Sunteți pe pagina 1din 6

Curs II

Organele administratiei publice

Organele administratiei publice reprezinta ansamblul de organism care constituie


formal sistemul administratiei publice, raportul dintre aceste organism, participantii fiecarei
component, precumsi principiile aplicabile.
Intregul sistem al administratiei publice este asezat sub forma unei structuri mixte,
ierarhic functionale. In regimul constitutional actual , sistemul autoritatii administratiei publice
se compune din:
A.
Administratia centrala de stat ce cuprinde:

Presedintele , Guvernul

Organe centrale de specialitate( ministere)

Organe subordonate guvernului sau ministerelor

Autoritati administrative autonome

Institutii publice central subordonate ministerelor sau autoritatilor


administrative autonome
B.
Administratia de stat in teritoriu ce cuprinde:

Prefectul

Servicii deconcentrate subordonate ministerelor

Organe central de specialitate aflate in sordinea prefectului


C.
Administratia local ace cuprinde:

Administratia locala de baza: Consiliul Local si primarul

Administratia intermediara: Consiliul judetean si presedintele CJ

Sub aspect organic administratia publica se caracterizeaza prin lipsa subordonarii


administratiei locale fata de administratia central, constitutia si legile stabilind doar o forma de
control indirect asupra administratiei locale .In acest sens, actele autoritatilor administratiei
locale trebuie sa respecte normele continute in toate actele ce emana de la autoritatile
administratiei centrale ca acte cu forta juridical superioara.
Organele administratiei publice reprezinta structura organinizationala care potrivit
constitutiei si legii organice are personalitate de drept public si actioneaza din oficiu pentru
excutarea legii sau prestarea serviciilor publice sub controlul direct sau indirect al Parlamentului.

Clasificarea organelor adiministratiei publice

1.
a)
b)
2.
a)
b)
3.
a)
b)
4.
a)
b)

Criteriul de formare:
Organe ale administratiei publice alese
Organe ale administratiei publice numite
Criteriul naturii lor:
Organe ale administratiei publice colegiale
Organe ale administratiei publice individuale
Criteriul competentei teritoriale:
Organe ale administratiei publice centrale
Organe ale administratiei publice locale
Criteriul competentei material:
Organe cu competent generala
Organe cu competent speciala

Competenta organului administratiei publice are urmatoarele parti:


1.
Personalul administratiei publice
2.
Mijloacele financiare si material
3.
Competenta
4.
Capacitatea administrative
Personalul reprezinta totalitatea persoanelor care in baza unei pregatiri de specialitate
desfasoara activitatea in cadrul unui organ al administratiei publice.
Mijloacele financiare si materiale sunt puse la dispozitia organelor administratiei
publice din fondul proprietatii publice sau din bugetul national sau local.
Conducatorii organelor administratiei publice care pot dispune de creditele bugetare se
numesc ordonatori de credit.
Creditul bugetar reprezinta suma de bani pe care o institutie o primeste din partea
organelor/autoritatilor.
Ordonatorii de credite pot fi :
a.
Ordonatori principali de credite ai bugetului administratiei publice
central(ministrii si conducatoriii organelor central)
b.
Ordonatori secundari sau tertiari de credite ai administratiei publice
centrale:conducatorii institutiilor cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si
al celorlalte organe central finantate din bugetul administratiei central
c.
Ordonatori principali de credite ai bugetului local: presedintii consiliilor
judetene si primarii
d.
Ordonatori secundari de credit ai bugetului local: conducatorii institutiilor
cu personalitate juridica din subordinea consiliului judetean sau local

Competenta organului administratiei publice desemneaza ansamblul atributiilor care


confera drepturi sau obligatii pentru a desfasura in nume propriu si in realizarea puterii publice o
anumita activitate administrative .
Caractere :

Legal: fiecare autoritate a administratiei publice are o competent


determinate de lege

Obligatoriu: exercitarea acestor atributii nu este lasata la libera apreciere


a autoritatilor

Autonom : dreptul autoritatii administrative de a-si realize atributiile


Competenta se clasifica in urmatoarele categorii:
1. Competenta materiala: reprezinta sfera si natura atributiilor unei autoritati a administratiei
publice si poate fi:
a. Generala : atunci cand autoritatea se exercita in toate domeniile (ex:guvernul)
b. Speciala: se exercita intr-un anumit domeniu
2. Competenta teritoriala : se refera la limitele teritoriale in care poate actiona o autoritate a
administratiei publice si poate fi :
a. Nationala
b. Locala
3. Competenta temporala: se refera la limitele de timp in care o autoritate a administratiei publice
isi poate exercita atributiile. Ca regula, autoritatile administratiei publice sunt infiintate si
functioneaza pe durata nederminata. Persoanele care intra in compunerea acestor organe,
extercita atributiile pe o perioada limitata, pana la incetarea mandatului(in cazul functiilor
eligibile sau pana la finalizarea raporturilor de serviciu (in cazul celorlalte functii)
Competenta administrative reprezinta aptitudinea organelor administratiei publice de a
fi subiecte in raporturile juridice administrative in functie de nivelul lor de competent.

ORGANELE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE


PRESEDINTELE
Presedintele Romaniei face parte din puterea executive si dispune de prerogativele unui
sef de stat. In regimul constitutional actual, puterea executive este bicefala: presedintele
Romaniei si Guvern. Intre cele doua autoritati publice nu exista raport de subordonare.
Opinia majoritara este ca regimul politic din Romania este unul semiprezidential atenuat.
*Antonie Iorgovan este parintele Constitutiei.

