Sunteți pe pagina 1din 7

Rani

1.-No. I I .

29

Rochil de

www.dacoromanica.ro

MODA PARISIANA, TEATRU, MUZICA


o
mare la o parte. Corsaj de
entredeux
plisat peste tot, sus
o
prinfunte.
tr'un volan de
terminate printr'o riue de
de dantela.

sub un

CUR1ERUL
v'am tot adus mode noul; acum,
se pare, moda
Indeletnicindu-se

In

alt-mintrelea va trece mult


model de rochie,
pentru toate

succes.
cu

dreapta ;

rezist ploaei

de

de

pene de strut alb.

colonel

elegant de

de catifea cenueie, reverurl de

desehis.

-brodate

Galoane fantazie havane formnd broderil, in spate,

sul mnecilor.
de jur imprejur.
Fusta
modern, eu volan rotunjit pe poale prins
dantelat
un

acest moment i s'a a-

Ca garnituri, galoanele tresele de tot felul,


tighelate
se
pe fusta pe
multe felurl. Cu serge bleu marine, se
In acest moment un fel de
ingust de
albastru
galben-aurig,
se
cal jos,
de jur-Imprejurul fustel,
o

dreptul taliel

partea
No. 4. Costum de

de poacum
lua locul
ace-

prima-vara aceasta a fost foarte fa;

pasa ; stofe

dreptunghiude muselina
de bentite eliotrop, unind dinaintele
la
guler
jacheteY.
eliotrop la
de
la
captueit
ajustate.
alb.
No. 3.
partea
rotunda, forma de

de un bieu,

de eatifea

va dispare acest

dus niste
o fac
se poate de
titoare,
strice
practice
fac
succesul
Fustele, tot simple
corecte, se mlndie cerinteactuale, se fac lipite
o teach sus, incheiate
spate,
; unele
dinainte un
Ingust cusut
multe rindurl de tighe; altele sunt In clopot,
croite
cu
rindurl.
sati
Jachetele foarte ajustate la spate sunt rotunjite In
desenul
Acest amenunt,
semnat In aparentn, constitueste o mare greutate,
pe care numal croitoril marl o pot InfrInge. Vestele
acestea aft reveuri de dimensiuni mijlocil, gulere
genul Medicis ; aproape toate
sunt deschise In
Incheiate sus printeun
singur nasture, In punctul unde se
reveurile. Bastile, tot-d'a-una foarte scurte,
la
verse variettT, unele
rotuojite
aproape
pite, altele sunt dintate
despicate pe la
; altele tot rotunde la spate se
pe
partea de dinainte,
In dreptul
se prelungeste
colt
TesAturile sortite costumuluT-tailleur sunt
costumurT de
de curse sunt covercoat,
corskrew, serges
moherul gros gram, pore-

de catifea

de

de Indemnos

un alt model

de catifea neagret, mu-

No. 2. Rochie de fa eliotrop,

modificarea modelelor creeate


timpul
actual.
e mal triumfator de
ory-cand,
vedere
la ele
nenumeratele curse pentru
sunt nevoite
le
ori-ce
de a pleca. De
cu

de

de Italia brodat
de margherite galbene

neagra, garnio

de

muselina de
de voal
No. 5. Rochie de
de in. Plata,
susul mnecilor de atlas
bluz
formnd cute
cu muselina de
brodata
albastru
cilicuri,
culoarea

sus
jurul
la o parte.
la eingatoare.
Funte drapate
partea
alba.
volane de
Fusta eroitit modern
garnisit
de muselina
de faT de
un
de
desenuri negre foarte
No. 6. Rochie de gaz alb
modern,
de
pentru serate. Corsaj
muselina de
de
catifea
la
volan rotunjit de

la

Entredeux de chantilly(
fusta, volan de
pe
catifea

pene negre de fie-care parte a


albe
No. 7.

rea

de

de matase
alb

cu

No. 12. Rochie de

time varind
15
25 c. m. Sireturile acestea
foarte apropiate unele de altele, se opresc sub un
nasture de metal,
lungimea
e
ast-fel

deseneze sus
Aceeasl

late

pe veste, promal frumos efect.


