P. 1
REFERAT FILOZOFIE

REFERAT FILOZOFIE

|Views: 1,534|Likes:
LUCRARE FILOSOFICA, scoala pitagora, omul si statul, acceptiuni filozofice
moroianu.gabriel.leonard pe skype pt a-l cumpara doar cu 5 euro
LUCRARE FILOSOFICA, scoala pitagora, omul si statul, acceptiuni filozofice
moroianu.gabriel.leonard pe skype pt a-l cumpara doar cu 5 euro

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Moroianu Gabriel Leonard on May 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $20.00 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

03/17/2014

$20.00

USD

pdf

text

original

„UNIVERSITATEA PETROL ŞI GAZE” PLOIEŞTI FACULTATEA I.M.E.

SPECIALIZAREA: CALCULATOARE GRUPA: 1812

REFERAT FILOSOFIC
Referat a !"#$"% "&a FILOZOFIE

Student: MOROIANU N.M. GA'RIEL LEONAR(

PLOIEŞTI

2010

Pagina nr.1

CUPRINS

Pagina nr.2

aşa cum face deseori şi psihologia.3 .r"$+t/ &* %*te. chiar atunci când se vorbeşte despre lucruri" (Constantin Noica) Filosofia este . +in "unctul de (edere al sco"ului i!ediat "filosofia este pregătire pentru moarte" oferind !odele de (iaţă de!nă re"ere şi criterii (alorice.r"$*-. +efiniţia "ro(enită din sco"urile şi as"iraţiile !ai %nde"ărtate ale filosofiei %ndea!nă fiinţa u!ană la "asemănare cu divinitatea. 'stfel din "unct de (edere al o)iectului filosofia este "cunoaştere a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt" . $ti!ologic %nsea!nă "dragoste de înţelepciune" Pe l&ngă această acce"ţiune la g&nditorii greci filosofia !ai este definită şi %n alte !oduri. care încetează atunci să fie o disciplină filosofică). adică la auto"erfecţionare s"irituală şi %!"linire !orală." .alături de ştiinţă religie artă .un do!eniu s"ecific al culturii o !anifestare s"eciali#ată a s"iritului u!an.INTRO(UCERE "În timp ce în ştiinţă e vorba despre lucruri chiar atunci când se vorbeşte despre om (omul adică e privit ca lucru. în filosofie este vorba despre om.a."recu! şi "cunoaştere a celor divine şi omeneşti" a realităţii ulti!e necondiţionate originare de ordinul esenţei "rin care se legiti!ea#ă tot ceea ce este sau "oate să fie.".deci a te!eiului e*istenţelor a naturii celor ce sunt . e(ident )&tr*$+t &* tr.tr. 'ceste te!e de reflecţie sunt a)ordate siste!atic şi %n ter!eni conce"tuali %n cadrul do!eniilor s"eciali#ate ale filosofiei: ontologia (teoria generală a e*istenţei) gnoseologia (teoria generală a cunoaşterii) a*iologia (teoria generală a (alorilor) antro"ologia (teoria filosofică ce-şi "ro"une inter"retări de sinte#ă asu"ra condiţiei u!ane) "ra*iologia (teoria generală a acţiunii) ş. pe cât îi stă omului în putinţă" -1. Pagina nr.

