Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Wilfred Bion - Ganduri Secunde

    Încărcat de

    Pătrînoiu Oana Carmen
    448 vizualizări120 pagini
    Psihanaliza

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Psihanaliza

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    448 vizualizări120 pagini

    Wilfred Bion - Ganduri Secunde

    Încărcat de

    Pătrînoiu Oana Carmen
    Psihanaliza

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 120
    Wilfred R. Bion GINDURI SECUNDE LUCRARI SELECTATE DE PSIHANALIZA Studi inroductiv de James $, Grotstein aie ingejts de Florin V. Viadeseu “Traducere din mba englecs de Carmen Bujdei si Florin V. Vladesca in colaborare cu Corin Brage -EDITURA S. FREUD GRILA LUI W. R. BION “Traducere dupa Second Thoughts ~ Selected Papers on Paycho sdnaiyss. William Heineman Medical Books! Lid. Lond 1967. 2. R. Bion 1967 ‘the Estate of W. R. Bion. Prin franjament cu Francesca Bion gi M, Patterson and Assoeiatos, Colchester, Anglin werioney tn Fibs romana Toate drepturile recreate “Karnac Books, Lad., Londra, Anglia pent: 3. S. Grotstsin, Wilfred 8. Bion: The Aan, The Pischounalyt, The etd Ferpective om tis Life and Work. Prin winjatent eG Sneerdott, Kemnae Books, Lid, Londra si lanes 8 Gone, Los Anges, SUA = versiuacy In finbaominn Tans repute rerervate, {Ethe S. Froud Romanian Translation and Publicstion Fund, Inc., inghamton, Naw York, §.U.A eta m Hake none Tae drepurlerezrvate, Florin V. Visdeseu ~ tradueersa fm Tima comin. Toate “repute rexerate, ub poe produ ip, ead sa enn naka crooner efospre eam po ae mutes presents a vir. nein au pare fark poms Bion, Wilfred Ruprecht (1897-1979) - Gindard secunde Lacrir! sefecate de psttanallea, Studio intents de 1 Growsein. Tradusere in lima englezd de Carmen Bejd Si Florin. Viddetu, in colaborare cu Covin Braga ae Sngriia de Florin V. 'Vindese. Eaiia ta 1985 1. Psibsnaticd - Teoria i prictica relaitor cu obiestul = Pinore~ Stn deine W. Reon, 1 Tile 201.8. Grotscin ISBN 1.838914 ‘Aceasteditc este dedicat Iu Vasile M. Vitidescu Scientia nostra, scientiae tae comparata, igmorantia est CUPRINS James §. Grosstein- Wilfred R, Bion: O privire asupra viet si operei sale 1. Tetroducere 2. Geamanal imaginar 3, Note asuprateoriei schizafreniel 4: Dezvoltarea gindisii schizofrenice 5. Diferenjerea personaltatis psihotice de cea nepsinotica 6. Despre halucinatie 7. Despre aroganta 8, Atacuri impotriva legsturis 9. O teorie a aindisit Referinge bibliogratice Scrierile lui W. R, Bion WILFRED R. BION: OMUL, PSIHANALISTUL, MISTICUL. © PRIVIRE ASUPRA VIET SI OPERET SALE Stingerca din visti & Ini Wilfeat Ruprecht Bion, ta 8 noiembrie 1979, w lsat In seamna noastrssircing de a teevalon insluente pe cate el si opera sa a exerclito asupra pula nalizei generaii moar. Tayi cet care wa aft in prima entra mai mult sau mal putin tim, noe depune negresit act be despre uriasa sa vittate, despre putea prevents sale spre umorul sf intligenia sa. ascupts, despre. penetra indi sale, eft si despre anaeronica (ain pcre} hides oe te ascundas sh plitejea 5 expecta stu penta namen Povestes tise, aga cum o cunose, se apropie fn multe puncte Je ea 3 exwilor din clitle Viestet de Aur ale copii pe care ce ‘ai mult inure no te-am eit cu atts pasne Bion poute fi considerat un eehivalent madera at ecouli lasi, ns numa ts haza materi se exotie sa npesvilor sake din primal eictot mondial eb si datrith tuptet netntieas de rucat a tnowenfe (purtae In special pent noi eel pe sare iss analiza), combatind cu abiltate dragon ce ne bins 9) ajtinduene &8 strabatam cu bine voes oe Blske