COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CP 012/1-2007 Document tehnic unificat elaborat sub coordonarea MINISTERULU! DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE $! LOCUINTELOR DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTII IULIE 2008ee — -—- -Preambul Prezentul cod de practic pentru producerea betonului a fost elaborat in baza prevederilor art. 4 din Ordinul MDLPL nr. 577 /29.04.2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea |, nr.374/16.V.2008 si are avizul 1.212008 al Comitetului tehnic de coordonare general al Ministerului Dezvoltaril, Lucratilor Publice si Locuintetor, Prezentul cod de practica a fost elaborat prin comasarea textelor urmatoarelor documente: = reglementarea tehnicé NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului lucrarilor din beton, beton armat gi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonulu executarea = standardul SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate” cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 si erata SR EN 206-1:2002/C91:2008 = standardul SR 13510:2006 “Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate, Document national de aplicare a SR EN 206-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008 Anexele normative din prezentul cod de practic’ sunt: anexele A, B i C din standardul SR EN 206-1:2002, anexele F si din standardul SR 13510:2006 gi anexele | si O din normativul NE 012/%-2007 Anexele informative din prezentul cod de practica sunt: anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 gi anexele H, M si N din standardul SR 13510:2006. Anexa D (informativa) Bibliografie din standardul SR EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsul codului de practica pentru c& prevederile acestela au fost preluate la capitolul 2 Referinte normative al prezentului cod de practica. ‘Anexa G (informativa) Cerinte privind exactitatea echipamentului de dozare din standardul SR EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsul codului de practica pentru ca nu mai este valabilé conform prevederilor standardului SR EN 206-1:2002/A1:2008 (art.9.6.2.2) La capitolul de referinfe normative sunt indicate editile standardelor si reglementarilor tehnice romane in vigoare la data elaborarii normativului NE 012/1-2007. Se recomanda ca utilizatori sa se informeze periodic supra calor mai recente edit ale documentelor de referinta. Pentru aplicarea acestui cod de practica se utiizeaz8 standardele romaine, europene $i_ internationale la care se face referinta (respectiv standardele romane identice cu acestea). Urmatoarele standardele europene $i internationale la care se face referire in textul codului de practicé nu au standard roman corespondent: ISO 2869-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173. ‘Acest cod de practic face trimitere la Directiva 90/384/CEE care a fost transpusa In Hotarérea Guvernului 1r.1016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementaiilor tehnice, precum $i al regulilor referitoare la servicille societati informationale re Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia EuropeandCUPRINS. atroducere Sree eee “ 6 Domeniu de aplicare i : ce err a Referinte normative. : 9 Definiti, simboluri si prescurtan.. eer 4 Termeni si definti : e cere 1 2 Simboluri si prescurtari : 15 Ciasificare 16 1. Clase de expunere In functie de actiunile datorate mediului inconjurator : 16 4.1 Semnificatia daselor de expunere = : 16 2 Beton proaspat oe ee 19 2.1 Clase de consistent’ 9) 2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor eerie 20 3 Beton intarit : 20 3.1 Clase de rezistenta la compresiune ee : 20) 3.2 Clasele de masa volumica pentru Beton USOF «1. eee 24 Cerinte pentru beton si metode de verificare ee 22 1. Cerinfe de baza pentru materiale componente .. 22 4.1 Generalitat za 4.2 Cimento i eeego) 1.3 Agregate : : on 22 1.4 Apa de amestec a nnn B2 1.5 Aditivi 22 41.6 Adaosurile (incusivfilerele minerale si pigmenti) 22 2 | Corinje de baz pentru comportiabetonu 23 2.4 Generalitat. a 23 2.2 Alegerea cimentului 23 2.3 Utilizarea agregatelor . a on 2.4 Utlizarea apelor reciclate oe : oe 24 2.6 Utlizarea adaosurilor eee ae : 124 2.6 Utiizarea aditivilor : creer SS 28 ‘2.7 Continut de cloruri : : See oe ar 2.8 Temperatura betonului : : azn 3 Cerinte referitoare la clasele de expunere : 2B 3.4 Generali = : ree 28 3.2 Valor’ limita pentru compoaitia betonult. eee eer oa 3.3 Metode de conceptie bazate pe performante eee 3.4 Cerinte pentru betonul tumat sub apa : aa a 29 4 Gerinte pentru betonul proaspat Bee 29 4.1 Consistenta ee oe 4.2 Continut de ciment si raport apatciment cree — : 30 4.3 Continut de aer : a ete: 30 4:4 Dimensiunea maxima a agregatelor . 31 5. Cerinte pentru betonul intarit eat 5.1 Rezistenta aa oe : 31 5.2 Masa volumica .... ise eee laa 5.3 Rezistenta la penetrarea apei : = ss so 5.4 Reactia la fos ... eee ego 5.5 Rezistenta la uzura : = = a2 Specificatia betonului .... eee eo 1. Generalitati oo ae 2 Spectcatiabetonllprovctt (cu rope specificate) : 33 2.4 Generalitat ss 2.2 Date de baza ... ae é : 33 2.8 Cerinte suplimentare é 234 3° Specificatia betoanelor de compozitie reser. é oe 34 3.1 Generalitat : 34 3.2 Cerinte de baza 34 3.3 Gerinfe suplimentare «.... eee 4” Specticata betoanelor de compozite preserisa prin-un standard - a5 27 Uvrarea betonului proaspat : 7.4. Informati de la utiizatorul betonului pentru. producator 7.2 _Informatii de la producatorul de beton pentru utiizator 7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare 7.4 Informatt a livrare pentru betonul de santier. 7.5 Consistenta la livrare : 8 Controlul conformitati si crteni de conformitate 8.1 Generalitati : 8.2 Control de conformitate al betonului cu proprietat! specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune 8.2.2 Control de conformitate al rezistentei la tracjiune prin despicare 8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 8.3 Controlul conformitatii betonului de compozitie prescrisd, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisd printr-un standard z 8.4 Actuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului 8 Controlul productie 9.1 Generalitati : 82 Sisteme de control al productei 8.3 Date Inregistrate si alte documente 94 Incercari eee 8.5 Compazitia betonului si Incercarile initiale 946 Personal, echipament siinstalati 8.7 Dozarea materialelor componente 9.8 Amestecarea betonului 9.9 Proceduri de control al productiei 10. Evaluare a conformitat 10.1 Generalist : 10.2 Evaluare, supraveghere si certficare a controlului productiei 11. Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) Anexa A (normativa) Incercari initiale . sss ‘Anexa B (normativa) Incercari de identificare pentru rezistenta la compresiune..... . ‘Anexa C (normativa) Dispozitt pentru evaluarea, supravegherea si certficarea controlulul.productiel Anexa E (informativa) Indicatii de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprietatilor betonului ee é Anexa F (normativa) Recomandéin pentru limitele compozitilor betonului ‘Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalté rezistenta... ‘Anexa | (normativa) Clasificarea medillor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si beton precomprimal supraterane ‘ : Anexa J (informativa) Metode do alcatuie @ retetelor bazate pe performanjele pentru durabiltate Anexa K (informativa) Famille de beton Soe : Anexa L (normativ) Compoaitia granulometrica a agregateior ullizate la prepararea betonului ‘Anexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea cimentului ‘Anexai N (informativa) Tratarea betonului functie de evolutia rezistentei betonulu ‘anexa O (normativa) Cerinte minime privind calificarea si experienta profesional a responsabilului pentru controlul productiei : é Figura 1 - Relat intre standardele SR EN 206-1 si SR 13610, normativul NE 012/1 si standardele pentru proiectare si executie, standardele referitoare la componente si standardele de incercari Figura L.1 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm Figura 2 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Figura L.3 — Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm Figura L.4 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm Figura L.5 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm Schema K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru si a conformitatii une! familii de beton a3 a4 45 AS 45 45 AB 48 aT 48, 48 48 55 55 55 55 56 60 83, 85 86 87 82Tabelul 1 - Clase de expunere 16 Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere S : os 8 Tabelul 2 — Valorie limita pentru clasele de expunere corespunzaitoare la atacul chimic al solurilor naturale si apelor subterane : 49 Tabelul 2a - Condit de utilizare a aditvilor : é é 26 Tabelul 3 ~ Clase de tasare . : S 20 Tabelul 3a - Valori minime ale volumului aerului antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor ...31 Tabelul 4 — Clase Vebe ....... ae ee : 20 Fabelul 5 — Clase de compactare ....... See eee 20 Tabelul 6 ~ Clase de réspandire : 20 Tabelul 7 — Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumicd normala si betoane rele ... é See 24 Tabelul 8 — Clase de rezistenta pentru betoane usoare 21 Tabelul 9 — Clasificarea masel volumice a betonului ugor oe 2 {abelul 10 ~ Continutul maxim de clor din beton os ar “abelul 11 - Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistenta 30 “abolul 12 — Evolufia rezistentei betonului fa 20 °C ....sssseecseensnees 36 “abolu 13 ~ Freevenfa minima de esantionare pantry evaluarea conformtai 39 “abelul 14 ~ Criteri de conformitate pentru incercarile de rezistenta la compresiune, 40 “abelul 15 — Criteri de confirmare pentru membrii unei famili 40 ‘abelul 16 — Criterle de conformitate pentru rezistenta la traotiune prin despicare ae at ‘abelul 17 ~ Criteri de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta : ee ‘abelul 18 ~ Criterii de conformitate pentru consistent 43 abolul 19a si 19> — Numarul de acceptare pentru crterile de conformitate aplcabile altor caracteristicl decat rezistenta ..... ; 44 ‘abelul 20 ~ Datele Inregistrate si alte documente daca este caZU......:esesssm M6 ‘abelul 21 ~Tolerante pentru dozarea materialelor componente ee 48 ‘abelul 22 — Controlul materialelor componente a 49 ‘abelul 23 — Controlul echipamentulti .......e0 51 abolul 24 ~ Controll procedurlor de produate $l proprietaiorbetonuli 53 ‘abelul B.1 - Criterl de identificare pentru rezistenta la compresiune 59 abel F.1.1 — Valorie imi recomandate pent compoziia i propitaile betonll pentru clasee de expunere X0, XC, XD si XS : 65 ‘abelul F.1.2 - Valorile limita recomandate pentru cmos si Preprataie betonului pe dlasele de expunere XF, XA si XM : - 66 abelu F.2.1 - Domenii de utiizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 gi SR EN 206-1........ 67 abelul F.2.2 - Domenii de utiizare pentru cimentul de tip I! M conform standardelor cu SR EN 197-1 gi SR EN 206-1 : oe 69 abel F.2.3- Example de ulzae a unr Spur de cmentur pent fre combina de case de Expunere . e : 270 abel F.2.4- Exemple pivindutlzarea cimerturilor de tip CEM IbM func de componenta princpalior constituenti), fabricate in conformitate cu standardul SR EN 197-1 aT abelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea ‘anulelor cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas&i C50/60 si LC>50/55 72 4Tabelul H.1 ~ Controlul materialelor componente 73 Tabelul H.2 ~ Controlul echipamentelor 74 Tabelul H.3 ~ Controlul procedurilor de preparare beton si al caracteristicilor betonului de Tnalté rezistenta 75 Tabelul |.1 ~ Determinarea clasei de agresivitate a medilor atmosferice cu agent) agresivi in stare gazoasa functie de umiditatea relativa a aerulu, de temperatura mediului si de caracteristica gazelor agresive 76 Tabelul |2 - incadrarea gazelor agresive. a Tabelul |.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi In stare solid functie de umiditatea relativa a aerulu si de caracteristica solidului, in interiorul constructilor 77 Tabelul |4 - Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosterice cu agenti agresivi in stare solida functie de umiditatea relativa a aerulul si de caracteristica soliduli, in aer liber... 78 Tabelul 1.5 ~ Caracteristica solidului : 78 Tabelul M.1 — Caracteristci ale unor tipuri de cimentur 88 Tabelul M.1.1 - Indicarea tipului de ciment functie de atingerea rezistentei la 28 zle ....... fe Tabelul M.2.1 - Recomandari de ultlizare a cimentutlor pentru turnarea betonului pe timp friguros 89 Tabelul M.2.2 - Recomandari de utlizare a cimentutilor pentru turarea betonului pe timp c&lduros ........89 Tabelul N.1 - Durata minima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor X0 si XC1 20Introducere Prezentul cod de practic reprezinté documentul tehnic unificat pentru producerea betonulul in Romania pentru structurile turnate in situ si structurile prefabricate pentru cladiri si constructil inginerest Prezentul cod de practicé CP 012/1-2007 constituie un document tehnic util pentru producerea betonulul, In relatite contractuale gi/sau in caz de ltigiu prevaleaza prevederile documentelor invocate in art. (2) din Anexa la Ordinul MDLPL nr. 577 /29.04.2008, publicat In Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, 1r.374/16.V.2008. Contextul de funclionare a codului de practicé in raport cu standardele si reglementarile tehnice pentru producerea betonului (materiale componente, proiectare, executie, metode de Incercari etc.) este prezentat in figura 1EN. Standarde pentru produsele prefabricate de beton a SREN 2067 Beton incercari pe beton in structuri SR EN 1992 en tate SR ENV 13670-1 presenters 2) Document najonal de spice Execute sructrior | rolctareasttctrlor do beton fe SREN 206-1 comet | Normaty pent producerea Beton | SREN TEED incercari pe beton proaspat a ES tenon sent ule Incorpo Deon Tit SR EN 13791 Evaluarea rezistentei_ betonului Se oat bepniel Cimon clr de Tidratare ima cu restora sul SREN SRTO55 Ciment Portland all ‘STAS 10092 iment pentru drumuri si piste de aeroportur SREN 450 (Cenusa zburatoare pentru beton SREN 13265 Slice ultrafing pentru beton SREN 534-2 Aditivi pentru beton SREN 12620 Agragate pentru beton SREN 13055-7 Agregete usoare SREN 1008 ‘Apa de preparare pentru beton SREN 12876 Pigmenti Figura 4 - Relatil Intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1- 2007 si standardele pentru prolectare sl execulle, standardole referitoare la componente si standardele de incorcar1 Domeniu de aplicare Acest cod de practic se aplica pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in situ gi structurilor srefabricate pentru cladit si construct ingineresti 3etonul poate fi beton fabricat (preparat) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uziné de sroduetie a elementelor prefabricate. Alte referinte europene referitoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde srocedeele intra in domeniui de aplicare a prezentului cod de practica, pot necesita sau autoriza derogari in ‘aport cu prezentul document. >rezentul cod de practica specificé cerintele pentru materialele componente ale betonului: proprietatile betonului proaspat si intarit si verificarile lor; limitarile impuse compozitiei betonului; specificatile betonului; livrarea betonului proaspat; procedutile de control ale productiei; criterile de conformitate si evaluarea conformitati >rezentul cod de practicé se aplica betoanelor compactate de o asemenea maniera incat cantitatea de aer rclus, alta decat aerul antrenat, este neglijabilé. Prezentul cod de practica se aplicé betonului de masa ‘olumicd normal, betonului greu si betonulul usor. Yrezentul cod de practica se aplic’ si betoanelor autocompactante si betoanelor cu agregate din beton eciclat, cu condifia ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate sa fie verificata $i controlata avand In edere criterile aplicate agregatelor naturale, 2erinfe complementare sau diferite pot sa fie date in alte reglementari tehnice/standarde europene specifice, le exemplus beton destinat drumurilor si altor suprafete de circulatie; beton utilizand alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacoperite de §.1; beton cu dimensiunea maxima a agregatului mai mica sau egala cu 4 mm (mortar); tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat); beton pentru stocarea deseurilorlichide si gazoase: beton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante; beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje); beton preamestecat uscat, IOTA - Pe timpul in care aceste standarde europene nu sunt disponibile, pot sé fie aplicate prevederile valabile pe locul € utlizare. Sunt in elaborare standarde europene pentru: beton destinat drumurilor gi alte suprafete de circulate, beton torcretat .cest cod de practica nu se aplica pentru: beton aerat; beton spumat; beton cu structura deschisa (beton cavernos-poros); beton ugor cu masa volumica mai mica de 800 kgim®; beton refractar. cest cod de practicé nu contine cerinte referitoare la sénatate si securitate, pentru protectia operatorilor in mpul productie! g'livrarii betonului.2 Referinte normative Documentele prezentate in continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui cod de practic’. Pentru referintele datate 51 nedatate se aplica numai edit citata in acest articol SR EN 196-2:2006 SR EN 196-3:2006 SREN 196-6: 1994 SREN 197-1: 2002 ‘SR EN 206-1: 2002 ‘SR EN 206-1: 2002) A1:2005 SREN 206-1: 2002/ A2:2005 SR EN 206-1: 2002/ 691:2008 SR EN 450-1:2006 SR EN 933-1:2002 SR EN 934-2:2003 SREN 1008: 2003 SREN 1097-1: 1998 SR EN 1097-2: 2002 SR EN 1097-3: 2002 SR EN 1097-6: 2002 SR EN 1262:2004 SR EN 1992: 2008 SR EN 12350-1: 2003, SR EN 12350-2: 2003, SREN 12350-3: 2003, SR EN 12350-4: 2002 SR EN 12350-5 :2002 SR EN 12350-6: 2002 SR EN 12350-7: 2003, SR EN 12390-1:2002 SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390-3: 2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-6: 2002 §R EN 12390-7: 2002 9R EN 12390-8:2002 ‘SR EN 12504-1:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-3:2006 Metode de incercéir ale cimentunilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpulul de priza si a stabilitati Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineti Ciment - Partea 1: Compozitie, specificati $i criteni de conformitate ale cimenturilor ule Beton Partea 1: Specttcatie, performanta, productie si conformitate Beton Partea 1: Specifcatie, performanté, productie si conformitate. Amendament Beton Partea 1: Speoiicate, performanté, productie si conformitate. Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Erat’s Cenusei zburétoare pentru beton, Partea 1: Definti, condi si crteni de conformitate Incercéni pentru determinarea caracteristicilor geomettice ale agregatelor. Partea 1 Determinarea granulozitati. Analiza granulometricd prin cernere ‘Aditivi pentru beton, mortar si paste. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiti, condi, conformitate, marcare si etichetare ‘Apa de preparare pentru beton ~ Specificatii pentru prelevare, Incercare si evaluare ‘2 aptitudinil de utiizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton Incercéni pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval) Incercéri pentru determinarea caracteristiclor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei a sféramare Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fice ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice in vrac si a poroziteti intergranulare incercéri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a ape Agenti activi de supratafa. Determinarea valorii pH-ului solutilor sau dispersilor agenfilor activi de suprafata Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Standard pe pérti Incercare pe beton proaspat, Partea 1: Egantionare Incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de raspandire Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate incercare pe beton proaspai. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune Incercare pe beton intant. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditi' pentru epruvete si tipare Incercare pe beton intént. Partea 2: Pregaitrea si conservarea epruvetelor pentru incercéri de rezistenta Incercare pe beton intart. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor Incercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta a compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare Gncercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere 2 eprwvetelor incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonuluiintartt Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune fncercari pe beton in structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si Incercéiri la compresiune : Incercéri pe beton in structuri. Partea 2: Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul Incereaii pe beton in structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere 93R EN 12504-4:2004 3R EN 12620:2003, 3R EN 12878 :2005 SR EN 13055-1:2003 3R EN 13242: 2003 3R EN 13242: 2003/ xC:2004 SR EN 13263-1:2005, SR EN 13263-2:2005 3R EN 13677-1999 3R ENV 13670-1:2002 3R EN 13791: 2007 3R EN 45501:2000 SR EN ISO 9001:2001 5R ISO 2859-0: 1999 3R ISO 2859-2: 1998 JR ISO 2859-3: 1998 IR ISO 3310-1: 2000 ‘RISO 3310-2: 2000 IR ISO 3310-3: 1998 'R ISO 3951: 1998 'R ISO _4221:2000 RISO 4316:1996 IRISO 7150-1:2001 IRISO 7150-2: 2001 'RISO 7980: 2002 3011: 1996 R 13510:2006 R 13510:2006/ :91:2008 R 7055:1996 RR 1901:2002 RR 13901:2002 ROR 13902:2002 TAS 10092-78 TAS 10329-75 TAS 10812-76 TAS 10814-76 ‘TAS 10946-77 TAS 10943-89 STM C173 Incerciri pe beton intirit. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor Agregate pentru beton Pigmenti pentru colorarea materialelor de constructie pe bazé de ciment si/sau var. Spectticatil $i metode de incercare Agregate usoare. Partea 1: Agregate ugoare pentru betoane, mortare si paste de iment Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria civilé $i in constructii de drumuri Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru ulilzare tn ingineria ivilé $i in constructii de drumurt- Eraté Silice ultrafina pentru beton ~ Partea 1: Definiti, condi si criteri de conformitate Silice ultrafina pentru beton Partea 2: Evaluarea conformittil ‘Atac chimic asupra betonului, Determinarea continutulul de dioxid de carbon agresiv din apa Executia structurilor de beton. Partea 1: Condit comune Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune betonului din structuni si din elemente prefabricate Aspecte metrologice ale aparatelor de cantarit cu functionare neautomata Sisteme de management ai calit8til. Cerinte Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 0: Introducere in sistemul de egantionare prin atribute al ISO 2859 Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de esantionare indexate dupa caltatea limita (LQ) pentru inspectarea loturilorizolate Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 3: Proceduri de ‘egantionare skip Site pentru cemere. Condit tehnice $i venficar. Partea 1: Site pentru cernere de fesaturi metalice Site pentru cermere. Condit tehnice si verficari. Partea 2: Site pentru cemnere de table metalice perforate Site pentru cemere. Conditii tehnice $i verificari. Partea 3: Site pentru cerere de {oli electroperforate Proceduri $i tabele de egantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconformitat Calitatea aerului. Determinarea concentratiei masice de dioxid de sulf in aerul inconjurétor. Metoda spectrofotometricé cu thorin ‘Agenti activi de suprafata. Determinarea pH-ului solutilor apoase. Metoda potentiometrica Calitatea apei Delerminarea confinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometric manual Calitatea apei Determinarea confinutului de amoniu. Partea 2: Metoda ‘spectrometric automat Calitatea apei. Determinarea continutului de calciy si magneziu, Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomica Cimenturi cu céldura de hidratare limiteta gi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de suttati Beton Partea 1: Specificatie, performants, productie si conformitate. Document rational de aplicare a SR EN 206-1 Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie $i conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1. Erata Ciment Portiand alb Specitficat regionale si recomandéri pentru evitarea deteriorérilor provocate de reacfile alcali-silice in beton Utiizarea conceptului de famili de beton pentru producerea $i controlul conformitati betonutui Metode de incercare pentru determinarea raportulul apéi/ciment In betonul proaspat Ciment pentru drumuri gi piste de aerporturi Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot Puritatea aerului. Determinarea amoniacului Puritatea aerulul. Determinarea hidrogenului sulfurat Puritatea aerului. Determinarea clorului Purtatea aerului, Determinarea continutului de acid clorhidric Metode de Incercare pentru determinarea continutului de aer al betonului proaspat, prin metoda volumetric& 10DIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor si gazelor nocive pentru beton ~ Partea 2: Prelevarea si analiza eganticanelor de apa si soluri ISO 2859-1:1989 Regles d'échantilionnage pour les contrOles par attributs - Partie 1: Plans d'échantilonnage pour le contréles lot par lot, indexés d'aprés le niveau de qualité acceptable (NOA) Directiva 90/384/EEC Directive du consei! du 20 juin 1990 pour I'harmonisation des régles des tats membres concemant les équipements de pesée non automatiques c 170-1987 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medi agresive naturale si industriale NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat — Partea 1: Producerea betonului 3 Definitii, simboluri si prescurtari 3.1 Termeni si definitii Pentru cerintele prezentului cod de practica, se aplica termenii si definitile urmatoare: 344 beton material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pietrisului gi apei cu sau fara aditivi si adaosuri si ale cBrui proprietiti se dezvotté prin hidratarea cimentulul 34.2 beton proaspat teton complet amestecat gi aflat in ir-un stadiu care Ti permite compactarea prin metoda aleas& 31.3 beton intarit beton in stare solida gi care a objinut orezistenta sernnificativa 344 beton de santier beton produs la locul constructiel de utilizatorul de beton pentru propria sa utlizare 34.5 beton gata de utilizare beton livrat. in stare proaspata utlizatorulul, de cdtre 0 persoand fizicd sau persoana juridica, alta decat utilizatorul. In sensul acestui cod de practica betonul gata de utilizare este de asemenea: -beton produs de utilizator in afara santierului; -beton produs pe santier, dar nu de utiizator. 341.6 produs prefabricat de beton produs din beton a cdrui turnare si al cari tratament sunt efectuate intr-un loc diferit de cel tn care este utlizat 34.7 beton cu masa volumica normala beton a cérui masa volumica dupa uscare In etuva este mai mare de 2000 kg/m®, dar inferioara sau egala cu 2600 kg/m” 31.8 beton usor beton a c&rui masa volumicd dupa uscare In etuva este mai mare sau egala cu 800 kgim®, dar mai mica sau egal cu 2000 kg/m’, el este produs integral sau partial cu agregate usoare. 34.9 beton grou : beton a cérui masa volumicé dupa uscarea in etuva este mai mare de 2600 kg/m! "3.4.10 beton de inalta rezistenta beton ce apartine unei clase de rezistenté la compresiune superioara la C50/60, in cazul betonului de masa volumica normalai sau al betonului greu gi superioara la LC50/55 in cazul betonului usor. 34.41 beton cu proprietati specificate beton pentru care proprietatile cerute si caracteristicile suplimentare sunt specificate producdtorului care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprietatile cerute si caracteristicile suplimentare. 3.4.42 beton cu compozitie specificata beton pentru care compozitia betonului si materialele componente de utilizat sunt specificate producétorului care este responsabil de furnizarea unui beton respectand compozitia specificata 3.4.13 beton de compozitie specificata printr-un standard beton de compozitia specificaté, avand compozitia definité intr-un standard aplicabil la locul unde betonul este utilizat 3.4.14 familie de etoar ‘grup de compoziti de beton pentru care existd o relatie flabila intre proprietatile principale. Aceasta relatie este demonstrat prin Incercair; demonstratia este consernnata in sors si pastrata 3.4.15 metru cub de beton cantitate de beton proaspat care ocupaé un volum de un metru cub, dupa compactare conform SR EN 12350-6 3.1.16 autobetoniera Unitate de amestecare a betonului montata de obicel pe un sasiu autopropulsat, capabila s& amestece $i sa livreze un beton omogen 34.17 malaxor/cuva agitatoare echipament montat de obicei pe un gasiu autopropulsat $i capabil sé conserve un beton proaspat omogen in timpul transportului 3.1.18 bena (buncar de transport) echipament utilizat pentru transportul betonului fara agitare, in sensul definit in 3.1.17, de exemplu, camion cu bend basculanta sau buncar de transport 3.1.19 amestec cantitate de beton proaspat produs intr-un singur ciclu de amestecare discontinué, sau cantitate descarcata In timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continua 3.1.20 sarja cantitatea de beton transportata intr-un vehicul si contindnd unul sau mai multe amestecuri 3.4.24 livrare actiune de livrare de beton proaspat de catre producator 3.4.22 aditiv produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantitati mici raportate la masa cimentului, pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau intarit 123.4.23 adaos material mineral fin divizat utllizat in beton pentru imbundtéfirea unor proprietati sau pentru a-i conferi proprietati speciale. Acest cod de practic’ trateaza doua tipuri de adaosuri minerale: adaosuri considerate practic inerte (tip |) « adaosuti puzzolanice sau hidraulic latente (tip I). 34.24 agregat txteral mineral granular apt de a fi utiizat In beton. Agregatele pot fi naturale, artficiale sau reciclate plecand de la materialele utiizate anterior in constructii 3.1.25 agregat curent agregat avand dupa uscare in etuva, o masé volumica > 2000 kgim® si < 3000 kg/m* determinata conform SREN 1097-6 3.4.26 agregat usor sacgat de orgine mineralé avand dupa uscare tn et, 0 mass volumica < 2000 kg/m’. deter net cevarm SR EN 1097-6, sau o masd volumicd in vrac 1200 kgim®, determinaté conform SR EN 1097-3 3.4.27 agregat greu ‘agregat avand dupa uscarea in etuva, 0 masa volumicé = 3000 kgim®, determinata conform SR EN 1097-6 3.4.28 ciment (liant hidraulic) crore mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeazéi o pasta care face priza Si se TMuseste prin efectul reactor 51 proceselor de hidratare, si care dupa tntarire, si pastreazA rezistenia 8 stabilitatea chiar si sub apa 3.4.29 continutul total in apa gpa adéugata, plus apa confinuta in sila suprafata agregatelor, plus apa din adit ¢\ adaosur utlizate sub forma de suspensil si apa rezultata din adaugare de gheata sau din incalzire cu vapor 3.4.30 continutul de apa eficace Stents inte canttatea toteké de ap contnuté tn betonul prozspat si canttatea de apd ce poste absorblta de agregat 31.31 raport apa eficacelciment ‘ahort de masa Ini canftatea de apa eficace si cantitatea de ciment din betonu! proaspat 3.4.32 rezistenta-caracteristica werearerastenta sub care so pot situa 5% din populalia tuturor rezuliatelor determinatior de rezistenta posibile ale volumului de beton considerat. 