costumele
sati
cam deschise la nuante, se dispune In acelasl mod sutase
de
care se termina
printr'o
Costumele tailleur elegante pot
purtate
rochil
acestea din
postav
se fac din
beige, tanlavande, perveuche, ceverde
De sigur se vor Impodobi mal bogat
broderii,
popese Intretaie stota In diferite dese pune
un transparent de
matase. Adesea
de
duc

usuricg,

rand

frizat,

tex

de
(o

corsajul, mnecile
de matase
de
de stras dinainte,
egrete Paradis ne-

de fular alb
Guler rever
atlas crem,
culoarea sfoarei-bufulete
de museguleruluT
la poalele fusde

Volan plisat
fusta jos marginit de un
bufude fular.
de catifea
curse de
No. 8. Rochie
eu aCorsaj vest ajustata,
de
fir de otel subtire
de lie-care parte a dinainteT ajustate
jos de
putin
terminandu-se in
o
baghete puse
Dinaintea asta e de atlas
formate dintr'un galon alb
Guler mecravat
dicis
eu catifea
guler de
fusta sunt brodate.
Josul
mare
dinainte eu
de
eu o
de atlas
pene

pe

tc p fusta funte

musele Ludovic XV, care se repet


la corsaj.
Moda cea din

la
In a
de o culoare foarte deoveste
sebit de
reverurile vor fi
albe
negre ;
bleu-marine,
alb ; matase
se va potrivi foarte bine
beige,
cenusiu,
mov ; moarul
galben cu bleu-lavande.
De multe ori
superpune
multe
de
culoare, dar de nu-

diferite si gradate.
reverurile
sunt simple se brodeazn,
interiorul
gulerulul Medicis, cu perle fine de cilic.
acum
reveruDar ceia ce se
plisat
rile
acoperite su
cerculete,
peste tot
In aculcate ne-cusute ; e foarte
cest din
caz de a amesteca
e cenusie, se va
diferite ; daca
pune alternativ
de mntase al-

care vor

de

forma ca niste
Pentru zilele calde de
se vor face
costume tailleur de moher albe. Multe de
pichet, de
de nankin, adeverate
costume
se poate de
tntoare.

Se port mult

rochile de fular ;
alb, alb
mov,
voMnase, cerculete separate Intre ele
prin entredeuri,
funte
alb, albastru

dar

capetele

rent de

de linon

organdi,
transpacingetoare de matase

de
de
multe corsaje ajustate Incheeate la o parte
jabot de danteln,
stofa la fel
ro
decolchia., Gulerile foarte

tate putin la

Multe, multe fantazil In modele actuale


inchipuirile
multumind toate gusturile
elegante.

Dernier Chic.

A FIGURILOR
Rochii de
No. 13. Rochie de fular.

jo

un volan de

No. 1. Rochie de casmir

croit modern prins de

www.dacoromanica.ro

No. 14. Roehie de caemir

crep englezese, pentru

MODA PARISIANA,
No. 9.

de

culoarea porumbulut, formind

fundulni. Partea

liliachie,

de

coronith de

de fantazie

corsagiulur pe

de un entredeux

spate.
din entredeurT,

- Nu. nu,

sus

eu

Cor-

drept
pe

pe
volane

ial

de ghipiurA
Corsaj
dinainte ;

tifea grenat; pe
sus la spate dou
de
push
transparent de catifea
din care
din

un

din

ea

el nu zise
un
ci
perfect, zise ea in
momentul acesta o

- Pe

epolete

de
de atlas
eu ghipiura,
itnpodobit eu o
tifea rozh.
de
de tul negru.
pentru
No. 14.-Rochie de
crep
ir
de crep, care
retundit,
un
dinainte, terminate jos prinun
nod de crep. Corsaj ajustat, cu plastron de crep,
cingittoare
cheiat eu
din
de creo,
de crep la
dinainte la stinga,
eu
negre.
ajustate de crep.
ivorid qi
pentru
No. 15. Rochie de
thiat in
dinainte in spate,
- Corsaj
panglicele comete, terminate prin
ca
de alta, podoaba de la
o
de o
se rea
scurte
garnisife
panglict.
corsajulut
la spate. Fusta
dintr'o bucat

catifea grenat
de ghipiurit

mustata.
nu
de oare-ce
afacerea

deer, zise

doarea de pe

se

perdu o avere

La dou ore dimineata o

se opri

cadavrul
Co.dou gloante de revolver capdorescu, care
se atribuia moar
de
perduse sume
servitorit,

Cocorescu.

tea sa

o *tire sen
ziarele
de
Sfiritul unui
ce insemna moartea
Cocorescu

de

mai

acest pas, care o fAcea

era recunosctoare

ea

liberi,

moartea so-

de recunosatoare in

ei.

de

No. 15.

