Sunteți pe pagina 1din 2

TUSEA CONVULSIVA

Tusea convulsive este o boala infectioasa si contagioasa, produsa de Bordetella pertussis,


caracterizata clinic de prezenta acceselor paroxistice de tuse spastica.
Transmiterea se face direct, aerogen, sau indirect prin obiecte contaminate. Contagiozitatea este
maxima n perioada catarala si nca 2-3 saptamni de la debutul acceselor paroxistice.
Incubatia: 7-10 zile ( pna la 3 saptamni).
Stadiul cataral (saptamna 1-2): catar banal al tractului respirator: rinita, laringita, bronsita.
Poate fi prezenta hiperemia conjunctivala.Tusea, initial banala, necaracteristica, devine tot mai
frecventa, predominent nocturna. Este rezistenta la terapia uzuala
Stadiul convulsiv este caracterizat de prezenta acceselor de tuse paroxistica; dureaza 2-4
saptamni.Accesul de tuse poate fi precedat de o aura:copilul este nelinistit, presimte accesul,
cauta protectie in bratele mamei sau se fixeaza pe marginea patului; uneori descrie o senzatie de
furnicaturi retrosternale. Se produce un inspir profund,brusc. Urmeaza o serie de secuse
expiratorii (5-10), scurte, afone, spastice. Se instaleaza apoi o pauza expiratorie, in care faciesul
copilului devine cianotic. Urmeaza o inspiratie adnca , prelungita, sonora (repriza), comparata
cu un latrat de cine, ragetul magarului sau cntecul cocosului. Aceasta inspiratie este succedata
de alte secuse expiratorii, un acces fiind compus din mai multe cicluri de inspiratie prelungita si
secuse expiratorii.
n timpul accesului,fata este congestionata , ochii injectati, limba proiectata n afara,
salivatie abundenta,venele gtului sunt destinse.Prin proiectia fortata a limbii,dintii produc
ulceraii ale frenului lingual.Accesul se termina cnd se reuseste degajarea cailor aeriene de
dopurile de mucus.Expectoratia este redusa cantitativ, are un aspect vscos filant, de albus de ou.
Accesele de tuse se pot repeta de mai multe ori pe zi;numarul lor se coreleaza cu
gravitatea bolii.La sfrsitul accesului, copilul poate varsa, este epuizat,extenuat.Accesele pot fi
declansate neasteptat de excitatii laringiene sau traheobronsice, dar si de alti factori:
stranut,mncat, baut
Complicatii
Complicatii mecanice, prin cresterea presiunii intracraniene, intratoracice si
intrabadominale: hemoragiicerebrale, conjunctivale, pulmonare, epistaxis, prolaps rectal, hernie
inghinala sau ombilicala, ruptura diafragmului. La copii pot aparea convulsii. Atelectazia este
frecvent ntlnita.
Complicatii respiratorii.Bronhopneumonia poate fi produsa de B. pertussis (grava, cu
insuficienta cardio-respiratorie) sau prin suprainfectii (pneumococ, stafilococ,streptococ).
Suprainfectii bacteriene extrapulmonare- n primul rand, otite cu pneumococi.
Complicatii nervoase- encefalita pertussis, cu aparitie cel mai adesea n saptamna 3-4 de
boala. De obicei este difuza, mai rar apar fenomene de focar.
Sechele: brosiectazii, emfizem, astm bronsic, defecte psihice sau motorii.
Tratament

Izolarea la domiciliu este permisa dar se recomanda ca sugarii mici - indiferent de forma
clinica , copiii cu forme severe sau complicate sa fie internati n unitati spitalicesti.
Tratamentul igieno-dietetic vizeaza mentinerea hidratarii si a unei nutritii adecvate evitarea
factorilor care provoaca accese de tuse.Caracterul emetizant al tusei poate contribui la instalarea
unor tulburari de nutritie grave. n (re-) administrarea mesei, se va profita de perioada refractara
postaccesuala.
Monitorizarea riguroasa a acceselor este imperativa: se noteaza numarul acceselor, durata
paroxismului,caracterul tusei, modificarile de culoare tegumentara,durata tahicardiei/bradicardiei
dupa acces, eliminarea de mucus, intensitatea reprizei, starea dupa acces, gradul de desaturare a
oxigenului.
Tratament etiologic
Administrate n stadiul de paroxisme, antibioticele nu s-au dovedit a scurta durata bolii.
Ele trebuie administrate ct mai precoce, n faza catarala . Eritromicina ( 50 mg/kg/zi) elimina
microbul din nasofaringe n 3-4 zile; administrata n faza catarala aborteaza sau mpiedica
aparitia acceselor.Cotrimoxazolul este recomandat ca alternativa, dar eficienta sa nu a fost
definitiv stabilita.
Profilaxie
Cea mai importanta masura o constituie vaccinarea antipertusis, care ncepe la vrsta de 3
luni si se ncheie la 3 ani.Vaccinarea este eficienta n 80-90% din cazuri si dureaza cca 12 ani.