3.4.33 aer antrenat aoereor microscopice incorporate intenlionat In beton cand se face amestecarea de obicel prin lizares agenilor tensioactivi: bulele sunt practic sferice gi diametrul lor este Tn general cuprins intre 10 um si 300 um 3.4.34 aer oclus goluri de aer in beton care nu sunt create intentionat 3.4.35 santier amplasamentul unde este realizata lucrarea de constructie B3.4.36 specificatic sinteza finala de cerinfe tehnice documentate transmise la producator in termeni de performanta sau de compozitie 3.1.37 elaborator de specificatie persoana fizica sau persoand juridica care stablleste specificatia betonului proaspat si Intarit 3.1.38 producator persoana fizicé sau persoana juridica producatoare de beton proaspat 3.4.39 utilizator persoand fizicd sau persoana juridica utlizatoare de beton proaspat pentru executia unei constructii sau a unui element 3.1.40 durata de viata perioada de timp tn care comportarea betonului tn structura raméine la un nivel compatibil cu cerintele de performanta ale structuri, daca aceasta este corect intretinuta Incercare sau Inoercairi de verificare, inainte de inceperea productiei, atunci cénd un beton nou sau o familie noua de beton trebuie 8 fie formulata, pentru a satisface toate cerintele specificate, in stare proaspata ca $i In stare Intarita 3.1.42 incercari de identificare incercairi pentru a determina daca amestecurile sau sarjele selectionate apartin unei populatii conforme 3.4.43 Incercari de conformitate incercari efectuate de producator pentru a evalua conformitatea betonului 3A4d >valuarea conformitatil 2xaminarea sistemalicd e gradului de satisfacere de cdtre un produs a cerintelor specificate 34.45 actiuni datorate mediului inconjurator acliuni fizice si chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului, armaturlor sau serfllor metalice si care nu sunt considerate ca incarcairi le proiectarea structuri 3.4.46 rerificare sonfirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerintelor specificate 3.47 veton autocompactant eon a carui consistenta a fost modificata prin utlizarea de aditivi speciali, la vatori mari ale fluiditatii fara a »rezenta segregare si care poate fi pus in opera fara a fi vibrat 11.88 continut de pat fine ‘antitate totala de parti fine exprimata in kgim’, calculata ca suma a cantitatii totale de ciment si cantitatii de vatticule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate si adaosuri 1449 asa de expunere lasificare a conditilor de mediu fizice, chimice si mecanice la care poate fi expus betonul $i care pot nfluenta in timp suprafata betonului, structura sa si/sau armaturile. Aceste tipuri de actiuni nu constituie yoteze de incarcare In proiectarea structural 143.4.50 apa reziduala/recictata apa rezultat Tn urma producerii betonului si care poate fi refolosita la prepararea acestuia 3.4.51 raport apalciment report dintre cantitatea totalé de apa si continutul de ciment din betonul proaspat. 3.2 Simboluri gi prescurta x0 x0. xs. Xf. xA xu do la St pand la SS de la VO pana la V4 dela CO pana la C3 delaFt pand la F6 Cul Low. fos feat fos few Casa de expunere pentru absenta riscului coroziunii sau atac Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare: Casa de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri altele decat cele din apa de mare Casa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare Casa de expunere pentru atacul prin inghet-dezghet Clasa de expunere pentru atacul de origine chimioa Clasa de expunere pentru atac mecanic (abraziune) Clase de consistenta dupa tasare Clase de consistonta dupa incercarea Vebe Clase de consistenta dupa indicele de compactare Clase de consistenta dupa diametrul incercériior de raspandire Clase de rezistenté la compresiune in cazul betonului normal si greu Clase de rezistenta la compresiune in cazul betonului ugor Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinata prin incercarea epruvetelor clindrice Rezistenta la compresiune a betonulul determinata prin Incercari pe epruvete clindrice Rezistenta caracterstic la compresiune determinaté prin incercari de epruvete cubice Rezistenta la compresiune a betonului determinaté prin incercari pe epruvete cubice Rezistenta medi la compresiune a betonului Rezistenta medie la compresiune a betonului la (2) zile Rezultat al incercétiindividuale de rezistenta la compresiune a betonuibi Rezistenfa caracterstica la tractiune prin despicare a betonului Rezistenja medie la traciune prin despicare a betonului Rezultat al Incercatiindviduele a rezistenfsila tactune prin despicare a betoruli Clase de densitate pentru betonul ugor Dimensiunea nominal maxima @ agregatului grosier Tip de ciment conform seriei SR EN 197 Estimarea absteri standard a unei populati Abaterea standard a n rezultate de incercari consecutive Nivel de caitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1) Raport apaleiment Factor care tine seama de activitatea unui adaos de tp I Diviziunea seaside verificare a echipamentului de céntarice ‘Sarcina exercitaté asupra echipamentulu de céntarire Numar ‘jn standardul romén care a preluat varianta englez a ISO 2859-1, simbolul pentru nivelul de calitate acceptabil este gal, "Pentru aplicafi nationale se poate utiliza simbolul alc. 154 Clasificare 41 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator Actiunile datorate mediului inconjurdtor sunt clasificate in clase de expunere si sunt date in tabelul 1 Exemplele sunt indicate cu ttlul informativ 41.1 Semnificatia claselor de expunere Standardul SR EN 206-1 defineste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de degradare ale betonului. Notatia utiizata pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere gio cifra. Prima literd este X (de la eXposure in limba engleza) urmata de o alta care se refera la mecanismul de degradare considerat, astfel C de la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Salt (Sare pentru dezghet) S de la Seawater (Apa de mare) F de la Frost (inghet) ‘A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) IM de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) ‘A doua litera este urmat de o cifra care se referd la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM). NOTA - Alegerea claselor de expunere depinde de cerinfele in vigoare fa locul unde betonul este uitlizat. Aceast® Gasificare de expuneni nu exclude luarea in consideratie a conditiior particulare existonte la fooul unde betonul este ttlzat, sav apiearea de masuri de protect precum utiizarea de otelinoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune, $1 Utiizarea de acopeni protectoare pent beton sau armatu Betonul poate fi supus la mai multe din acfiunile descrise fn tabelul 1, In acest caz, conditile de mediu ‘inconjurator la care el este supus, pot sii fie exprimate sub forma de combina de clase de expunere. Pentru un element de structura indicat, diferite suprafete de beton pot fi supuse la actiuni ale mediulut diferite. Tabelul 1 - Clase de expunere Denumirea Descrierea Example informative fustrand clasei mediului inconjurator alegerea claselor de expunere Nici un rise de coroziune sau atac Beton simplu si fara piese metalice Inglobate. Toate expunerile, cu exceptia cazurilor de inghet-dezghet, de abraziune si de atac chimic 7 Coroziunea datorata carbonatarit CAnd betonul care confine anmaturi sau piese metalice Inglobate, este expus la aer si umicitate, expunerea trebuie clasificata in modul urmator: NOTA — Conditile de umidtate luate in considerare sunt cele din betonul ce acoperd armaturile sau piesele metalice inglobate, dar in numeroase cazuri, aceasta umiditate poate 11 considerata c& reflecta umicitatea tmbianta iv acest caz, o clasificare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabilé. Situatia nu poste f ceca! daca exist 0 barierd intre beton si mediul su inconjurator (@coperirea betonului cu un material de protect) xo Beton de umplutura / egalizare Beton in interiorul clidinlor unde gradul de ‘umicitate a mediulul ambiant este redus xCt Uscat sau permanent umed (inclusiv bucatarile, baile si spalatorile cladinor de locuit) Beton imersat permanent in apa Suprafele de beton in contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apa) ‘Un mare numar de fundal Beton in interiorul Gdirilor unde : Umiditatea mediului ambiant este medie — blll sau ridicata (bucatari, bal, spalator profesionale altele decat cele ale cladirlor 16 xc2 Umed, rareori uscat‘Denumires clase Descherea mediului inconjurétor Exemiple informative lustrand alegerea claselor de expunere Ge foul) Beton la exterior, insa la adapost de intemperii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise) xc4 3 Coroziunea origine decat ce expunere sunt NOTA Ince pri Alternanta umiditate ~ uscare dupa cum urmeazé: Waste conditile de umiditate, a se vedea de aser ‘Suprafete supuse contactului cu apa, dar care nu intré Tn clasa de expunere XC2 felemente exterioare expuse intemperilor) datorata clorurilor avand alta origine decat cea marin ‘Cand betonul care confine armaturi sau piese metalice Ing "2a marina, continand cloruri,inclusiv din sarurile pentru dezghelare, clasele de jlobate, este in contact cu apa avand alla menea sectiunea 2 din acest tabel xD1 Umiditate moderaté Suprafete de beton expuse la clorurh transporiate de curenti de aer (de exemplu suprafefele expuse agentiior de dezghetare de pe suprafata carosabila, pulverizati i transportati de curenfii de aer, la garaje, etc.) xD2 Umed, rar uscat Piscine, rezervoare Beton expus apelor industriale continand cloruri xD3 Alternanta umiditate - uscare ‘Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, ‘expuse stropirii apei continand cloruri ‘Gosele, dalele parcajelor de stationare a vehiculelor 4 Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare Cand belonul care confine armatur sau piese metalice Inglobate, este pus in contact cu cloruri din apa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeazé séruri mat ine, clasele de expunere sunt urmattoarele: Expunere la aerul ce vehiculeaza séruri Structuri pe sau In apropierea iitoralulul (agresivitatea atmosfericd marin& xst marine, Ins nu sunt In contaet direct cu. | actioneaza asupra constructilor din beton, apa de mare beton armat pe o distanta de circa 5 km de tam) SZ Tmersate in permanent Elemente de sructuri marine Zone de varialie a nivelulur apel Mari, xs3 Zone supuise sropir sau ca. Elemente de structuri marine S Atae din Inghe|-dezghet cu sau fara agen{i de dezghetare a umed, clasele Cand betonul este supus Ia un atac s de expunere sunt urmatoarele: ‘omnificativ datorat ciclurilor de inghej-dezghet, atunci cAnd este Saturatie moderata cu apa fara agent ‘Suprafeje vericale ale betonului expuse a a de dezghetare ploaie sila inghet . Suprafele vertcale ale betonulul din uora nF Sara madera oa, c 252m | nurs expe ages setlo deat te vehiculeaza agent de dezghetare be SAAT PUGTHCE GUAGE TATE AGET | Supratefe orontae ale betonuio expuse de dezghetare ta ploaie sila inghet Sosele 5 tabliere de pod expuse Ta agen de dezgheiare * ‘Suprafetele verticale ale betonului expuse 4 Satur puter p8cu anon | a inghe spi dec sop cu age de dezghetare: Zonele stuctuilor marine expuse la inghet gi supuse stropiri cu agent de dezghetare SAtac chime survine di Cand betonul este expus la atac chimic, care de localizarea geografica, in consecinta se aplic (OTA - Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clase! de expunere adecvate tn modi iconjurdtoare, in situatile urmatoare: subterane, clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde ‘A clasificarea valabilé pe locul de utiizare a betonulul 7 jin Solurl naturale, ape de suprafaja si apeDenumirea clasei Descrerea ‘mediului Inconjurator Exemple informative fustrand alegerea claselor de expunere nu se incadreaza fn limitele din tabelul 2; + contine alte substante chimice agresive, ~ sol sau apa poluata chimic; = prezinta o vitezé ticicata a apei de scurgere, In combinatie cv anumite substante chimice din tabelul 2 aaa Mediu inconjurator cu agresvitate himica slaba, conform tabelului 2 ae Mediu inconjurator cu agresivitate chimicd moderata, conform tabelului 2 ae Mediu inconjurator cu agresivitate cchimicd intens’, conform tabelulul 2 7 Solicitarea mecanica a betonulul ‘Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc uzura acestura, atuncl acest tip de expunere poate fi clasificat dupa cum urmeazé: Elemente din incinte industrale supuse la oe Sele ieee eee ciculatia Vehicultorechipate cu avelope Elemente din incinte industriale supuse la xM2 Solicitare intensé de uzura Circulatia stivuitoaretor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc Elemente din incinte industriale supuse la circulatia stivuitoarelor echipate cu xM3 Solictare foarte intensa de uzura andaje de elastomer /metaice sau masini cu gonile NOTA 1 - Pentru caracterizarea expuner botonului este necesara in general combinarea mai muttor clase de expunere, In tabelul 1a se prezinta exemple de astfel de combina NOTA 2 - Cand betonul este expus 1a atac chimic care provine din atmosfera cu agenti agresivi in stare gazoasa gi solid, clasificarea se face dupa cum se indica in anexa |. In acest caz, cerintele privind materialele componente $1 betonul sunt prevazute in documentul ,Instrucfuni tehnice pentru protectia_elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale", indicativ C170. Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere Expunere ‘Combinatii de clase de expunere Desoriere, Exempla, Teron CBGTor or dose We TOE La interior ae xO XC1 La exterior chet [Funda sub ave de taney [310 Cu get car ei contact cu ploaia Garaje deschise acoperite, pasaje, etc XFL XC3 + Xf Tnghet iconic Gi | eemente exteroareexpusoia pose | XF1 xo Xie KOS XF4+(XC4) XF4 XD3* XCF inghet-dezghet eu | Elements ale infrastracturirutiere orizontale agenti de dezshetare Tyericale (in zona de SOpre) XM2+XF4 XFa ‘Media marin Fara contact cu_apa de mare (aerul marin pana la 5 km de coastal Elemente exterioare ale constructilor ‘expuse ploii in zonele itorale Th contact cu apa de mare Cu inghet XC4+ XS1+ XF2 KOT XSa+ XAT Imersate Elemente structurale sub apa XA1 (KA) | Xap) Elemente supuse i KFaSKAZ | XC4+ KSS+ KFAY path Peretii cheiurilor Bad aa eal ”) Beton nearmat 2 Boton armat ®) Beton precomprimat 18‘Tabelui 2 — Valorile limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al soluriior naturale si apelor subterane [neste inconjratoare chmicegresve, dacate males sunt bazte pe sours ape subterane naturale la 0 temperaturé apaisol cuprinsé intre § °C si 25 °C si in cazurile In care viteza de scurgere a apel este suficient de mica pentru a fi considerata in condifi statice. ‘Alegerea claselor se face in raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mal intensa. Cand cel putin doud caracteristici agresive conduc la aceeasi clas’, mediul inconjurator trebuie clasificat Inclasa imediat superioara, daca un studiu specific nu a demonstrat ca acesta nu este necesar. Metode de eee ‘incercari de XA XAZ XA3 chimice referinta Ape de suprafata si subterane $0.2, mgft SREN 196-2 2 200 si < 600 > 600 si<3000_| _> 3000 si = 6000 pH SRISO 4316 56551255 55591245 24531240 CO, agresiv, SR EN 13677 > 155140 > 40 si< 100 > 100 pana la mgil saturatie NH,*, mgll SR ISO 7150-1 sau > 15 5i<30 > 30 sis 60 > 60 si < 100 SR ISO 7150-2 Mgz", mall SR ISO 7980 2300si<1000 | >1000si<3000 | >3000pandla saturate Sol $0,*, mg/kg®, SREN 196-2 | > 2000 si< 3000" | >3000° si < 12000 | >12000" si <24000 total Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 > 200 Nu sunt intalnite in practic& Baumann Gull ® Solutile argiloase a céror permeabiliato este inferioara la 10° mis, pot sa fie dlasate intr-o clasa inferioara. » Metoda de incercare prevede extractia SO.