase in sectia de prematuri. Va supraveghea efectuarea dez- infectiei curente a peretilor, pavimentului gi mobilierului cu Actisept sau Surfanios (sunt detergenti dezinfectanti care nu degaja vapori toxici); ~ intrarea in sectie numai cu halat al sectiei, incdltéminte separata; ~ portul mastii pe fats obligatoriu, chiar de catre persoane sanatoase; — spalarea mainilor cu apa si spun inainte de manipularea prematurilor; = curatarea incubatorului dupa fiecare ocupant si aseptizarea lui cu unul dintre detergentii mentionafi. Se va usca ins bine interiorul incubatorului prin stergere si aerisiré, ca nu cumwa sa ramana particule de detergent care sunt foarte iritante pentru piele si mucoa- se; ~ schimbarea frecventd a apei distilate din barbotoarele pentru oxigen, care trebuie gi ele periodic dezinfectate. = toaleta prematurului in regiunea perinealé si fesier’, unde, din cauza unor scaune nume- roase, poate aparea eriterul fesier, uneori eroziv. Dupa spalarea cu blandete, regiunea se va unge cu Jecozine, solutie uleioasd de vitamina A sau, dacd exist un eritem fesier deja format, unguente cu hidrocortizon: Fluocinolon, Neopreo, pivalat de flumetazon; ~ biberoanele, tetinele, linguritele, pipetele, cateterele nazogastrice, céinitele si toate ma- terialele folosite pentru alimentalia prematurilor trebuie perfect sterilizate — va interzice accesul vizitatorilor si al persoanelor strdine in sectia de prematuri 2. Interventille in domeniul supravegherii continue a prematurilor = se va urmari aparitia primei mictiuni si prima eliminare a meconiului; existand riscul crizelor de apnee gi cianozé si chiar al mori subite, prematuri, in special cei gravi, trebuie monitorizati permanent. Agezati dezbracali in incubator, ei pot fi bine observatj. Se va acorda atentie culorii tegumentelor, frecventei si amplitudinii miscarilor respiratorii, eventualelor migc&ri anormale ale membrelor, varsaturilor = céntarirea zilnica, masurarea temperaturii corporale, controlul regiunii perineale si fesi- ere pentru a surprinde un eritem fesier in faza incipient;Lc eran noes — urmarirea modului de functionare a incubatorului si reglarea parametrilor de functionare la cotele indicate in functie de gravitatea premeturitatil: temperatura din interior, umidi- tatea, debitul si concentratia oxigenulul, umidifierea corecta a oxigenului prin barbctor, completarea apei distilate din barbotor pand la nivelul marcat pe cilindrul barbotorului asigurarea conectarii perfecte a tubulaturil incubatorului, inchiderea corecta si comple- 8 a capotel sia ,hublourilor’, mentinerea permeabiltati orfcilor pe care se evacuea- 24 dioxidul de carbon. La incubatoarele cu instalafie de alarma, aceasta trebuie sa fie ‘n perfecta stare de functionare gi sd fie reglata pentru a se declansa la depasirea unei anumite valori a temperaturil interioare. 3. Interventile privind alimentatia prematurilor sunt deosebit de importante, data fiind tehnica diferentiata si dificilé in alimentatia prematurilor gravi ~ acolo unde este nevoie, la prematurii fré reflex de supt si nici de deglutite, alimentatia se va face prin gavaj. Este indicata sonca de unica folosint4, schimbatd la 24-48 de ore, c&nd noua sonda se introduce pe cealalté nara; = asistentul medical va invaja mama s8-i mulg& sanul manual sau cu pompite gi, fa in- ceput, va administra ea personal cu seringa cantitatea de lapte necesara. Ulterior poate fi invatataé mama sé faca aceasta operatiune, indicandu-i-se in fiecare zi cantitatea de lapte pentru fiecare masa si manipularea tn conditi de stricta curatenie a tuturor mate- rialelor; = nu trebuie omisa, la sfarsitul mesei, introducerea pe sonda a unel mici cantitati (1-2 ml) de solutie glucozé 5% pentru curatarea sondei precum si inchiderea capatului ei exteri- of cu capacelul care impiedica regurgitarea laptelul din stomac; ~ la prematurii alimentati cu pipeta sau cu lingurita, dupa stabilirea ziinica a cantitatil de lapte pentru fiecare masa, asistentul medical va administra personal alimentatia la in- ceput: apoi va instrui mama cum sa procedeze ulterior; — la prematurit care pot fi aléptati direct la sn (prematuritate ugoara), va supraveghea da- ca mama respect regulile de igiend a alaptari si durata ei maxima (15 minute); ~ se atrage atentia ca o alimentatie intempestiva, in grab, sau cu lapte fie in cantitate in- adecvata, fie administrat la o temperatura necorespunzatoare, poate provoca incidente sau chiar accidente: colici abdominale, varséturi, crize de apnee si cianoza. 4. Interventii pregatitoare inaintea nasteri = pregatirea din timp a tuturor materialelor si instrumentelor necesare teri = verificarea bunei functionari a incubatorului si a instalatiel de oxigen; INGRWIREA NOU-NASCUTULUI $I SUGARULUI Primele ingrijiri ale nou-nascutului asezarea nou-nascutului pe un camp steril imediat dupa expulzie ~ aspirarea secretilor din cavitatea bucala si nazala = legarea si sectionarea cordonului ombilical Pensarea cordonului ombilical cu doud pense hemostatice fa 10-15 cm de inserfia abdo- minala ~ sectionarea cordonului intre cele dou pense efectuarea ligaturii la 2 om de inserfia abdominal ~ sectionarea cordonului la 1 cm distanté de ligatura efectuarea nodului aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical = evaluarea stariiclinice (scor APGAR) = ritm cardiac respiratie tonus muscular momentul nas-CE = reflex de iritabilitate ~ culoarea tegumentelor si mucoaselor = acordaree ingrijrilor in caz de apnee tranzitorie, asfixie alba, asfixie albastra = aplicarea masurilor de prevenire a oftalmiei gonococice — examinarea nou-nascutului in vederea deceléiri unor malformatii congenital vizibile stabilirea sexului, identitaii cntarirea, masurarea inaitimii si perimetrelor (cap, torace, abdomen) uscarea tegumentelor prin tamponarea cu cémp steril cald, pentru a Indeparta surplusul de svernix caseosa” infétarea transport in sectia de nou-nascufi agezarea nou-néscutului in pat ingrijiri pana ta externarea din maternitate asigurarea microclimatului corespunzator (temperaturd, umiditate, luminozitate) supravegherea nou-nascututui functi vitale si vegetative culoarea tegumentelor gi mucoaselor reactia la stimuli senzoriali aparitia si evolutia modificarilor fiziologice (icterul fiziologic. scaderea ponderala, criza hor- monala) observarea aparitiei unor simptome care