Sunteți pe pagina 1din 11

Turism de litoral

16.02.16
Turismul costier este considerat a fi unul dintre ariile cu cea mai rapida
crestere ale turismului din zilele noastre. In directia cresterii sigurantei
stabilitatii si atractivitatii mediilor costiere cu ape limpezi si habitate
costiere sanatoase este necesar sa fie dezvoltat un turism costier durabil
si corect gestionat. Gestiunea integrata a zonei costiere este un proces
dinamic, continuu, destinat sa promoveze managementul durabil al zonei
costiere. Managementul integrat al zonei costiere urmareste pe termen
lung sa echilibreze beneficiile dezvoltarii economice si utilizarii zonei
costiere cu beneficiile privind protejarea si restaurarea zonei costiere,
accesul publicului la zona costiera, toate in limitele determinate de
dinamicile naturale si capacitatea de suportabilitate a mediului.
Principii generale privind planificarea dezvoltarii in zonele costiere:
dezvoltarile din zonele costiere iau in considerare 3 figuri de factori:
ecologici, sociali si economici. Practica moderna se orienteaza
Conceputul planificarii zonelor costiere, inclusiv abordari si metode variaza
de la tara la tara. Configuratia geografica si geologica atribuie Marii
Negre anumite particularitati unice reprezentate in principal de caracterul
sau semi-inchis. Cu o suprafata de 460.200 km 2, Marea Neagra
receptioneaza apele unui bazin hidrografic de 1.874.904 km 2. Adancimea
maxima variaza intre 2245 m dupa datele primei expeditii si 2216 m dupa
masuratori recente. Adamcimea medie este de 1197 m dupa Emil
Vescremeanu, anul 2004.
Legatura intre Marea Neagra si Marea Mediterana se realizeaza prin
Stramtoarea Bosfor a carei latime variaza intre 0,7 si 3,5 km si o adancime
medie de 35,8m. Marea Neagra este formata din doua ecosisteme diferite:
pana la adancimea de 150 m apa este oxigenata si poate hrani o flora
bogata si fauna marina. Sub aceasta adancime sunt ape stagnante unde
nu patrunde lumina, nu exista oxigen si nu traiesc decat bacterii
sulforeducatoare.
23.02.16
Litoralul romanesc al Marii Negre are o lungime de 244 km, fiind divizat in
2 sectoare principale: sectorul nordic, cu o lungime de 164 km,
reprezentand 66% din lungimea litoralului, cuprins intre delta dunarii si
complexul razim sinoe, fiind delimitat de capul midia in s, si sectorul sudic,

avand o lungime totala de 80 km, reprezentand 34%, intre midiasi vama


veche. I cazul ramaniei, zona costiera a fost delimitata pe uscat prin
considerarea limiteibazinului hidrografic litoral, limita care a fost
modificata in contextul real pentru includerea integrala a rezervatiei
biosferei delta dunarii, precum si a canalului dunare-marea neagra. Mediul
costier reprezinta un sistem format din mai multe subsisteme strans interconectate, respectiv: relief, sedimente, acvatoriu, atmosfera, ecosistemele
si subsistemul socio-economic. Ca urmare a presiunii umane, dar si actiunii
hazardurilor anturale, mediul costier sufera in prezent degradari care
afecteaza in special ecosistemele si relieful tarmului ce tind sa devina
ireversibile. In acest fel este afectata nu numai economia, dar si populatia,
asezarile omenesti, porturile si statiunile balneare.aceasta presiune se
exercita prin:
-poluare, eutrofizare, suprapescuit, periclitarea speciilor rare, reducerea
biodiversitatii, introducerea speciilor noi, alterarea structurii si functionarii
regiunilor umede din jurul marii; degradarea tarmurilor si alterarea esteticii
peisajelor.
Din cauza contaminarii zonei costiere cu numeroase substante nocive,
acesta sufera numeroase modificari:
-zonele costiere reprezinta sisteme complexe si dinamice, fiind supuse
influentelor naturale sau antropice;
-cntaminarea cu metale grele a zonelor de coasta poate fi corelata direct
cu surse urbane sau industriale, precum fabrici, centrale termoelectrice,
facilitati portuare, statii de epurare.
-influenta raurilor asupra zonelor costiere este semnificatica, constituind o
sursa majora de , in special in forme , evenimente hidrologice
extreme, respectiv inundatii, contribuind la intensificarea acestui aport.
Fluxurile atmosferice de metale demonstrand atat influente naturale, cat
si antroopice sunt de asemenea considerate a avea o pondere importanta
pentu marile europene, atatin zonele de coasta, cat si la nivel de bazin.
Conditiilefizico-chimice si hidrodinamice din zonele costiere influenteaza
caile detransport si distributie ale acestor elemente. Metalele din apa
marina pot suferi schimburi ionice sau precipitare, in urma carora se
acumuleaza substratul sedimentar, de unde pot fi ulterior reluatein
coloana de apa. Sedimentele costiere prezinta un grad de variabilitate mai
redus fata de coloana de apa. Concentratiile ridicate de metale in mediu
afecteaza substratul biotic prin capacitatea lor de bioacumulare,
transferandu-se de-a lungul lantului trofic si ajungand in final la
consumatorii umani.