numeste Pla rea Incercorilor, pe dean spre Inovents suprems Be de aed Parte, ultimele leer ale lu Blom, In special cele despre gen despre mist sau despre mesis, i pot Ti ete fare ei spl Ii insusiacesteealifcaive, Ce este peniul? Pentru Bion ese un om capabil sab experiens Adeviral, ©, fa a9 tah fusca sf gindeased (lsfice), Pentru mine, este einer care Poste st vad misterut in Tucrutle comune, sil lnvesghecs, ‘8 transforme banalu! in ingot. Dupa oricae dine ele dos 10 rotten chin, Bion a fost un geniu sau, cu un euvint pe care Lae folosit damenit din alte veemor peptew a desemma 6 asemenea perstoalitate de eatibrl sau, un vitor Povestea viet Ini Bion Ist apare, in special mie, dept o Iusiruite de enigme. tnt de toate, nt intreb eum este postil aun om nascut fa India inperiiei victorian, im ocaput Matra dia tadepartatete Provineit Unit, st deving psihanalst? Carat CChutind odatd un artcol ntrun umd veehi at usta Jntemational de psihanaliea, am dat din intmplae peste ur ‘on nesrolog: “Claude Dangat Daly, locitenentsolone! ta fezervi", Faptul cto revit de psihanalza publica nesrologul ‘ui offer tn rezerva din armata britanea din India mia fat ccwioztatea, ineft am eitie necrologul ta fnteegime, Be chad se afta fo servic Ia frontiera Baluchistanuli, th Provincile din ‘or-vest,cofonelul Daly si-a transeri vsurile ea mis lal Sandor Farenezi. Aces 1-4 convins sit consults pe Freud, {sual nei offre! britnic sia lust o permisie, $2 daw la Viena, © fost araizat de Freud, peegait spol ta instil din Viena sia sftsit prin 3 daven; psthanalist: Fapeal ef un ofr in acmata colonila a putut ajunge psitanalist ma umplt de imi. Cazul acesui etuciat anactonie nu a ma fost remateat 4 nimenialteineva tn afard de mine in medile psthanaitiee Soarece contributile sale tm psianaliea au fost patine 3 elnsemnate, $i tows © un mister - eg leopard lui Hemings ay de pe zapezile din Kilimanjaro ~ cum a putut un offer sl armatel din India si ajunga de ls Khyber Pass la Viena penta t even! analist. Comodititea si conformismut moravurion din Practice psibanaiea a zilelor noasze sint puse la grea neercure, era, de ideeae8, fm acea epoed, un Om dino fond ait de tepartad a reusit sa-sgiseasct drumul spre a devant pianist Mavorul Wilfred Ruprecht Bion, decorat eu D. §, 0. (Distinguished Service Orden, eroul unel diel similare cole 4 colonslulul Daly, pare st fi avut mai mult novos deci acest, usin se impund In lumes psihunalizct si 4 fost desigur, ‘metaforie vorbind, ca leopacdal pe zaperile din Kilimanjaro, Blon - O prvie evgora vel ol operei u Indepartadu-se cu mult de dostaa! pe care 1 urzisera Inainast si Date biograice NNumele fi este hughenot si strmosilvensera tm Anglia in emt cu cheva secole, clad tneopuse perseetia lor in Feasts ‘Tul stu era un inginer civil cu o catecarefaimt, 3h 8 st pentru 0 perioada scorer de tat al Congresshi indie Servi wiile pe care lea adus Coroanet au fost att de mull aprecine, fnclt 1 sa oferit un tite de moblee, pe care al La refuet Mama lui Bion provenea, se pare, dintro patra soclala ma lull, dar cultatile et de'empate 51 cada sufeteased ven SE lise acesiula 0 adinea impresie, Ela mai fost erescut de atte 0 doicd si 0 puvernana, amindous indiene, caret poves- eau aesen tegende ain Mahabharata, al cor limbs seu de Injeles, da al caro impet auf va uta nica Obiceurte’de casts ale famille din clasle milocié 53 supetioure din Anglia gi dia servicul civil al imperilui beta ereau ca tne, Im special ball safe tim foarte deveene |a "scollpublics™, Witfed Bion @ fost una dintre numeronsele Victime ale avestul obice, astazl privit ea indoieinic, ind