® cu acid clothidric; alternativ este posibil de 2 proceda la aceasté ‘otractie cu apa, daca aceasta este admisa pe locul de ullizare a betonui. © Limita trobuie s& réména de la 3000 mg/kg pana la 2000 mg/kg in caz de risc de acumuulare de joni de sulfat in boton datorita alterantei perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara NOTA - Valorie limits pentru clasele de expunere corespunzétoare atacului chimic a pamanturilor naturale si apelor Subterane indicate in tabelul2 se aplicé si apelor supraterane in contact cu suprafata betonulul 42 Beton proaspat 424 Clase de consistenfa Tabelele 3, 4, 5, $1 6 sunt aplicabile in cazurile in care consistenja betonului este clasificaté NOTA - Nu exist relafi drecte intre clasele de consistent’ indicate th tabelele de fa 9 pané fa 6. in anumite cazud Naouars, coneistonta poste de asemenea 1000si | >1200s1 | >1400si | >1600s | >1800s) in kg/m’ sio00__|_<1200 | 0,45; k = 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC $i XF, unde k = 4,0 Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie s fie inferioara cerintei privind dozajul minim de siment, pentru clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2). Continutul minim de ciment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m’, in betoanele destinate a fi utlizate in clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m’ 5.2.5.3 Conceptul de performanta echivalenta a betonulul Conceptul de performanta echivalenta a betonului permite modificar ale cerinfelor enuntate tn acest cod de practica, in ce priveste continutul minim de ciment si raportul maxim apa/ciment In cazurle in care un adaos 28specific este utilizat cu un ciment specific avand ciar definite $i documentate, caracteristcile pentru fiecare sursa de fabricatie Conform cerintelor de la 5.2.5.1, trebuie demonstrat, c& betonul are performante echivalente cu cele ale betonului de referinta, in special in ce priveste comportamentul acestuia la agresiunile mediului inconjurator si durabiltatea sa , conform cerintelor pentru clase de expunere la care se refera (a se vedea 5.3.2) Anexa E prezinta principle de evaluare a conceptului de performanta echivalenta a betonuiui, Cand betonul este confectionat dupa aceste proceduri, el trebuie supus unei evaluari continue, tinand seama de variatile cimentului $i adaosulu Valabilitatea conceptului de performanta echivalenté a betonului este stabilté daca cerintele mentionate mai ‘sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1) 5.2.6 Utilizarea aditivilor Cantitatea totala de aditivi eventual utilzati nu trebuie si depageascé dozajul maxim recomandat, de producdtorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, in afardi de cazul cand s-a stabil influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabiltati betonulul Aditivilutlizati Io cantitate inferioard la 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat dispersati intr-o parte din apa de amestec. Daca cantitatea totalé de aditiv lichid (in solutie), este superioara la 3 Vim* de beton, continutul sau de apa trebuie luat in consideratie la calculul raportului apa/ciment. Cand sunt utiizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificaté atunci cand se efectueaza Incercarile intiale. NOTA - Betoanele de consistenté > S4; V4; C3 sau 2 Fé trebuie fabricate cu adv’ putemnic reductor! de apa sau cu superplastfing Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi, Conditile de utlizare a aditvilor sunt prezentate in tabelul 2a Tabelul 2a ~ Conditii de utiizare a aditivilor Nt | Tip beton, tehnologie si condlti de turnare Aditi recomandat Observatii | Beloane de rezistenté avand dasa Scant Dupa caz cuprinsa intre C 8 / 10 si C 30 /37 inclusiv Superplastifiant Betoane supuse la Inghet — dezghet — ‘Antrenor de aer Bupa caz Reducator de apa / = iniens reducdtor de 3. | Betoane cu permeabilitate redusé | a = impermeabilizator Dupa caz 14. | Betoane expuse in condi de agresiitate_ | Reducdtor de apa / = injons reducditor de intensa si foarte intens& plastifiant apa/superplastifiant + inhibitor de coroziune > | Batoane executate monolit avand ciasa | Superplasiant Fintens 2035/45 educator de apa 6 | Betoane fide Superplastiiant Betoane masve Plastiiant) superplastifiant + 7. | Betoane turmate prin tehnologi speciale | (PastTam) super (autocompactante) Tnlarzetor de priza* 8 | Betoane turnate pe timp calduros superplastifiant Plastifiant iinghet = - 2 _[ Batcone urate po tmp gree Pat eel = azarae ce Jo | Betoane caezistente mariTatemene | Accelerator de intarre Tara sourte clorun 265.2.7 — Confinut de cloruri Pentru continutul maxim de clorur al agregatelor se considera urmatoarele limite: = maximum 0,15 % pentru beton fara armatura sau alte piese metalice inglobate = maximum 0,04 % pentru beton armat si cu piese metalice inglobate = maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. Pentru cimentul CEM III confinutul de clor trebuie sa fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de betoane. Continutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de masé al ionilor de cloruri faté de masa cimentului, trebuie s& nu depaseasca pentru clasa selectionata valorile date in tabelul 10. Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din beton «| Continutul maxim [ Utlizarea betonului [erp de CI raportat la continute a masa cimentulul Beton care nu contine arméturi de otel, sau alte plese cl 14.0 1,0% metalice Inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare rezistente la coroziune) | Beton conjinand armaturi de otel sau piese metalice Ci 0,20 0.20% ‘inglobate Cl_0,40 0.40% Beton confinand armaturi de precomprimare de otel Ci 0,10 0,10% Cl 0,20 0,20% ® Pentru o uilizare speciicd a betonuiui, clasa de utlizare este in functie de prevederile valabile pe locul de utlizare a betonulul ® Cand sunt utiizate adaosuri de tip Il gi sunt uate in calculul continutului de ciment, atunci continutul de cloruri este exprimat ca procent in masa ioniorclor fata de masa de ciment plus masa totala a adaosurior care sunt luate in consideratie Clorura de calciu $i aditivii pe baz de cloruri, nu trebuie utlizati in betonul ce contine o armaturd de ofl, 0 ‘armatura de precomprimare de otel, sau piese metalice inglobate. Pentru a determina continutul de cloruri din beton trebuie calculaté suma contributilor materialelor componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmaitoare sau prin combinarea lor: - calculul bazat pe continutul maxim in cloruri al componentilor daca este stabilit prin standardul de component sau cel declarat de cétre producator pentru fiecare dintre materialele componente: - calulul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma mediilor ukimetor 25 determina a continutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru flecare constituent care valoarea NOTA - Aceast ultima metodé se aplica in special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile maxima nu este standardizata sau declarata 5.2.8 Temperatura betonului Temperatura betonului proaspat nu trebuie s& fie mai micd de 5 °C In momentullivra | in general temperatura betonului proaspat nu trebuie s8 depaseasca 30 °C Tn cazul in care nu au fost luate | masuri speciale pentru a se asigura c& depagirea temperaturii peste 30 °C nu va avea consecinte negative | supra calitsti betonului intarit (de exemplu incercari prealabile prin utiizarea unui adi intarzietor) \\ In cazul In care temperatura aerulul este situata intre + 5 °C si- 3 °C, temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de * 5 °C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m’ sau daca se foloseste Giment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clas 32,5 N) temperatura betonului trebule sé fie mai mare de + 10 °C la locul de punere in opera. arLa temperaturi ale aerului mai mici de ~ 3 °C, temperatura betonului trebuie s& fie mai mare de + 10 °C Trebuie luate masuri corespunzatoare de turnare pe timp friguros care constau in protejarea betonului impotriva inghefului. Este recomandata utiizarea cimenturilor cu degajare mare de caildura si /sau aditivi acoaleratori de intarire si anti-Inghet, Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperaturi ale aerului situate sub ~ 10 °C. In cazul in care este necesara o alta cerinté referitor la temperatura maxima sau minima pentru betonul proaspat, aceasta trebuie sa fie specificata dand de asemenea si tolerantele. Toate cerintele de racire sau de incdire artifciala a betonului trebuie stabilite de comun acord intre producator si utilizator. 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 5.3.41 Generalitati Cerintele pentru ca betonul s& reziste la agresiunile mediulul inconjurator sunt date adesea in termeni de Valor limita, pentru compozitia betonului si proprietatile stabilte ale betonuiui (a se vedea 5.3.2); altornativ exigentele pot rezulta din metode de conceptie de performanta (a se vedea 5.3.3). Cerintele trebuie sé tind seama de durata de viata prevazuté pentru structural. 5.3.2 Valori limita pentru compozifia betonul jin absenta standardelor europene pentru incercéiri directe de performanta a betonului, din rajjuni de ‘experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator sunt date in termeni de proprietati stabilte pentru beton si de valori limita de compozitie. Cerintele pentru fiecare clas de expunere trebuie specificate in termeni de: - tipuri si clase de materiale componente permise; - raport maxim apa/ciment; = continut minim de ciment; ~ clase miniméi de rezistenta la compresiune a betonului sin daca este cazul: continut minim de aer din beton NOTA 2 - In provederile valabile pe locul de utiizare a betonulul, s-a stablt ca raportul apalciment maxim sa fie indicat prin crestere de 0.05 si continutul minim de ciment prin crestere de 20 kgim’, Cat privaste rezistenta ta compresiune, Esto recomandat sa fie indicata in clase, conform tabelului 7, pentru betonul greu gi conform tabelului 8, pentru betonul sor, Tabelele F.1.1, F-1.2, F.24, F.2.2, F.2.3, F.24 (anexa F) prezinta conditile compozitionale, proprietatle betonului § ullizarea cimenturlor, Continutul maxim de pati fine din beton este prezentat in tabelele F.3.1 gi F.3.2 din anexa F. NOTA 3 - Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utlizare a betonului s includa cerinfe pe baza unei durate de Vialé prezumate de minim 50 ani in condiile de intretinere stabilte prin proiect. Pentru durata de viata inferioaré sau Superoara, pot fi necesare valor! limita specificate mai severe sau mai putin severe. in acest caz sau pentru compozitile Specificate de beton, sau in conditi speciale in materie de protect contra coroziunil, referitor la grosimea betonulul ce ‘acopera arméturile (de exemplu cand grosimea este inferioara specificalilor — prevederilor ~ SR EN 1992-1-1 relatv la protectia contra coroziunii), trebuie efectuate studii speciale de catre elaboratorul specificafiel, pentru un gantier anume, ‘sau mai general pentru prescnpti nationale. Daca betonul este conform cu valorile limit specificate, betonul din structura trebuie sd fie prezumat capabil de a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utiizarea avuté in vedere in conditile de mediu Inconjurator spectfice, cu conditia ca: = betonul este corect pus in operd, compactat si supus la un tratament, de exemplu conform SR ENV 13670-1 sau alt standard adecvat; ~ betonul ce acoperd armatura s& aibé grosimea minima a cerintelor standardelor de proiectare adecvate, pentru condifile de mediu inconjurator specifice de exemplu SR EN 1992- - clasa de mediu inconjurator este corect selectionatai; -intretinerea preventiva este realizata, 285.3.3. Metode de conceptie bazate pe performante Corintele referitor a clasele de expunere pot fi stabilite utiizand metode de conceptie bazate pe performanta pentru durabiltate si ele pot fi stabilte Tn termeni de parametn de performanta, de exemplu a masura exfolierea intr-o Incercare de inghet-dezghet. Anexa J (informativa) prezinta indicatli referitor la utlizerea nor metode alternative de conceptie functie de performantele pentru durabiltate. Utiizarea unei variante depinde de prevederile in vigoare la locul unde betonul este utilizat 5.3.4 Cerinfe pentru betonul tumat sub apa Jn cazul betonului tumat sub apa pentru executia unor elemente portante, raportul A/C nu trebuie s& depaseasca 0,60. In cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment trebuie sé fie de cel pufin 350 kgim® ao dimensiune maxima a granulei de 32 mm, 5.4 Gerinfe pentru betonul proaspat 5.4.1 Consistenta Conistentabetonul!rebuiedetrminat pra cect prin una din motodle urna 10 mm gi < 210 mm; «timp de incercare Vebe <30s$i>5s; grad de compactare 21,04 si < 1,46; -dlametru de raspandire > 340 mm < 620 mm, ‘Acolo unde trebuie s& se determine consistenta, se aplica conditia specificata In momentul utilizarii betonului sau in cazul betonului gata preparat, moment livrai Dacéi betonul este livrat intr-o autobetonierd sau cuva agitatoare, este posibil de a masura consistenta pe © proba punctual prelevata la prima deversare. Proba punctualé trebuie prelevata dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m*, conform SR EN 12350-1 Consistenta poate fi specificaté, prin referinta la o clasé de consistenta, conform 4.2.1, sau in cazuri particulare, printr-0 valoare specificata. In acest caz, tolerantele sunt date tn tabelul 11 29Tabelul 11 ~ Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistenta Tasare Interval de valori speciicate in mm <40 de la 50 pana la > 100 90 Tolerante in mm #10 +20 430 Timp Vebe Interval de valori speciicate in s >t de la 10 pana la 6 <6 Tolerante in s £3 $2 2 (Grad de compactare Interval de valori speciicate 21,26 de la 1,25 51,10 pana la 1,14 Tolerante £0,10 £0,08 +0,05 Raspandire (intindere) Interval de vaiori specificate in mm. toate vaiorile Tolerante in mm 430 5.4.2 Confinut de ciment si raport apalciment Pentru determinarea continutuiui de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrat, prin Tnregistrarea pe imprimanta inregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistratorul, plecand de la registrul de productie coroborat cu instructiunile de cantare. Determinarea raportului apa/ciment din beton se face prin calcul pe baza continutulul de ciment determinat si a continutului de apa (pentru aditivii lichizi, a se vedea 5.2.6). Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normala si agregatelor grele trebuie determinata conform SR EN 1097-6, Absorbtia de apa a agregatelor usoare in betonul proaspat trebuie sé fie valoarea obtinuta dupa una ord, determinata conform ‘metodei descrise in anexa C din SR EN 1097-6, utlizénd valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda Tn focul celei objinute dupa uscarea tn etuva® NOTA 1 - Pentru sorturile fine din agregatele usoare se pot folosi metode de incercare si citer ce respect prevederile valabile pe locul de utlizare a betonulu: Cand continutul minim de ciment este tnlocut raportului apa/ciment se utlizeaza raportul ap (a se vedea 5.2.5), metoda trebuie modifcat Fin continutul minim (ciment + adaosuri), sau cAnd fn locul \ciment +k x adaosuri) sau raportul apa/(ciment + adaosuri) consecinta * Nici 0 valoare individuala a raportului apa/ciment nu trebuie s& depageascé cu mai mult de 0,02 valoarea limita specificata. . Cand este necesar determinarea confinutului de ciment, a continutului in adaosuri sau a raportulul apalciment din betonul proaspat, metodele de incercain si tolerantele aplicate, trebuie sa fac obiectul unui ‘acord intre elaboratorul de specificatie si producator. NOTA 2~ A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 13902"!