Sunteți pe pagina 1din 6

Efectele tardive ale boxului

Flmnzianu Marius
USV-BFKT ANUL I

Aruncnd un ochi peste originile sale mai mult dect


impresionante care se pierd undeva in Grecia Antic, n timpul
celebrelor Olimpiade sau in arenele faimoilor gladiatori romani,
boxul a suferit din ce n ce mai multe transformri de-a lungul
vremii, pn cnd a reuit sa ajung la forma pe care o cunoatem
cu toii in zilele noastre. Boxul sau pugilismul a ncetat de mult sa
fie o simpl lupta n care doi adversari i demonstreaz forta si sa metamorfozat ntr-o autentic art care implic o condiie fizic
de invidiat, care conduce automat la o pregatire fizica
impresionant, rapiditate in executia micarilor specifice, dar i
foarte mult curaj, determinare i inteligen tactic. Totodat este
un sport de contact care a reprezentat la un moment dat o
importan mare legat de urmrile sale ce prevd sntatea.

Se pare ca boxul este mai putin periculos pentru creier


decat se credea inainte, cel putin pentru amatori. Dar nca nu
se tie cat de grave pot fi urmrile practicrii acestuisportn
cazul profesionitilor.Cazuri precum cel al lui Muhammad Ali,
care a contractat Parkinson de la varsta de 40 de ani, rmn
nca neelucidate.

La aceast concluzie s-a ajuns in urma studiilor efectuate


asupra boxerilor amatori.Cercettorii au folosit scanarea prin
rezonanta magnetica pentru a depista existena unor schimbari
n creierul sportivilor. Rezultatele au fost comparate cu imagini
preulate de la un alt grup de oameni ce nupracticaacestsport.
Modificarile urmarite de catre oamenii destiintasunt cele care
in timp provoaca apariia bolilor precum Parkinson sau
demena.

La 3 dintre cei 42 sportivi supui testelor s-au descoperit


microhemoragii, n timp ce la celalalt grup nu s-au inregistrat

In box, capul sufera lovituri puternice si rapide, iar


acest lucru poate duce la ntreruperea unor trasee din
tesuturi, rezultnd microhemoragii. Acestea pot fi
descoperite n urma efecturii unei analize RMN. nc nu se
tie cat de des apar aceste hemoragii n cazul boxerilor, dar
se pare ca ele conduc in timp la distrugerea celulelor din
creier, provocand aparitia dementei sau a bolii Parkinson.
Aceast ipoteza este susinut de unele grupuri de cercetare.
Rezultatele studiului au artat c microhemoragiile n cazul
celor 3 boxeri sunt localizate n lobul frontal i cel temporal,
corespunzatoare zonelor capului expuse cel mai des
loviturilor puternice n box.

Oamenii detiinplanuiesc efectuarea unui nou


studiu, mult mai complet, n care vor analiza modificrile
creierului n cazul boxerilor profesioniti. n prezent, ei sunt in
cutare de fonduri pentru a putea da startul noilor cercetri.

Boxul nu este o afacere fr riscuri, nsa ele pot fi reduse


substanial. Exist doua lucruri care angreneaz riscul de parkinsonism
al boxerilor la ora actual: reluarea activitii prea devreme dup un
traumatism cu pierdere de cunotin sau dupa un cumul de
traumatisme care duce la recepionarea de noi traumatisme pe o masa
cerebrala edematiat si inflamat. Distrugerea de neuroni creste
exponenial; paradoxal, sufera mai mult boxerii "cu barbie tare" care au
temperamental tendina de a incasa mai mult si care tind sa neglijeze
normele de pruden dupa un asemenea incident.
Al doilea lucru sunt traumatismele cu intensitate mare si
anume in mod specific cele cauzate de pumnul nvelit n manu.
Distrugerea de neuroni care provoac parkinsonismul nu este mai mare
cand KO-ul este mai puternic dac sportivul nu reia prematur activitatea,
situaie in care tesutul cerebral devine mult mai vulnerabil. n schimb,
rata mare de lovituri de intensitate mai mica la cap distruge mult mai
muli neuroni. Din acest motiv este explicabil de ce boxul clasic a produs
sistematic cazuistic, celelalte discipline fiind mai ferite de acest risc.

Nicolae Linca a fost printre puinii sportivi romni care au reuit sai nving toate barierele psihologice, devenind astfel un campion i,
implicit, un model pentru toi boxerii din Romania. Acesta n urma
loviturilor pe care le-a ncasat de-a lungul timpului a juns s sufere de
Parkinson ntr-o stare foarte avansat. n ultimii ani boala Alzheimer l
fcuse s i piard n totalitate memoria. Aadar sportul care l-a iubit
att de mult i care l-a adus n culmile gloriei i-a distrus sntatea cel
mai de pre lucru.
Cercetatorii din Canada au realizat un studiu, colectand un numar urias
de date, din fisele medicale ale practicantilor deboxsiMMAdin ultimii
10 ani. Datele medicale targhetate erau cele imediat dupa competitii in
care sportivii erau consultati de catre doctori. In cadrul studiului au fost
analziati 1181 practicanti deMMAsi 550 de boxeri.
Luptatorii deMMAsunt mai predispusi ranirilor decat practicantii
debox, insa majoritatea ranilor inregistrate la acestia au fost minore:
mici contuzii si zgarieturi. La boxeri, urmarile loviturilor primite s-au
dovedit a fii mult mai periculoase: pierderi de constiinta, pierderea
temporara a memoriei si a vazului.