Poluarea cu pesticide organo-clorurate


Pesticidele provin din agricultura si silvicultura, fiind transportate de ape
sau vant. Valori maxime au fost atinse in anii 60-70 printr-o utilizare
abuziva de cantitati mari de DTT.
In anul 2004 zona litorala cuprinsa intre sulina si vama veche a fost
caracterizata de prezenta unei varietati mari de pesticide organo-clorurate
aflate in concentratii de pana la 500micrograme/ gram sediment uscat.
Valorile indicatorilor de stare au aratat ca cele mai afectate zone dpdv al
apelor cu pesticide au fost Sg. Gheorghe, Portita, Eforie Sud si Mangalia.
In prezent, se observa o reducere considerabila a valorilor maxime
masurate in apa si sedimente, indeosebi in sevtorul nordic. Aceasta
reducere este in procent de pana la 50%. In organisme se constata o
reducere semnificativa a valorilor maxime, concentratiile fiind de 3 ori mai
mici.
Instalarea unui proces de poluare cronica cu hidrocarburi in zona costiera
se datoreaza impactului activitatilor antropice respectiv trafic naval,
exploatare petroliera marina, eliminarea apelor uzate industriale si
menajere, poluarea cu ape menajere.
In urma studiilor efectuate de catre agentia nationala de protectie a
mediului indica faptul ca in zona litoralului romanesc evacuarile de ape
uzate, epurate de la statiile constanta sud, eforie sud si mangalia, exercita
presiuni insemnate asupra mediului marin. Un indicator de presiune
important asupra mediului marin este volumul total de ape uzate
deversate in zona costiera.

Ceasta cantitate a afost estimata in 2004 la 10971103 m cubi pe an,ape


municipale si 10994103 m cubi/ an ape industriale. Calitatea
microbiologica a apelor de imbaiere dn dreptul plajelor de la litoralul
romanesc releva ca procentul de depasiri al standardelor in domeniu a fost
de peste 40 %. Toate porturile romanesti de la marea neagra sunt
raportate la reteaua urbana de canalozare care aduce apele uzate la
statiile orasenesti de epurare. In portul constanta exista doar o statie pilot
de epurare pentru apele de santina (balast)preluate de la nave.
Eutrofizarea : principala consecinta ecologica a intensificarii procesului de
eutrofizare a fost cresterea productiei planctonice. Infloririle algale,
fenomene rare pana in 1970 au crescut in frecventa in decenui 1981-1990
cand s-au inregistrat 47 de astfel de fenomene. In ultimii ani s-au

