Raspunderea presedintelui

Potrivit art.84,alin(2), presedintele se bucura de imunitate si neresponsabilitate juridica

pentru opiniile politice in perioada mandatului sau si in legatura cu exercitarea acestuia.
In anumite conditii , presedintele poate raspunde politic sau penal.
Raspunderea politica -suspendarea din funcie a Preedintelui:
Intervine potrivit art.95 din Constitutie in caz de savarsire de catre presedinte a unor fapte
grave, prin care se incalca prevederile legii fundamentale.Autoritatea publica
compententa sa aprecieze si sa hotarasca suspendarea din functie este Parlamentul
Legea fundamanetala nu defineste notiunea de fapte grave prin care se incalaca
Constitutia. Doctrina a aratat ca faptele pentru care se declanseaza procedura de
suspendare sunt abateri administrative de natura juridica, abateri efectuate de presedinte
in exercitarea unui mandate politice.
In interpretarea Curtii Constitutionale a avizului consultativ nr.1/ 5.07.1994, avizului
consultativ nr.1/5.04.2007 si avizului consultative nr.1/6.07.2012, pot fi considerate fapte
grave de incalcare a Constitutiei actele de decizie sau de sustragere de la indeplinirea unor
acte de decizii obligatorii prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea
autoritatilor publice, ar suprima sau restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura
ordinea constitutionala sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte
similare.
Procedura de suspendare :
1. Este demarata de propunerea de suspendare formulata de cel putin o treime din numarul
deputatilor si senatorilor.
2. A doua etapa consta in sesizarea Curtii Constitutionale in vederea emiterii avizului
consultativ.
3. Dupa primirea avizului se dezbate propunerea de suspendare in sedinta comuna a
Parlamentului. Propunerea trebuie aprobata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
4. In caz de aprobare, se instaureaza interimatul functiei, de catre presedintele Camerei
Deputatilor sau Presedintele Senatului, si in cel mult 30 de zile se organizeaza
referendum pentru demiterea presedintelui.
5. Daca electoratul respinge demiterea Presedintelui, acesta isi va relua functia de la data
publicarii in M.O. a hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatului
referendumului.
6. Daca electoratul decide demiterea intervine vacanta functiei si in cel mult 3 luni
Guvernul trebuie sa organizeze alegeri prezidentiale.

Raspunderea penala intervine pentru inalta tradare. Constitutia prezinta procedura

punerii sub acuzare a Presedintelui, iar Codul penal reglementeaza infractiunea de inalta tradare.

Potrivit art.398 ,C.pen. faptele de tradare prin transmiterea informatiilor (de stat) secrete ,
prin ajutarea inamicului,actiuni impotriva ordinii constitutionale savarsite de Presedinte
sau de un alt memru al Consiliului Suprem de Aparare a tarii constituie infractiuni de
inalta tradare si se pedepsesc cu detentiune pe viata sau inchisoare intre 15 si 20 de ani si
interzicerea exercitarii unor drepturi.
Punerea sub acuzare a presedintelui se desfasoara in doua etape:
1) Etapa politica incepe in Parlament la propunerea majoritatii deputatilor si senatorilor
. Punerea sub acuzare se adopa in sedinta comuna, cu majoritate calificata(2/3). Daca
propunerea e admisa se va sesiza Parchetul Gneneral de pe langa ICCJ si intervine
interimatul functiei . Daca propunerea este respinsa , Presedintele isi continua
mandatul.
2) Etapa judiciara cuprinde doua subetape:
a. Urmarirea penala Parchetul de pe langa ICCJ va analiza cererea Parlamentului
si va stabili daca fapta de care e acuzat Presedintele indeplineste elementele
constitutive ale infractiunii de inalta tradare. In functie de rezultatul analizei se va
dispune scoaterea de sub urmarire penala sau trimiterea in judecata.
b. Judecata revine sectiei penale a ICCJ. Prin hotararea instantei se poate dispune
condamnarea Presedintelui , caz in care intervine demiterea de la data ramanerii
definitive a hotararii de condamanare sau achitarea, in caz in care Presedintele isi
reia mandatul.