Filosoful tre)uie să tindă către cele di(ine ca %n(ăţ&nd din ele să le conducă "e cele o!eneşti la desă(&rşire. F" . 3. Pri!a lucrare dedicată %n !od s"ecial clarificării naturii filosofiei o %nt&lni! la un g&nditor neo"latonic din sec al 34-lea d. 6n lucrarea sa 4ntroducere %n filosofie +a(id făcea un in(entar al celor !ai i!"ortante acce"ţiuni date filosofiei de la %nce"uturile acestei "reocu"ări "&nă %n #ilele sale. ')ia du"ă ce "asiunile !or şi sufletul se "urifică filosoful se "oate dărui %n totalitate conte!"laţiei şi "oate cerceta natura di(ină.f"a e#te $*&. +efiniţia sa ar "utea fi refor!ulată astfel: /filosofia este "regătirea %n (ederea !orţii fiinţa fiind "ăstrată0. Cunoaşterea filosofică nu este una du"ă cantitate (ea nu ne s"une c&ţi oa!eni c&ţi cai sau c&te astre e*istă) ci ea ne s"une ce(a des"re natura lucrurilor. Filosofia ca a"ro"iere de cele di(ine (transcendente). S-a s"us /o cunoaşterea a celor ce sunt0 "entru că nu este "osi)ilă o cunoaştere a celor ce nu sunt.a1tere a $e . Pagina nr. Sa s"us /ca fiind ceea ce sunt0 "entru a su)linia s"ecificul cunoaşterii filosofice. tot de aici şi "ro)le!ele ce a"ar (i#a(i de identificarea unei "osi)ile naturi sau esenţe a filosofiei.t"rea %e&tr* -.r $e #*&t $a f""&! $eea $e #*&t Filosofia este o cunoaştere a tuturor celor ce sunt "e c&nd ştiinţele nu sunt o cunoaştere a tuturor celor ce sunt ci doar a unora dintre ele.a1terea a $e . 2. +a(id 'r!eanul. Pre4.4 . /' !uri0 %nsea!nă lu"ta cu "asiunile iar /a fi !ort0 %nsea!nă trecerea %n cealaltă lu!e atingerea cunoaşterii conte!"lati(e du"ă eli)erarea de tru".#.-e&e1t" Filosofia tre)uie să se ocu"e şi cu cele o!eneşti şi cu cele di(ine. cu alte cu(inte de#)aterile "ri(ind statutul şi natura filosofiei s-au transfor!at tre"tat %ntr-o "ro)le!ă filosofică. Nu sunte! siguri că "ri!ele tratate de filosofie cu"rindeau "asa1e dedicate %n !od s"ecial "ro)le!ei /Ce este filosofia20 dar odată cu scrierile lui Platon şi 'ristotel astfel de "asa1e sunt a"roa"e neli"site. Filosoful neo"latonic identifică şase astfel de acce"ţiuni: 1. $(ident această "ro)le!ă a "ri!it soluţii diferite %n "erioade e"oci şi şcoli diferite. 5. C&nd filosoful grec se referă la "regătirea "entru !oarte tre)uie să ne g&ndi! la !oartea "asiunilor. 7i dă e*e!"le: !edicina se ocu"ă de tru"ul o!enesc astrono!ia de astre t&!"lăria de le!ne.r !"2"&e 1" .arte Platon %n dialogul P8aidon "reci#ea#ă fa"tul că filosofii nu se %ndeletnicesc cu ni!ic altce(a dec&t cu lă!urirea a ceea ce %nsea!nă /a !uri0 şi /a fi !ort0. C*&.ACCEP0IUNILE FILOSOFICE Filosofii au reflectat de-a lungul ti!"ului at&t la o serie de "ro)le!e nu!ite ulterior (%n s"ecial de către unii "rofesori de filo#ofie) /"ro)le!e filosofice standard0 c&t şi la ceea ce este sau ar tre)ui să fie filosofia. Cunoaşterea filosofică nu este una a lucrului ci a naturii sale. +e aici şi greutăţile "e care le a(e! atunci c&nd %ncercă! să sur"rinde! %ntr-o singură for!ulă /natura0 filosofiei.

Filosofia este /artă a artelor0 şi /ştiinţă a ştiinţelor0"entru că ea oferă o cunoaşterea a "rinci"iilor artelor şi ştiinţelor. 7. . filosofia a fost %nţeleasă fie dre"t o te8nică de clarificare a sensurilor enunţurilor fie dre"t e*"resie a unor senti!ente sau trăiri.f"a e#te !ra4.-lea "rin <ar* filosofia nu a !ai fost considerată un ti" s"ecial de efort cogniti( "rin care s-ar o)ţine o !ai adec(ată %nţelegere a lu!ii ci o acti(itate de transfor!are a acesteia.5 .&are $* !"2"&"tatea %e $+t )" #t.9.5. Pagina nr.-* *" )& %*t"&6. +e "ildă %n $"oca !odernă filosofia a fost conce"ută !ai ales dre"t efort de deter!inare a "osi)ilităţilor de cunoaştere "e care o!ul le "osedă %n genere. a arte .A#e-. 9ot Platon defineşte filosofia ca fiind /ase!ănarea cu di(initatea "e c&t %i stă o!ului %n "utinţă0. 'ceastă nă#uinţă de cunoaştere a fiinţei a di(inităţii a că"ătat nu!ele de f" . 6n secolul . +e e*e!"lu geo!etrul ştie că "unctul este indi(i#i)il dar cau#a o lasă %n sea!a filosofiei.#. Art. 6n secolul al . C8iar dacă cele trei caracteristici %nt&lnite la o! diferă de caracteristicile si!ilare ale #eului filosoful are dre"t o)iecti( să di!inue#e aceste diferenţe e(ident at&t c&t %i stă %n "utinţă.r 'ristotel (a defini filosofia dre"t /artă a artelor0 şi /ştiinţă a ştiinţelor0. 8. Filosofia este /artă a artelor0 şi /ştiinţă a ştiinţelor0 deoarece ea cunoaşte %nsăşi natura lucrurilor şi "entru că ea oferă re#ultatele s"re cunoaştere artelor şi ştiinţelor.f"e . Filosoful nu %şi (a dori niciodată ceea ce nu-i stă %n "utinţă ci (a nă#ui %ntotdeauna către cele "e care le "oate atinge. $*e!"le: filosofia cunoaşte natura (ocii iar re#ultatele adică tonurile şi as"iraţiile le oferă s"re cunoaşterii gra!aticii. Că această ase!ănare e*istă se "oate arătă "rin trei lucruri.. a 1t""&6e .4. 't&t o!ul c&t şi di(initatea "osedă (irtute ca"acitatea de cunoaştere şi ca"acitatea de acţiune. F" .#te !e )&6e e%$"*&e Prin %nţele"ciune Pitagora %nţelegea "osi)ilitatea de a cunoaşte fiinţa di(initatea. :!ul este ase!enea di(inităţii aşa cu! co"ia este ase!enea !odelului.r 1" 1t""&6. filosofia cunoaşte natura figurilor geo!etrice lăs&ndu-le %nsă s"re cunoaştere geo!etriei.+acă %n 'ntic8itate (şi %n $(ul !ediu dar şi o )ună "arte din $"oca !odernă) filosofia a fost %nţeleasă dre"t un gen s"ecial de cunoaştere o cunoaştere cu "ri(ire la c8estiunile di(ine cu "ri(ire la cele su"rasensi)ile un gen de cunoaştere care (i#a entităţile transcendente %n secolele care s-au scurs de atunci filosofia a că"ătat şi o serie de alte acce"ţiuni !ult diferite de cele iniţiale.

