Bolile sorgului si meiului

Viroze
1. Virusul mozaicului european al porumbului European maize mosaic virus
Virusul este cunoscut in Europa ca producand mozaicul porumbului si striatia ruginie a
sorgului.
Simptome. Sorgul poate prezenta in urma infectiilor cu acest virus, un mozaic dar si o
striatie ruginie. Petele ce la inceput au fost verzi-deschis, se necrozeaza si apar dungi rosiaticeruginii paralele cu nervurile. Costreiul (Sorghum halepense) infectat prezinta numai simptome de
mozaic.
Caracterele agentului patogen, epidemiologia si combaterea sunt descrise la bolile
porumbului .
Bacterioze
2. Patarea punctiforma a frunzelor si vestejirea porumbului si sorgului Corynebacterium michiganense pv. nebraskense (vezi bolile porumbului).
3. Arsura bacteriana a sorgului - Pseudomonas syringae pv. syringae.
Aceasta bacterioza a fost descrisa in 1887 de Burril si este semnalata in numeroase tari
din Europa, ea putand produce pagube mari de 30-40 % din recolta. In Romania a fost semnalata
pe toate speciile de sorg.
Simptome. Atacul apare intai pe frunzele inferioare si pe teci, apoi se extinde si la
etajele superioare. In urma infectiilor apar pete mici, circular-eliptice sau neregulate ca forma, de
cativa milimetri. Petele cresc in dimensiuni atingand 1-8 cm lungime, iar in dreptul lor tesuturile
afectate se scufunda. Petele au la inceput culoarea verde-maslinie si aspect hidrozat, pentru ca
mai tarziu sa apara leziuni in tesuturile care se inrosesc si se usuca. Simptomele variaza in
functie de rezistenta soiurilor, unele prezinta doar pete circulare in urma infectiilor iar la altele
apar leziuni mari cu dungi de culoare purpurie, intre care se observa tesuturile galben-brune,
necrozate. Pe timp umed, in leziuni apare exudatul bacterian.
Agentul patogen
Pseudomonadaceae.

Pseudomonas

syringae

pv. syringae

Van

Hall.,

fam.

Bacteria are forma de bastonas, alungit, cu capetele rotunjite, cu 1-4 cili polari sau
bipolari, este Gram-negativa si are dimensiuni de 1,2-2,9 x 0,4-1,0 m.

Epidemiologie. Bacteria este rezistenta la inghet, pastrand viabilitatea timp indelungat

in resturile de plante ramase pe sol.
Semintele de la plantele atacate contin bacteria care isi pastreaza mult timp
infectiozitatea. Prin expunerea la soare 45 minute bacteria poate fi distrusa.
Bacteria are un cerc de plante gazda mare: Sorghum exiguum, S. sudanense, Holcus sp.,
Andropogon sp., Pennisetum glaucum si inca multe alte plante.
Prevenire si combatere. Amplasarea culturilor de iarba de Sudan trebuie sa fie facuta
tinand cont de cercul de plante gazda al agentului patogen. Inainte de semanat, samanta va fi
expusa timp de o saptamana la soare. Solele puternic atacate se vor cosi pe timp secetos si se va
strange atent fanul.
4. Striatia bacteriana a sorgului
Xanthomonas campestris pv. holcicola.
Bacterioza a fost descrisa in 1930 in SUA, dar este cunoscuta si in Noua Zeelanda,
Rusia, Australia iar in Romania a fost citata de A. Hulpoi si col., 1970.
Simptome. Bacterioza apare intai pe frunzele bazale apoi se extinde si pe cele
superioare. Pe limbul frunzelor apar leziuni sub forma de pete de 2,5-15 cm lungime si 3 mm
latime cu aspect hidrozat. Petele se maresc, devin ovale si de culoare ruginie-maronie cu o dunga
brun-roscata sau rosie pe margini. In urma unirii petelor, apar striuri lungi de forma neregulata si
intre ele se observa tesutul necrozat. Pe vreme umeda, din leziuni apare exudatul bacterian galbui
care apoi se usuca si se desprinde sub forma de solzi albiciosi, acesta fiind un caracter de
diagnostic diferentiat fata de celelalte bacterioze.
Agentul patogen - Xanthomonas campestris
Pseudomonadaceae.

pv. holcicola, (Elliott.) Dye., fam.

Bacteria Gram negativa are forma de bastonas, cu 1-2 cili polari si are dimensiuni de
1,1-2,4 x 0,4-0,9 m. Ea se dezvolta la temperatura optima de 28-30oC, in mediu cu pH = 7-7,5
si poate fi omorata la 51oC. Patrunderea bacteriei in planta se face numai prin stomate daca
tesuturile sunt umectate.
Epidemiologie. Agentul patogen poate rezista pe resturile vegetale, in sol si se transmite
de la un an la altul prin semintele infectate.
Prevenire si combatere. Se recomanda recoltarea de samanta numai de la plantele
sanatoase si respectarea unui asolament.Soirile de sorg pentru maturi omologate in 2002Szegedi 185 si Szegedi Szlovak sunt rezistente la bolile bacteriene si la cadera si frangerea
tulpinilor

Micoze
5. Taciunele imbracat al sorgului - Sphacelotheca sorghi.
Taciunele este o boala foarte raspandita in culturile de sorg din Romania.
Simptome. Boala este observata abia la aparitia inflorescentelor cand, in locul ovarelor
apare o fructificatie globuloasa, tare, de 3-50 mm lungime, ca un sac cilindric, acoperit cu o
membrana galbuie sau cenusie care se rupe in scurt timp si pune in libertate o pulbere neagra .
Agentul patogen - Sphacelotheca sorghi (Lk.) Clint., fam. Ustilaginaceae, ord.
Ustilaginales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.
Ciuperca distruge ovarele, in care din talul filamentos prin fragmentare apar teliospori
sferici sau usor alungiti de 6-8 x 5,7 m, cu o membrana rosiatica sau brun-maslinie, de 1,5-2
m, neteda sau slab echinulata. Intre grupurile de teliospori se gasesc si celule sterile, incolore,
elipsoidale, izolate sau catenulate. Din germinarea teliosporilor, in anul urmator vor aparea
epibazidii cu bazidiospori sau direct micelii de infectie.
Epidemiologie. Ciuperca ataca pe Sorghum vulgare, S. saccharatum si S. halepense.
Transmiterea ei de la un an la altul este asigurata de teliosporii aderenti la seminte.
Prevenire si combatere. Semanarea sorgului se va face in terenuri curate, erbicitate cu
Alanex 48 EC - 8-10 l/ha la cultura precedenta. Cultura de sorg poate fi erbicidata cu Borzeprop
50 PU-5-10 kg/ha, preemergent sau cu Icedin F-2 l/ha postemergent. Se va folosi numai samanta
sanatoasa sau aceasta va fi tratata cu Vitavax 200 FF-200 ml100 kg.