Cornel

comete pentru

de sus

UNU!

dinainte deschis sus pe o


de
la
; la spate ajustat,

marinar de catifea grenat


;
fantasie de fiecare parte a
; epolete de
bufante sus, ajustate despieate jos.
dou pene crete la oparte.
de naroise albe

pasmanterie neagrd.
No. 17. Rochie de
la
de pasmanterie
Fusta clopot eu un
care merge ridicAndu-se
a se uni
la spate.
ajustat
festonath cu pasmantedungat
pasmanterie, descorsajul la spate la
chis
de
drapat
o
de
alb din care ese o
pasmanterie.
ajustate, mitrginite jos
in
eu o
de
in
fundulut.
o torsada de
Frou-Frou.

d-na Cocorescu se convinse cA


se duse
asupra acestuT
tot
de
Aci se
o hotirire.

Ea l'a iubit sineer pe


Niel un copil. Cu att

ant

De

et, care era, ce e drept,


Nu pierdea nimic in
dar atta era totul.
foarte
nu
Ea primi pe
ei foarte
ca
s'ar
la

Se

stele
femet,

In mintea in
Isvor de raze
de

Ce

bine. Ea putea

In

de aur
tale

Neprquit tezaur !

dispus, d-na era

De oare-ce d-nu Cocorescu era

amaEa vorbia

pre toate lucrurile posibile, de

joc, despre ami-

cele et, pe

le Ina in

mea
despre reaua dispoziPe
pArea
a bArbatului
care

att de comia.
desert

stea un moment.

discut ceva
-- Am
tine, ceva ce te privete de

proape...

Vezi, amice. rela ea, sunt


despre cart

vorbesc

tine.

asta

la

am
am

n'am voit
stric pofta de mncare.

foarte so

lemn ? zise Cocoieseu

- De, voiam

fac

ne
propunert, cum
viata. Tu
de aci

lege una din ele.

anu

bine -

de

atunci voiti alege ed.

- Nu te

nu

sa spur...

ce

lege

De ct va timp mi a

la
tarea ta.

o schimbare purta
mine
putin fur-

era, cum

adevratA.
De oare ce nu sunt

proaste ai

plictisit de mine,

- Scumpul

vedea
motiv
te

nu

jur...
jura.
un
fost

nu m pot de loe
m'am

sentimentul

cu totul afa

decis

cerea. Te am observat, am ur
mrit pas
pas,
am desco
o
strada
dai 200
Vezi

pe

nu sunt

cum

de

m'am multumit cu
rile mele. Am voit vd cum

No. 16. Rochie de

fraise. catifea grenat

su-

se duse-la club.

ghipiurd
pe

pentru

fost preparat la propunerile mele.


Una trebue
mi-o
cA adia
s'ad purtat
putine
asede corect ca mine
menea situatie.
una Trebue
nu
md simt de
mea
e
Nu te
dar
nu te
venit strein. Pentru azi destul-mAine va urma.

drept, cinghtoare rotund t din


entredeurt;

un

ne

nu
n'avem

ceea
pro viata. Sunt
tu
partea
este divortul. De sigur
pun
intru
noua
vinovata,
nu voesc
divortul... bine... atunci vom pstra
nu
ca
aparentele. Tu
sotul
vizita, ca
mai
pe amanta ta,
ea ca
Ed...
m
privete,
casa ta aparentele,
din

garnisite
entredeuri.
No. 13. Roch;e de fular.
dungat alb co roz eu puncle
de
negru
albe inconjurat
pe
prinse
Fusta rotundtt, garnisitit jos
tase
de
dou
de mhtase neagrh.
un mie
rotund,

eu
No. 16. Rochie de
crem.

nu juam comedie.