* Metoda de incercéri pentru determinarea raportului apa/ciment din betonul proaspat * 5.4.3 Continut de aer Continutul de aer al betonului trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12360-7, pentru beton de masa volumicé normaia i beton greu gi conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Continutul volumului de aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. Limita superioara pentru continutul de aer este valoarea minima specifica plus 4 % in valoare absoluta, a ‘Absorbiia de apa a agregatelor ce determing atunci cand este necesara stabilires continutului de apa eficace, Adoptat ca SR CR 13902 30Valorile minime ale volumulul de aer antrenat”’ sunt prezentate in tabelul 3a in funcfie de dimensiunea maxima a agregatelor. Tabelul 3a - Valori minime ale volumului de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea maxima a ‘Aer antrenat (% volum) ‘Ker antrenat (6 volum) agregatelor (mm) valori medi valor individuale. 8 26,0 255 16 255 25.0 E 22. 25.0 245 32, 245 240 6 24.0 23.5 54,4 Dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta trebuie masuraté conform SR EN 933-1 Dimensiunea maxima 2 agregatului cum este detin specificate. SR EN 12620 nu trebuie sa fie superioara celei 5.5 Cerinfe pentru betonul intarit 55.1 Rezistenta 55.1.1 Generalitati Rezistenta se determina, pe baza incercdrilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 40 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1. Pentru evaluarea rezistentei pot fi utlizate, alte dimensiuni de epruvete si alte moduri de conservare, cu conditia ca relatile stabilte cu valorile de referint& s8 aiba o precizie suficienta si s& fle documentate si inregistrate. In cazul determinarit rezistentei betonului pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se confectioneaza epruvete cate sunt conservate In alte conditi de temperatura si umicitate decat cele descrise in SR EN 12300-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului intarini betonului si nu la controlul calitati, In sensu! atribuiri unei clase de beton. 5 Rezistenta la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata fain, 2nd este determinata pe epruvete cubice si este simbolizaté faa cand este determinata pe epruvete clindrice conform SR EN 12390-3. Se pot utiliza si epruvete de alte dimensiuni, rezistentele 1a compresiune pot fi echivalate cu rezistenta obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relatii de echivalenta adecvate, fara ca rezultatele sa fie utiizate pentru determinarea clasei betonului ‘Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie deciarata la tmp de producstor, inainte de lvrare, Daca trebuie utlizaté o metoda difenta, aceasta trebuie stablité de comun acord intre elaboratorul specificaiei si producator. 2 Rezistenta la compresiune Dacd nu oxisté prevederi contrari, rezistenta la compresiune se determinata pe epruvete incercate la 28 zile. Pentru anumite utlizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dupa conservare in conditi speciale (de exemplu, tratamentul termic). Rezistenta caracteristica a betonului trebuie s& fie egal sau superioara rezistenjei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata (a se vedea tabelele 7 si 8). Cand este probabil ca incercarile de rezistenté la compresiune s& dea valori nereprezentative, de exemplu betonul avand clasa de consistenf& CO, mai vartos decat S1, sau betonul vacuumat, afunci metoda de incercare trebuie modificata sau rezistenta la compresiune poate fi evaluata in structura existenta sau in elemente de structur. ——— Tin conformitate cu anexa F, tabelele F.1.1 gi F.1.2. 34NOTA... Este indicat ca evaluarea cezistenjei tn siructuri sau in: element de structuré sd se bazeze pe SR EN 13791 5.5.1.3 Rezistenta la tractiune prin despicare * Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se determina prin incercari conform SR EN 12390-6. Daca nu existé prevederi contrare, rezistenta la tractiune se determina pe epruvete incercate la 28 zile Rezistenta caracteristicd la traotiune prin despicare a betonului, trebuie sd fie egalé sau superioara rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare spectticate. 5.5.2 Masa volumica Dup masa volumica uscaté, betonul este definit ca normal, usor sau greu (a se vedea definifile din 3.1). Masa volumica a betonului dupa uscare in eluva este determinata conform SR EN 12390-7. Pentru betonul normal, masa volumicé dupé uscare in etuva trebuie sa fie mai mare de 2000 kgim* si mai mic de 2600 kg/m. Pentru betonul usor masa volumica dupa uscare in eluva trebule sa fie cuprinsa intre limitele dlaselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, masa volumicd dupa uscare in etuva trebuie s4 fie mai mare de 2600 kg/m’. in cazuri particulare,cand masa volumicd este specificata in termenii de valori prevazute, se aplica o toleranta de + 100 kgim*, 5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei Rezistenta la penetrarea apei se determind pe epruvete incercate, metoda si criterile de conformitate {rebuie si facd obiectul unui acord tntre elaboratorul specificatei tehnice si producator. In absenta unei metode de incercari agreat, rezistenta la penetrarea apei poate sa fie specificata indirect prin valori limita asupra compozitiei betonulu 5.5.4 — Reactia la foc Betonul compus din agregate naturale conform §.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform §.1.5, adaosuri conform 5.1.6 si alle materiale minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A si nui necesité Incercari®. 5.5.5 Rezistenta la uzura {in cazul in care betonul trebuie s& prezinte rezistenté la uzura, cerintele referitoare la clasa de rezistenta minima, dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie sa fie cele corespunzatoare claselor XM1, XM2 si XMB in conformitate cu punctul 5.3.2. Trebuie s& se utilizeze agregate rezistente la uzura, veriicrile find efectuate conform SR EN 1097-1 si SR EN 1097-2 6 _ Specificatia betonului 61 Generalitati Elaboratorul specificatiei betonului, trebuie s& se asigure ca toate cerintele, pentru obfinerea proprietatilor necesare ale betonului, sunt incluse in specticatia data producatorului. Elaboratorul trebuie de asemenea si prevada toate cerinjele asupra proprietafior betonului, care sunt necesare la transportul dupa livrare, la punerea in opera, la compaciare, la tratamentu! intial si toate tratamentele ulterioare. Spectficatia trebuie sa includ, daca este necesar, toate cerintele speciale (de exemplu pentru obtinerea unui aspect arhitectonic): Elaboratorul trebuie sa ia in considerare: - utlizarea betonului proaspat si intarit; - conditile de tratare; - dimensiunile structurii (dezvoltaree caldurii de hidratare); ©) Daca trebuie sa se determine rezistenta la Incovoiere, se poate utliza acelasi mod de lucru, In acest caz, standardul adecvat de Incercare este SR EN 12390-5. ° Decizia Comisiei din @ septembrie 194/611 CE) publicata in Jumalul Oficial al Comunitatii Europene nr. L 241/25 din 9 septembrie 1994. 32- agresiunile mediului inconjuritor la care va fi expusa structura: - toate cerinfele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafetelor; - toate cerintele referitor la grosimea de acoperire sau la grosimea minimal a sectiunilor, de exemplu dimensiunea maxim nominala a agregatelor, - toate restrictile de utilizare a materialelor componente cu aptitudine de utlizare stabilité, de exemplu clasele de expunere. NOTA 1 - Provederile valabile pe locu! de utiizare a betonului pot contine cerinte pentru céteva din consideratile de mai Betonul trebuie specificat sau ca beton proiectat si se refera In general la clasificarea daté la capitolul 4 si la Cerinlele enuntate la subcapitolele 5.3 gi 5.5 (a se vedea 6.2), sau ca beton cu compozitie prescrisa speciticand compozitia (a se vedea 6.3). Bazele proiectairii betonului sau prescrierea compozitiei acestuia, trebuie s& se facd pe baza rezultatelor incercarilorintiale (2 se vedea anexa A) sau a informatilor obtinute dintr-o lunga experienté acumulata cu un beton comparabil, luand in considerare conditile de bazé asupra materialelor componente (a se vedea 5.1) si compozitia betonului (a se vedea 5.2 $i 5.3.2). Pentru betonul cu compozitie presorisa este responsabilitatea elaboratorului de specificatie de a se asigura £2 preseriptile sunt conforme Cu cerinfele generale ale SR EN 206-1 si compozita prescrisa este capabi { stingd performanjele asteptate pentru beton atat tn stare proaspaté cAt gi Intant, Elaboratorl trebuie sa fina g's8 educa la 21 documentatiarefertoare la prescripe, pentru obtinerea performantelor astepiate (a se Wren '9.). In cazul betonulul avand compozia prescrisé intr-un standard, aceasta sarcina este responsabiltatea organismului national de standardizare. NOTA 2 - Pentru betonul avand compozitia prescrisé, evaluarea conformitatii este bazaté numai pe conformitates ccompozitie! prescrise gi nu pe performantele asteptate de elaboratorul specificati. in cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de inalta rezisten{a la uzurd, beton turnat sub apa etc) producatorul, utilizatorul si beneficiarultrebuie s& se puna de acord cu cerintele particulare privind compozitia betonului si specificatile de aplicare a materialelor in beton 6.2 Specificatia betonului proiectat (cu proprietati specificate) 62.1 Generalitati Specifcatia betonulu proiectat trebuie elaborata cu ajutorul cerintelor de baz de la 6.2.2, care, trebuie indicate in toate cazurile, si al conditilor suplimentare de la 6.2.3 care trebuie indicate atunci cand sunt cerute. Pentru prescurtérile de utlizat in specifica (a se vedea capitolul 11). 622 Datedebaza Speciticata trebuie s& cuprinda: a) cerinte de conformitate cu SR EN 206-1; b) clasa de rezistenta la compresiune; «) dasele de expunere (a se vedea capitolul 11, pentru specificatile presourtate); 4) dimensiunea nominalai maxima a agregatelor, 2) clasa de cioruri continute functie de tipul utlizarii betonulul (beton nearmat, armat, precomprimat), conform tabelului 10; In plus pentru betonul usor: f) clasa de masa volumica sau masa volumicé specificata; pentru betonul greu: 9) masa volumica specificata; In plus pentru betonul gata de utlizare si betonul de gantier: 331) clasa de consistent, sau in cazuri speciale valoarea specficata a consistentel 3.2.3 Cerinte suplimentare >unctele urmatoare pot fi specificate prin cerinte de performanta si prin metodele de incercari dacd sunt idecvate: tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu caldura de hidratare redusa): tip sau clase speciale de agregat. JOTA 1 - In acest caz, compozitia betonulul, pentru a reduce la minim efectele daundtoare ale reactiei alcali-silice este 1 responsabiltatea elaboratorului specificalel (a se vedea 5.2.3.4), caracteristicile cerute pentru rezistenta la inghet-dezghet, de exemplu: continutul de aer (a se vedea 5.4.3); IOTA 2- Cand continutul de aer este specificat la livrare,trebuie ca elaboratorul speciicatiel sa tnd seama de pierderile ventuale de aer la operalile de pompare, punere in oper’, compactare, etc. ulterior liv cerintele pentru temperatura betonului proaspétt cénd ele diferd de ce de a 5.2.8; cresterea rezistentel (a se vedea tabelul 12); degajarea célduri perioada hidratari; priza intarziata rezistenta la penetrarea apei; rezistenta la abraziune; rezistenta la tractiune prin despicare (a se vedea 5.5.1.3), alte cerinte tehnice (de exemplu, cerinfole legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de unere Tn operé. 3 Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa 34 Generalitati etonul trebuie specificat pe baza cerintelor de la 6.3.2, care trebuie indicate in toate cazurile si cu ajutorul srintelor complementare de la 6.3.3, care, trebule indicate la cerere. 3.2 Cerinte de baz pecificatia trebuie s8 cuprinda: ) cerintele de conformitate cu SR EN 206-1; | dozajul de ciment; tipul de ciment si clasa de rezistenta; \ fie raportul apalciment, fie consistenfa, in termeni de clas sau, in unele cazuri speciale ca valor recificate DTA - Valoarea specificaté(jinta) a raportului apalciment trebuie sa fle mai mic& cu 0,02 pentru toate valorile cerute. tip, categorie si continutul maxim in cloruri ale agregatelor, masa volumic& maxima sau minima a sregatelor dupa caz, in cazul betonului usor sau al betonului greu; dimensiunea nominala maxima a agregatelor si limitele granulometrice; tip si cantitate de aditvi sau adaosuri, daca este cazul; {in caz de utlizare de aditivi sau adaosur, indicati prvind originea acestor componenti gi a caracteristicilor ‘nentului care nu se pot defini prin alte modur.63.3 Cerinte suplimentare Specificatia poate contine: - indicat privind origina unora sau a tuturor componentelor betonului ca Inlocuitor al caracteristiclor, pentru cale care nu pot fi definite atfel; ~ cerinte suplimentare pentru agregate; - cerinte privind temperatura betonului proaspat la livare cand ea este diferita de cea de la 5.2.8; + alte cerinte tehnice. 64 Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard Pentru betoanele avand compozitia prescrisa intr-un standard trebuie specificate: - standardul valabil pe locul de utlizare a betonului care da cerintele corespunzatoare; -notarea betonului conform acestui cod de practic Betonul avand compozitia prescrisa intr-un standard trebuie utiizat numai pentru: -beton de masa volumicé normal pentru structuri armate sau nearmate; - clase de rezistenta la compresiune pentru calcul = C16/20; - clasele de expunere X0 si XC1 Pentru restrctile asupra compozilei prescrise a betoanelor standardizate (a se vedea 5.2.1) 7 Livrarea betonului proaspat 7A Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator “” Utlizatorul trebuie s8 se pund de acord cu producdtorul asupra: = datei, orei gi ritmului livrai; si daca este necesar, s& informeze producatorul asupra: = distantelor de transport - gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe santier, - metodelor speciale (utilizate) de punere In opera (inclusiv prin pompare); - volumului autobetonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonulu -limitarilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau faré agitare, dimensiuni, inaltime sau greutate totala, 12 Informatii de la producatorul de beton pentru utilizator *” Utiizatorul poate £8 ceara, cand emite comanda, informati privind compozitia betonuli, ca 8 poata pune jn opera corest betorul proaspat, 62+ aplice metoda de tratament adecvata si sa evalueze evoluia rezstente setial de informati trebuie furizate, la cerere, de producator inaintea livrarii. Informatile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante specificate la cerere: a) tipul giclasa de rezistenté a cimentului si tipul de agregate; gtandardul SR EN 206-7:2002 nu core ca informatile sf fie furizate sub o forma speciala, pentru c& aceasta depinde Go volatile dire producator si utlizator, de exemplu, In cazul Detonulu de gantier sau de produse prefsbncate, producatorul de beton poate fig utlizator. 