denota sindrom neurovascular, boala hemolitica sau infectii ale aparatului respirator, digestive efectuarea ingrijirilor igienice pana ja céderea bontului ombilical tegumentele vor fi spailate zilnic (toaleta partiala) cu apa si spun, apoi uscate prin tamponare e regiunea fesiera se va aplica un unguent protector schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori de cate ori este nevoie ingrijrea plagit ombilicale alimentatia nou-nascutului 5 in primele 12 ore ceai neindulcit dupa 12 ore este pus la sn, marind progresiv intervalul dintre mese, durata suptului gi al- temand sani asigurarca conditilor de igiena pregatirea fizica a mamei (halat de protectie, masca, spalarea mamelonului) asigurarea pozitiei pentru alaptare (!a inceput in pat, apoi gezand pe un scaun) instruirea mame! asupra modului de alaiptare la san educatia mamei privind regimut de viafa si alimentatia pe perioada alaptarii, importanta alimentatiei naturale pentru dezvoltarea copilului, ingrijiri necesare a fi acordate la domiciliu vaccinarea B.C.G. 1 ' Interventii la domicitiu Asigurarea conditilor de mediu ~ camera separata, célduroasa, mobilier imitat strict la necesitatile copilului, lumina co- respunzatoare, temperatura optima, curajenie — Alimentatia ~ 88 se facd la aceleasi ore ~ stimularea participarii active a copilului: sa tind biberonul, apoi cana, sa bea singur din cana, sé find in mana un biscuit, iar la 1 an sé foloseasca lingurita ~ calcularea corectd a ratiel alimentare, in functie de varsta(RET ee ee ~ respectarea principillor diversificarii alimentatiei (varsta, stare de sénatate, ordinea in- treduceriialimentelor noi, introducerea treptata din punct de vedere cantitativ, urmarirea toleranei digestive) ~ Igiena corporala ~ bala: ~ Zilnic fa aceeasi ord, de preferinta seara ~ cédita va fi utilizata numai in acest scop — temperatura camerei 22-24° C = temperatura apei 37°C = durata nu va depasi 5-8 minute = nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului = langa cédita vor fi pregatte cele necesare Imbracarii ~ dupa baie uscarea tegumentelor se va face prin tamponare — stergerea ochilor se va face cu o compresa sterla, dinspre unghiul exterior spre cel interior ~ orificlle nazale si auditive se vor curata cu tampoane de vata ‘Somnul = respectarea orelor de somn in functie de varsta — asigurarea unui mediu adecvat somnului: aerisirea inc&peri, fara excitantioptici sau acustic! Regimul de viata = trebuie sé tind cont de particularitatile fiecérui copil, va fi individualizat in functie de var- st, starea de sandtate ~ se vor alterna regulat perioadele de somn, alimentatie, veghe ~ se va evita prelungirea starii de vaghe care poate determina plans, agitatie, intarzierea adormiri !a ora de somn imbréc&mintea ~ lenjeria de corp va fi confectionat din bumbac, de culoare deschis ~ va fi adecvata varstei gi anctimpuiu = ugor de manevrat ~ spalat ziinic, flarta si cleat ~ Educarea sfincterelor: ~ dupa varsta de 5-6 luni copilul va fi agezat cu regularitate pe olit8, la aceleasi ore, dupa alimentatie sau cand se trezeste = Aprecierea dezvoltaril fizice: — greutatea, indllimea gi perimetrele vor fi masurate periodic — se va aprecia functionalitatea diferitelor organe (maturitatea) = se va urmar eruptia dentara ~ Aprecierea dezvoltarii psino-motori ~ constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos, 1 = a -% ‘ 3 Fe, Fig. 16. Baia sugarulu, Fig, 17 Sugar cu pamper.(Ree ee ae ~ aprecierea cuprinde: motricitate, postura, coordonare, dezvoltare senzoriala, compor- tament, limbaj ~ contributia parintilor la 0 dezvoltare psiho-motorie adecvata se realizeazé prin: masaj cu blandete, gimnastica (gradata, progresiv, continuu, efectuand miscari de extensie. flexie, abductie, adductie) joc (contribuie la dezvoltarea atentiei, imaginatiei, capacitatii intelectuale: se pot oferi dupa varsta de 3 luni jucérit viu colorate, din material plastic, lavabil), comunicare permanenta, anturaj placut Aprecierea gradului de nutriie — elemente de referinta: tesutul adipos, turgor, tegumente si mucoase ‘Climatul familial: ~ périntii vor asigura un climat de afectivitate, protectie, calm — se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictiva sau de respingere care poate influenta negativ dezvoltarea copilului Clirea organismului: = factorii utiizati: apa, aer, soare — se incepe de la 2-3 luni de preferat utilizarea mai multor factori o dat, in functie de varsta; aplicati treptat si progresiv Imunizarile active: — contribuie la cresterea rezistentei specifice organismului fata de infectii — se fac dupa calendarul stabilit de MS_ — principalele vaccinari sunt: B.C.G., D.T-P., antipoliomielitica, antirujeolica, antigripala, antinepatitioa Prevenirea accidentelor. — supravegherea atenta si constanta de catre aduli ~ 88 se evite plasarea copilulul pe scaun ~ sd nu se ofere jucarii din mai multe piese, din lemn sau metal, de dimensiuni foarte mici = 8 se masoare temperatura apei de baie gi a alimentelorlichide = 58 se indeparteze din preajma copilului obiecte ce ar putea fi introduse in gura gi apoi aspirate: nasturi, butoni, monede, ace — alimentarea sa se faca corespunzator: cu rabdare, in pozitie adecvata, alimentele tala- te in bucati mici = 58 nu se plaseze paturi si perne in exces, in patul copilulul s& nu se lase la indemana copillor medicamente = 8a se tina copilul in brate cu ambele maini ~ sa se protejeze prizele electrice — 8a se indeparteze obiectele taioase, ascutite — in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului ~ in timpul transportului cu magina sa se imobi lizeze copilul in scaun special prevazut cu hamuri Cu ocazia vizitelor la domiciliul now-nascutului gi sugaruiui, asistentul medical trebuie ~ sa instruiasca mama in vederea efectuaril ingrij- rilor necesare 88 verifice intelegerea informatillor — 8 motiveze importanta acestor ingrlr ~ sa evalueze starea de sanatate a copilulu, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate.EER PT Aspecte ale ingrijirii copilului spitalizat Pentru un copil spitalizarea si boala sunt experiente stresante deoarece este despartit de mediul sau obignuit, de persoanele care-i sunt dragi si din cauza alterairii starii de sanatate. Reactia copilului fa spitalizare si boala depinde de varsta, de experientele anterioare in- tun spital, de sustinerea de care poate