M'am

la

cerculeo,
a?.operit de
incrucilat,
cu tret
pe
fantazie,
de dantell;
cutate terminate printr'un
cutat,
de
de catifea. Fusta
entredeurt de
fustit
cretit

poarta

- Eleno !

cor-

sajul cutat

No. 12. Rochie de

te-am vzut cnd ai intrat la amanta ta, pe care

Pe cap

Rochie de

alb. -

pan-

pentru
recepti1.-No. 10.
de
riz albastru. Fusta e push pe o fusth
o dinainte
sajul se compune dintr'un spate plisat
acoperit de
de matase,
pe un
epolete,
formate din entredeurt guler
de
de
;
jurat de un
de
roz de China, mined
drept,
No.

MUSICA

crem.

te am

ieri

www.dacoromanica.ro

No. 17. Roehie de rest

MODA PARISIAN,

MODA PARIZIANA,

MONICA

N. 3.

CAROLINA INVER IZIO

Istoria unel sinuciderl

pi trebue In
E
te

tre tine,
el

era tin farmer,


ande
petrecea ore
picioarele
adorand-o
pe o
nesimtind Indestul a sa,
vinte de
facndu-I
Lisa se
a transportata de acea violento,

Incredere
vorbea
o
zi

se

--

pi

ti-a
scamps

ar

ca
el

depteptata

- Hal, sise

mine.

pe

mamel
mal

a
o

trebae ca

Ar

o josnicie.
pi

Max

a
am

de cat a

pe
Am
Max

am
mamel

pe vrul

; am
n'o

Max.

de

din
me
ce ?

M'al

exclamo

rea

te
ce

un
se

niel

intro

obrajil Lizel
balsam.

pi Liza nu mal

srbatoare

al

d'a

-- Merit o
-

o mare

mi-al

de

orbit

pi

o voce

nu
de mal
care e departe
dete
disperat,

bor-

alto

med.
pi

peronulul pi
de doue

delicate

surprizl.

In
vinte

care era

- Nu eral liber

In

se
de

Max,

--

mi

www.dacoromanica.ro

mor In
paliditate descolora

accent

Un

Dar nu

te

mipel

tipul
Amintirea
de
la

ne mal

Max,

ea o voce

Max

nature

pi

al

Liza

tale.

- Din contra,

duke zlmbet.

Max ou

copilot.

pri

amantalul
?

de

pi

? Mal

Apol,

dragostel

de

duo la institut,

o-

sgarcite.

brajil

(o

6.

Liza

crab acoperite de

Era Max

nu te

dulce
se

de

nimenl,
care

Stevan o aptepta

Max

care

de

do

repede,
mal

d'a

sin-

mal

jur. cerulul ;

de

de ragatoare

fa In picioare.

aveal dreptate,

armatoare, Liza,
de

?
;

me

pi

In

Max

pe Liza

cabinet

; ochil

El

else
eu

ca

acesta

aptepta

- Nu,

Un

adevi-

ea repede. De ce nu 'ml

- Atuncl

ce

pi cam
explica tot

Max

portretulul.

dreptate,
pi am

ett
a

a
Liza

de

- Liza,

mal malt ;

Max ea o

Max voi

face

privirea sa,

va mal

zilele,

act de

i
i

de lapis

- Ce al ?

se

de

d'a

some.

Inainte

vorbi

ed am

de

pi

In

mama ta
Lisel i se

El are o

n'a

omulul

tale.

Lisa

un

malt.

El te

-0

n'a eitit

- Ce ?
spas tot,
- Nu, rispunse

Liza

te

prima

care

onesto

orb
comediana,

care 'I

act

la

tot
crede

d'a minti

el

am

s'a

asupra
generositate
de dragostea sa.

din

fusese

Liza?

m'al

nima

amin-

de

Max

uitase de

Lisa. In

a fast spa
In

atinti

In

voit s'o

Max
ce

a ta ?