inregistrat usoare semne de reabilitare. In anul 2004au fost inregistrate 6


infloriri algale medii (ca si cantitate) si doar 2 cu abundente remarcabile.
Modificarile survenite in calitatea apelor s-au reflectat sila nivelul pestilor
din marea neagra, inregistrandu-se modificari cantitative, dar si calitative
ale acestora.
Starea fondului piscicol marin
In anul 2012, in sectorul marin romanesc activitatea de pescuit industrial
s-a realizat in 2 moduri: pescuitul, respectiv cu nave costiere la adancimi
mai mari de 20 metri si pescuitul cu unelte fixe practicat de-a lungul
litoralului in 18 puncte pescaresti situate intre sulina si vama veche.
Periclitarea speciilor rare
Printre factorii antropici care au influentat evolutia ecosistemului marin
dezvoltarea anvigatiei in marea neagra a creat un mecanism pentru
importul de noi specii, in special ca larve in apele de balast ale
navelor.dintre speciile patrunse dupa 1985 intalnim tenoforul rapitor,
molusca mya arenaria si rapana thomasianas. Invazia acestor specii a
accentuat dezechilibrele in tot lantul trofic cu o spectaculoasa reducere a
capturilor speciilor de pesti planctonotaci. Daca inainte de 1960 in marea
neagra erau capturate peste 20 specii, dupa 1980 au mai ramas in capturi
5 specii: sprotul, hamsia, stavridul, alosele, bacaliarul. De asemenea,
speciile de delfini, o specie de foca si un marsuin(porc de mare) si-au
diminuat drastic stocurile, ele aflandu-se intr-o stare de conservare critica,
fiind declarate specii amenintate cu disparitia, incluse in cartea rosie a
marii negre.
Reducerea biodiversitatii
In ultimii 30 ani, apele marii, in special cele costiere au fost supuse unor
severe dezechilibre ecologice, ca urmare a unei multiple si complexe
presiuni antropice. Daca pana in anul 1965-1970 cercetarile au aratat
existenta unui ecosistem cu o mare varietate de specii si o mare
productivitate, cercetarile de dupa 1970 au constatat modificari majore in
special datorate interventiilor antropice.
Alterarea structurii si functionarii regiunilor umede
Regiunile umede din jurul marii negre au un rol deosebit in filtrarea si
neutralizarea partiala a substantelor poluante si fertilizantilor, contribuind
la mentinerea biodiversitatii si a echilibrelor naturale. De aceea, deltele,
limanele si lagunele adiacente marii au un rol esential. Necesitatea
protectiei regiunilor umedeau impus o retea de rezervatii si refugii la
tarmul marii negre, repsectiv rezervatia biosferei delta dunarii. Complexul

lagunar , lacurile tasaul, techirghiol. Amenajarea bazinelor hidrografice a


dus la aparitia unor schimbari si modificari in structura si functionarea
sistemelor teritoriale, reducand rolul benefic asupra apelor marine
costiere.
Eroziunea tarmurilor
Pe fondul unor schimbari climatice semnificative reducerea aportului de
nisip de origine perigena, urmare in principal a lucrarilor tehnice pe
Dunare sidiminuarea aportuluicu nisip de origine biogena determinat de
reducerea populatiilor de moluste in zona litorala a tarmului romanescse
obesrva pierderea in suprafata a plajelor prin eroziune a peste 2400
hectare in ultimii 30 ani.
Nivelul marii ca indicator de stare a modificarilor zonei costiere a prezentat
in 2004 valori ridicate, media anuala de la constanta fiind cu 11 cm mai
mare decat media multianuala a intervalului 1933-2003. Pe tot parcursul
anului (2004), mediile lunare au depasit semnificativ nivelul mediu din
perioada 1933-2003. Comparativ cu perioada 1996-2003, valorile din anul
2004 au fost mai mari cu 4,1 cm. Ierarhizarea ascendenta a curbelor celor
3 intervale de timp evidentiaza faptul ca in prezent asistam la o perioada
de crestere al nivelului marii.
Alterarea esteticii plajelor; in ultimii ani, degradarea peisajelor costiere a
suferit modificari prin amplificarea lucrarilor haotice de constructii,
respectiv: amenajari portuare, statiuni turistice, presiuni exercitate de
activitatile industriale, trafic rutier, feroviar, naval.
Litoralul marii negre concentreaza 43%din potentialul turistic al tarii, motiv
pentru care presiunile exercitate de turism asupra mediului sunt
semnificative.
Protectia mediului la Marea Neagra
Pornind de la constatarea faptului ca starea marii negre se agraveaza
continuu prin cresterea poluarii, introducerea speciilor exotice, pierderea
ireversivila a unor habitate, managementul neadecvat al resurselor a fost
necesar adoptarea unui set de principii de actiune si de actiuni de mediu.
Unele dintre aceste documente au fost adoptate la nivel international,
respectiv declaratia natiunilor unite asupra mediului de la rio de janeiro,
agenda 21, respectiv capitolele 10 si 17 si cele de la nivel regional, cum
sunt:conventia de la bucuresti din aprilie 1992, declaratia de la odessa din
aprilie 1993,planul strategic de acctiune pentru reabilitarea si protectia
marii negre din octombrei 1996. Toate aceste probleme au impus
dezvoltarea preocuparilor pentru managementul zonei de coasta.