Baţiunea şi "asiunea o au şi celelalte ani!ale dar !inte are nu!ai o!ul. 9ăc&nd şi ascult&nd disci"olii 0%nce"eau să de(ină erudiţi0 %n ceea ce 0se nu!ea e>8e!At8ia 0 adică 0"ăstrarea cu(&ntului0 (N. Cei ce a(eau (oie să (or)ească să %ntre)e şi săşi s"ună "ărerile du"ă ce %n(ăţaseră lucrurile cele !ai grele ? tăcerea şi ascultarea ? se nu!eau !ate!atici (!at8e!ati>oi) căci (ec8ii greci %nţelegeau "rin !ate!atici geo!etria !u#ica şi celelalte disci"line su"erioare. Se "oate s"une %nsă că ideea funda!entală a "itagoris!ului a "ornit de la %nte!eiatorul şcolii: "rinci"iul şi su)stratul lucrurilor sensi)ile este nu!ărul (arit8!os) care e*"ri!ă ar!onia şi ra"orturile statornice ale acestor lucruri.n. Cei care se găseau "e acest "arcurs de tăcere şi ascultau se nu!eau a>usti>oi (auditori).ŞCOALA PITAGOREIC: 7coala "itagoreică a fost o şcoală filosofică fondată de Pitagora %n secolul 34 %. Nasta Note la PAtagoras). "artea care se află %n ini!ă e "asiunea %n ti!" ce "ărţile care sălăşluiesc %n creier sunt !intea şi raţiunea.e. Fiecare a(ea ti!"ul său sta)ilit %n funcţie de ca"acitatea sa "resu"usă. Pitagora s"une că sufletul o!ului se %!"arte %n trei: ra6"*&ea/ -"&tea 1" %a#"*&ea.5r. =a intrarea %n şcoală disci"olului i se "rescria un anu!it ti!" de tăcere. d&nd naştere neo"itagoris!ului. 6n locul deter!inărilor calitati(e (a"ă aer) ale conce"ţiei de dinainte sau din (re!ea "itagoreicilor e*istă acu! deter!inări cantitati(e !ăsura)ile. Nu!ărul este esenţa lucrurilor este for!a şi legea lu!ii sensi)ile este "rinci"iul lu!ii ca a"a lui 98ales ca a"eironul lui 'na*i!andru ca aerul lui 'na*i!ene ori ca Pagina nr. +intre toate filosofiile dinainte de Socrate nu!ai şcoala "itagoreică i#)uteşte să su"ra(ieţuiască !ai !ultă (re!e. Pitagoris!ul ur!ărind de#ro)irea sufletului din carcera tru"ului "rin (iaţă cu!"ătată %n slu1)a )inelui şi dre"tăţii a recunoscut că !i1locul de a ne ridica "este !ici!ile (ieţii este cunoaşterea ade(ărată a lu!ii. <intalul e ne!uritor toate celelalte sunt !uritoare. 'ceastă şcoală dis"are "rin secolul 43 %. $ste destul de greu de a s"une clar care anu!e idei filosofice a"arţin lui Pitagora şi care anu!e a"arţin ele(ilor săi. +ici"olul tăcea şi asculta ce s"uneau alţii ti!" de cel "uţin doi ani. '"oi cei care treceau !ai de"arte la cercetarea @ni(ersului şi a "rinci"iilor naturii se nu!eau fi#icieni ("8Asi>oi ). dar continuă să e*iste latent "&nă către finele lu!ii antice du"ă ce rea"are "rin 100 %. Fiindcă "itagoreicii "reţuiau !u#ica şi ar!onia ei ca !i1loace de %nălţare sufletească au efectuat cele dint&i cercetări ştiinţifice asu"ra !u#icii. Pitagoricii su"uneau "e neofiţi la o tăcere care %nse!na o acţiune "re"aratorie %n (ederea %nsuşirii ştiinţelor. Contrar a"arenţelor nu este (or)a de un ritual iniţiatic.6 . Sediul sufletului se %ntinde de la ini!ă "&nă la creier. Si!ţurile sunt stro"i ale acestora.5r. Sufletul se 8răneşte din s&nge facultăţile sufletului sunt sufluri căci ca şi sufletul sunt ne(ă#ute %ntoc!ai ca şi eterul ne(ă#ut 6ncă din antic8itate s-a făcut o distincţie %ntre "itagoricieni care erau disci"olii direcţi ai lui Pitagora "itagorei ele(i sau ur!aşi acelora şi "itagorişti cei care trăiesc du"ă "rinci"iile şcolii dar din afară.