Comedia pe

se

sale

care

de

de o
Max

--

ea redeveni
o voce

cred,

semetie.

dar

nu era deck
ce

ca us
arum

mizerabil.
un

ropit...

pe

(Va

TEATRU, MUSICA

MODA

Istorioul

de

de

a In-

(Zeita

tuturor artelor mal


a
Un protivnic, Aracio, nepotul
Zeita ;
Ovidit,
lon, vru
se mitsoare
metamorfozele
descrie acel faimos duel
pe eel
fie-care In fata
atAta mitesgherghef,
aural
ochiul se perde
trie
desemnurT,
cum spune, firul de aur se
cu
de
te1epciuneT),

istoril minunate desemnate

In
pe panzA.

se
ast-fel : Cand
se
nerva v6zu lucrul rivaluluT
i '1 rupse
de tare,
transformatA
naveta
paienjen.
La Roma, pe timpul
regilor
cele
ale republicel, matroanele
femeile din popor torceati
Asia
ce
Introduse
cetate luxul oriental, dragostea pentru lucru Incepu a
cu toate
nu lipnobile.
Sivra torcea
esea bucuros, August purta pe
el veste datorite
sale. Prin
secolul al seaselea,
Incepu a face
firulul de

de secole fu cunoscutA sub

Dumnezeesc. Sub
berio se vindea literalmente cu greutatea
de matase se
: pentru o
aurulul,
China vindea
da o oca de aur.
opria
bucuros testurile de
mare severitate exportarea gandaculul de
Justinian
matase. Numal pe timpul
de

a aduce

gAndaculul de mAtase din China la Constantinopole ascunznd'o bastoanele


a se cultiva
de
Aiuncl

de acolo trecu
Asia Minorit
Europa.
In
invaziunil barbarilor,

dantela
poate
eleganta, care prin
de Alsacia
buna, se compune de 118
D. M. C. No. 100. Gaurele prin care se tree panglicutele precum
partea de care se prinde de
executate
un rind de
de
ele printr'un

arta, pentru a nu dispare fu urmatA In

cea

dupA ce se

lucrude acolo
In popor ; aya, In timpurile din evul
fusul, acul, mergeati pe
feme-

rile, trecu la castelele

ile

rmas

mareasea,
la

de unde a

pe

de featoare.

pastrat
la

Vino ! - Luna este


Eo
subt un

Lumea e de

departe,

Reprezentatia

Suntem

Pdnd chiar
N'are ce

Ea, de

In

neputandu-se
tuelile, se

;
cruda moarte
la noi.

Un
Biletele vor

,-

nu

vor

pies,

care trebuia
data
Atheneulul,

Lunt, 25

foarte
vodevi-

prin

ile

civilizate, n'a vrut


dea
care a
dreptul
exercite profesiunea de advocat. Cu toate
nimic nu se va imfemeniste, care
potrivi
triumftor al
ce mat mare
pe zi ce merge un
din ce
la congresul femenist din
cum s'a
neateptat

In

Carol

1898.

zisa capitala

voe

Vino, scumpa mea

Chicago:

Micarea femenist e evenimentul cel

Pentru frumusete.-Nimie

neata pieptnndu-ne scoatem pieptenele din


lucitoare ca aurul,
negre ca pana corbulul, ne

ptrunse de

ochi.
o mare durere si adesea ne via lacrimi
S
cititoare
un sfat numeroaselor
neplicere.
se
frictiuni pe cap la He-care dou zile

aceast
:

Cloridat de
un
Tanin, 3 grame.
Alcool a
240 gr.
15 gr.

de Colonia, 10 gr.
Vanilie 4 centigrame.
Lemn pulverizat de sandal, 2 centigrame.
substantele acestea,
al stea cinci
Amestecati
trati
o
vedea
folosul va
virsit.
ineneasca cu
o

de

nu aveti,

ciuperci

in
incepe

de

vin,

le

dese-

s se

stropiti
putin

se

acelasi limp
un

de

ca

ea deja a infruntat a-

faptul
ca

Femeile medici
farmaciste
ca femeile avocate :

amenintate

libere de a invta

a-

aduna titlurf, sunt oprite de a exercita vr'o profese vede, e un curent protivnic
va isbuti ea oare
cucereasca
acesta
lumea merge
? E probabil
dreptul

Tintur de cantaride, 3 gr.