Managementul integrat al zonei costiere


Reprezinta principalul instrument in dezvoltarea durabila a zonei costiere.
Avand la baza documentele adoptate de un numar insemnat de tari sunt
stabilite principiile de baza ale dezvoltarii durabile:
-zona costiera reprezinta un sistem de resurse unice care necesita un
management special si o abordare planificata;
-apa reprezinta forta integratoare majora in sistemele resurselor costiere;
-este esential ca planificarea si gestionarea utilizarii zonelor de uscat side
mare sa se faca in comun;
-in managementul resurselor costiere un accent deosebit trebuie acordat
conservarii resurselor aflate in proprietate comuna.
In cadrul programelor de management va trebui imbinat programul privind
prevenirea dezastrelor cu cel al conservarii resurselor naturale. In actiunile
de planificare si management costier trebuie cooptati reprezentanti ai
tuturor nivelelor administratiei. In cadrul acestor programe sunt utilizate
cu mult succes evaluarea economica, beneficiul social si participarea
publica.
Scopul major al managementului resurselor este conservarea si utilizarea
durabila
-implicarea multisectoriala reprezinta factorul primordial in utilizarea
durabila a resurselor costiere
-managementul traditional al resurselor trebuie lust in considerare acolo
unde ele au o valoare autentica
-pentru un management
impactului de mediu

costier

eficient

este

necesara

evaluarea

Managementul resurselor traditionale

22.03.16
Litoralul mediteranen spaniol
intre cabo de palos si cabo del nao se desfasoara costa blanca avand ca
centru urban important orasul Alicante, cu statiuni renumite: benidorm,
calpe, altea, santapola; in aceasta zona predomina clientela straina si de