Wms, singur, in Anglia, la vitsta de opt ani. Dup informatie miele, ef nu a mat Totes niciodat tn Inds, sind nee planus, eu pusin cmp frantea most, s8 se relazoaced acolo, ft Invitatia unt grap de psihanalist din Bombay In “weverea sa din India", unde se ndscuse IB sepembeie 1897, acear offer milla, jvcator de fotbl, ‘matemaiclan, Pietor, flosof, savant th studt claice, medic, psihanalis “plimbat™ prin chines, greaca, latina si ebraid ete ee ee 4 vent in Anglia de eopil'st a asimiat unt dip cele ma eeinte auc pe sare le pute Ofer socetateaarntcraicd Angle Joi Edt. A fost edueat la colegiut Bishops Stortford, unde Sat nie 1906 gi 1915. Mal tie el Is va Inhdina eda ariple imaginal sale eupesitoare, dopa cure se tule tn Regimental Regal Ue nour pe frtul de vest, gi pete 2 Grosset ‘esa de ta Cambeal, prima mare tnfumtare fa care aw fost foosite taevriimpotriva germanlog, Distingindu-se ty bale este ehemat lt Londra pentru aise agorde 9. SO. etre regele George V. Bion a Typtt tn toate Bile mt importante = sa purtat pe fromul de vest pint le semis, orrile scsstor experiene rSmmininda-i pentru totdevuna tipi te ‘momori, lar el rslacetind nsiodatd sf conse un winace faptal dea Te A supraviyat, A fost demoilizat a fist! lui 1918, pentru ca fn fanuarie 1919 se Toscre ta eolegial Queens ‘de ls Oxford, unde studined Istria maderna. Pe cind se afla acolo, Blob a fost potemie influentat de H. J. Paton, un preparator de Mlovoie fare ba tnreptat spre operele fe fmmangel Kent, in spactal dr 9 ale alto flbsofl. Aceata pregatire deossbits va avea 6 profunds influent asupra operi de mai trie Tui Bion, Tot 4 colegin) Queens, Bion s-a Tlcut remarcat pi ex rusbist 9 Inotstor. In 1921 s absolve tstoria modern, Hrd 8 ua ina Diploma de merit, distincie ce tar f dt drepel la 9 norm Inweagi universiea. Dupa absolve, sre Tors la colegiel Bishops Stortford tru a prea istora limon francert fn neerologul faci lui Bion, Oliver Lyth afirma ct acca a eorganiat echipa de rugby a scoli si xf antrenona ele de int. “Unit dintre tistit elev", serie Lythy "iyi mal adus saminte cum W. R. Bion i trenea ia ra se dimineaya, pene face not si seufundari. Tot in aseastdperioaday a jac of rugby In echipa Aclechnilor", Din aeeasa epoca prowine lepiinea cronica pe care Bion a cipttaco la gontnshie ney fn 1925 sau 1924, a parasit colegiel Bishops, Stontord entry a stulis medicing fa University College: Hospital da Londra, Iuind examenul f 1929. Pe cind se spuciaton en medic, a fost fascinat de psihologin de grup si de inwtintele de turmi, sa cum ery acesien expure de Wilfed Trower, un ‘enum ebiswr, care, Ia et eu ali engeri tiple) pen acea seneratc sau pee cele anteroare, era profund interent ste ake domenii tn aiea profiel sale. Ca si Patom Troe va exercta 0 influen puteries asupra opened mal Gras lat Bion, Bon ubyinw Madalia de Aur pentru chirurgie lines Bion ~O prvireasupra vit st operei B 8 primit o Diploma cu dubla spesializare in 1930. Cred 8 dupa lwocerea aestor examene a protest 0 scurts perioada de imp ‘ca medic militar in R.A. F, (Royal Air Force, dupa care (prin 1932) a plecat la Londra sl a inceput st practice psihiata, Dup& Lyth, Bion obyinuse un postin Intute pent rat imental Stine al Deliacventeh, lurind si ca offer militar tp Depastamentul de Psihoteraple a Spitallud pentre Tulfurae Nervoase "Maida Vale", unde Ia tntinit probabil pe oh Rickmun, eu care va aves o analiet personal cu eae ap Insretine ‘0 prietenie adincd. Bion 2 fost asocitt Is Clinica “Tavistock din 1933 pind fn 1968 ups tnceperea psihaalize ey John Rickman, Bion gta ‘ncepet pregatien de analist la