beneficia, de capacitatile de aduptare si gravitatea afeotiunii ASTMUL BRONSIC INFANTIL Definitie. Este o afectiune respiratorie de natura alergica, manifestata prin crize de dis- pnee expiratorie paroxistica. Apare in forma tipic’ dupa varsta de 2 ani, la copii sub aceasta varsta se descrie bronsita astmatiforma recurenta Etiologie Cauza determinanta: inhalarea particulelor dintr-un pneumoalergen: praful de casa, par de animale domestice, lana, blénuri, sporii de ciuperci, polen si particule de plante, pulberi de ‘2ina, tesaturi de bumbac sau de in, fulgi sau puf de paséiri, fragmente din trupul acarienilor din paturi sau céirti, produse cosmetice. Un rol important il pot avea alergenele bacteriene din focatele de infectie din organism: hipertrofia amigdaliana sau vegetatile adenoide, Cauze favorizante: sezonul rece, infectille acute ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful, efortul fizic, labilitatea emotionala a unor opi Simptomatologie. Boala se manifesta prin crize paroxistice cu o durata de 12-48 ore, se- arate prin perioade de acalmie, de la cateva saptamani la cateva luni, cnd nu apare nici un simptom = Debutul crizei este brusc, deseori in timpul nopti, cu dispnee de tip expirator: copilul se ridica in sezut gi se sprijind in mini; expiratia este insotita de wheezing perceptibil de la distanta. — Tusea este seaca la inceput, apoi devine productiva; copii mari pot elimina o secretie vas- coasé, albicioasa. ~ in formele prelungite, grave, apare cianoza perioronazala — Febra apare in formele cu etiologie infectioasa sau in formele severe. ~ Sfarsitul crizei este brusc ca si debutul, in formele comune. Tratamentul crizei de astm bronsic. = Miofilin intravenos lent 4 mg/kg corp, apoi per os 3 mg/kg corp la 6 ore ~ Corticosteroizi intravenos, prin spray-uri sau per oral = Bronhodilatatoare simpaticomimetice cu actiune beta-2 selectiva, sub formé inhalatorie sau, pentru copii de varsté mica, comprimate sau suspensii orale = Antibiotice in caz de infectii acute sau cronice reactivare ~ Siropurile expectorante, preparatele cu romergan si efedrina au indicatii restranse — Oxigenoterapie in formele severe, cu cianoza si fenomene de insuficienta respiratorie acu- ta ~ In starea de rau astmatic se adauga tonicardiace digitalice, perfuzii cu solutie de glucoza, bicarbonat de sodiu, reechilibrare hidroelectrolitica. Tratamentul astmului brongic intre crize ~ Preparate de corticosteroizi inhalabile ~ Desensibilizante nespecifice — Desensibilizare specifica la alergenul/alergenii la care copilul a fost gasit sensibil ~ Asanarea focarelor de infectie: vegetatii adenoide, amigdale hipertrofiate, olita medie re- cidivanta = Psihoterapie cu incurajarea copilului si a familiei ~ Balneofizioterapie la mare (helioterpie) sau in statiuni profilate pe afectiune: Govora, Slanic Moldova, Stanic Prahovaee Unele cazuri de astm bronsic, chiar rebele la tratamentele efectuate, s-au vindecat spon- tan odatd cu instalarea pubertati. BRONHOPNEUMONIA Definitie. Este o afectiune pulmonaré acuta, grava, Intalnita pand la varsta de 3 ani, de regula, carcterizata de aparitia multiplelor focare de condensare, centrate pe o bronhie lobu- lara si, cel mai adesea, prezente in ambii plamani. Etiologie Cauza determinant’: infectia pulmonaré aerogend sau hematogend cu pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, sau, mai rar alti germeni bacterien Cauze favorizante: sezonul rece, varsta mica, rezistenta scazuta la infect Simptomatologie Debut brusc in plina sanatate sau in urma une infectii acute a cailor aeriene superioare; Febra foarte ridicata, uneori peste 40 grade Celsius; Dispnee marcata cu polipnee, geamat expirator, batai ale aripioarelor nazale care ritmeaza migeatite respiratori, tira) intercostal, cianoz& perioronazala; Tusea este frecventa, obositoare Starea general a sugarului sau copilului mic este profund alterat, reactivitatea scdzuté, privirea anxioasd, facies suferind, anorexie manifestata prin refuzul sénului sau al bibero- nului; in formele grave se poate instala coma hipoxica; — Deseori se asociazd manifestari de insuficienta cardiaca: tahicardie extrema, gescente, edeme periferice chiar sila fata Investigatii paraclinice: examenul radiologic pulmonar, hemoleucograma, gazometria sangvina, examen bacteriologic din secretia traheala, urmat de antibiogram ‘Complicatii posibile: insuficienta cardiac, convulsile febrile, meningita bacteriand, dia- rea insofita de varsaturi Evolutie gi prognostic Netratata, bronhopneumonia determina in aproape toate cazurile moartea copilului. Sub tratament corespunzator, instituit precoce, sunt multe ganse de vindecare, cu o durata a bo- lii de 7-15 zile. jugulare tur- INSUFICIENTA CARDIACA Definifia. Este incapacitatea cordului de a asigura debitul sangvin necesar organelor si tesuturilor corpului Exista, in functie de sediul de producere insuficienta cardiacd stanga; insuficienta cardiacd dreapta; insuficienta cardiaca globala, interesand ambele parti ale inimi Etiologie Cauze cardiace: ~ unele cardiopatii congenitale; — endocardite, miocardite si pericardite exudative sau constrictive; ~ valvulopatille inimii tn stadiile avansate de evolutie; = aritmiile grave, Cauze vasculare. — hipertensiunea arterialé din glomerulonefriteie severe: ~ fistulele arterio-venoase periferice. Cauze pulmonare $i pleurale. — pneumopatii grave: bronhopneumonie, pneumonii interstitiale severe, pneumonii loba- re intinse;Pit ree ear ne teen! = pleurezii de mare cavitate cu cantitati importante de lichid; pneumotorax; evacuari bruste si in cantitati mari ale unui revarsat pleural masiv’ ~ hipertensiune arteriala pulmonara d. Cauze endocrine. — hipertiroidismul avansat pana la tireotoxicoza; = feocromacitom, e. Cauze sangvine: = anemii severe; = supraincéircarea circulatorie cu lichide perfuzate endovenos in exces. Simptomatologia difera dupa sediul insuficientei cardiace. Insuficienta cardiaca sténga = Dispnee: initial de efort, apoi apare gi in decubit si sub forma de crize de intensificare noc- turna care obliga pe bolnav la ortopnee. ~ Tuse seacd, apoi productiva (tuse cardiaca), = Cianoza perioronazala. ~~ Scdderea tensiunii arteriale. — Oligurie, prin sc&derea debitului sangvin renal. ~ Tahieardie. ~ Aparitia edemului pulmonar acut cardiogen. Insuficienta cardiacé dreapté. ~ turgescenta venelor