GUVERNUL
ROLUL SI FUNCTIILE GUVERNULUI
Guvernul Romaniei face parte din puterea executiva si este o autoritate publica prevazuta
in Constitutie.
Legea fundamentala contine dispozitii despre Guvern in doua capitole din Titlul III :
a. Capitolul 3:,,Guvernul
b. Capitolul 4: Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Legea speciala privind Guvernul este Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea
Guvernului Romaniei si a ministerelor.- din analiza actestui act normative reiese ca Guvernul are
un dublu rol politic si administrativ:
reprezinta autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de
incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii
(rol politic)
Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice (rol administrativ)
In exercitarea rolului administrative , Guvernul intra in urmatoarele raporturi cu celelalte
autoritati ale administratiei publice :
a. Raporturi de subordonare ( in calitate de organism ierarhic superior fata de ministere,
organe central subordonate si prefectul);
b. Raporturi de colaborare si coordonare fata de autoritatile publice central autonome;
c. Raporturi de tutela administrativa fata de organele centrale autonome care functioneaza la
nivelul unitatii administrative-teritoriale.
Pentru realizarea programului de guvernare, Guvernul exercita 5 functii:
1. Functia de strategie prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a
programului de guvernare .
2. Functia de reglementare prin care se asigura elaborarea cadrului normativ institutional
necesar, in vederea realizarii obiectivelor strategice.
3. Functia de administarare a proprietatilor statului prin care se asigura administrarea
proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul
e responsabil.
4. Functia de reprezentare prin care se asigura reprezentarea statului pe plan intern si
extern.
5. Functia de autoritate de stat prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si
respectarii reglementarilor in domeniile apararii ordinii publice si sigurantei nationale,
precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor
care isi desfasoara activitatea in subordinea si sub autoritatea sa.

COMPONENTA GUVERNULUI
Potrivit prevederilor art.102,(3)din Constitutie, Guvernul este alcatuit din prim-ministru,
ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica. Cu referire la ultima categorie, Legea 90/2001
mentioneaza viceprim-ministru, ministri de stat si ministri delegati cu insarcinari speciale pe
langa prim-ministru., prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea
votului de incredere.
Regimul investirii Guvernului
Investirea Guvernului reprezinta procedura de desemnare urmata de votarea intregului
Guvern si aprobarea programului sau de guvernare ca expresie a modului democrat de alegere a
lesislativului si de sustinere parlamentara a executivului.

Potrivit art.85 si art.103 din Constitutie, procedura de investitire a Guvernului se realizeaza in

urmatoarele etape:
I.
Desemnarea candidatului in functia de prim-ministru.
Daca in urma alegerilor Parlamentului , un partid sau o coalitie de partid a obtinut
majoritatea absoluta , presedintele se va consulta cu reprezentantii(ei) in vederea
desmnarii candidatului la functia de prim-ministru.
Daca nici un partid/coalitie nu a obtinut majoritatea absoluta, presedintele are
obligatia de a se consulta cu reprezentantii tuturor partidelor politice parlamentare
pentru desemnarea prim-ministrului.
II.
Solicitarea de catre candidatul la functia de prim-ministru a votului de incredere
Candidatul desemnat are la dispozitie 10 zile in interiroul caruia sa realizeze cele 2
elemente care vor fi prezentate in fata parlaamentului pentru votul de incredere:
echipa Guvernului si programul de guvernare.
Termenul de 10 zile nu e de decadere ci reprezinta limita peste care presedintele
retrage mandatul acordat spre a incepe noi negocieri. In aceasta etapa ,persoana
desemnata sa formeze Guvernul poate renunta la mandatul primit de la presedinte ,
situatie in care se reiau consultarile
III.
Acordarea votului de incredere
Dupa intocmirea listei Guvernului si a programului de guvernare, acestea sunt
inaintate legislativului spre dezbatere , care trebuie sa aiba loc in cel mult 60 de zile
de la prezentarea lor.
Candidatii la functia de de ministri vor fi audiati de catre comisiile parlamentare de
specialitate a celor doua camere in vederea obtinerii unui aviz consultativ.
Lista cu urmatorii ministri ai Guvernului se voteaza in bloc de Parlament si nu
nominal.
Parlamentul acorda increderea cu majoritatea absoluta.
Hotararea Parlamentului se comunica Presedintelui Romaniei.
Daca Parlamentul nu se pronunta in 60 de zile sau daca in acest interval s-a respins de
cel putin doua ori solicitarea de investirura, Presedintele poate sa dizolve Parlamentul
si sa convoace alegeri generale.
IV. Numirea Guvernului de Presedinte si depunerea juramantului de credinta.
Presedintele va emite decretul de numire a Guvernului care se publica in M.O.
impreuna cu programul de guvernare.
Membrii Guvernului vor depune individual juramantul prevazut in Constitutie in fata
Presedintelui Romaniei.
Data depunerii juramantului este data de la care Guvernul in intregul sau si fiecare
membru in parte incepe executarea mandatului.