Insiutul Britenic de Pathe. nalzd, aceasta find Tost inceruptt de izbuetivea celui deat Aoife rBzhot mondial, im septembrie 1939, In timp Fz Jui, & fost, timp de sese siptarci, ositerul-comandant Regimentuli de Instructie Miltara de Ia. Northfield Miltary Hospital; cu ajatorul unat grup de colegh remawcabil al reusit 8 pun tn evident uiitates muneit Ue up. A sonk & Tcrare despre manca desfasuratd aii, itulatt Tenet ura Arup 9 tevaples Studia! lor cao sarcind a grape, sate pirut fm Lancer in 1943. Aceasta a fost prima, st isin ta ‘meraura psibiatieh si de asemencs pcima’ sa hurace asupea ‘rupurtor. EI descoperise ale de resale & moelull Ue up prin impunerea un seap comun inesun demers de stun rmstod ce vi fl numith mai traly metoda Tavistock. A sail ups Lye, 0 Tista de eaguli pe cate membeli grupuiut ebay le eospecte: "I, Fiecare membra tebule 3 facd ateenament finic © oF8 pe zi, eu exceptia cazurlor ind are stir medicals". Lyth atrage stein cit de mult aminteste aceass Prevedere’ de acel Bion, anteenorsi de inot dele eolapil Bishops Stortord Dui este sase siptminieesteotive petrcute la North Dion. si Rickman au treevt ca iter-psiiat) ew vee. la Comisis de scletie a Departament de Rlzbol. le a imovat metoda de selectare in func a ofieritor. Continue Jor au fost remareate, bias primite sh ml pret 4 Growtein Dupt rizboi, Bion a retmoes Ia Clinisa Tavistock gia uit presente Comics Exesatv. In aceasta perioadly 8 Snceput SB publice o serie de Irae, ce vor N remite Into Imonografie, Experiente In grap, sti vor rsp fama dincolo de granitele Anglsi. De asemenea, sca rluat preg pia naltcd, pe care rGzboiul o inrerupsse. re timp, Jota Rickman, primul sit anaist, i! prezentase Melanel Klin 9 ‘ecomandase pentmu asi continua analiza tmpreund cu ca, Bion Sica fat aliicarea ca analist in 1947, ir in 1950 sea prczentat lucrarea de membru, Geum! dmaginr: Boa Meepe st joace un rol din ce fn ce ex important tn Socitstea Britanici de Psihanaliea si devine dineconil Clint vloneze de Psianaliza, din 1986 pind in 1962. A fost pose diate a1 Sectiei de Medicing a Socielitt de Psiologie Enetess, jn 1947, finind drape discurs de ceceptie © erate fnftats Psihiatriatnt-o epoca de crit. A devent preedinte al Soc ‘a Britanice de Psihunlica fn 1962 ia dein funcia png to 965. Dupa mioactea Melanict Kikin, a devenitpreseditale “Trastului Melanie Klein. Bin s-a elsatorit pentra prima dat fn 1940, dar eastoria a fost sort 8 sfigeascd trac. Sotla sa a mutt la seurt tmp dupa nasterea unicului lor coil, Parthenope, ta 1988. lr 1951, Bion s-a reedstiorc ou Francesca, pe cate o cunoscuse It Inst twul Tavistock pentns Relays Umane, si a cifel dragose af true vor avea o important uviasa in viata 31 catiers sa, present, Purthenope este cAsStorid eu un musician Wt didjer Xotian si sa spesaliat ea psibanalst, Cu Francesca, Bion vat do} copii: alan, care acum prastics medina, 91 Nichola, © lingvista care Iucreaa ca editoate? Pe vee tnd fnca mai locuia ta Los Angeles, Bion putea 4 varut uneori plimbindu'se prin Beverly Hille, tn ehpeis Ubere, ou acel mers asemanatie pasului de parada miligrd ‘Aved un aovent foarte eutivat;eteodats,« pronunge de pa sis-c-pli-nary wad reminiscentele unui ale accent, mak vee 's fel cum tntlesurite speciale pe care Te dadea itsndat unos uve precuin maclent si defatory deevlluias 0 edusitio ‘eu de obtinut astazi. Aristocrat dia alte timpusi 9 loca Bion - O prise esupra set 9 operet 1s Bion este, pe deal parte, tn mod paradosal, un om “obignas ie"; oe © Urept, un om obiseuit foarte neobisnult, Opin Ii Poiitice imi sint necunoscute, dar spiral 88 wmanist 3 