jugulare; = edeme declive (la gambe) uneor' gi ale organelor genitale exteme. In formele grave si as- cite; ~ hepatomegalie dureroasd la palpare (hepatomegalie congestiva); = varséturi ~ oligurie: ~ tahicardie; scderea tensiunii arteriale. Insuficienta cardiacé globalé reuneste simptomatologia ambelor tipuri descrise mai sus De obicei succesiunea aparitiei simptomelor este de la cele din insuficienta cardiaca stanga lacea dreapta Investigatii para — Examenul radiologic ~ Electrocardiograma ~ Ecocardiografia ~ Presiunea venoasa centrala (PVC) — Hemoleucograma Tratamentul insuficientei cardiace 1. Repaus strict fa pat; pozitia optima este cea semisezanda, care usureaza respiratia si cu membrele inferioare atarnande, pentru a scadea fluxul de sénge catre plaman. La sugari salteaua se agaza pe un plan inclinat, astfel incat capul sd fie la un nivel superior. Digoxin Furosemid Un antibiotic de protectie Oxigenul se administreaza in cazul aparitie cianozei gi al dispneei foarte intense. Se poa- te da pe masca, cateter nazal, clopot semietans. Oxigenul trebuie umidificat prin trecere printr-un barbotor cu apa distilata gi, in sezonul cald, rdcit prin trecere prin vas cu gheata. 6. Colectiile de lichid pleurale sau pericardice trebuie neaparat evacuate. 7. In edemul pulmonar acut, tratamentul trebuie s8 fie mai rapid si mai intens: o sangera- re prin punctie venoasa cu un ac mai gros (procedeu utilizat ast&zi foarte rar si numai in e necesare In insuficienta cardiac’:CRIA ee situatii extreme); punerea de garouri care s8 impiedice intoarcerea venoasa a sAngelui la radacinile a trei dintre cele patru membre, cu slabirea gi rotarea lor la cate un sfert de ord interval; aspiratia secretilor abundente care vin din caile respiratoriiinferioare in faringe si cavitatea bucala. 8. Reducerea consumului de lichide si a lichidelor perfuzabile. 9, Alimentatia redusa, initial, la regim hidrozaharat apoi lacto-féinos vegetarian fara sare, in cantitati mici gi repetate. INGRIJIREA COPILULUI MARE CU GASTROENTERITA ACUTA SI ENTEROCOLITA ACUTA Definitia. Se foloseste termenul de gastroenterité acuta daca exist asocierea de scaune diareice cu varsaturi numeroase, pana la intolerant gastric, pentru o perioadé de timp limi tata si relativ sourta: 1-3 saptamani, ‘Simptomatologie Scaune modificate, semilichide sau tichide, uneori mucosanghinolente, in numar variabil in functie de gravitate. Varsaturi absente, rare sau numeroase, in functie de componenta gastrica. Apetit disparut in majoritatea cazurilor: in formele ugoare insdi, el poate fi pastrat Colici abdominale, in special in enterocolite. Febra, uneori foarte ridicata, in functie de germenul infectios in cauza, Stare generalé bund in formele usoare; in formele grave poate fi profund alterata. Pierdere in greutate, dupa intensitatea si durata manifestarilor boli Colaps prin hipovolemie gi de cauza infectioasa in formele grave, Semne de deshidratare acuta (mai putin pregnante ca la sugar si copilul mic): uscéiciunea tegumentelor si a mucoaselor este intensd, oligurie Probe de laborator Coprocultura. Hemoleucograma. lonograma serica tn formele grave, urmarind stal librul acido-bazic. Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului mare cu gastroenterita sau entero- colita acuta: 1. Urmérirea evolutiei manifestariior digestive: numérul si aspectul scaunelor, varsaturile. Durerile abdominale si totodaté modificarile in starea generalé a bolnavului, aparitia sau scéderea febrei etc. Cantarirea la intervale scurte a copilului Stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente permise si controlarea respecté- Tijlor de ctre micul bolnav si de ctre familia acestuia 3, Recoltarea probelor de laborator mentionate (coprocultura, hemograma, ionograma serica) si Integistrarea rezultatelor. 4. La indicatia medicului, montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare, urméirirea rit. mului in care aceasta se desfasoara si cum este tolerata. 5, Efectuarea tratamentului si urmarirea modului cum acesta este tolerat. Eventualele reacti secundare de semnalat. 6. Pentru o perioada de timp variabila, va recomanda abtinerea de la alimentele ,cu risc*: pru- ne, porumb, pepene, pere, caise verzi, ceapa, usturoi, seminfe, varza, fasole uscata, sa- lata de vinete, conopida, sueuri, sosuri grase, lapte batut, inghetata, creme de cofetdrie si torturi ete, ea pierderilor hidroelectrolitice-si echi-anual de nursing pentru clevi in aul iat coor PosticealeSaitae—Volumul3 INFECTIILE TRACTULUI URINAR (ITU) Pot exista infectii inalte ale tractului urinar (pielonefrita acuta si cronica) si infectii joase (Pielocistite, cistite). La copil insa, cel mai adeseor' tractul urinar este afectat in totalitate Etiologie Cauza determinanta: patrunderea germenilor bacterieni pe caile urinare: Escherichia col, bacilul Proteus, enterocos, Klebsiella, stafllococ, Pseudomonas aeruginosa (bacil piocianic). Cauze favorizante: ~ malformatii congenitale ale aparatului urinar: hidronefroza congenitala, stenoza ureterala, dedublarea pielo-ureterala. anomalii ale jonctiunii pielo-ureterale, rinichi ectopic; — refluxul vezico-ureteral — sexul: sunt mai frecvente la fetite: = frigul, in special la membrele inferioare si in regiunea lombara; ~ litiaza urinara care se poate suprainfecta; ~ compresii asupra tractului urinar, produse de vreo formatie tumorala de vecinatate: — infectiiintestinale repetate sau prelungite (se propaga pe cale limfatica sau sangvina). Simptomatologie — Febra apare in perioadele de acutizare, putand fi ridicata si prelungita. In perioadele de latenta, copilul este afebri — Durerile repetate au sediul fie in regiunea lombara, fie abdominal, necaracteristic. Ele sunt variabile ca intensitate, uneori devin colicative, ~ Tulburan digestive (anorexie, varsaturi, diaree) la sugari si copii mici — Fenomenele vezicale: usturimi la mictiune, disurie, polakiurie, tenesme vezicale. ~ Urina este tulbure, uneori cu flocoane care sugereaz prezenta puroiului (piurie). Mai rar apare hematurie macroscopica. ~ Poate apare enurezis la copili car2 pana atunci aveau controlul asupra sfincterului vezical Investigati ~ Examenul de urinas ~ Probele de numarare a elementelor figurate din urind (Addis- Hamburger si Stansfeld-Webb) = Urocultura este proba cheie care indica germenele cauzal. = Hemoleucograma. — VSH. ~ Ecografia de rinichi gi ci urinare poate pune in evidenta = matformatii congenitale; — modificari de volum ale rinichilor si ale callor urinare; — modificarile sistemelor pielocaliceale; = calculii existenti in caile urinare. ~ Radiografia renala simpla si urografia cu substanja de contrast (Odiston) Uretrocistografia mictionala. Tratament: Nu este necesara nicio dieta, exceptand cazurile ajunse in stadiul de insuficienta renala cronica cu azotermie fix, Se recomanda multe lichide. 