35»)tipul de aditiv,tipul si continutul eproximativ de adaosuri, daca este cazul; ©) raportul apaiciment speciicat, 4) rezultatele tncercéiilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productiei sau ‘ncercéit initiale; @) evolutia rezistentel; 4) sursa materialelor componente; ) pentru betonul in care se adauga aditiv pe santier: clasa de consistenta sau consistenja prevazuta Inainte si dupa adaugarea aditivului In cazul betonului gata de utiizare, informatile pot de asemenea sa fie fumizate, cénd ele sunt cerute, prin referinia la, catalogul de compoziti de beton al producéitorului unde se gaisesc informatii detaliate referitor la clasele de rezistenta, clasele de consistent, greutatea amestecurilor alte date util. Pentru determinarea duratei de tratament, informatille referitoare la cresterea rezistentei betonului pot sé fie date sub forma indicatorilor din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistente la 20 °C intre 2aile 5128 zile. Date informative sunt prezentate in anexa N Tabelul 12 - Evolutia rezistentei betonului la 20 °C. femalfenze Rapida 205 Medic: 20,381< 0,5 Lenta 20,15 si < 0,3 Raportul rezistentelor indica cresterea rezistentei, corespunzatoare raportului tntre rezistenta medie la compresiune la 2 zile (fra) $i rezistenta medie la compresiune la 28 zile (yas), determinate prin incercéirile initiale sau pe baza performantelor cunoscute ale unui beton avand compozitie comparabila. Pentru aceste \cercari intiale, epruvetele destinate determinaiilrezistentel trebuie prelevate, confectionate, conservate si wercate conform SR EN 12350-1 si SR EN 12390-1, SR EN 12390-2 si SR EN 12390-3. Produc&torul trebuie sa informeze utilizatorul despre riscurile de sénatate la care se expune manipuland betonul proaspat, cum sunt cele cerute prin prevederile in vigoare la locul unde este utlizat betonul proaspat, 7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare La livrarea betonului, producdtorul trebule 8 emita utiizatorului un bon de livrare pentru fiecare garjé de beton pe care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel putin informatile urmatoare ~ numele statiei de fabricare a betonului gata de utilizare: ~ numarul de serie a betonului; - data si ora de Incarcare, aceasta Inseaminé momentul primului contact intre ciment gi apa = numérul autovehiculului sau identificarea vehiculului; = numele cumparatorului: = numele $i localizarea gantierulu; - detalii sau referinte referitor la specificatii de exemplu numéiul de cod, numarul de comand&; 36cantitatea de beton in metri cubi; - declaratia de conformitate cu referinte la specificatii si la SR EN 206-1; -numele sau marca organismului de certficare daca este cazul, ora de sosite a betonului pe gantier; - ora de incepere a descarcai - ora de terminare a descarcaril In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detaliile urmatoare: a) pentru betonul cu proprietati specificate: - clasa de rezistenta; - clasa de expunere (clasele de expunere sau categorile de beton In conformitate cu tabelul 1 si anexa F cu indicarea combinafilor de clase de expunere); - clasa de continut de cloruri: - olasa de consistent sau valoarea specificata; - valorile limita de compozitie a betonului, cénd sunt specificate (inclusiv continutul de apa al agregatelor); - tipul $i clasa de rezistent a cimentului, cdnd sunt specificate; - tipul aditivilor si adaosurilor, daca sunt specificate; - proprietaile speciale, daca au fost cerute; - dimensiunea nominalé maxima a agregatelor; pentru betonul ugor sau betonul greu, clasa de masa volumica sau masa volumica specificata b) pentru betonul avand compozitia prescrisa: - detalii referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment si daca este cerut, tipul de aditivi; «fie raportul ap/ciment, fie consistenja in termen de clasa sau de valoarea specificata in functie de specificatii, = dimensiunea nominalé maxima a agregatulul in cazul unui beton avand compozitia prescrsd int-un standard, informatie care sunt date trebule s8 fle conforme cu prevederile din standardul corespondent. in cazul In care se adauga aditiv pe santier, ora exacta la care s-a adéugat, cantitatea care s-a adaugat, volumul de beton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate in copille bonulul de livrare, 7.4 Informatii la livrare pentru betonul de santier Este de asemenea important de a utliza informatile corespunzatoare, precum cele cerute in 7.3 pentru avizul de insojre a maf in cazul betonulul fabricat pe gantier, pentru gantiere mari cand sunt ullizate mal multe tipuri de beton, sau cand producatorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa in operé. 7.5 Consistenta la livrare ‘Adaosul de apa este interzis la livrare. In cazuri speciale, aditivii pot fi adéugati, aceasta actiune find tn responeabiltatea producstoruui, in vederea aduceri| consistenfei la valoarea specificata, sub rezerva c& ‘loril limita permise prin spectficatie nu sunt depasite si c& aceasta adaugare de aditiv este prevazuta prin froiectarea compozitel betonului, Toata cantitatea suplimentara de aditvi din autobetonier’ trebuie Inregistraté in bonul de livrare, in toate cazurle. Pentru reamestecare, a se vedea 9.8 NOTA - Daca cantitatea de aditiv adaugala pe santier In autobetonier’ conduce la depaisirea cantitai admise prin SSarficatie rebuie ca garja de beton s8 fe inregistraté ca " neconformé "pe bonul de lvrare. Partea care solicit acest duaos este responsabila de consecinfe gi este de acord ca sa fie inregistrata pe bonul de livrare, 378 Controlul conformitatii si criterii de conformitate 8.1 Generali Controlul de conformitate cuprinde o combinatie de actiuni si de decizii de luat conform regullor de conformitate adoptate in avans, pentru verificarea conformitalii betonului cu. specificatile. Controlul de conformitate face integral parte din controlul de productie (a se vedea capitolul 9), NOTA - Caracteristicle betonului utlizat pentru controlul de conformitate sunt cele masurate prin tncercari recente ullizand proceduri standardizate, Valorie reale ale caracteristicllor betonului in structura pot diferi de cele determinate prin incercar, ele depind, de exemnplu de imensiunile structuri, punerea in oper, compactarea, tratarea si conditile climatic. Planul de esantionare, planul de Incercari i criterile de conformitate trebuie s& fie conforme cu procedurile date in 8.2 §1 8.3. Acestea se aplica de asemenea betonului pentru structuri prefabricate, in afara situatilor ‘in care prevederile specifice de produs contin un ansamblu de cerinte echivalente. Dacd freovente de esantionare superioare sunt cerute de elaboratorul de specificatli, acestea trebuie sa facd obiectul unui acord prealabil. Pentru proprietatile neacoperite in acest articol, planul de esantionare sau de incercaii, metodele de incercair si criteriile de conformitate trebuie s& facd obiectul unui acord intre producator si elaboratorul de specificati Locul de esantionare pentru Incercaiile de conformitate trebuie ales astfel incat caracteristicile cerute si compozitia betonului s4 nu sufere modificari semnificative intre locul de egantionare gi locul pus la dispozitie. in cazul betonului usor fabricat cu agregate nesaturate, esantioanele trebuie prelevate de la locul de livrare. C&nd incerearile pentru controlul productiei sunt aceleasi cu incercdirile cerute pentru controlul conformitati, este permis de a le lua in consideratie pentru evaluarea conformitati Conformitatea sau neconformitatea este judecata in raport de criterille de conformitate. Neconformitatea poate conduce la actiuni suplimentare pe locul de productie si pe santier (a se vedea 8.4). 8.2 Control de conformitate al betonului proiectat (cu proprietati specificate) 8.2.1 Control de conformitate al rezistentel la compresiune 8.2.1.1 Goneralitati Pentru betonul de masa volumica normalé sau betonul greu apartinand claselor de rezistenta cuprinse intre C8/10 si C55I67, sau pentru betoanele ugoare de clasele LC8/9 la LC55/60, egantionarea $I Incercairile de conformitate trebuie sa fie efectuate fie pe fiecare compozitie de beton luat individual, fie pe familii de beton a caror corespondanta este stabilita (a se vedea 3.1.14), determinate de catre producator, daca nu exista un cord contrar. Conceptul de familie de beton nu se aplicé betoanelor de rezistenta ridicata. Betonul usor nu trebuie amestecat cu famille continand beton de masa volumica normala; betoane ugoare realizate cu agregate pentru care se poate demonstra similartatea, pot fi regrupate in proprile lor aril, NOTA - Pentru recomandarile privind selectia famililor de beton, informa mai detaliate pentru aplicarea conceptului de {amil de beton sunt date In raportul CEN 13901"”, a se vedea la anexa K. Pentru famille de beton producatorul trebuie s4 efectueze controlul pe ansamblul membrilor familiel si ‘esantionarea trebuie efectuat& pe ansamblul gamei de betoane produse in cadrul familie Cénd incercérile de conformitate se aplica unei famili de beton, un beton de referinta este selectionat fie din mijlocul game’ de beton din familie, fie cel mai comun produs. Relatii sunt stable intre fiecare compozitie de beton din familie si betonul de referintA astfel incat s& se poata transpune rezultatele incercarilor de rezistenta la compresiune ale fiecdruia dintre betoanele din familie, la betonul de referinté. Aceste relati trebuie sa fie verificate, pe baza rezultatelor incercarlor de rezistenta la compresiune obtinute Tn perioada initialé gi in fiecare perioad& de evaluare si in cazul unor schimbari semnificative ale conditilor de productie, In plus, cénd se evalueazé conformitatea unei famili, trebuie confirmat c& fiecare beton individual apartine familiel (a se vedea 8.2.1.3) O distinetie trebuie facut intre productia inialé s! productia continua tn planul de egantionare si de inoercéri si ctiterile de conformitate aplicabile fieczirei compoziti de beton sau famililor de betoane. ‘Adoptal ca SR CR 13901Productia initiala acopera perioada de productie pand la obtinerea a minimum 35 rezuttate de incercari Productia continua este atinsd cand minimum 35 rezultate de incercari se obtin pe o perioadé ce nu depaseste 12 luni Daca productia unei compoziti individuale sau a unei famili de beton a fost intrerupta pe timp de minimum 12 luni, producatorul trebuie s@ utilizeze din nou planul de egantionare si de incercari si criterle ca pentru productia initial Daca rezistenta este specificaté pentru termen diferi, conformitatea se evalueaza pe epruvete incercate la tetmenul speaificat. Cénd trebuie efectuata evaluarea unui volum definit de beton apartinand unei populatli verificate conform cerintelor privind caracteristcile de rezistentd, de exemplu exista dubii asupra calitatii unei sarje sau a unui ‘amestec, sau c&nd intr-un caz special, specificatia o cere, acestea trebuie sa fie conform anexei B. 8.2.1.2 Plan de egantionare si incercari Probele de beton trebuie selectionate obligatoriu si prelevate conform SR EN 12350-1. Esantionarea trebuie efectuata pentru fiecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs in conditii dovedite ca fiind uniforme. Frecventa minima de esantionare si de incercare a betonului trebuie sé fie, conform cu tabelul 13, alegand frecventa care da cel mai mare numar de probe, pentru productille initial sau continud dupa caz Pentru betoane avand caracteristici speciale, frecventa prelevarii probelor si incercarilor de conformitate se vor stabili de comun acord intre producaitorul de beton $i organismul de control. Desi exigentele prevazute in 8.1 se aplic’ egantionari, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea producatorului dupa toate addugirle de aditivi in beton. Prelevarile de probe inainte de addugarea aditivilor plastifianti sau superplastifiant, pentru ajustarea consistentei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin Incercatile initiale s-a demonstrat ca aditvul plastifiant sau superplastifiant in doza utiizata, nu are efecte negative asupra rezistentei betonulul Rezultatele inceroatilor trebuie s& fie cele obtinute pe o epruvetd sau media rezultatelor cénd sunt supuse ‘incercdirilor la aceeasi varsté minim doug epruvete provenind din aceeasi proba Cand Imprastierea rezultatelor incercdrilor, obtinute pe cel putin dou epruvete confectionate din aceeasi proba, este mal mare de 15% fata de medie, aceste rezultate nu trebuie luate in consideratie, afara de cazul daca O investigare foarte aprofundatd, permite sa se gaseasca o explicatie valabilé, pentru a nu fine seama de una din valorle Incercaiior. Tabelul 13 - Frecventa minima de esantionare pentru evaluarea conformitatil Frecventa minima de egantionare De la primi $0 m* de productie® Productia Primil 50 m* din productie | Beton cucertficare de | Beton fara ceriicare de ‘control a productiet control a productei Initial (pana ce au fost + esantion la fiecare objinute minimum Sesantioane | 200m’ sau 2 esantioane 35 rezultate) pe siptémna de productie | 1 esantion Ja fiecare 150 m’ sau Continua? (odatd ce au fost en ee 1 egantion pe zi de otinute minimum 400 m’ sau productie ae he) 4 egantion pe saptémana erm de productie * Egantionarea trebuie reparizaté pe ansamblul producti! gi normal nu trebule S8 comporte mai mult de un egantion la25 m. © Cand abaterea standard calculata, pentru ultimele 15 rezultate ale Incercarilor este superioara le 1,37 o, frecventa de egantionare trebuie s8 fe (adusa la) frecventa ceruté pentru producta initiala pand ia obtinerea urmnatoarelor 36 rezultate de Tncercar 8.2.1.3 Criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune Evaluarea conformitaii trebuie s& se facd pomind de la rezultatele incercarilor obfinute in cursul unei perioade de evaluare care nu trebuie s& depageasca ukimele douasprezece uni 39Conformitatea rezistentei la compresiune a betonului este evaluaté pe epruvete Incercale la 28 zile™ in acord cu 5.5.1.2 pentru: - grupe de" n* rezultate de incercéiri consecutiv cu sau fara suprapunere (Inclecare) fen (criteriul 1); ~ figcare rezultat individual de incercarif.: (eriteriul 2); NOTA - Criterille de conformitate sunt dezvoltate pe baz’ de rezultate care nu se suprapun (Incalecs). Aplicarea criterilor la rezultate de Incercari care se suprapun craste riscul de respingere. Conformitatea este confirmata daca cele doua criterii date In tabelul 14 pentru productia initial sau continua sunt satisfacute, C&nd conformitatea este evaluaté pentru o familie de beton, criteriul 1 trebuie aplicat betonului de referinta, {inand cont de toate rezultatele incercarilor transpuse In familie: criteriul 2 trebuie aplicat la rezultatele cercarilor de origine. Pentru a confirma ca fiecare formula apartine familiei, media tuturor rezultatelor incercéirilor brute fim pentru © formula unica va fi evaluatd pe baza criteriului 3 indicat in tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest cTiteriu trebuie indepartate din familie gi conformitatea sa este evaluata individual, Tabelul 14 Criterli de conformitate pentru incercarile de rezistenta la compresiune Productia Numarul "nde Orterul 1 Grierol2 rezultate de inerca . = pent grape de oe iecare ruta rezisionta la Mere hand A? | leila erst compresiune fa) Ni Initiala 3 hat 4 i. Continua 215 2h t 1480 2 fad Tabelul 15 — Criterii de confirmare pentru membrii unel familil Numarui "nde rezultate de Criteria ‘incereari pentru rezistenta la compresiune a unui singur Media an" rezultate (lon). beton pentru un singur membru al famiiei 2h 1,0 a Sta? 10 a ha? 20 5 Bh #25 6 zfa* 30 Initial abaterea standard trebuie calculata pentru minimum 36 de rezuttate consecutive de Incercari obfinute pe © perioada mai mare de trei luni gi care este imediat precedenta perioadei de productie pentru care trebuie verificata conformitatea. Aceasta valoare trebuie luata in consideratie ca estimare a abateril standard a populatiei. Valabiltatea valorlor retinute trebule verficaté pe durata productiei. Dou’ metode pentru faciitarea estiméirii valor o sunt permise, alegerea metodei trebuie facuta In prealabil -Metoda 1 Valoarea initiald a abateri standard poate fi aplicata pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea trebuie verificata daca abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (Sis) nu se abate semnificativ de la valoarea adoptata pentru abaterea standard. Aceasta este considerata ca valabilé cu conditia ca 0,63 0s Sis 51,37 6 2) Daca rezistenta este specificeta pentru un termen (varsta) diferts, conformitatea este evaluata pe epruvete incercate lavarsta specificala, 40Cand valoarea {ui Sys se situeazé In afara acestor limite, trebuie determinaté 0 noua valoare pentu o folosind ultimele 36 rezultate obtinute la incercari -Metoda 2 Noua valoare a lui « poate fi estimata plecdnd de la un sistem continuu si aceasta valoare este adoptata Sensibiltatea sistemului trebuie sé fie mai mare sau egala celei de lametoda 1. Noua valoare estimata a o trebuie aplicaté pentru perioada urmatoare de evaluare, 822 Control de conformitate al rezistentel la tractiune prin despicare™! 