'ceastă listă a o"o#iţiilor are nu!eroase i!"erfecţiuni. 6n felul acesta a1ung la o originală dar a)stactă construcţie astrono!ică %n !i1locul căreia se află focul central nu Pă!&ntul iar %n 1urul acestuia se %n(&rtesc 10 sfere "urt&nd 10 cor"uri cereşti . 'stfel "itagoricii re"re#entau grafic nu!ărul 10 su) for!a tetra>tAs -ului care a de(enit si!)olul lor sacru. 6n general "itagoreicii considerau decada sacră considerau că nu!ărul 10 0este "erfect şi cu"rinde %n sine %ntreaga natură a nu!ărului (10 co"ruri cereşti 10 "erec8i de contrarii). Noutatea acestei teorii era că centrul lu!ii nu !ai era "ri(it Pă!&ntul (geocentris!) cu un alt astru "e care un "eri"atetic de !ai t&r#iu 'rista8 din Sa!os %l socoteşte Soarele (5elios) şi astfel se a"ro"ie de conce"ţia 8eliocentrică ce se i!"une la %nce"utul istoriei !oderne "rin Co"ernic.focul 8eraclitic. <ai tre)uia o "lanetă cerută de cifra !agică 10 şi fiindcă n-au "utut s-o desco"ere o in(entea#ă şi o nu!esc 0contra-Pă!&nt0 (antic8t8on) "lanetă in(i#i)ilă o"usă Pă!&ntului dincolo de focul central. "rin %nsu!are din orice (&rf al triung8iului a! "orni o)ţine! cifra 10 (1C2CDCE) Pentru a e*"lica structura şi ordinea uni(ersului "itagoreicii "ornesc de la cifra desă(&rşită 10 )a#a siste!ului #eci!al "otri(it căreia ei caută să desco"ere cele 10 sfere cereşti "urtătoare de astre.Pă!&ntul =una Soarele cele F "lanete (<ercur 3enus <arte Gu"iter Saturn) a"oi sfera stelelor fi*e.7 . dis"uneau "ri!ele "atru nu!ere %n felul ur!ător: un triung8i cu laturile alcătuite din "atru ele!ente. 'ristotel referindu-se la această !etodă %n !etafizica face o re!arcă critică: 0dacă totul tre)uie să "artici"e la nu!ăr se (a %nt&!"la ca !ulte lucruri să fie identice0. Pitagoreicii re"re#entanţii cei !ai i!"ortanti ai şcolii lui Pitagora au fost: 5i""asos P8ilolaos 'rc8Atas. Pentru "itagoricieni totul era %ntruc8i"area nu!erelor inclusi( ceea ce noi nu!i! noţiuni a)stacte "recu! dre"tatea co!)inaţia !o!entul o"ortun. Pagina nr. 9ot 'ristotel se %ntrea)ă cu! "ot nu!erele să fie la cau#ele lucrurilor şi e(eni!entelor din uni(ers şi %n acelaşi ti!" constituienţi ai cos!osului !aterial. Pitagoreicii şi "itagoreii !ai adăugau la contrariile originare unitate-"luralitate "ar-i!"ar li!itat-ili!itat alte şa"te "erec8i "&nă la %!"linirea cifrei #ece: drea"tast&nga !asculin-fe!inin re"aus-!işcare drea"tă-cur)ă lu!ină-%ntuneric )ine-rău "ătrat-o)long.

cei care (or conduce cetatea "redo!in&nd %n ei "artea raţională a sufletului căci %n cadrul statului tre)uie să conducă !inţile cele !ai ele(ate a căror autoritate nu tre)uie "usă la %ndoială de ni!eni din 1ur. '!)ele sunt !onar8ii dar deose)irea dintre ele este e*tre! de !are: tiranul %şi ur!ăreşte doar "ro"riul interes regele "e cel al su"uşilor săi. Pagina nr. +enaturarea regalităţii este tirania.&6e e%6"" sau f" . cel puţin. D. Pa9&"$"" <f. Cea !ai )ună dintre ele este regalitatea iar cea !ai rea ti!ocraţia.STATUL SI OMUL :!ul reuseste sa isi infrane#e instinctele "ri!are să re#iste tentaţiilor şi să %şi cree#e alegeri logice %n fa"tele sale.#.r6e e ar-ate= care (or a"ăra cetatea şi care nu tre)uie sa ai)ă altă ocu"aţie să fie doar arti#ani desă(&rşiţi ai li)ertăţii cetăţii şi să nu se %ndeletnicească cu ni!ic altce(a care nu duce s"re acest sco". $*istă trei for!e de gu(ernă!&nt şi tot at&tea for!e de denaturare adică de coru"ere a acestora. 6n "tica #icomahică Cartea a 3444-a 'ristotel tratea#ă des"re "rietenie o virtute sau. . =a ei (a "redo!ina "artea "asională a sufletului din care i#(orăşte cura1ul şi (ite1ia. alta aparentă.f"". este indispensabilă de virtute 'nali#a "rieteniei %l conduce la !anifestarea acesteia asu"ra for!elor de gu(ernă!&nt a!intite şi %n $olitica. :!ul se distinge de celelalte (ieţuitoare la care sunt "re#ente rudi!ente de socia)ilitate "rin fa"tul că fiinţa u!ană are cea !ai desă(şită raţiune şi "re#intă grai articulat.r"" care (or %nde"lini cu! tre)uie !eseriile asigur&nd traiul din cetate şi ascult&nd de cei care %i conduc. 'ristotel consideră că o!ul este de la natură o fiinţă socială este de la natură o fiinţă socială %n sensul că "re#intă de la naştere tendinţa s"re socia)ilitate "recu! şi alte trăsături cu! sunt raţiunea şi li!)a1ul care au şi ele un caracter social.sufletul u!an are o structură si!"lă tri"artită . una pasională.8 . filosofii sunt %n !ăsură să cunoască ce este dre"t şi "ot să !enţină dre"tatea. 'cesta "reci#ea#ă că şi alte (ieţuitoare "re#intă un anu!it instinct al socia)ilităţii şi anu!ite rudi!ente de g&ndire şi li!)a1. 2. 6n g&ndirea lui Platon %n (i#iunea lui des"re o societate uto"ica: . ce ţine de ne(oi "ri!are statul este for!at din trei clase: 1. Me1te1*4ar"" şi a4r"$* t. $ste "ers"ecti(a etică de anali#ă a !anifestării gu(enă!intelor.o "arte raţională. $le sunt regalitatea aristocraţia şi %n al treilea r&nd cea %nte!eiată "e cens "entru care e(ident !ai "ro"riu ar fi ter!enul de ti!ocraţie dar "e care !a1oritatea oa!enilor o)işnuiesc s-o nu!ească regi! constituţional.