2. Chimioterapice si antibiotice in cure alternative, cte 10 zile, in functie de antibiograma. Tratamentul se efectueaza sub controlul uroculturi, pentru ai se verifica eficienta In cazut infectillor joase ale tractului urinar (cistite) pot fi utile gi baile fierbinti de sezut, cu o solutie slabé de permanganat de potasiu, dar numai seara, inainte de culcare, pentru a pu- tea imediat sa se intre in pat, la cdldurd, riscand altfel s8 agraveze fenomenele. Tratamentul chirurgical urologic este necesar in cazul unor malformatii obstructive ale trac- tului urinar; in refluxul vezico-ureteral accentuat. 5. Inlitiaza renal da rezultate bune metoda neinvaziva de litotripsie extracorporeal. 4Cerra rsing specific | 101 | GLOMERULONEFRITA ACUTA DIFUZA POSTSTREPTOCOCICA Definitie. Este o afectiune in care streptococul beta-hemolitic acjioneaza de la distanta (dintr-un focar de infectie, de obicei amigdalian) prin antigene si toxine asupra rinichiului, de- termindind leziuni de tip glomerular. Etiologie + Cauza determinant: infectia ou streptococ beta-hemolitic; se poate produce: = dintr-un focar cronic de infectie amigdaliand (amigdalita cronica hipertrofica). de la un focar de ofité medie supurata cu streptococ; de la un.erizipel (denumita streptococica circumscrisé nesupurata); dupa scarlatina; dupa pneumonie sau pleurezie purulenta cu streptoco ~ in cursul unei septicemii streptococice. + Cauze favorizante — varsta peste 3 ani; = frigul; anginele repetate, in special cele pultacee. ‘Simptomatologie. Initial exista o infeotie stretococic’ (amigdalité pultacee, impetigo ete.) Urmeazai un interval liber (fara nici un simptom) de circa 2-3 saptamani, Apoi bruse, debutea- 28 glomerulonefrita acuta poststreptococica = copilul se scoala dimineata cu edeme palpebrale gi ale gambelor; — urina are aspectul spalaturii de carne (hematurie macroscopica); = urineaza in cantitate mica gi la intervale rare (oligurie); ~ uneori acuza cefalee, greturi si dureri lombare; ~ controlul tensiunii arteriale arata hipertensiune, uneori mult peste valorile normale Investigatii de laborator ~ Examenul sumar de urina; — Numararea elementelor figuratedin urina (probaAddis- Hamburger si proba Stansfeld-Webb). ~ Urocultura este steriié. Streptococul ramdne cantonat la sediul infectiei (amigdale, focar otic, leziuni cutanate), actionand de la distanta; — Hemoleucograma; . - VSH; = Titrul ASLO este crescut, dovada a infectiei streptococice; — Uneori exsudatul faringian poate pune In evidenta streptococul beta-hemolitic; — Ecografia renal, ‘Complicatii po: ~ Insufiecienta renala acuta se caracterizeaz8 prin aparitia anuriei, respiratie acidotica Kussmaul, tulburéri digestive (anorexie, great, varséturi, uneori si diaree) si modificariim- portante ale probelor de biochimie sangvina. — Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin cresteri importante ale tensiunii arteriale, ce- falee, tulburari de vedere, uneori convulsii tonico-clonice. — Edemul pulmonar acut. Apare dispnee tot mai accentuatd, tuse spastic, respiratie incarca- 18 cu secret, sputd aeratd rozatd In jurul guri, cianoza, senzatie de sufocatie. Tratament 1, Repaus la pat pe toaté perioada ct se mentin simptomele clinice $i urea crescuta. Apoi repausul va fi mentinut in cas. Se va evita frigul. Dieta de crutare renala, desodata, cu realimentare progresiva astfel: ~ primele 2-3 zile regim hidrozaharat (cesi, miere, dulceata), cu restrictialichidelor in caz de hipertensiune arteriala importanta; — urmeazéi introducerea fructelor si a zarzavatur struguri, pepene; supe de zarzavat. r: Salata verde, rosii (tomate), mere,er eerie teas dupa alte 2-3 zile: cartofi in supd, fierti sau copti, orez bine fier. dupa alte 2-3 zile: unt, produse fSinoase diverse (macaroane, paste, taitei) introduse in supa sau consumate cu dulceata; paine fara sare; 0 data cu normalizarea ureei sangvine se introduc primele proteine de origine animala: branza de vaci; urmeaza carnea slaba, sub forma de rasol; oud fierte; smantana; laptele se administreaza in finalut dietei ‘in convalescenta se poate trece de la regimul sever desodat la un regim hiposodet, evitan- du-se doar excesul de sare, Regimul alimentar se imbogaiteste rapid. 3. Antibioticoterapia antistreptococica. 4, Medicatie antihipertensiva. 5. Prevenirea insuficientei renale acute. 6. In encefalopatia hipertensiva: antihipertensive in mod susfinut. 7. In edemul pulmonar acut: pozitie semigezanda de confort respirator: punerea de garouri la rAdacinile a trei din cele patru membre, cu rotarea lor cate 10-15 minute, astfel se prelungeasca lipsa de irigare a nici unuia peste ¥ ord; antihipertensive; hemodializa INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII Definifie. Convuisiile sunt contracturi musculare involuntare, intense, tonice si clonice, ca- re apar in crize si sunt, cel mai adesea, Insotite de pierderea cunostintei. Descrierea unei crize de convuisiitipice, generalizate, arata ca parourge urmatoarele faze |. Debutul brusc, care poate fi in pliné sénatate sau tn cursul unei boli, Copilul ramane dints-o data imobil, cu privirea fix, igi pierde cunostinta gi poate cadea, daca efa in picioare. Il. Faza tonica: imediat, intreaga musculaturé a corpului intra intr-o contractura tonica (parintii descriu: ,a devenit teapan ca o scéndura"). Din cauza acestei contracturi, trun- chiul si membrele sunt rigide, capul dat pe spate. globii oculari proiectati in sus (plafonea- 8) ,ochii sunt dati peste cap", maxilarele sunt inclestate. Insdsi musculatura respiratorie este contractata, astfel incat respiratia este oprita pentru scurt timp gi fata poate deveni cianotic’. Aceasta faz dureazé 30-60 secunde. Faza clonic 0 succede imediat: urmeaza o serie de contracturi musculare scurte, saca- date, ritmice, repetate care cuprind toate grupele musculare: = capul se clatina ritmic in