8224 Generalitati Se aplicd 8.2.1.1, dar nu se aplicd conceptul de familie de beton. Fiecare compozitie de beton trebuie evaluat separat. 2 Plan de esantionare si de incercari Se aplica 8.2.1.2. 8; 3 Criterii de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare Cand rezistenta la tractiune prin despicare a betonului este specificata, evaluarea conformitati trebuie sa se fac luand rezultatele incerearlor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie s8 depaseasca ultimele douasprezece luni Evaluarea conformitaiti rezistentel la tractiune prin despicare a betonului se face pe epruvete incercale la 28 zile, exceptand situatile cand este specificatd o varsta diferité conform 5.5.1.3 pentru: - grupe de" n" rezultate de Incercari consecutive care nu se suprapun sau se suprapun fir (crteriul 1}; -fiecare rezultat individual al Incercdrilor fy crteriul 2). Conformitatea rezistentei la tractiune prin despicare (fj) este confirmata daca rezultatele incercaiilor satisfac ambele criteri prezentate in tabelul 16 pentru productia initiala sau continua, dupa caz, Tabelul 16 — Criterille de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare Productie Numarul" n "de Criteril 4 Criteril 2 rezultate in grupa Media a*n* Fiecare rezultat rezultate fin) individual al Nim’ Incercaiilor (fi) Nim* Initia 3 2 ht 05 2 fy 05 Continua 215 2 hy #1480 2 fy - 0,5 Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate in mod similar. 823 Control de conformitate pentru alte proprietai 8.2.3.1. Plan de esantionare si de incorcari jocat rezistenta Probele de beton trebuie selectionate aleatori si prelevate conform SR EN 12350-1 Egantionarea trebuie efectuaté pe fiecare familie de beton produs in condi presupuse a fi uniforme. Numérul minim de probe si metodele de incercare trebuie s& fle conform cu tabelele 17 si 18. 8.2.3.2 Criterli de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta Cand sunt specificate alte proprietati ale betonului decat rezistenta, evaluarea conformitai trebuie efectuata pe durata productiei, perioada de evaluare nu trebuie sa depageasca 12 luni Daca rezistenta la incovoiore este specficata, se poate utiliza acelasi mod de lucru. aConformitatea betonului este evaluat finand seama de numérul rezuitatelor incercarilor consecutive, objinute in perioada de evaluare care depaseste valorile limita specificate, limitele claselor sau tolerantele valorilor specificate, $i comparand totul cu numarul maxim permis (metoda atributelor) Conformitatea cu caracteristicile cerute este confirmata dacti = numarul rezultatelor incercarilor care se situeaza in afara valorilor limita specificate, a limitelor claselor sau tolerantelor la valorile specificate, nu este mai mare decat numarul din tabelul 19a sau 19 asemenea celor din tabelul 17 si 18. Ca altemativa in cazul (AQL= 4%), conditile se pot baza pe un control prin masurare, conform SR ISO 3951, tabelul IIA (NQA = 4%) cand numarul de acceptare este cel din tabelul 19a - toate rezultatele individuale ale Incercarilor se situeaza in abaterea maxima admisibilé data in tabelele 17 si18. Tabelul 17 — Criterii de conformitate pentru alte proprietafi decat rezistenta Proprietat Metoda de | Numéirul minim | Numarui de | Abaterea maxima admisé a incercare sau | de probe sau de | acceptare rezultatelor Incercarii metoda de | — determinari individuale in raport cu limitele determinare clase! spectficate sau in raport cu tolerantele valorii specificate Valoare Valoare inferioara_| _superioara Densitatea SR EN 12390-7] conform ase vedea ‘8rd limita” betonului grew tabelului 13, | tabelul 19 pentru rezistenta la compresiune Densitatea ‘SR EN 12390-7| conform asevedea | -30kgim? | +30 kgim® betonului usor tabelului 13, | tabelul 19a pentru rezistenta la compresiune Raportul apa/ciment | ase vedea | odeterminare | asevedea | faré limita® +0,02 54.2 pezi tabelul 19a Dozajul de ciment asevedea | odeterminare | asevedea | -10kgim’ | fara limita” 54.2 pezi tabelul 194 Confinutul de aer | SREN 12350-7| oprobape | asevedea | -0,5% in +1% antrenant in betonul | pentru betonul | productia unei | tabelul 19a | — valoare valoare proaspat de densitate zile dupa absolut absolut normalai $i stabilizare betoane grele ASTM C 173 pentru betonul usor Continutul de cloruri | asevedea | determinarea 0 fardlimits® | nueste din beton 6.27 trebuie sa se admisa efectueze, nici o valoare pentru fiecare superioari compozitie de beton si trebuie repetata in cazul cresterii confinutului de clout in afara cazurilor in care limitele sunt spectficate 42‘Tabelul 18 ~ Criterll de conformitate pentru consistenta “Abatoroa maxima admisa @ rezultatoior Inercari indivigualo Tn raport cu seer pee de | limteie casei specticate Metoda de incercare Numru minim de probe sau | Numa 26. | sau in raport cu toleranicte valor specificate Valoare | Valoare infetoara | superioara Examinare | _ Compararea fiecare amesteo, pentru : : - vaualé | aspectului cu un ivrare in autovehicule aspect normal de beton de consistent specificata Tasare ‘SREN 12350-2 _ | i) frecventa conform cu asevedea| - 10mm | +20mm tabelul 13, pentru rezistenta | tabelul 19b | - 20 mm? | + 30mm? la compresiune Timp Vebe SR EN 12350-3 asevedea| - 2 sec. +4 sec. ii) in cazul determinarit tabelul 19b | -4 sec.” | +6 sec. continutului de ger Grad de SR EN 12350-4 ase vedea = 0,03 + 0,05. compactare ill in caz de dubiu la fabelul 19| -0,08° | +0,07" ‘examinarea vizuala Raspandire ‘SR EN 12350-5 asevedea| - 20mm + 30mm tabelul 19b | - 30mm? | +40mm. * jn absenta limite! superioare sau inferioare Tn clasele de consistent la care se refer, aceste abaterinu se aplicd » Se aplicd numai pentru incercéirile de consistenté efectuate asupra descarcéii initiale din autobetonier’ (a se vedea 5.4.1), 8.3 Controlul conformitatii betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard Fiecare amestec de beton de compozitie prescris’ trebule s4 faca obiectul unel evaluari a conformitatli, n coos ce priveste dozajul de ciment, dimensiunea nominala maxima @ agregatelor si proportile acestora, Gaca sunt specificate gi in caz contrar, raportul apéi‘ciment, orecum si canttatea de aditivi sau adaosurt Cantitatile de ciment, de agregate (fiecare de dimensiunile, sorturile specificate), de aditivi $i adaosuri, care sunt consemnate in registrul de productie sau imprimate de inregistratorul de céntérir, trebule sa corespunda cu tolerantele date in tabelul 21 gi raportul apalciment trebule s& corespunda la 0 abatere de « 0,04 a valorii specificate. in cazul betoanelor avand prescrise printr-un standard tolerantele echivalente pot fi date standardele corespondente. Cand conformitatea compozitiei betonului trebuie evaluaté prin analiza betonului proaspat, metodele de incercare § limitele pentru conformitate trebuie s& fac’ obiectul unui acord prealabil intre utlizator si producdtor tinand seama de limitele mentionate mai sus si exacitatea metodelor de Incercait Cand este evaluat conformitatea consistentei, se aplicd paragrafele corespunzatoare de le 82.3 si tabelul 18. Conformitatea pentru: -tipul de ciment si clasa de rezistenta; - tipul de agregate; - tipul de aditiv sau de adaos, daca este cazul; - provenienta componentilor din beton daca este specificata trebuie sé fie evaluat prin comparatie intre Inregistrarile din registrul de produotie si documentele de livrare ‘a componentelor, cu cerintele specificate. 43Tabelul 19a si 19b ~ Numarul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decat rezistenta Tabelul 19a Tabelul 19 AQL = 4% AQL = 15% Numéir de rezuttate de] Numar de Numéir de rezultate Numér de incercari acceptare de incercair acceptare dela 1 pana la 12 0 de la 1 pana la 2 0 de la 13 pana la 19 1 de la 3 pana la 4 a de ta 20 pana la 31 2 de la 5 pana la 7 2 de ta 32 pana la 39 3 dela 8 pandi la 12 3 de la 40 pana la 49 4 de la 13 pana la 19 5 de la 50 pana fa 64 5 de la 20 pana la 31 7 de la 65 pana la 79 6 de la 32 pana la 49 10 de ta 80 pana la 94 7 de la 50 pana la 79 14 de la 95 pana la 100 8 de la 80 pand la 100, 21 Pentru un numar de rezultate de incereari > 100, numerele de acceptare corespunzatoare pot fi preluate din tabelul 2A al ISO 2859-1 8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului Masurile urmatoare trebuie luate de producator in caz de neconformitate: - verificarea rezultatelor incercailor neconforme si daca acestea sunt valabile, Iuarea de masuri pentru eliminarea erorilor; = dacd neconformitatea este confirmaté de exemplu prin repetarea incercarilor, intreprinde actiuni de corectie, precum revizuirea de catre conducere a procedurilor de control al productiei; - cand se confirma neconformitatea cu specificatia care nu a fost evidentiata in moment livrari, avertizeaz’ elaboratorul si utlizatorul pentru a evita toate pagubele in consecinta; - consemneaza acturile privitoare la punctele precedente Daca neconformitatea betonului rezuita dintr-un adaos de aditiv pe santier (a se vedea 7.5) producatorul nu este obligat s ia masuri daca lui i s-a cerut acest adaos, NOTA 1 - Daca producatorul a avertizat o neconformitate a betonului sau daca rezultatele incercarlor de conformitate nu ‘sunt conforme cu cerintele, tebuie efectuate incercairi suplimentare conform SR EN 12504-1, pe carote prelevate din structuré sau o combinatie de incercari pe carote si incercérl nedistructive pe structura sau elemente de exemplu conform SR EN 12504-2 sau SR EN 12504-3. Recomandari pentru evaluarea rezistentei in structuré sau elemente ‘componente ale structuri sunt date in SR EN 13791 NOTA 2 - Se vor avea in vedere si provederile reglementarlor romanesti privind incercaifle nedistructive i seminedistructive In conformitate cu standardele europene. 449 Controlul productiei 9.1 Generalitati Toate betoanele trebuie supuse controlulul de productie sub responsabiltatea producatorului, Controlul productiel cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caractersticlor betonului in conformitate cu conditiie spectfcate, Ele includ: - selectarea materialelor, - proiectarea betonului; - productia betonului; - inspectile si incercarile; - utiizarea rezultatelor incercarlior pe materiale componente, pe betonul proaspat gi intarit si asupra echipamentelor; - daca este cazul, inspectia echipamentului de transport a betonului proaspat; controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitol 8. Cerinjele pentru alte aspecte ale controlului productiel sunt date in urmatorul capitol. Aceste cerinte trebuie sé fie considerate {inand seama, de modul si volumul productiei, de lucrare, de echipamentele speciale, de procedurile si regulile in vigoare pe locul de productie si de utlizare a betonului. Cerinte suplimentare pot s& fie necesare In functie de situatia speciala pe locul de productie sau pentru cerinjele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structura, NOTA - Capitolul 9 tine seama de principle standardului SR EN 1SO 9001, 9.2 Sisteme de control al productie Responsabilitatea, autoritatea si relatile intre persoanele insarcinate cu conducerea, executia si verificarea lucrarilor ce afecteazA calitatea betonului trebuie definite si documentate Intr-un sistem de control al productie! (manual de control al productie). In particular, aceasta inseamna ca Intreg personalul are nevoie de 0 anumita libertate de organizare si de anumita putere de decizie pentru reducerea riscului de beton neconform si pentru a identifica si consemna toate problemele de caltate. Sistemul de control al productei trebule revizuit cel putin odatti la doi ani de cétre conducerea producatorulul pentru a se asigura de aptitudinea sa do utlizare si de eficacitatea sa, Dosarele acestor revizuiri trebule pastrate cel putin trel ani, daca nu existé obligati legale care s& impuné o perioad mai lunga. Sistemul de control al productiei, trebuie s& contina proceduri si instructiuni atent documentate. Aceste prevederi $'instructiuni trebuie, daca este cazul si fie stabilte in raport cu prescriptile de control prevazute fn tabelele 22, 23 51 24. Frecventa incercaiiior gi inspectilor prevazute de catre producatori trebuie $8 fie documentata, Rezultatele Incercarilor si inspectilor trebuie sa fe inregistrate 9.3 Datele inregistrate $i alte documente Toate datele referitoare la controlul productiei trebuie sa fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele referitoare la conirol in productie trebuie conservate timp de minim trei ani, daca nu exist obligati care sé impuna o perioada mai lunga. 45‘Tabelul 20 — Datele inregistrate si alte documente daca este cazul Datele inregistrate gi alte document Carinte specificate Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerintelor Ciment, agregate, aditivi, adaosuri Numele furnizorilor si sursele incercari esupra apei da amasteo (nu se cer pentru apa potabils) Data $i locul prelevaril Rezultatul incercérilor incercari asupra materialelor componente Data si rezultatele incercairilor Compozitia betonului Descrierea betonului Inregistrarea maselor componentilor pentru un amestec sau pentru o sarja (de exemplu dozajul de ciment) Raportul apaciment Continutul de cloruri Codul de membru al familiei Incercari pe betonul proaspat Data gilocul prelevari probei Destinatia in lucrare, daca este cunoscuta Consistenta (metoda utlizata si rezultatele) Densitatea, cénd este specificata ‘Temperatura betonului, cand este specificata Continutul de aer, cand este specificat Volumul de beton din amestecul sau din sarja testata Numarul si codul epruvetelor pentru incercari Raportul apaciment, cand este specificat Incercari pe betonul intarit Data incerearii Codul si varsta epruvetelor Rezultatul incercarilor de densitate si de rezistenta Observatii speciale (de exemplu profilul de rupere neobignuit al epruvetelor) Evaluarea conformitati Conformitate!neconformitate cu specificatile Suplimentar pentru betonul gata de utiizare Numele cumparatorului Identificarea santierului, de exemplu locul de constructie Numarul si data bonului de livrare, corespunzator Incercaritor Bonul de livrare Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot s8 fie cerute de standardul specific de produs 9.4 — incercari Incercéiiletrebuie efectuate conform cu metodele de Incercare date in prezentul cod de practicé (metode de ‘Incercare de referinfa). Alte metode de incercare pot de asemenea s& fie utlizate in masura Tn care a putut 88 fie stabilita o corelalie sau o relatie fablé intre rezuitatele obtinute cu aceste metode de incercar si cele de la metodele de referinta. Valabiltatea acestel relatifabile sau a acestei corelati trebuie sé fie verificata la intervale adecvate ‘Aczast verificare trebuie s& fie efectuaté pentru flecare loc de productie in care se lucreaza in condi iferite exceptand situatile in care corelajia a fost stabilté prin standarde nationale sau prin prevederi in vigoare la locul unde este utilizat betonul 9.5 Compozitia betonului si incercarile initiale Cand se utlizeazé o compozitie de beton noua, trebuie efectuate Incercari iniale, care s8 permit verificarea conformitati betonului cu proprietatle specificate si a performanfei prevazute cu o marié de securitate suficienta (a se vedea anexa A). Daca se dispune de o experienta Indelungata cu un beton sau 0 46familie de betoane similare, nu este necesar s& se efectueze Incercéir initiale. In cazul unor schimbari semnificative ale materialelor componente, proiectarea betonului si regullle de alcatuire a retetelor trebuie redefinite. In cazul betonului prescris sau avand compozitia prescrisé printr-un standard, nu este necesar ca producatorul s8 procedeze la incercaii initial Compozitile noi ale betoanelor objinute prin interpolarea compozitilor de beton cunoscute sau cand extrapolarea rezistentel la compresiune nu depageste 5 Nimm* sunt considerate cd satisfac cerinjele pentru incerearile intial. Compozitite de beton trebuie sa fie revizuite periodic, pentru a se asigura ca toate formulele de beton sunt conforme cu prescriptile in vigoare, finand seama de schimbérile in proprietatile materialelor componente $i de rezultatele incercarilor de conformitate pe compozitile de beton. 