Atributiile presedintelui Romaniei

1)
2)
3)

Potrivit Constitutiei, functia prezidentiala are un carcter mixt, presedintele avand atributii
in urmatoarele domenii:
Politico-reprezentativ
ConstitutionaL-legislativ
Administrativ-executiv
Atributiile din domeniul politico-reprezentativ rezulta din faptul ca el reprezinta Romania in
relatiile interne si international, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice, exercita functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate si
este garantul independentei si unitatii teritoriale.
Caracterul reprezentativ al functiei prezidentiale reiese si din urmatoarele atributii:
Este comandantul fortelor armate
Este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a tarii
Acorda gratierea individuala
Adreseaza mesaje Parlamentului
Incheie tratate internationale
Acrediteaza si recheama reprezentii diplomatiei romane
Acrediteaza reprezentantii diplomatiei straini
Atributiile din domeniul constitutional-legislativ rezulta din faptul ca presedintele:
Dizolva Parlamentul dupa consultarea presedintilor celor doua camera si liderilor grupurilor
parlamentare
Convoaca Parlamentul nou-ales si sesiunile extraordinare ale Parlamentului
Promulga legile
Solicita reexaminarea unei legi de catre Parlament
Sesiseaza Curtea Constitutionala cu proiectele de legi
Initiaza revizuirea Constitutiei
Declara, cu aprobarea prealabila sau ulterioara a Parlamentului, mobilizarea totala sau partial sau
generala a fortelor armate
Instituie starea de asediu sau de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativeteritoriale, solicitand incuviintarea Parlamentului pentru masurile adoptate

Aributiile administrativ-executive pot fi de natura decizitionala sau de natura


consultative si de reprezentare .
1)
2)
3)
4)

In categoria atributiilor decizitionale intra:


Desemnarea candidatului pentru functia de prim-minstru
Numirea guvernului investit prin votul de incredere al Parlamentului
Numirea si revocarea ministrilor la propunerea premierului in caz de remaniere guvernamentala
sau de vacant ministerial
Numirea in functii publice in conditiile legii speciale

Atributiile consultative sunt:


1) Consulta guvernul cu privire la masurile urgent si de importanta deosebita
2) Propune Parlamentului numirea in unele functii publice
3) Poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind
politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice, prezidand sedintele la care ia parte.
LIMITELE ATRIBUTIILOR PREEZIDENTIALE
a)
Nu are initiativa legislative
b)
Nu poate determina raspunderea politica a Guvernului
c)
Nu poate refuza promulgarea legii daca reexaminarea ceruta de el nu a fost
admisa de Parlament, ori daca dezia CCR a confimat constitutionalitatea unui proiect de
lege
d)
Nu il poate demite sau revoca pe prim-ministru
In scopul indeplinirii atributiilor sale, presedintele dispune de un aparat administrative
numit administratia prezidentiala.
Acest aparat functioneaza in baza L47/1994 privind serviciile publice din subordinea
presedintelui Romaniei. Personalul administrative presidential este format din:
publice;
-

Personae defasate la cererea presedintelui din ministere si alte autoritati


Personae incadrate direct pe functii si posture.

Functiile de conducere sunt in administ. prezidentiala:


-

Consilier presidential asimilata cu rangul de ministru


Consilier de stat cu rang de secretar de stat

In cadrul functiilor specific, functioneaza principiul puterii discretionare in material adm.


Publice.

Actele de natura adm. a presedintelui


Atrib. Pres. Se pot exercita prin 3forme:
-

Acte politice: mesaje, declaratii, sesizari;


Acte juridice: decrete;
Operatiuni administrative: acreditarea reprezentantilor diplomatic ai altor

state.
Actul politic tine de politica interna a unui stat.

Decretele sunt acte juridice cu character individual cu o forta juridical inferioara


constitutiei si legii. Exista si opinia ca decretele pot avea si character normative atunci cand
reglementeaza o situatie si stabilesc drepturi si obligatii cu character general si impersonal
precum: decretele de mobilizare a fortelor armate sau decretele prin care se instituie starea de
asediu/ de urgent.
Decretele presedintelui emise in exercitarea celor mai importante atributii se
contrasemneaza de prim-ministru. Contrasemnatura prim-ministrului este o conditie formala
esentiala de valabilitate a decretelor, fara de care actul este lovit de nulitate absoluta. Prin aceasta
contrasemnatura, Parlamentul exercita un control indirect asupra presedintelui, prin intermediul
prim-ministrului care raspunde exclusive in fata Parlamentului. Se contrasemneaza de primministru urmatoarele decrete:
-

Acreditarea sau rechemarea reprezentantilor diplomatic ai Romaniei;


Declararea mobilizarii partiale sau generale;
Declararea starii de asediu/ urgenta.

Nu se contrasemneaza decretele de promulgare a legii, numirea in functii publice,


consultarea poporului prin referendum.
Decretele se publica in M.O., iar nepublicarea atrage neexistenta acestora. Din punct de
vedere al naturii juridice, decretele sunt acte administrative care pot fi supuse controlului de
legalitate pe calea actiunii de contencios administrativ. Nu intra in aceasta categorie actele
exceptate in mod expres de dispozitiile art. 5 din L 554/2004 a contenciosului administrativ.
Nu pot fi atacate actele care privesc raporturile dintre Parlament sau presedintele
Romaniei si Guvern.