aceeasi direotie (lateral sau in extensie); ~ la fata, schiteaza o serie de grimase prin contractile musculaturii mimicii; = la pleoape, se observa cum acestea palpita ritmic: = globii oculari sunt si ei animati de migcari; — mandibula se inclesteazé si se desclesteaza tn acelasi rtm = limba este propulsata si retrasé succesiv, astfel incat poate fi prinsé intre dinti si musoata; = umerii se ridica si se coboara ritmic; ~ antebratele se flecteaza pe brate prin migcari repetate; — pumnii se inclesteaza si se desclesteaza in aceeasi succesiune; — membrele inferioare fac migcdrile cu o amplitudine mai micd dar lovesc $i ele ritmic pla- ‘ul pe care se afl; ~ respiraia este zgomotoasa, prin faptul c@ musculatura toracicd se aflé angrenats in acelasi timp de contracturi Alte tulburari sunt ~ secretie salivaré abundenta (,face spume la guri’), iar daca limba este mugcata in cursul carrlor descrise, sputa devine sangvinolenta; — pierderea de urina si, mai rar, de materi fecale este posibila, mai ales in crizele de mare rau epileptic; = se produce tahicardie si deseori febra;om ue eae — in cazul unor contractus! foarte violente se pot produce fracturi osoase sau accidentari prin lovirea de corpuri dure. Durata fazei clonice este variabita, de la 5 minute la 30 de minute si ea se poate repeta. IV. Faza de rezolutie. Contracturile musculare inceteazé, musculatura devine flasca, copilul isi revine parfial, este ins dezorientat si chiar obnubilat, acuza o senzatie de oboseala extrema, cade rapid intr-un somn profund si de duratd, uneori intr-o adevarata coma post- convulsiva (sau postepileptica). Alte tipuri de convulsii - Convulsii localizate la 0 jumatate de corp (hemiconvulsii) sau chiar la un singur membru (convulsii localizate, de tip jacksonian). Acestea de obicai nu sunt insotite de pierderea cunostintei Convulsii care nu sunt formate decat din faza tonicd, fiind deci de o duraté mai scurta = Conwulsii in care contracturile musculare sunt inlocuite de o stare de pierdere a tonusului muscular: se numese convulsii atone. Etiologie. Convuisiile la copil recunosc un numar mare de cauze determinante care se lasificd in cinci grupe principale: a. Convuisii febrile, Acestea apar la copii intre 3 luni si 5 ani, cu ocazia unor stari febrile ca- re depasesc 38°C. ». Convulsii organice. Acestea tin de boli organice ale sistemului nervos central si au un ca- racter mai mare de gravitate. Pot aparea in: — meningite, in special in cele purulente si in meningita TBC; ~ encefalite de toate tipurile; — traumatisme cranio-cerebrale; — tumori cerebrale si alte neoformatii endocraniene: chisturi, tuberculoame ete. — hemoragii cerebromeningeale netraumatice (in hemofilie, purpura trombocitopenica, le- ucemii acute); — tromboflebita sinusurilor endocraniene: — vasculitele cerebrale din colagenozé (lupus eritematos sistemic); — unele encefalopatii cronice infantiie cu leziuni corticale; — boli maligne (spre exemplu leucemii acute) cu localizare in SNC; — edemul cerebral acut care poate fitraumatic, infectios, prin hiperhidratare: prin supstante toxice etc. ; — encefalopatia hipertensiva din unele boli renale glomerurale; ~ unele cazuri de hidrocefalie ~ insolatie. Pentru fiecare dintre aceste boli, simptomatologia clinica si probele de laborator modifica te sunt caracteristice. ©. Convulsii metabolice. Au drept cauz& modificarile biochimice rele stari patologice — hipocalcemia, intalnita cel mai frecvent in tetania rahitigena si in hipoparatiroidism; ~ hipoglicemia, intainita la prematur si in caz de supradozare a insulinei in cursul trata- mentului diabetului zaharat, hipoxia, intalnita in bolile respiratorii grave (bronhopneumonie, in asfixie, in crizele hk oxice din cardiopatiile congenitale cianogene); — alcaloza, intainita in crizele de ,hohot de plans” (convulsii fective); — Riponatremia din boala diareica acuta grava cu sindrom de deshidratare acut’; = hipomagnezemia din diareile pretungite cu stari carentiale. Convulsiile toxice apar tn intoxicate acute accidentale si in cazul unor medicamente su- pradozate sau rau tolerate, e. Convutsiile epileptice. Cauzele favorizante ale convuisillor sunt: ~ varsta mica: pragul convulsivant este cu atat mai coborat cu cat copilul este mai mic; plasma, Includ urmétoa- a.ee predispozitia familiala: se citeaza in special in cazu! convulsillor febrile leptice: rahitismul florid, predispunand la convulsii in cadrul tetaniei rahitigene; = accidentele cu implicarea craniului, in care se pot produce hemoragiiintracraniene, hema- toame sau edem cerebral acut posttraumatic. — hemoleucograma, utilé in infectii; punctia lombara in caz de suspiciune de meningita sau hemoragie cerebro-meningeald; — examen de fund de ochi; probe biochimice de sange: calcemie totala si calciu icnizat, glicemie, fosfatemie, magne- zemie, ionograma serica; — radiografie craniana sau tomografie computerizaté craniand; ~ electroencefalograma (EEG) Tratamentul crizei de convulsii: 1. Un medicament anticonvulsivant, administrat pe cale injectabila; Pozitionarea copilului in aga fel incat s8 nu se accidenteze c3zAnd din pat sau lovind vreun ‘obigct dur sau fierbinte, Pentru a evita céiderea limbit in faringe, precum si aspirarea even- tualelor varsaturi care pot surveni, se recomanda pozitie in decubit lateral, nu in decubit dorsal, cum exist’ tendinta; 3. Impotriva febrei, supozitoare antitermice; eventual baie clduta récita treptat; Puncjie lombara decompresiva in convulsile care nu cedeaza la nici un tratament sau sunt suspecte de etiologie meningitica; 5. Oxigen in caz de tulburari respiratorii; in timpul crizei este strict interzisa administrarea orala de lichide gi de orice medicament. Profilaxia convulsiilor. Este destul de greu de realizat, data fiind varietatea mare a cau- zelor. Totusi, unele masuri pot avea rezultat in prevenirea unor crize: Combaterea febrei, imediat ce apare, in special fa copilul mic prin mijloacele cunoscute: su- pozitoare antitermice, sirop cu paracetamol, eventual baie clduta racita treptat. La copii cu convuisii febrile in antecedente este indicat tratament sistematic zilnic. La copili diagnosticati cu epilepsie cea mai sigura profilaxie o reprezinta tratamentul antiepi- leptic de fond, pe cale orala, administrat zitnic, in dozele stabilite de medicul de specialitate. La copiii rahitici, tratamentul