9.6 Personal, echipament si stalatii 9.6.1 Personal Cunostintele, instruirea si experienta personalului implicat in productia si controlul productiei trebule s& fie adaptat la tipul de beton, de exemplu beton de inalta rezistenta, beton usor. Inregistrarile corespunzéitoare referitoare la instruirea si la experienta personalului implicat in produ controlul productiel trebuie finute la Zi tie si NOTA 1 - In unele tari, existé prescripfil speciale referitoare ia nivelul de cunostinte, la instruirea gi la experienta pentru fiecare sarcind de efectuat, NOTA 2 - Pentru fiecare statie de betoane, producatorul de beton trebuie s® numeasca un responsabil calicat pentru Controlul predutiei Cerintele privind calficarea si experionta profesionala @ responsabilului pentru controlul produce Sunt prezentate in anexa O. Responsabilul pentru controlul produgjel trebuie s& aiba cunostinte sulficiente in domeniul betortului gi al regiomentarilor spacfice gi s& poata proba acest lucru, Personalul angajat in controlu! productiel trebule i fie angrenat int-un program de formare continu in domenile fabricéri, controluli sincercarit betonului(instruirea ‘rebuie $8 se facd cel mult ia trei ani sau ori de cate ori se considera ca este necesar). 9.6.2 Echipament si instalati 9.6.2.1. Depozitarea materialelor Materialele componente trebuie s8 fie depozitate si manipulate astfel incét caractersticile lor si nu se schimbe in mod semnificativ, din motive de climat de exemplu, prin amestecul lor, sau prin contaminare, astfel incat sa fie mentinuta conformitatea acestora cu standardele respective. ‘Compartimentele de depozitare trebuie s& fie clar identificate, de maniera a evita erorile asupra materialetor componente de utlizat. Trebuie luate in consideratie instructiunile speciale ale furnizorilor de materiale componente, Trebuie sa existe mijloacele necesare prelevarli de probe reprezentative din depozite, silozuri sau buncére. 9.6.2.2 Echipament de dozare Performantele echipamentului de dozare trebuie sa fie astfel incat in condifi practice de functionare s8 poata fimentinute tolerantele indicate in 9.7. Exactitatea echipamentului de cAntarire trebuie s8 respecte conditille de exactitate in vigoare, la locul de productie al betonului 9.6.2.3 Malaxoare Malaxoarele trebule s& fie capabile s asigure un amestec omogen al materialelor componente si 0 consistenta uniforma a betonului pentru un timp de amestecare si o capacitate de malaxor data. Autobetonierele si cuvele agitatoare trebule s8 fie echipate astfel Incat sa poaté livra betonul perfect omogen. In plus, autobetonierele trebuie A fie dotate cu un echipament de masurare si de distributle corespunzator in azul in care aditivii trebule sé fie adaugati, sub responsabilitatea producatoruli 9.6.2.4 Echipament de incercare Toate faciltaile, echipamentele gi instructiunile necesare unei uilizdri corecte trebuie sa fie disponibile cand se cer pentru inspectie gi incercari ce trebuie efectuate asupra echipamentului, materialelor componente $1 betonului. Echipamentul de Incercare trebuie sA fle etalonat corect in momentul masurérii si producatorul trebuie sa utlizeze un program de etalonare. aT9.7 Dozarea materialelor componente La locul de dozare al betonului, trebuie s& fie disponibilé 0 procedura documentata de dozare, care s8 dea instructiuni detaliate despre tipul si cantitatea materialelor componente, Tolerantele de dozare ale materialelor componente nu trebuie s& depageasca limitele date in tabelul 21 pentru toate cantitatile de beton de 1 m* sau mai mari. Cand mai multe amestecuri sunt reamestecate intr-o autobetonierd, tolerantele din tabelul 21 se aplica la sara. Tabelul 21 —Tolerante pentru dozarea materialelor componente Materiale componente Tolerante Ciment $3% din cantitatea ceruta Apa Toate agregatele Adaosuri utilizate in cantitate > 5% din masa cimentului ‘Aditivi si adaosur utlizate In cantitate = 5% din masa 45% din cantitatea ceruta cimentului NOTA Toleranfa este diferenta dintre valoarea specificats si valoarea masurat Cimentul, agregatele si adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca masa; sunt admise alte metode daca pot fi respectate tolerantele la dozare cerute, $i daca aceste metode sunt documentate. ‘Apa de amestec, agregatele usoare, aditivii si adaosurie lichide pot fi dozate ca masa sau ca volum. 9.8 Amestecarea betonului ‘Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 si continuata pana la objinerea unui amestec de beton cu aspect uniform, Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominala de amestecare. ‘in cazul in care se utiizeaza aditivi acestia trebuie addugati in timpul procesului principal de amestecare exceptand aditivii mari reducdtori de apa sau aditivii reducdtori de apa care pot sé fie adaugati, dupa amestecarea principala. in ullimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana la dispersarea completa a aditivulul In amestec i pana ce el a actionat complet NOTA - Intr-o autobetonioré, durata de reamestecare dupa adéugarea asitvlortrebuie sa se stableasca fn functie de ‘upululilajulu de amestecare, dar nu trebule 88 fle mai mica de 1 minim’ sau de min pentru o canitate mai mic’ de 5m Pentru betonul ugor preparat cu agregate nesaturate cu ap8, perioada intre amestecarea initiala si sfarsitul amestecéii finale (de exemplu amestecarea intr-o autobetoniera) trebuie prelungita pana ce absorbtia de api de cétre agregat si evacuarea cvasicompleta a aerului inclus in agregatele usoare nu mai are nici o actiune cu impact negativ asupra proprietafior betonuiui int. Compozitia betonului proaspat nu trebuie s& fie modificata dupa descarcarea din malaxor. 9.9 Proceduri de control al productiei Materialele componente, echipamentele, procedurile de productie a betonului trebuie sa fie controlate in ce priveste conformitatea cu specificajle si cerintele din prezentul cod de practica. Controlul trebuie s& permita detectarea schimbarilor semnificative susceptibile de a influenta caracteristicile betonulul, in vederea Intreprinderii unei actuni corective adeovate. Tipul si frecventa inspecjilor si Incercarilor asupra materialelor componente sunt cele date in tabelul 22. NOTA - Pentru stabilrea acestui tabel s-a presupus, ci producatorl de materiale componente efectueaza un control corect al productiei adapiat pe locul unde sunt produse si cé materialele consttuente sunt ivrate cu 0 declaratie sau un carificat de conformitate cu specificatile corespunzaitoare. In caz contrar, trebuie ca producatorul de beton s& veriice conformitatea materialelor cu standardele corespondente. Controlul echipamentelor trebuie sé asigure ca sunt Inr-o stare ce asiguré buna functionare a aispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare in masa i in volume, a aparatelor de amestecare si de comanda 48(oermitand de exemplu masurarea confinutului in. apa al agregatelor). Ele sunt tn conditi bune de functionare si de asemenea sunt conforme cu cerintele din prezentul cod de practic’. Frecventa inspectilor sia Incercarlor pentru echipamente in perioadele de utilizare este data in tabelul 23 Stafile, echipamentul si mijloacele de transport trebule sé fie supuse unui sistem de intretinere planificata si trebuie sa fie mentinute In conditi de functionare eficienta, astfel tncat sd nu afecteze caractersticile si cantitatea de beton, Caracteristicile betonului prolectat trebule sa fie verificate in raport cu cerintele specificate In tabelul 24. Compozitia betonului, precum si consistenta si temperatura sa daca sunt specificate trebuie sa fie controlate ‘in raport cu cerintele din tabelul 24 (randurile de la 2 la 4, 6, 7 si de la 9 pana la 14). Controlul trebuie s& includ productia, transportul pana la locul de descarcare $i livrarea. Pentru anumite betoane, pot fi necesare condifii suplimentare pentru controlul productiei, Pentru productia de beton de inalta rezistentd se cer cunostinte si experienta speciale. Acestea nu sunt definite In acest cod de practic’. Anexa H prezinta cteva recomandari. Daca contractul defineste cerinte speciale pentru beton, controlul productiei trebule s& includ’ actiuni corespunzatoare suplimentare fata de cole mentionate in tabelele de la 22 pana la 24. Actiunile prevazute In tabelele de la 22 pana la 24 pot sé fie adaptate la conditile specifice pe locul de producti, $i sd fie inlocuite prin altele care asigura un nivel echivalent de control al productiei ‘Tabelul 22 - Controlul materialelor componente TEST | inepatrcecoea] Sep Frecreria mind 7 | Cimentu™ Tnspecjia bonulu | Asigurarea dacé | La fiecare livrare de livrare® inainte | expeditia este Se doscarcare | conforma cu Somanda s ssa setecnreca 7 agate | Tapes Roa Rsgrarea ace | Cana Ware de livrare*inainte | expeditia este de descarcare conforma cu 9189 LAW e9eC “fe}INS BL 185 }80} & 01e9 NaViod UO}eq_UN no aljesedwWoo Ul “ayenD9PE UWPOV0DU! ap apo|oUI yeuN LOCO BIEINSEW oy eS eINGOH ynuelb @ RUIXeW eeuNIsUaUIP ap alfouny W BISOIGEIS a8 yeUD oe ouijuoo nu JauOIOG BBN “¢"F'S No BIeYUIO}UOD oz9zt Na YS r201 juowo Un JezIIN al es JeUAse aise EY IS Z¥X S1AUNdxE ap EseIO O e| eoNpUCD 10S aP elUazaId PUED ,, -aseunnoen wud 212363) njdwox® 20 ig ‘aseoygzundseico @vounde ap esejo nujuad joyszep Juoo jay6zep-joybut e| ojuarsize ayebaiby eee seuins : eer 2) juaysiza1 uewiD - - - e e e (uy69) oze | oze coc | oo | ove | oze | ooe | ove | oze | ooe | oze | ooe | ov¢ weUuIo ap ‘wun fe20q eluaysize: op sriseo | sviseo | zeico | zeieo| sriseo | sviseo | oeiszo | zeroeo | wise | of/s20] sviseo| OF/sz0 | oF/Szo a ‘ “ . “ : “4 . . ‘ . quewigyede syo | svo sso | sso | sro | oso | ss'o | .os'o | oso | .99'0 | os } S90 | 050 | wixew yodey enix zuik Tix | sewx [ex ak eax 7X EX S1uesaul ey onuyo ony jeubzep-Joubut oeny SToUTS Op OSE oars, WX IS Vx ‘4X a12UNdxe ap ajoseI NAUOd injnuojaq ajie}audoud 1S eFZodwioo NjUad BJepUeWIODA! ELL BILOLEA19 x x x x x x v ye gis 77 4 0}e}oqe aueperaid no eMWOHC? Hh ezeazitin 2S a pzgis 2 4 sopeqer oporaxd no oreyUveIN? TE ezeaziiin 2S. v Gao ° ° ° x a x x i x x x v o ° ° o o x a x x és x x x v x x x x x x giv x x x x x x vi x x x x x x giv x x x x“ x x ogi VI x x x x x x ov. ao x x x x x x Las x x x x x x wa cox |e tax | ¥ox. OX ZX ia op ede up unuoi | op asuns ole WP HNIOID eueyeuoqeo uid gsnput auntZzo!0 nes auniz0109 JoquTOp EISIOI’P SUNIZOIOD ‘ap osu UN LOIN. ‘SroUNdKS op OSEID. 902 Na us 16 9502 US Z600h SVAS {oe Us ‘1-261 NB HS 201ePHEPUEIS uoyuoo umuouuso nsjuod axeziiNn ap Nowa ~ yea imede.ewezyan ap HHPued “o}evojeu sepsepuers# 1-161 NB YS Mo aleNO;UED WL BJeouRR| UMLoUD JouN e exezyAN ep P ese 8) ZyX eusuncie ap eselo niu ISe} 9189 mjuOW eDeC "hejMs e| WUEISIZe! aU un Jez4Nn ay gS ‘EVX Suaundxe ap esep hijuod fod Heyins e} gyeoipu nes eyesepows #080 0189 EVX 18 ZX aveundxa 8p ese 0 e| onpUoD YS ap eluazoid p ‘eu0u 9p ede nes avejoyBzep op Huabe #8 Jous6zap-ioybul ap S1RoiRzunds9169 weuoduos wessuOWop ZED w"BSELL LIP % OG 5 BIEMUED UI BINBZ no g'ze ees ev con 1S &| RIEDIpH BUB|SOIO PURAE TOWN UN TAT rae] 1u9}81201 0 no unjuOW yeZINN InGaN fe 18704 9p BseI9 pupae IRUEZDIc grewewio woydeas nn aude eyeod ag _X x Tx Tx lx] x x x [x x v | ws 7-416 77'3,9RGE oUeperaNdro omy U Geman oe : ¥UAS87'7'4 10 ;B[eqe) aud No SIeYUUIO}UOD UY EZeEZIINN Ag " Ww. on ono eels ose) oe|erom ics 3 ie ee eg ee ee ae aoe eats 0 v One) oe cots Sonicare ats 0 a x oe x x x i ae x x x a v Loses Sea ye (aye ee ae Sensor |e esas [es x 8 x x x x x x oO x oO x S v x x x x x x x x x me Ss WiH x x x x x x x me x x Ss ay x x x x x x x x x x GZS VI eae ee ey a ee x ora9 ici] a aye ay sce fy |g x lus 7 rele = x x x + x x Lwao | sox J wor [wx [ex | zm | we | oe Lem Lea Tx [7 aurou say sansa 1646p oul day fea araundxe 9p alaseig « (@lenUAUOD) |-2"4 moqey SL69 TUK STEN Op BS MET TEAS BT BETH NICO) © PUBNE OUD UN TezIIN omnaea F enceoide 2350 yx asoundk op esep #) Zvx aloundx op esepp nquad Heys e| eIeaIpU nes gIesopoUW Blua}STZO) O no uNUoW ajezian eMNGeR "HEANS E eersIzo1 tgdnp woUIse o1s0 Ped eye er iuatsiza! uoUD un yezun aij es feiuase a1S9 EX I6 ZX oz9UNEX ep BSED O P| SONPLDD "OS SP EIUEZEIA FLED ig oude os on 0 - 2 reoyde a120d 9X ° ° ° ° ° ° ° o | o ° a x x x x x x 0 o | o Ms x x x x x x o x oO Xfire sods x x x x x x x x x x | rotrsias w | wwao TRAIN Tre x x x x x x ° x ° x | dad va SOAS ‘dS | y Fr x x x x x x x x x x Lo:rs 1S! 0S aE [epee ae aa ‘bso SON ‘uo ON pubzop Ibu oe aroundxe ap 10581) en Oo | 0 | 0 | 6.| 0 ° ° x x x YA! Trd S10 “TS Be) oe || x x x x x oe a Lard (NG SNS 5a al x x ¥ x x x x Td ‘dd'dS Ses [exer lee Xx x x x x x x dis 0S we | nwa TAIEAS Td My | x x x x x x x x x Ebd id A Leansias | y Tr Tro x|x]fx]x |x] x x x x x x La: 1S isias LL a ET Tox ox oom araurep Sia 5a 9p ede up unJOID 1ns oie wp UnLOKD ‘evejeuoqes ud gsnpur aunizesog | nes auniz0109 wouro dy TOUR! BIBIGIEP SUNZOIOD ‘9p as UN SIN Brand ap BETES [007 NA US 1 ~ Lop NA HS nO JOJopIEpUEIS uH0}UOO W 11 dh ap IMUaLU}D nujUed asezIINN 9p yjueWOG = 2°24 INIeqeLon YOX IS €Ox o10uNdr9 op ojasefonsuad ezeoz4NN OS ON iteyns e| juojs1zo1 sojMUEUU eosEZyHN BUOIEBYGO 8180 {YX B10UNdxO ap BEEP o}S0d ONeYINS OLLRYO DETE OP ZE9 Uo, ‘e4x #8 L4x o10Undx9 9p ojasepp Nijued EzeazNIN OS NNN £4X o10undo op esep nujued ezinn eA 8S AU A-BIM 30 250 UIP % 0S > VEILED W eINBz NO Y S'ze~= NES s'zy = glueIsIeO! sp ESE NO y jh W3D Yeunu ‘ew ap ede nes asejoutzep 2 liue6e 1s jouBzep-feysur ap Jojunoe sndns yeye njnuoyeq ® aleo|ezUNdsalo9 WEYOdUIDD WENSUOWEP INZe Ul "EZHNN EA OS “y-4X ese UI OOUNGKO MUIUDd oT x x x x x x WX joubzep TeuBul ee) SUNIZEIAY el] oo ° x x x x x WX ‘vax yes} no @UoZ —Ei-o Tx x x x x x wx SUEY é oO ° x x x x x AX AX 'SX“OX ‘SUHeU UNFORS axejaybzop x 188} o | o x x x x x AX ‘ZAX ‘OX ‘OX ep tiuabe 1$ jay6zep-jaysu es e] osndns a1eouayxe auaWwoly a3 x [Se] 0 | x x x x x x ex ‘Ox eojuyerorpiy iionnsuoo, x 3 Ox x x x x > bax ‘OX sreoueyxe aye} a ee (ede uy nes s0na,01 Up IRinFOyBUE x a x x x x x x x VOX "EDX 'ZOX "LOX | “ennodun ayefayoud ayuews!a x xe x x x x x x (eames) niduis woea Sv v [na] 23 [oe] ' my} MELT | Pavzswi] orao | ras | 1mao | _nauod otense panos Ss araundxe ap asei9 sweuoduoy wa9 wa ‘e1oundxo ap se[9 op ifeuiquios oyoyIp nqued LmuoWHD op uNdp soUN w oseZIINN op ojdwOXy - ¢°2"4 IMOGELva FOX GOK Sibunche Op OPED Naued EzESTIIN SSON ununup p uojeg najued eoseziyyn estued 9S9 MN, sieyns e} yueys120s wouxo ezeazI eA 8s LyX o20UNEXO op ese}D eisad ‘OREI!S OIUIID DBI OP ZED Ul, onde as.aN ‘eoyde a1eod as_X. oO x x x WX JeuBur gue) eunizeaqy 0 0 0 Xx WX "Pax ‘yen nd SUOT 0 . x x ae WX WY SEY 2 ° x x vax ZAK 'SX ‘OX SUUEU UMONS arejeubzop 0 0 0 x pdx ‘Zax "OX ‘OX ‘ap quabe 1§ jeybzep-jaybur pjasndns a1eouerxe e]u0We| 0 0 x x £4x 'OX 0 x x x 4ax ‘OX aieouepe aIuOWeI, x x x ‘i ¥OX (ede ur nes s0n9ju1 ui) ininlouBuL ie "OX 'ZOX ‘FOX ‘eaujoduit ayelojoud o]uowey3 a x x ox (jeuuesu) niduss uo}OR efeeta | a is | 9 ee ee ae TH : TA nA a arejooio1d Wd a a a a quod ajuenojal aad. u s1aundxe 9p 8819 aiionsuog s juouodwog ane NS v ta |v as Ls as Weil f I-26) Na 4S IMpHEPUERS no oyeyuojuo9 uy eyeouge} \juemAsuoD sojfediouyd ejuauoduioD ap afoun}) Wel] W3O di ap so}UMjUaUUZo BovezAN PulnLd ajduuoxg - ¥2'4 In}oaeL