Glicerina

de

epoca
care a turburat starea lucrurilor
pe
vr'o veste,
de
femeea a aparut de
ca
fel de creatiune
lume,
a cerut partea
acum era
care
adevrata dovada
un zero.
merit
libertate

de
cnd
de fire

la rumenit in
po-

sare si putin piper,


ce s'a rumenit
eu
mai lsati
cte-va
pe
de la
o
cite-va
de anison.
de ep ire pe o fardeasupra
furie, turnati peste ele sosul care e bine
in
iar pe
frignele
o,
in
lapte

Gospodina

tot spre realizarea progresulut,


vine vremea care

timpul care adistruge.

se face o mare nedreptate

femeilor, de care Paul de Mantegazz-a, autoritate nedis:


cutabil5, a
Femeile se
medic! toate,
nu va o
daca ea va ajunge
prejudecata care o
de la exercitiul farmaciet. Femeea are instinctul, are
arta medicului, chiar cnd n'ar avea
chiar
ar avea creerul
slab asta n'o
de a
pe brbat
arta
prin
prin
va fi
Medicina este
vreme ceea ce Lamartine a definit'o o
de a lecui.
intentiunea asta
femeet e mare,
Ea se
la bolnavul
cu

www.dacoromanica.ro

Harnic

se

lun-

suferinta. Nu, nipe lume nu-i


bun medic de ct
nu
a spune
a
la o viata de mna

ct se va cerca de a se
ori ce mod
micarea femenist va
dica, trebue
a cuceri
urma a'i face drum la natiunele moderne,
sale

de

de

VARIETATI

ZADARNICE

;
subt un brad;

La picioare, rob

fost

de ct de

scop de bine-facere

de moarte,-

Vino ! Luna este

ca
se

Hugo),

nemuritorY,deal, de top departe,


Sus
Vom zbura
sus de nori.

Eo

pe d-na

aplaude trupele garmane de operete


Printre artistt se
d-ra Olga Barison,

Prestidigitgtorul Herman uimeste pe

de 10--12

simte nevoile,

men!,

spre a se
pentru o alta
va anunta ziva reprezentatiunet.
cumparate.

In
multit vine

8e va

dn'

e pentru o
Desenul nostru
de rozete, pentru a se face

dor,-

amar

de

o m are
Stoenescu. Se. va

d-ra Iliescu, dd. C. C. Murgeanu

Zoe

Vino, scumpa

se va da
d-net
in 3 acte.

a.

13

;
cad.

sub

un

dispozitie; se

reprezentatie data In
juca piesa

La picioare

de

superior are

TEATRE SI GRADINI

DE

din

inferior are un
;
tret picourt cari formeaza marginea. Plata se

im-

ele;

balade

de

Vulturul ea
ei-a ales vulturul ca
Poporul, care
de
Xenofon,
cum ne
bold, a fost,
urfine Romanil.
mara republicele Greciet,
dupil
vulturul ca
regilor
al demeonsulare sub
a fost
la rangul de simInteresant este
bol al
a ajuns
Franta simbol al puteret Statului.
pe timpul
Napoleon I s'a discutat chestiunea
blemel Statulut,
propunead
albina de aur a
Merovingilor, pe cand altil se
pentru cocos, cum sta
pe asignate impodobise stindardele
nationale. Bonaparte
:
nostru este un animal, care
pe gramezile de
este
de vulpe. Vom adopta
vulturul, care priveste la
II purtatflegiunile romane.

schimb vulturul imperiuluT

monarchia din

heraldica
asignatelor, de
vechilor regt
intrebuintare a animalelor ca embleme,
respinge
ea atribut
aproape toare statele europene
de eel de taur.
vulturul : Germania, Rusia, Polonia, Austria Ungaria, SpaInventarea vultarulut
cape* cam
nia,
Austria
Rusia, se atribue
Constantin cel
mare, care
imperiulut roman
: occioriental, a adoptat
i

Roata de
orselul Serrao escursiune
societate de turisti
era o
Pisa
Carara,
veza,
o ploaie torentialti, se
aproape de o
cafenelet veni
mutIeriii,
o ruistoria literilor talate
gara
le
roata morel :
N.o. 1831.