Begalitatea degenerea#ă deci %n tiranie. @n astfel de rege nea(&nd ne(oie de ni!ic %n "lus faţă de ceea ce are nu-şi (a ur!ări interesele "ersonale ci "e acelea ale su"uşilor săi. 'ristocraţia la r&ndul ei degenerea#ă %n oligar8ie c&nd cei ce gu(ernea#ă sunt oa!eni (icioşi. a"oi 4n ordinea lucrurilor (eşnice %n cu(intele folosite să denu!ească Heii şi %n sf%rşit la Hei in cu(intele folosite "entru a-i nu!i "e cei !ai !ari. 3l !e "#ă! &e toată su'er n/a2 Pitagoricii a(eau o)iceiul să cinstească cu nu!ele de Heus "e creatorul şi "ărintele lu!ii uni(ersale. căci dre"t este ca cel ce a dat fiinţă şi (iaţă tuturor fiinţelor să "oarte un nu!e "e !ăsura !ăreţei sale lucrări1. +intre for!ele de gu(ernă!&nt coru"te de!ocraţia este cel !ai "uţin rea "entru ca re"re#intă doar o uşoară de(iere de la regi!ul constituţional.ar tu. 4ar fa"tul că este for!a constituţională cea !ai rea a"are cu toată e(idenţa căci totdeauna contrariul a ceea ce este !ai )un e lucrul cel !ai rău. Pagina nr. :r %nsuşirea nu!elor tre)uie căutată !ai %nt&i %n denu!irile care se referă la lucrurile (eşnice. 9i!ocraţia de(ia#ă %n de!ocraţie. 'ceasta se "oate (edea %n !ulţi!ea nu!elor date %n c8i" ne"otri(it anu!itor oa!eni c&nd de "ildă i se s"une 'gat8on unui o! rău sau $use)ios unui nelegiuit. tatăl nostru. 'stfel de denu!iri nu au ni!ic din "reci#ia "e care nu!ele ar tre)ui să o ai)ă căci ele nu e*"ri!ă nici esenţa şi nici lucrarea fiinţelor "e care le denu!esc. C&t des"re denu!irile folosite ca nu!e "ro"rii ele sunt !ai degra)ă rodul alegerii %nt&!"lătoare dec&t c8i"ul %nsuşirilor fiinţelor denu!ite. ei distri)uie )unurile cetăţii fără să ia %n consideraţie !eritul re#er(&ndu-le "entru sine "e toate sau "e cele !ai !ulte %ncredinţ&nd totdeauna aceloraşi "ersoane !agistraturile "rinci"ala lor "reocu"are fiind %!)ogăţirea. !e a0un4e la / nta &e *are / +a% !or# t5 *ă* le*u n&u+/ su'letul. &e le+a arăta tuturora . Zeus.+ar nu "oate fi cu ade(ărat rege dec&t cel ce se )ucură de o inde"endenţă totală deţin&nd asu"ra tuturor su"erioritatea %n "ri(inţa )unurilor. căci tirania este o coru"ere a !onar8iei şi %n consecinţă regele rău de(ine un tiran. *ă* $rea # ne )t *ă nea%ul o%enes* este & ! n. 6n astfel de situaţii gu(ernarea se află %n !&na c&tor(a oa!eni coru"ţi %n loc să a"arţină celor !ai (aloroşi. 9irania este contrariul regalităţii "entru că tiranul ur!ăreşte doar )inele "ersonal. altfel n-ar fi dec&t un rege tras la sorţi. !e "#ă! $e oa%en &e nes'(r) tele ne*a"ur *e *o$le)es*. aceste două for!e de gu(ernă!&nt sunt a"ro"iate ti!ocraţia dorindu-se şi ea un regi! al celor !ulţi şi toţi cei ce "osedă un cens fiind egali.en ul &e *are se ser!es*.6 . 4ar nu!ele de Heus care 4i este !od legiti! se "otri(eşte cel !ai )ine lucrării şi o"erelor sale. 'ă+/ *ura0. ANALIZ: FILOSOFIC: (E VERSURI (IN IMNURI SACRE O.) *ă Natura sa*ră &e"!ălu e &es*1 s toate ta nele2 Iar &e se !a+n&ura să / le 3n'ă/ )e"e ) / e.