rahitismului si asigurarea unui aport de calciu pe cale oral’ chiar si In lunile cand nu primesc vitamina D, cel putin cate dou’ séptamani pe luna — La copii diabetici, dozarea corectd a insulinei, Rolul asistentei medicale in ingrijirea copilului cu convulsii: in criza, interventia de urgent cu tratamentul anticonvulsivant (dozele find stabilite de me- dic, ca si ritmul de administrare) plus celelalte mAsuri (pozitia de siguranta, pentru evitarea accidentelor, controlul limbii gi al respirafiei, combaterea febrei etc.). Atentie la manevrele contraindicate si sa nu se administreze nimic pe gura. Intre crize, pentru profilaxia unor alte manifestari convulsivante in colaborare cu familia, S& asigure respectarea medicatiei prescrise si masurile preventive in caz de febra, in special ta sugari si copiii ici, DIABETUL ZAHARAT Definitie. Diabetul zaharat este boala metabolic datorit’ deficitului primar de insulina, hormon secretat de celulele tip B din insulele Langerhans situate in zona endocrina a pancre- asului, adic’ in coada acestui organ. Etiologie ~ Cauze genetice, care explica aparitia mai multor cazuri in aceeasi familieCRAM ee baad Unele viroze care au actiune directa sau indirect asupra celulelor producatoare de insuli- 1n&: virusul urlian (agentul perotiditei epidemice), mixovirus influenzae (virusul gripal), viru- suri Coxsackie, virusul Epstein-Barr. Unele substante toxice. Unele medicamente: Factori serologici Stadializarea diabetului zaharat infantil: |. Stadiul prediabetic: suspiciune pe baza datelor familiale, cu prezenta unor cazuri, rude de gradul | cu copilul Nl. Diabet zaharat latent, asimptomatic: fara manifestari clinice, cu hiperglicemie postprandi- ala persistenta si glicozurie, Il, Diabet zaharat manifest, compensat: hiperglicemie gi glicozurie permanenta. IV. Aparitia acidocetozei diabetice, uneori ca prima exprimare a boli, ale carei semne anteri- oare nu au fost sesizate; alteori in urma neglijarii tratamentului, Se manifesta sub forma de coma diabetics. Simptomatologia diabetului zaharat infantil compensat: Debut insidios cu polifagie, polidipsie, poliurie progresiva. Utterior poliuria devine atat de intensa incat apare si enurezis. Stare de oboseala. in pofida consumului crescut de alimente, copilul slabeste. Uneori apar piocermite (furunculoza) cu caracter recidivant. Neglijat si netratat, apar la un moment dat simptomele de acidccetoza diabetic cu declangarea comei. Investigatii de laborator: Glicemia este constant crescuta; Examenul de urina: glicozuria este constant prezent4. Valoarea glicozuriei poate depas 200 g glucozai24 ore; Testul tolerantei orale la glucoza este recomandabil numai in perioada de latent, asimp- tomatic’ a diabetului Colesterolemia are valori crescute la acesti copii. La fel gi lipidemia totala. ‘Tratament: dietoterapia in diabetul zaharat de tip | infantil: : Sunt interzise din alimentatie urm&toarele alimente, prea bogate in mono- sau in dizahari- de: zaharul (zaharoza) si toate produsele zaharoase de cofetiie, adica prajiturile preparate cu zahar, ciocolata, rahatul, bomboanele, inghetata, biscuitii preparali cu zahér, cozonacul, coli- va. Dintre fructe, se interzic strugurii, perele dulci, curmalele, stafidele, prunele uscate, pepe- rele galben, caisele dulci, smochinele. Dintre bauturi sunt interzise siropurile, mustul, berea. ‘Sunt permise, dar intr-o cantitate bine determinaté si masuraté, urmatoarele produse cu tun continut mai bogat tn glucide: painea, mamaliga, cartofi, pastele fainoase, grisul, orezul, fasolea, mazarea uscata, sfecla, morcovi legumele trebuie sa fie cAntarite, curatate si fierte, Pentru a avea un rezultat exact al compezitei lor), laptele, iaurtul, casul, urda, branza de vaci, unele fructe (mere, zmeura, cpsuni, fragi, piersici, portocale, cirese, visine, banane). Alimentele sarace in glucide si care sunt permise fara restrictie sunt reprezentate prin car- ne sub toate formele si preparatele, pestele, sunca, unele mezeluri, branzé telemea, bran- 8 topita, cascaval, unt, smant&na. uleiuri vegetale, prin legume sérace in glucide cum sunt rosiile (tomatele), patkagelele, vinete, salata, varza, conopida, spanacul, dovieceii, ardeii grasi ridichile, fasolea verde, bamele, ciupercile comestibile, castraveti, loboda, stevia, urzicile. Toate aceste produse vor fi repartizate in mod eciilibrat la 3 mese si 2 gustari pe zi, ast- fel incat s& nu existe vreo masa cu exces de glucide in detrimentul alteia, aproape total lipsi- {8 de hidrati de carbon, Regimurile alimentare se alcatuiesc tinand seama de varsta copilului, de greutatea sa, de toleranta digestiva (de regula foarte buna!) si chiar de preferinfele sale. Regimurile trebuie sa evite monotonia si excesele cu vreun produs alimentar anume.‘Manual de nursing pentru elevii din anu ll ai Scolilor Postliceale Sanitare - Volumuil 3 Tratamentut cu insulina Poate fi administrata o singura data pe zi, cu o ora inaintea mesei principale, daca se foloseste o insulind mixté sau cu actiune intermediara. Daca se foloseste insulina cu actiune rapid, cantitatea se fracjioneaza in 3 injectii, fiecare cu céte % ord tnaintea meselor. Dozele nu vor fi egale, cea mai mare administrandu-se inaintea mesei celei mai bogate, adica la pranz. Injectille cu insulina se fac subcutanat, folosindu-se, in mod succesiv regiunile deltoi- diene stanga si dreapta, apoi fata externa a coapselor, stanga si dreapta, apoi regiunile para- ombilicale ale peretelui abdominal anterior, sténga si dreapta. Nu se va folosi dezinfectarea local cu alcool inainte de injectie, deoarece contactul cu alcoolul inactiveaza insulina. Doza se ajusteaza mereu, in functie de nivelul glicemiei. Obiectivul urmarit este mentinerea unel glicemii pe nemancate cuprinsa intre 80-150 mg/dl. Valorile mai mari impun marirea dozei de insulin, existand riscul aparitiei acidocetozei. Valorile mai mici necesita reducerea dozei de insulin, pentru a preveni pericolul hipoglicemiei. NURSINGUL IN AFECTIUNILE PEDIATRICE Manifestari de dependenta ~ varsta — dezvoltarea fizica — dezvoltarea psihomotorie — reactia la spitalizare: neliniste, fricd, plans, agresivitate fizica si verbal — antecedente medicale — se vor aprecia gravitatea problemelor anterioare si repercusiunile lor asupra obisnuintelor si posibilitatiior de crestere gi dezvoltare — spitalizari gi