Femeea

acum

atund

tinuse un-spre-zece zile ; Serra


copiil

cit

o corabm de

moasa.

roata

Livorno Pe vremea
med,
toate

ele,

putea

o ploae torentiall, care


Vezzo,
se

azi

pe ele, ca

eram o femee

de a se

de

pe

de

de tare

frulant

La orele 3 dimineata ne
le luam
Btirbatul
din soma o
alergit
repede afar& Presiunea apel rupsese vechiul zagaz de oarenu cedase, torentul infricosat
ce
de
un
se
roata. Bttrbatul
bise
palid
perduti,
mort. Intelesel
prea sarael pentru
roata, care
ne putem cump6ra
100 de
m dusel la
med, care
cafeneaua
nenorocirea
aceasta.
ne ajute,
El
da
toate rugamintile mele.
Incepu
De o dati se
la camera de
biliard un
cam de 20
ce este. I-am spas
nenorocirea noastra. Abia terminasem,
de
care se
in camera aceasta,
a-

MODA PARISIANA, TEATRU,


tie-care cu cte un tac de
- D-lor, zise el, ne batem capul de
vreme,
ce
; am
Tempestatea de
noapte a zdrobit
roata de la moara
;
Cine perde,
brave
va cumpara o
noult !
S'a primit !
partida
Credeam

El.-D-soarlt... Fact furorT... CaptivezT toate inimele


mabilitatea
d-tale... Tata e
de d-ta,
rezat chiar...
d-ta?... Pe
ar putea
ce e...
de

primi o

repede ca

el nu voia

o va
spun barbatulul

pentru

cnd

aduse un registru
prinT de

proprie :
contele

189N

pe care '1

cu-

nume

mna

Bucurestiulul

N. Bonaparte, printul Louis Bonaparte,

A. Pucher

contele Orsini.

dar istoria
Morareasa a murit de
de moarit
memoria locuitorilor
Serraveza. Dintre
este
de biliard muri
lunT
patru
pe cnd contele Arese a devenit senator
omul de
incredere al
; contele
muri
la care osndise L. Bonaparte,
Napoleon III,
Anglia
acesla a murk la Chlalehurst

IT

i C.

tramway

a
Este,
Tot

Fenno, Solam,

de

S. D.

pe

deslegarea

dou d-soare:
- Cum o fi, soro draga,
- Ia o
de haine, srut'o

Aceast

LE

TE

cere un

mama

asa,

de

PLASTRONUL

un brbat ?

de forma saco cu

brodate. In
un

**

murise
bunul

a acestel

PATRONULUI

David.
Fermo.
.Stetireanu, Fortunescu, Bmhes. Lichtenfels, Schargel, Gold. A. EscheSamitca, Baraschlohn, Bmches,
Deutch. Feldetc.
David, I. B. S. A.
Dintre d-ni am remarcat
Marcu, Dr. Friedlaender, Steureanu,
si I. Samitca,

.doctor ?

rsboia.

EXPLICAREA

Eschenasy.
Dintre 'd-ne
remarcat : d-nele
I. B.
S. A. Eschenasy, Dr. Marcu, Dr.

(chruia

se

cea
o vocala.

A. Theodor, de
Alealax, B.
Gold, Kosner, Steinbach, Fortunescu.

Schargel. Lichtenfels,
Benvenisti. Fermo
Inginerii Moskovisch, Kienibaum. Verdeleanu. Fagescu adv. Policrat.
Stariku ; Haidushka, A. Kepich.
Neumann, FriedH.
Pomerantz

Maria C.

la

Face mare
ne va

cimpeneasca, care a avut


in
Chintescu. Succesul
al
a fost nul, cci din toate
anuntate, nu
nici
Comitetul de organizare a cautat
bani.
a
in locul
cea
distraclie. De la inceput
lipsa spiritului de organizare a
nu s'a
de scaune
aproape de
de
de esenlialul
letreceri
de
a fost
Publicul,
asistat la aceasta serbare a fost foarte
compus din elita Craiovet.

TA

matase,
ambele

se

brodat

reveuri de
spatele

Patronul de azi se
compune din opt bu-

**

,MODA PARISIANA
1

www.dacoromanica.ro

I.

loan D. Nicolescu.
T.

D ISTRACTI I

Eo

de

de la

la

Prima parte v
e un
Partea a

doanine

tragere la

si

Din Creiova
societatea

a fost

ALTE CURSE INTEBESANTE


Muzica va distra pe onor. public in
timpul
Prelurile locurilor : Loja lei 20. Stalurile lei 2.

SERBARE
21

; d-nu

Angela

Mihai Matei, championul


kilom.,
C. Cantili.