varsta a 3-a, capacitatea de primire fiind deosebita. De exemplu, statiunea


Benidorm poate gazdui pana la 300.000 turisti pe serie, primind anual
peste 3 mil de turisti. Exista facilitati deosebite oferite pentru congrese,
intalniri de afaceri sau sportive, posibilitati de cazare pe termen lung mai
ales pentru pensionarii care se bucura de un venit substantial. Una dintre
cele mai moderne statiuni din zona este magna del mar menor creata pe
un cordon litoral de 22 km lungme si 300m latime ce inchide partial o
laguna, conditiile naturale si amenajarile specifice fiind favorabile
sporturilor nautice. Spre nord, in zona golfului Valenciei, intre cabo del nao
si cabo de sartosa se desfasoara costa del azahar. Reprezinta o zona care
se adreseaza prioritar turistilor interni intrucat nu dispune de dotari
complexe, aici intalnindu-se numeroase case de vacanta cu proprietari
spanioli. Dintre cele mai importante statiuni amintim: vinaros, benicarlo,
benicasim, san,meliana, denia si cullera (pentru scufundari acvatice).
Intre cap de tartossa si Barcelona se desfasoara costa dorada cu centrul
urban tarragona si statiunile maritime mai importante: villanova, callafel.
Zona estemai putin intratain circuitul international, prezentand importanta
pentru turismul intern. Amenajarile turistice sunt relativ putine,
predominand ca spatii de cazare camping-urile (14%). La nord de
Barcelona, pana la granita cu Franta se desfasoara costa brava, o zona cu
relief foarte variat si atragator, respectiv un tarm dantelat cu promotorii
muntoase cu mici golfuri si zone de plaja. Este o regiune cu traditie a
coastei mediteraneene, cu statiuni cunoscute inca din secolul 19. In
prezent, regiunea este bine acoperita cu cai de comunicatie, pretul este
accesibil, fapt pentru care este preferata de turistii francezi. Dintre cele
mai cunoscute statiuni, Tossa del Mar, Lloret del Mar, Blanes, roses,
Mataro, Calella. Unele statiuni au aparut pe locul unor statiuni pescaresti.
Turismul spaniol este bine reprezentat si in zona insulara in arhipelagul
baleare reprezentat de insulele Mallorca, Menorca si Ibiza. Centrele
urbane de mare interes turistic se intalnescla Palma de Mallorca,
Ciutadela, statiuni maritime Camp de mar, Mahon, santa eulalia del rio,
port de san miguel. In zona insulara se remarca numarul foarte mare ai
caselor de vacanta peste 2 milioane.
Litoralul mediteranean francez (riviera franceza)
Este cea mai veche in ordinea intrarii in circuitul international si a
amenajarii. Cuprinde statiuni turistice de talie internationala, respectiv
coasta de azur, unde anual sosesc circa 10 mil de turisti dintre care mai
mult de jumatate la Nice. Orasul s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezari
din perioada romana, evoluand ca asezare pescareasca, iar din secolul 19
se face cunoscuta ca statiune turistica. O contributie deosebita la
dezvoltarea asezarii au avut-o britanicii care au construit aici primele
stabilimente turistice, respectiv renumita promenad de angle care la

sfarsitul sec 19 totaliza un km lungime. Orasul s-a extins teritorial dupa cel
de-al 2 lea razboi mondial, implicit si promenada s-a extins cu 9 km spre
vest, fiind insotita de constructii noi, respectiv apartamente semirezidentiale. Pe o lungime a tarmului de circa 150 km se desfasoara mai
multe statiuni, intre care: saint-tropez, saint raphael, cannes, nice, monte
carlo. Coasta de azur este o regiune care inregistreaza una dintre cele mai
intense activitati turistice la nivel mondial siuna dintre cele mai solicitate
zone turistice din lume, inregistrand un raport de 100 turisti la un locuitor.
Densitatea mare a amenajarilor turistice a creat in timp o serie de
probleme intre care: aglomeratia, suprasaturatia, si degradarea mediului
inconjurator. Intresolutiile care s-au gasit pentru estomparea acestor
efecte negative a fost si aceea de prelungire a amenajarilor litorale
dincolode saint tropez pana la toulone, unde campia litorala se largeste
foarte mult.
Spre sud, au aparut noi sectoare de coasta, respectiv cote de maure, cu
statiunile le levandou si le canadel, marele centru urban portuar marsilia,
apoi cote dmetist cuprinzand mari complexe turistice in delta rhonului.
Continua amenajarile turistice pana la granita cu spania prin statiunile port
barcare, cannet, banylus.
Litoralul portughez si litoralul vest-francez
Amenajarile specifice turismului de litoral sunt prezente si in vestul si sudvestul continentului pe tarmul oceanului atlantic. Cele mai importante
zone amenajate pentru turismul estival sunt cuprinse pe litoralul sudvestic si nordic al spaniei. Sectorul sud-vestic litoral poarta numele de
costa de la luz si se desfasoara intre punta del carnero si punta de san
antonio la granita cu portugalia. Este o zona des frecventata de turisti
marocani si portughezi, iar dintre statiunilemaritime putem aminti: talifa,
barbate, conil de la frontera, rota, chipiona, palos de la frontera. In
portugalia turismul litoral este reprezentatpe toata coasta atlantica prin
statiuni cu traditie legate de servirea populatiei din orasele importante din
apropiere. De exemplu: pentru orasul coimbra, statiunea figueira da poz,
iar pentru orasul porto, statiunile matosincos sau poz da douro. In partea
de sud-vest a tarii amenajarea turistica este redusa predominand
amenajarile ieftine de tip camping, singura statiune importanta fiind sines.
Mult mai importanta este costa de lisboa cu o calitate superioara a
serviciilor si un numar ridicat de vizitatori, iar dintre cele mai cunoscute
statiuni de aici amintim: sesimbra si estoril. In partea de nv a tarii se
desfasoara asa numita costa verde. Densitatea statiunilor amritime scade,
mai cunoscute fiind: figueira da foz, matosincos, vila praia, viladaconde,
vianna, dov,costelo.litoralul nv spaniol se desfasoara la nord de punto de
santa tecla pana la capobares, statiunile turistice maritime prezentand o