îl vei scăpa pe oameni de nesfîrşitele necazuri ce îl copleşesc.4ată de ce nu!ele de Heus "rin %nsăşi rostirea sa este un si!)ol şi o i!agine a esenţei ce gu(ernea#ă lu!ea. 9oc!ai aceasta se arată "rin (ersul: (eniul de care se servesc. 4ar aceste ade(ărate )unuri sunt ade(ărul şi (irtutea care i(indu-se din cau#a ce or%nduieşte lu!ea strălucesc %ntotdeauna şi in acelaşi fel deasu"ra tuturor. unde ter!enul geniu este folosit %n locul cu(%ntului suflet) +in această %ntoarcere către r%ndul oa!enilor di(ini (a tre)ui să ne %nc8ină! toate străduinţele fa"telor (irtuoase şi cunoştinţelor s"eculati(e %ntruc&t nu!ai ele "ot lecui sufletul o!enesc de suferinţele "ă!%nteşti şi %l "ot sc8i!)a soarta %ntr-un destin di(in1. %n felul acesta sf%rşitul conte!"laţiei lor a fost "entru noi %nce"utul desco"eririi inteligenţei lucrurilor. 3rea oare să ne s"ună că ţine de el ca oa!enii să a1ungă cu toţii la ade(ăr c8iar fără (oia lor sau că el refu#ă să o facă cu )ună ştiinţă "entru ca ei să ră!%nă "e (eci %n lanţurile lor2 ' g%ndi un ase!enea lucru ar fi o nelegiuire. 17 . 'stfel de oa!eni a"lec%ndu-se ne%ncetat asu"ra lucrurilor inteligi)ile au că#ut %n conte!"laţie s"iritul lor u!"l%ndu-se de idei. 4ată "entru ce Creatorul lu!ii a fost nu!it !ai %nainte %etradă. Pagina nr. Cei care se cunosc "e ei %nşişi sunt !ai "resus de orice i-ar "utea %ndre"ta s"re (iciu. a1ung%nd să cunoască (eniul de care se servesc 'ceştia sunt cei care "rin filo#ofie s-au "urificat de toate tul)urările "ati!ilor "ro(ocate de "artea iraţională a sufletului lor eli)er%ndu-se ca dintr-o %nc8isoare de aceste ţinuturi "ă!%ntene1. +e aceea sunte! sfătuiţi să ne cunoaşte! ade(ărata esenţă acesta fiind lucrul ce ne "oate i#)ă(i de rele. +ar de ce "oetul %l i!"loră "e "ărintele ceresc s"un%nd: + &eus. Căci cei dint&i oa!eni care au dat nu!e lucrurilor cu o at&t de !are %nţele"ciune s-au străduit ca nişte artişti desă(%rşiţi să e*"ri!e 4n nu!ele lor ca in nişte i!agini (irtuţile lucrurilor e*"ri!ate1. : fiinţă li)eră nu "ri!eşte ade(ăratele )unuri dacă nu le cere. de le' ai arăta tuturor (eniul de care se servesc. şi "entru ce acu! din raţiuni "e care toc!ai le-a! %nfăţişat el este nu!it &eus tatăl Poetul ne-a s"us !ai %nainte: nu începe o lucrare mai înainte de a ruga pe &ei să ţi'o desăvîrşească $l a (rut astfel să dea de %nţeles că Heii sunt %ntotdeauna gata să ne dăruiască )unuri atunci c%nd i!"loră! dărnicia di(ină. tatăl nostru. Pe scurt iată care este %nţelesul (ersurilor "e care le-a! citat. S-a a1uns ca denu!irile c8iar %n cli"a rostirii să de(ină si!)olurile g&ndurilor aflate %n sufletul lor şi ei au făcut din aceste g%nduri i!agini "entru a-şi e*"ri!a ideile "e care le a(eau des"re lucrurile inteligi)ile. 3enind a"oi !o!entul să facă cunoscute aceste g%nduri ei le-au e*"ri!at scoţ%nd sunete ce au dat nu!e lucrurilor. 'ceste (ersuri "ar !ai degra)ă să ne arate că cel ce (rea să a1ungă la o (iaţă fericită tre)uie să-l c8e!e "e Heu ca "e un tată căci dacă Heul este creatorul tuturor fiinţelor el este şi "ărintele celor )uni. aceste nu!e "rin %nsăşi rostirea lor şi "rin ele!entele necesare "ronunţării lor %ntruc8i"au at&t c&t era cu "utinţă calităţile s"ecifice lucrurilor denu!ite şi %ngăduiau celor care "rice"eau ade(ăratul lor %nţeles să a1ungă la cunoaşterea esenţei lucrurilor denu!ite. +eşi !i1loacele de a se i#)ă(i de rău sunt inerente naturii o!eneşti nu toţi oa!enii se "ot eli)era din g8earele lui căci cei !ai !ulţi şi atrag necazurile prin propria şi libera lor alegere* ei nu ştiu să vadă nici să audă adevăratele bunuri ce lăngă ei se află %ntr-ade(ăr puţini sunt cei ce'au învăţat să scape de păcatele lor.