De d. Joseph I. Bernstein,

ziva

Paraschiva

Craiovenl
Fortanescu
Dabija,

Mare
sosi

No. 10 este :

Maria C.
Angela Pofonadi;
D.
B. Michalopol,
l'opescu,

C-tin

ova
avea

prin tra-

va

de un volum.

Buzil.-D-nu G.
BrItila.-D
Virgiliti
Cornelid Theodorian.
Margaret&
Sofia RadovicT.
Dridu.-D-nu C. S.

de

acestea, se duse rept de in camera de

Femeea

II,

a.

din Moda

Sinaer.

- Orele

vestea asta de

Deslegarea
deslegat :

'1 numeatt Louis,


pasa.

Cnd intraram, ne
un
biliard
dadu 30 piese de aur.
Nu
puteam de bucurie bucuria aceasta se
patru domni
atlat cine
fost
se

la
frumos

gere la sort' a

visez.

- Dute, zise tinrul, pe care

eel mult

a-

MODA PARISIANA, TEATRU, MUZIC

In pat, auzi cum


pe cnd Mendez se alla
de ziare strigati listele de tragere.
In strada cumpere
trimise pe servitorul

Biletul de lotrie
noapte rece
furEra aproape de 12 ore
Hernan Mendez esea dintr'o cafenea,
veni

mica

un bilet de

se

- Fireste

de sigur
asupra
14, numerul anilor

cum

de

1420 ; maY

Foarte bine,
generozitatea
care nu
dez

voiti

respunse Hernan Men-

linistea
jucntor
vr'o para. Dacn
tine.

- Te rog, d-le, spune'mY, cum te


sigur
peste patru zile vom
miul eel mare.
un moment de
Hernan
numele

Puerta

adresa.

cnd

principal. La

Imposibil, sta

credea
limpede

viseazit.
1420,

No.

spuse
in

Sol
de
In Calle de la Montano,
totul de intmplarea aceasta.
Trecusern patru zile. In dimineata
cincea,

o fune

pe dorasupra
de odata auzi sunnd la
Mendez

igara
sale desperate,

cine-va cerea ca
punerea servitorulul.

intrit fetita care '

la picioarele sale
le, d-le, am

lnsat a intra,
o

lotul

In use,

se

lotul principal !.
un

de (taffetas lavande

nulur. Unde e paltonul ?


Ah, era
de
Cu o miscare febrilit
buzunar, dar spre marea sa
nu
un bilet. Biletul dispAruse.
tremurnd de
Mendes
pe servitorul
mnie
n'a scuturat paltonul pe fereastrA. Fireste

l'a scuturat, dar n'a vzut

unde
pre-

livide

tremura de iritare, o sudoare rece esea


acum
crezuse, cA
Nenorocitul !
din totT
Spre onoarea
trebue
spunem, prin cea maY
; acum
Hernan
adus
de promisiunea
acum
spue
Voi
caute biletul de lotitrie ;
aduse a- dut biletul de loterie
l'a pus
buzunarul din
al palto- de
minte,

albastru.

de

TocmaY

20, data de astAzT.

Prima sa privire clzu asupra

acela de
sA. Fetita
darn i a
pentru el 10.000 duros.
de un noroc. Acest numer
Repede se
din pat, coplesit de bucurie
cu un

fu
pesos, doux. Generositatea sa
de recunostintn.
-- va aduce noroc, d-le, zise fetita ton
moale
poporale din Madrid.
sigur ? respunse
glumind punnd
buzunar.

No. 10.

sale

din

atentiune, fata sa exbuzunar. Mendez II privi


prima cea mal
onorabilitate.
luat
In servicial
ca
lucru. Mendez se rosi la ideea i-a putut trece
servitor.
contra bunulul
minte o
Perderea biletulur aproape era
casa
pe Mendez. Scotoci
prin toate
nimic !
zadar, nu
mobilele. Dar
ardeati de
frigurilor, buwww.dacoromanica.ro

se temea
privirea
de
din ochit
negri
;
fetita
In
cet capul,
privi cu seriositate zise
vede
nu ne-am nitscut
fim milionarl !.
Mendez se chinuia
ar putea
de cumplit
o recompenseze.
cum ar putea
Imputarea vinel sale
pe inimn. Se
pe
la mama
ca
decise in
de educatia
aceasta
care
Mendez luit
pe
a fost
devenise o
frumusete.
una dintre cele
fericite.