densitate mare: baiona, ferol, cangas. Potentialul lor natural fiind unul
deosebit, fiind amplasate peun tarm de tip rias. Intre cabo bares si
granita cu franta tarmul este in general abrupt cu faleza si ofera putine
locuri prielnice pentru turismul litoral. Statiunile sunt localizate la distante
relativ mari intre ele, iar dintre aceastea amintime:ribadeo, ribadesella,
laredo si algort. Este o zona destinata fluxului intern de turisti, iar dintre
turistii internationali care ajung in zona, cei mai numerosi sunt francezii.
Litoralul francez de la fatada atlantica se desfasoara la nord de cap higuer
si cuprinde mai multe sectoare. Primul sector este reprezentat de cote
dargent cu statiuni maritime vechi si foarte cunoscute; biarritz, arcachon,
st. Jean de luz. La nord de cote dargent, pe o lungime de circa 200 km se
desfasoara cea mai lunga plaja ce corespunde regiunii aquitania. Aceasta
regiune este reprezentata dune de dimensiuni mari respectiv 10 m cu un
peisaj unic, insa cu un echilibru foarte fragil. Ca urmare, in aceasta zona
au aparut statiuni de mici dimensiuni. In zona estuarului gironden se
remarca statiunile: la rochelle, centru medieval valoros si cel mai mare
port pentru ambarcatiuni sportive de pe litoralul atlantic. Ile doleron, ile
dore si le sablens doleron. Alte statiuni s-au dezvoltat in zona estuarului
loirei, iar in sudul peninsulei bretania au aparut pt prima data statiunile
bazate pe talaso-terapie. Quiberon, carnac si quimper. De asemenea, in
zona estuarului semene au fost amanajate cateva statiuni maritime, unele
din sec al 19-lea, cum ar fi: deauville, trouville, calais ce si-au pastrat
aliura traditionala.
Litoralul italian a intrat in circuitul turistic de timpuriu, amenajarile pt
turismul litoral reprezentand un model pt multe dintre tarile
mediteraneene. Primele eforturi de amenajare alitoralului in scop turistic sau materializat in zona glofului genova, respectiv in 2 sectoare:riviera
liponente ce se desfasoara de la granita cu franta si pana la orasul genova
cu statiuni cunoscute ca: bordiguera, san remo, savora, imperia si dincolo
de orasul genova s-a dezvoltat riviera di levente cu statiunile portofino,
sestri levante, nervi, rapano si chiavari.