democratic, cedinga fara margint fm “genul™ ascuns th Recaro din noi, ura fade sitemul de clase sociale, convingetea 8 arstctatismat tine do natura umant, respectl penne “hcl Sin", eforal de a elimina toate eligesie din vorbinea ta 4 sonsideruia deosebina fala de individualtate au pot dest ‘od supecticial si eronat attibulte inate i orgin sale. pads impottiva, de pieateasacerdotld a castel mondiale 4 pathane Tsulor Bon a sustinut adesea e¥ nimie din ceea ce serisese wer Driginal. Aficmajia a fost ffecvent interpreta cao. falsd rmodestc. In most asemanator, ores lu deaf iealieat sa privie ea un om unie fa fell su poate prea leyata de acces ‘modest iszorie. Bion, omul cane fasese decort sx D. 8. 0. fv era modest era delicat, Cred 8 dorea in fond 34 seinen feptul ci att cunoasterea, in general, cit i cunoaserca psikanaliticd, fn particular, slot mostenice list de numero Tnainas, ce au tui in bezna sugiané penta formals tote vests adeviruritransmise, ca aisle rg, din geneajc fn generate, priacanelul timpului, Noi, béneticatt acosteh ‘mostenic,resinyim ifluena oi fends Tn tiees experenelar oastre formative. "Sim curva cui trebue si fim rcunosed- ‘or pentru cusousterea pe care aes acumulatu?™, se Inca ‘Meseori Bion. Impresia es ene 8 Bion dorca st sco fn svidenttfeptul 3, intro masurs mai mare sau mal mich toll Sintem primitortintluenjslorinformaionale venind dinguats ‘uu dinafars, Numeroasele transforma ee au fo In propagases cunoasterit fae orignile acesteia din oe i ce aah obscure. Aye 8 orice gind pe care, la un moment dat. avemimprcia ea twomal Lam “crest, sar putea sg aay fe fap, orginea fn ‘enumaratele anteveUenie Uifuze $1 disparate, alae tn genes sub pragul amin, presum si im "gindarile pure", ta faim stu 0, cea unei orgini nedefnite idsilor se leagh de o ahi oncepiie 8 hui Bion, pe cage ay numa denaprobace oj de 6 Grottetn coal personatiai in pshanalicl. Aga cum se ata umil in cea oe privesteoriginile idellor sgl la fel evita Bion den ume proprit unor ide, ea sem de pateriate + cutm arf freudian sau Kleinian ~ deoarece soeasta at sutra intra Ue ult spatial psihnalizsi, Ince ur limita cresterea ereatoue Find odaes terear din ce eausA se mutt de ls Londis fe Los Angeles, ef a elspias ex umor: Enum ait de cops de one ‘rr, thc ram pe cate s8 ma suf fara wna Numete ni Bior spare dine tm ce mai des in cele mat variate Iocutl: pe coperts ziaruiel Inadonen Viner Liens Sipptement, tn sorteingale‘asupra terapet ie wre, th cole supra tratsmentulu_psihozelor, in congresee internationale de psinonalizs ete, La Congresol bternaional de Piskanales tint 4a Jerosslim, numle stu a fost loat in deste Ge cate we ritanatis de renume mondial Tinta hati de joc era socom aes tui Bion ca psibanaistul ear Inteprinde @ analog ony fase deoparte “mersria” 1 “dorinja". Faptul ef acest eet Fepeceenta o reformolare mai adined fenomenologic, dest nv Poetic, a rcomandert lat Freud de avi sseulta pe pacer ee rine 'deschisi iv atemtia ber flotama. pore sch fy sctnoe Droemienta analst. Bion nu Rea decit So numeanct seats slemente care ne panicteazt capacities de mene. liber ota, ind surst de inspraie I erates acetal hopiun 6 srsoare tui Freud este LouAnireas Sanne Experiente mrp Combate tui Bion stor numeroase si variate, Nw pot tesit 8 recum aspestele esentate ale operei sale El ies cunosout speciatsier une importanteseetuni a serve te Sinttate mental& pertra felul su original de 2 aborda prapu Ble, Aplind gropuli, ca une! enti uniee, regulite Sealey indiviguate elsice (cu un aezentklsnian), Bion 4 absorvet ok Indiviai’eaee-1 compun tind 88 se. grupeze th Gout grout