'şadar o!ul care ştie ce %nsea!nă eli)erarea de rele care s-a i#)ă(it de suferinţele atrase %n !od (oit care s-a de#)ărat de neîndurătoarea -ra. '"oi lu%nd a!inte că dacă toţi oa!enii ar "ri!i ce a "ri!it el toţi ar fi i#)ă(iţi de rele. ci mai degrabă s'ar cuveni s'o alunge1 +e ce i-a! sfătui să îndure cu blîndeţe cele ce li se %nt&!"lă şi să se că#nească "entru a se lecui de rele2 : face! "entru că dru!ul către (irtute "rin do)%ndirea ştiinţei este %nfundat cu desă(%rşire tuturor celor care se li"sesc de li)era alegere a (oinţei lor. 11 . tatăl meu. Prin ur!are nu Heul este (ino(at că nu-şi arată )unurile tuturor oa!enilor ci oa!enii care nu ştiu nici să vadă nici să audă adevăratele bunuri ce lîngă ei se află. şi care %n felul acesta şi atrag necazurile prin propria şi libera lor alegere Ireşeala %l a"arţine celui care alege.bă. 'cestea fiind #ise să ad!ite! i"ote#a că toţi oa!enii ar fi %n !od egal i#)ă(iţi de relele lor dacă di(initatea le-ar dărui toată cunoaşterea "ro"riei lor naturi şi le-ar arăta (eniul de care se servesc :r din cele o)ser(ate este c&t se "oate de li!"ede că nu toţi oa!enii au fost i#)ă(iţi de suferinţă. +ar el nu le arată %ntotdeauna tuturor căci la cei !ai !ulţi dintre ei oc8ii sufletului singurii %n stare să conte!"le darurile cu care el ne %n(redniceşte sunt %nc8işi şi "ri(esc ne%ncetat s"re "ă!%nt din cau#a de"rinderii de a căta la lucrurile inferioare. :r această cale este %ntoarcerea "rin filo#ofie sf%ntă la )unurile dăruite de +i(initate fără %ncetare şi "e care cei !ai !ulţi nu le (ăd "entru că n-au %n(ăţat să se folosească de noţiunile co!une aşe#ate de Creatorul lu!ii %n fiecare fiinţă raţională "entru ca aceasta să a1ungă să se cunoască. dar (ă#%nd că această eli)erare nu le soseşte nu din (ina Heului ci "entru că cei !ai !ulţi atrag necazurile prin propria şi libera lor alegere. c8e!%ndu-l cu năde1de "e "ărintele său "entru că el a făcut de1a tot ce este de!n de un fiu. Heul nu este răs"un#ător "entru nefericirile noastre căci el face să strălucească fără %ncetare )unurile sale deasu"ra tuturor1. 'şadar Heul nu a făcut această desco"erire tuturor ci nu!ai acelora care s-au că#nit "rin ei %nşişi să se eli)ere#e din lanţurile nenorocirilor acelora care şi-au ridicat şi aţintit "ri(irea "entru a conte!"la darul Heului şi a-l "ri!i cu! se cu(ine. tu care ai găsit calea "entru a te eli)era de toate relele tale. acela %ntorc%ndu-se s"re a1utorul (eşnic ce (ine de la Stă"%nul +i(in strigă: &eus.bă. +acă ar de"inde de Heu ca toţi oa!enii să a1ungă la ade(ăr c8iar %!"otri(a (oinţei lor de ce i-a! %n(inui "e oa!eni că ş%-l atrag necazurile prin propria şi libera lor alegere01 +e ce i-a! sfătui că n'ar trebui să provoace necruţătoarea -ra. el se %ndea!nă singur: /ar tu. Pagina nr. +ar "entru a arăta ce(a cui(a este e(ident că acţiunile celor două "ersoane tre)uie să tindă către acelaşi sco" căci cu! a! "utea arăta ce(a unui or) c8iar dacă i-a! %nfăţişa de o !ie de ori ceea ce (re! să-i arătă! şi cu! i-a! "utea arăta ce(a celui care "oate (edea dacă nu %l %nfăţişă! ceea ce (rei să-i arătă!2 'ceste două condiţii sunt la fel de necesare: din "artea celui care arată tre)uie să e*iste un )un de arătat iar din "artea celui căruia i se arată este ne(oie de un oc8i atent astfel %nc&t o)iectul "e de o "arte şi (ederea "e de altă "arte să lucre#e %ntru atingerea sco"ului "ro"us.. fă'ţi cura.