29.03.16

9 mai ora 12 colocviu


Riviera ligurica se continua de la Spezia spre sud pana la via regio printr-o
serie de statiuni litorale moderne. Aici peisajul este unul deosebit, muntii
se termian foarte abrupt in zona litorala, dand nastere unuitarm cu golfuri
in care s-au facut amenajari de tip masinas de unde si numele statiunilor

din aceasta zona, marina di carrara, marina di masa, marina di pietra


santa. Spre sud prezinta importanta pentru turismul litoral din zona
golfului napoli cu statiuni maritime importante ca: tore del greco, castel
mare si sorento. Amenajari importante sunt si in insulele din zona capri si
ischia. In provincia calabria, in partea sudica a italiei, in planul de
revigorare economica a regiunii s-a considerat necesara amenajarea unor
statiuni turistice, functionand in prezent: lido di copanelo, gioia tauro si
leuca. Pe coasta marii adriatice, o retea mai densa de statiuni
functioneaza intre triese si rimini; dintre cele mai importante amintim:
jesolo, chiogia, marina di ravena, cervia, cesenatico, igea marina, bibione,
milano maritima.
Litoralul croat este curpins intre paralelele de42 grade 60 si 45 grade 40
lat N, gasindu-se pe aceleasi coordonate geografice cu rimini, san remo,
monaco, nisa si avignon. Turismul balnear maritim este practicat intens pe
litoralul estic al marii adriatice caruia relieful calcaros si numeroasele
insule ce insotesc tarmul croat ii confera un pitoresc deosebit completat
de numeroasele vestigii istorice. Statiunile sunt in lant de la nord la sud.
Opatija split, makarska si dubrovnic. Istria este cea mai mare peninsula a
coastei croate si datorita retelei de transport ce asigura legatura cu tarile
vecine Italia si Austria a devenit principala destinatie turistica a tarii.
Pe coasta vestica a Istriei se intinde cea mai vizitata statiune cliamterica
Porec ce beneficiaza de mari complexe hoteliere, respectiv plava laguna si
zelena laguna situate in apropierea orasului de-a lungul coastei, pastrand
centrul isotric intact.
A doua statiune ca importanta din istria este rovinj care initial a fost
construita pe o insulita. La jumatarea distantei dintre porec si rovinj se
intinde brsar, cea mai mare plaja de nudism din europa. Golful cvarner
reprezinta cea de-a doua mare zona turistica a litoralului croat cu statiuni
importante ca: opatija, krikvenica si novi vinodolschi. La acestea se
adauga statiunile lovran si craljevica. Toate aceste statiuni beneficiaza de
plaje extinse completate de conditii bune de cazare si facilitati de recreere
si odihna. Opatija este cea mai veche statiune turistica a Croatiei si se afla
la 14 km vest de rijeca, fiind perla litoralului croat. In prezent numara o
populatie de peste 10.000 loc. este statiunea cea mai cautata in timpul
dominatiei austro ungare, fapt pentru care multe hoteluri si case
rezidentiale au fost construite atunci. Dalmatia este reprezentata de
statiunile de pe riviera maharska. Aceasta se intinde pe o distanta de 60
km intre orasele brela si gradac, cu principala statiune maharska ce
reprezinta nucleul turismului in dalmatia. Langa dubrovnic, cel mai
important centru al regiunii sudice al croatiei, un grup de insulite cu liber
trafic cunoscute sub numele de elaphites ofera plaje izolate si conditii

exceptionale de cazare pentru turisti.la sud de dubrovnik se afla cavtat, o


frumoasa statiune destinata petrecerii de vacante ce dispune de numerose
plaje si hoteluri. Zona statiunii kavtat este cea mai atractiva datorita
vegetatiei mediteraneene care acopera toata regiunea. Un alt avantaj il
constituie apa nepoluata a marii, dar si mixtura de stiluri de arhitctura noi
si vechi.

Litoralul estic mediteranean (tarmul marii egee)


Printre statele din bazinul Marii Egee care atrag anual un volum
impresionant de turisti se remarca gresia si turcia. Litoralul continental al
greciei si arhipelagul de sare din marea egee sunt vizitate anual de peste
10 mil turisti. In zona continentala se remarca