fete: a) un grap Je lucre, ai Chr membri continu of xe concentrene 9s conperezesbupin soputut su funoiel eran Bion - O privire arupra vet gi oper 7 Iu ss) gropurtbazate pe o presupozitie de bard, caze epan rezistens ia urmitiren scopul camun, din eaura importance Ui unt presuporiit de baxt comune tuturor menor cake Eupulil revisont, Cele tri tpori iferite de presupot de hurd ce caracterizeaza aceste grupuri sine 1) de ate sau de ups: 2) de cuptare. yi: 3) de dependenta, Peogedeete pe care Bion les aplieat tn stadia! avestor grupuri s-ay dowedit aphicg, bile in grupuri de diverse mavim si au devenit eunoscute su rnumele-de metoda Tavistock. De 0 imporania demebitt coe insta tui Bion privind ereares neh prihove th mule I felaie cu un conductor crezut 8 mesienic, ati tn seme poaitv, ct si tn sens nogativ. Cartea Experiente gros ecu descoperirle sale pe aceasts tem iperiena clinica cu pstnicit Urmatoares sa perioads de activitte sa concentat asupea ‘event ctinice a psihozei. Is Insrrile cae pe aceald tema, el & dus Wonutih penetrante si soncribut gina lola nostru de a intelege experiena psibotca Lucrarea Gea? frmasinar (1950) aunts deja aparita unui talent original st ios in comun tn pibanalza. Lacrarea dezvolta cu mutt ingens zits concept cd sinul este primul geamn imaginal cep {ui mic sf studia, de asemenea, lepitura date devvolioe Peivii si complex Oedip, presupunind ch punctal lar surman fxte suriveittes, concepie ce prevesica multe di explerseic luteroane le ui Bion. In Diferenierew personality puitonice de cea mepsthoticd (1987), era dascre ih cliva) macroscopic a personality, premesgind cu mult. "escopertea™ de cates Kemhorg a clivallor ue personalitate fa cavurile ou si de linet. Lucraile Nore asuprateorei schioftente Ui9ssy Pesvoitarea ginatrit schizojrenice (1986), Despre anigante (1959), Despre fralacinazie (1958) si Auatiwt tnporrva toes, ‘urls (959) examinan experienta schiottenied a eindc, atorta mucurior lepauee dintre gindurl $i ebiecte Ie soos word, el reusea st! Uemonstreze s «3 reconsteuaaed fatal ca 16 Grotsein inceputel experlens psihotice era tn esecul mana de a contine| fica ss moarte 9 optlulul mle (pereepata afl de soit mic re cale de a devent psiotic). Prin demersul si, Blom 4 cut Pesira paitologia Melanist Klein cosa ce aveau sf fach Hartmann si Erikson pentru cea a Tul Froud ~ prin adaugatea prinepiulas adaplai 4 iqelegeres resiprocitai 3 mutuaii fmoctale. El andcipeaza, de asemanea, importants aordata de Winnicott st mak apot de Kohut empatiel in atagerea coplui mnie de mam. Aic prin wnt pentru prime oard conceptele de ‘somjiaator” si "eoaqaut”. Dea lungal aeesor lurart 3 peace © medicare In atitudinea li Bina despre idemiicarea frojestva sh eliva) th psthoea, initia, el eredes e& psitoza se Uatoreaed uu eliva) sf unel identifica projective Violnte a slndurtior pasientlui si & mint eate leaga inte ele ginduite Troprt, pe msura descoperini conceptelor de sontindle $i contin $i de atacuri tmpoteiva Tepaturilor, el a taceput <8 Sashiod co psihora sae putea datora incapacit coplullt mic de a aliva sf proiveta adacvat, Cy ake cuvine, psihoza © Sauzuta se un Cvs) cllisient gh de 9 ientificare projectiva| Getiientd, din cauza Lipsei contingorulpeniea & contine projectile clivate. Conceptite lui Bion asupra acest subiect Sine pavalele color ale lot Winnicott i Faighaimn gh presed sh Smsipeaza lueraeie loi Kohut ‘De o importants chiar mal mare, desi avind o popalaritate voal restinsg, este conteihuia sa asupra deficits funotie alta In psihoze. In mare vorbind, funcya alla corespunde peoceselor primare freudiene si