12 . ele sunt un ade(ărat re#u!at al %n(ăţăturilor lor esenţiale cu"rin#&nd ele!entele de "erfecţiune "e care oa!enii a(&nd de1a %ncrustată %n suflet (ocea di(ină Pagina nr. 2mnurile sacre nu sunt altce(a dec&t e*"resia celei !ai %nalte filo#ofii "itagorice. 6n felul acesta din lucrarea co!ună a ilu!inării ce (ine de la Heu şi a (i#iunii care (ine din noi ia naştere o de"lină %nţelegere şi acce"tare a ceea ce Heul ne de#(ăluie. Nu a! "utut să ur!e# %n e*"licaţia !ea scurti!ea şi conci#ia (ersurilor căci aş fi lăsat să se "iardă nenu!ăratele %nţelesuri ale acestor fru!oase "rece"te.'r fi co!"let nefolositor să căută! să practicăm. nenorocire "e care ne-o atrage! noi %nşine şi "e care nu tre)uie s-o lăsă! să s"orească ci di!"otri(ă tre)uie s-o alungă! %n(ăţ%nd să ne eli)eră! de relele noastre şi să găsi! calea ce ne duce la Stă"%nul +i(in. CONC8UZIE 'cesta este co!entariul "e care a! găsit de cu(iinţă să-l fac des"re acest frag!ent din 2mnurile sacre $l cu"rinde o (edere de ansa!)lu a doctrinei "itagoricilor. c8iar dacă aceste )unuri sunt aşe#ate %n noi ca noţiuni fireşti noi nu sunte! %n stare nici să le (ede! nici să le au#i!. 9rat%nd %n felul acesta des"re ade(ăr şi (irtute %nc8eind "rece"tele "ri(itoare la do)%ndirea (irtuţii "rin cercetarea de dinaintea so!nului %!"ing%nd năde1dile "e care le dă stă"%nirea (irtuţii "%nă la năde1dea lecuirii şi a eli)erării sufletului "oetul ne (or)eşte a"oi des"re "uritatea ce %nari"ea#ă cor"ul lu!inos. 'ceastă acce"tare ne lecuieşte sufletul %l eli)erea#ă de suferinţele 4ndurate aici "e "ă!%nt d%ndu-i conştiinţa şi si!ţă!%ntul )unurilor di(ine şi dre"tul de a fi c8e!at %n ade(ărata lui "atrie. :r g%ndind astfel (ina "entru toate răutăţile oa!enilor ar cădea asu"ra Heului. să medităm şi să iubim ceea ce este fru!os dacă ar ţine nu!ai de Heu să ne sca"e de (icii şi să ne u!"le de (irtute fără ca noi să face! ce(a "entru aceasta. Singura cau#ă a acestei or)iri şi a acestei sur-#enii este necruţătoarea -ra.bă. +ar dacă Heul aşa cu! a! s"us şi aşa cu! este de fa"t nu "oate fi făcut 4n nici un fel răs"un#ător de neca#urile noastre este e(ident că %nde"ărtarea noastră de ade(ăratele )unuri nu (ine dec&t din noi %nşine.

(*-"tr"*/ A. E!"t*ra (a$"a/ C *EFNa%. Ga##et/ A.: M st * s% ) *re& n/ă.: .es$re ! e/ le ) &o*tr nele ' loso' lor/ E!"t*ra M"&er2a/ 1>>@/ 3.r"a&/ M. (*-"tr"*/ P.$a/ 1>@5. E!"t*ra A*&"-ea/ Ia1"/ 1>@7? 12. ' a4a/ L. E!"t*ra C*-a&"ta#/ '*$*re1t"/ 1>>1? 8.&!/ 1>>7? @./ '*$*re1t"/ 1>88? >.t/ (.O. E!"t*ra 1t""&6"f"$.es$re *on)t n/a ' loso' *ă/ E!"t*ra Fa$ a/ C *E Na%.: Curs &e %eta' " *ă. ' a4a/ L. E!"t*ra C*-a&"ta#/ '*$*re1t"/ 1>>3? 8.: Cunoa)terea lu* 'er *ă.: : n/a stor *ă. Laert".B: Or 4 nea ) e$ lo4ul ' loso' e ) alte eseur ' loso' *e / E!"t*ra C*-a&"ta#/ '*$*re1t"/ 2DD5? 5.: 91 loso1 a % ra# l s/ E!"t*ra F*&!a6"e" C* t*ra e R. 13 . ("!er.'I'LIOGRAFIE SELECTIV: 1.%e!"$.$a/ 1>@@? 7.#/ (.tes *1o s s/ P. Ar"#t.: 8a $1 loso$1 e )& O$ n ons et $ara&o. ' a4a/ L.te : Et *a N *o%a1 *ă. (a2"!: Intro&u*ere 3n ' loso' e/ E!"t*ra A$a!e-"e"/ '*$*re1t"/ 1>@@? 13. E!"t*ra Gara-./ 1>83? 1D. F . F .: : loso' e 4enerală.-+&e/ '*$*re1t"/ 1>>2? 2. Pagina nr.: .F.&e#$*/ N.r"a&/ M. E!"t*ra M"&er2a/ '*$*re1t"/ 1>>3? 11.U. I./ <e.: Con*e$tul &e ' loso' e la 9292Ne4ules*u. 1" e&$"$ .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->