experiente anterioare — reactia la spitalizéirile anterioare, mod de adaptare — efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior — sustinerea de care poate beneficia, in ce masura familia poate vizita copilul, doreste s8 0 facd si sd participe la ingrijri — manifestari ale afectiunii prezente Probleme de ingrijire — potential de alterare a nutritiei: deficit - cauze posibile: refuz de a se alimenta, durere, re- actie la spitalizare — potential de infectie - cauze posibile: deficienta sistemului imunitar, necunoasterea masu- tilor de protectie impotriva agentilor patogeni ~ potential de accidentare - cauze posibile: mediu necunoscut, constrangeri fizice, deplasa- re nesigura ~ perturbareasermnului—cauze posibile: mediu necunoscut, lipsa parin tratamente — anxietate — cauze posibile: mediu necunoscut, tratamente injectabile, despartire de parinti — alte probleme legate de afectiunea pentru care a fost spitalizat. ior, durere, interventii, Obiective de ingrijire = asigurarea condifilor de mediu = diminuarea nelinisti ~ reducerea durerii fizioe — diminuarea manifestarilor de dependenta legate de boat’ ~ promovarea cresterii si dezvoltarii = prevenirea complicatiilor — prevenirea accidentelorInterventiile proprit Pete i nea delegate ale asistentei medicale asigurarea conditilor de mediu — microclimat corespunzator (temperatura, luminozitate, umiditate), mediu securitar (plasarea patului la distanta de surse de caldura, plasarea de bare laterale sau plase la paturi, indepartarea obiectelor taioase) lenjerie de pat si de corp curata, jucarii in functie de varsta abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentatie in funotie de varsta pregatirea copilului pentru interventii gi tratamente — explicarea tehnicilor pe Intelesul copilului (in functie de varsta), va fi asat s& manevreze anumite aparate si instrumente (fara a exista pericolul desterilizari) si sa le utilizeze ca pe o jucdrig, pe cat posibil se vor evita masurile de constrangere, va fi felicitat si recompensat pentru comportamen- tul din timpul interventiei permiterea punerii in practica a abilitétilor dobandite: mers, imbracat, dezbracat, ali- ‘mentat singur (in masura permisa de boala si sub supraveghere) oferirea de activitati de destindere utiizand materiale care pot fi aduse de parinti: jocuri, Arfi, casete audio cu muzica sau povesti, casete video cu desene animate incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon asigurarea ingrijrlor igienice — indrumarea si supravegherea in cazul copiilor mari, efec- tuarea acestora in cazul copillor mici ‘supravegherea copilului - masurarea functillor vitale si vegetative, observarea tegu- mentelor si mucoaselor, observarea starii generale, aprecierea comportamentului recoltarea produselor bilogice $i patologice asigurarea alimentarii copilului - verificarea alimentelor primite de la bucataria dietetica (daca corespund regimului si dac& au temperatura corespunzétoare), supravegheaza alimentatia celor care se autoservesc, alimenteaza sau ajuta in alimentatie copili mici, se acorda timp suficient alimentarii, se observa apetitul, cantitatea de alimente consu- mata si aparitia unor simptome dupa alimentatie (greata, varsaturi, diaree) administrarea tratamentului prescris, aplicarea masurilor de prevenire a infectiilor nozocomiale - curatenie, dezinfectie, ste- rilizare, izolare, purtarea echipamentului de protectie, interzicerea vizitelor persoanelor straine, respectarea circuitelor functionale participarea la examinarea medicalé a copilului prevenirea accidentelor — nu se lor lasa medicamente la indeména copillor, se va veri- fica temperatura alimentelor si lichidelor ce urmeaza a fi oferite, supraveghere atenta, trierea jucariilor educatia mamei privind ingrij le ulterioare la domiciliu STUDIU DE CAZ — COPIL FEBRIL Numele: B. Prenumele: A. Varsta: 3 ani si 8 luni Domiciliul: Bucuresti/Sector 1 Mama: B. V. — ocupatia: casnica; varsta: 25 ani Tata B.N. — ocupatia: somer; varsta: 28 ani Pe data de ....ecccseoesesnsssee..S@ interneaza in sectia Pediatrie a Spitalului Elias cu diagnos- ticul de Angina pultacee. La internare copilul prezinta: febra ridicata 39,9°C;' = amigdalele sunt rosii, acoperite de un depozit alburiu. — ganglionii submaxilari, la palpare si de pe laturile gatului sunt inflamati, varsaturis anorexie: disfagie sete; dispnee 40 Rimin.; tahicardie = 135 P/mm; Copilul acuza cureri abdominale, cefalee. La examenul clinic al copilului se constata: ~ limba saburala, prezinta halend fetid’, indurati, sensi- bili gi durerogi Gi |_Nevola | Plagnetticde | obiective Intervent Evaluare Y |hevee de |Riperermie | ra0820 Pacem! | Irpacheres blnavl Or 1000 amenine fmantesag pin |sBnumaipreare | cuceseestinumese.- _ |Pacentul ay temperature [fers dcoris [feoainurmstcace | Admnisvez un medicament [rei resins corpuiul | pocesuiuinfectios|30demin anittermi lgoeainin, [feb inte Daracetamal, syportoae) a normale ines medic Newiade | Divi Ora 1000 Pacers |~ Ait siayezboinawsinere [Oe 1050 carespie finrespraje |B prezmterespiatie| poate care sasifavozeze | Pacientl sia aavezo |sicresbre ——[imbunstitsin | fesprejie, poaiasemifecnds, mbunsts jeje | antes Gecursde sce | Adminisves vat peat adecaid [pintahioneess [min medicarnencos anc fahicorce, dons medietu | hiperten ~ Administrez oxigen prin rash Neveu deo Ge ii00 Fecen | sustnfaebonewit jer [Oe 1400 bessides Sheechibat | inpoctieseriesinda sdve | Bohnavat se mane alimentlesiendeelapatl | rirteazs acentuluautcoiulss | simandris procesuiineyios manance almente semisoide | corespunzitor (istecelegume,aursi— ealtatv si fructe Binecoapte) oneety vars sale = [Reviades Se 1300. Pacer |- sominfac balan a= | re 1500 slimina—|marvfestas prin |séfecapabisé | pacntulin decubt tera cu_|Dup 2 ore wtrsituicatorts|ruma'preznte | Eapul neo pares aduc vie | bolnavul nu Brocesuiuinfectios deshaterarein 2ore| renal ange gu ra prezincs ~ Wsdminisreichise:ceat_—_|Semne se de et apa minerals a Geshcrorare tempertur camerel ~ Lainaiatia ede aeminster o fol de meteloprrid 5 [Navola dee |Postueinadecvid [Ora eo Pacenal | Aeresc camera pacentulures [Om 1700 semigca | manifesrd prin |sdsepoatt mica |incicaja medicuuiadminvez | Pacentut aifcutatea dea |adecvat vaste sale |calmante, jut copilsse mie |e mise8 semgcadatorts Jindecuss de oor | cava pag Corespunaztor éefaee arse se