repreznts, Im eonceptia tui Bios, ua Imocanisn-ecluea vate revepiionesea iormaile senaoriale dia experienjaafectiva, le proceseset, le alfbetneaz4 si le transforma fn elements alfa, ce urmeaea sf fe "digerate” fa scupul de a f gindite sau de a devent elements de vis pontra uininare si stocare, Araliza claiea recunouse, In genera, c& Psihozs prosupune us "sues" ew erupt pulsionle, ce, Uinjute de procese extrom de primitive, tind sf eupleyeased cu, Novica Ga Bion ete, parent, opt: Tunctie all detect sau efieara care este tau) pul apes ad recepteze gi prin lurmare, sf viseze despre informapiesenzotiale din experienta Bion O priire asuora vet sl opere 6 Meclvd, Accasth deficient a fans alla predispune a Salta, la psinor, aorta excel eta a ininus impact asestor informatie tm acest nous concept « presupunerea et cea ee Freud nueste "pusini ale su uli” sint mesa haotice ale nel functit alfa dein (proces ima, incaabita de a mai visa fm mod adecvat despre real {sea Jniema sau externa Dar vor vorbi mu pe lat despre funy alfa cova tat ino, meee “Tok In aceast perioad, Bion a oceput sb se latresne de aerareafunstie organlor desi Ia phone. Els fle 8 Simurilepsinoiutus "au ma comunichunul cw all ponte se pune de acord™ 51 cy mai mult, pst olsen org se de sn pontr as poeta senza in abst, senile devenind apoi haluinai, din cauea tendinge de tenticae prokstivanormalé (concept tnyprniat de ta Klein dar po Sare Bion dezvota), Aeogangagindit schiztienice suns in Ingintarea de a rede ed poste Si "gindewca™ evaceind sindurle 5 onganul cu sare gindeste pindurile, mintes Ela Taste asemenca sf sabilnct obistte incre invite ale ming pstotice: 8) obectal obtirtionis. cate fprecnts teansormarea iceririeath&imaginil matere, fn urna tate silor de tip holocaust ale copitulul ‘mie psihatc,Impottva imgginit aterm in rns Unbiaze eu ete Odd interto zat, acest obect Ru mums eefund st coin plese, aunge sf tae yi 58 obsrtionezeIncetsiile vopiuul mide 4H curios sau incertete dea confine sa Gobind canoer 8) object daar care rez in rma te peoveci ave 9 sentimentelor 5: persepilr spill me pss, prev 9 fganut percepiv 93 orgamuli de indie, reais ind ‘ites copier mic si mutica conespunetoar x imag acetate aceste rama sat violent prota Lscraea Despre arogantd extindea st eh formulrile 1 Sicn supra compiexelut Ooi -frenlicarcs a nd lo, leprerentinextindete a celoe ale ll Freud» spte 0 perio a large aspra catatrofl infantile univerate, fn acest sre ccinala, Bion herent ed tageia eos a and 8 Tui Oe ngolo de incest parish ra ocbinea weil a 2 Goossen ‘ays Adovarulul, eansformares Iai Osdip ttr-un infirm mental, ‘ao consecngs'scurioztsale-epistemotlice arogante Je "a onoaste tot"; avertismentele date de mam sa side Tiesas, fvbul, sy Tuesers de nil un folos, Scots chit si deve: Dina! un infirm meatal, Oedip ajunge 88 repeevinte paradigms acolul Invalid mana pe termen lang, pe care noi il mumimn omal obignsit™. Bion a reusits8 identiice un telumvirst at simptomelor ee afar tn cazurile de psihord ide stiri de limit, Sore const in arogant, curinitate si stupiitate, Ele wadesad rozonga exastiort infantil, care tansform’ sai apot arogane Soniosia fm sroganga supigiag, trmsformare facial de vazuavea gindurioe din minte pe eles identfcdrt proestve Jn ultimate iui ale ul Blon asupra pslaoes, © vziila 9 deplasare de accent. Lucraroa O teorie a indir (1862) & repmerentat o Tndoprtare radicala de activites sa clinic de pina arunci, Bion erm deja pe cale de a intra experientle din tvaliza psibotcilor si dea se dadlen tem cate strive Mimotdetina: mate mini, O teorie a sind a fost prima st Tucrare metpstho.gisa. eto cadenté regulatt au urmat Jv find din esperiend (1962), Blemente de pathanalizd (963), ‘Transformart (1968), Gindari secinde (1967), Atengle 9 ker preware (1930), Leeturt racine, 8 dou volume (197; Fespectiv 1976), s ariginala sa elope ve etiune pstmanaiick Jurnal din vor (977), DDeseriind metpsihologia tal Bion, ma afl in acecasi situa tie casi eabino! File, cind un general roman a cor a reits Scripturile evreist savind ate pick. Rabingl a avat mice Prozenja de spt siden replicas "Nw ft sttora gees ce matt Place!" Eu nu un la tndemtind 0 apoftegma fa fel de povies In ceca eo priveye pe Bion. Tot ce vreah ese sh se intleaga 3 cee ce urmeezt este 9 versiune dreros de prescurtatd 8 tel indir extracedinar de bogate In cele ce uroeazt, Ineets semi expan impesite esupea vodarit cosmice + Ist ion despre om si x conceptilor sale tmetapsihologize. Voi prezonta este tents analiind int fla Teams Tom folossyte Himbajul. Dups 9 sours tracre fn revistl Bion - O privire asypra viet si operet a 4 opetel sla, vot ina fn ceva mi mlte dealt asupra cltorva nie cele mat importante concepte ae sate Vederen cosmica a tad Bion asupra oma Penteu mine, esenja vederiipsihansitice a tui Bion asupra ‘mult exida fh natura pre-concepilor sth relate for ce Adevarul, pe care ag veea sil numess scum “Adsver ss penory ei surprinde notacetata evoltie. In Seripeurt, Mose fi Tnwreaba pe Dumnezeu cum va tral StL numesscd ty fata foamenitor, la care El raspunde: "Spune-le ca eu sint eel se exe!" Cred Intradevar of traducere mai buns dia eBraicd fi fost "Sint Cel ce devine; Cel ce devine tnonntinue Dumnezout". Vesnica devenie, schimbind mere iesta ‘devenini, tn forma preconcepilor, but la use contin! dear unci cind sine chemate de experinga emoionala. Pi atuncl aoestepre-concepti sit cop nendseuti care tehuie 4 astente serendiptatea Destinlul pantry a fi chemeti- dat care, deta chemati, devin autortari, calitte pe care Freud 0 selbuia Imboldurtor pusionale. Paihicel inconstient definit de Bion este mii vechi deci tonal si el este mistriousa sursd a crestivitti, dmaginsticl volute $i depvottri. L-am numit fate ats lnsrare Fund swhiectoiect al Idenayicar primare, peaucdtorl devise tte, El este Adeverites noasta, O, care treble, prin a af ae imersecteze cu complement sig, Oa Celullat, Barieze: Je ontact 2 funetci alfa ne acomadeazs ca un asemened emer © poate fi potential caastrofal. Nevroza este 0 aminane a fninieti noastre cu onsacinfle acesieh predestinatl iar Psikoza reprezintadonigraren si disceditares complet, Jn seta acesta, in vedarea coumick i tui Biom aaupea psi uli, noi stém fn posia Divinity nosste interioate, silts fnur-o miseriousd legacura ew Divinitatea ultima (Stata Dut), Eutaten const, prin urmare, in rcivactis prismatict 4 enone. Uilor venite del aceasta Divinitateineriourt 9 exe cunoceuta Im forma de virturispirituate, single si esteice, Omul lt n Grotsen ‘Bion e mai mule deci un om, ¢ prope un Dumnezen - alte jsuvinte, ef (ea) © transcendental, procum "supraomul™ Ia Niktesche Ad tistetile elt st bollle noastre reprernts, amindout, o recunoaytare a esecblai de a trl la nivelul Divink- tap din nol, precum yf agonia pee-conceptillor noaste ndscute sia mnaree eae spera #8 ne heme sé revenim la ftinitea es teairea experienelor noastre netrite = al devenim ©. Bion Is Imagineaza aceasta ea pe © tansformare @ Paradisului picrdst fn Paradis regest imbajul specific alld Bion Bion fost © napastd pentru editor: si 0 enigmi pentru poblicul sau. Felul sau de a vorh si dea erie comine ulutoare limpezimi = adesea eu efect foticiat = aparent isipite la Inuimpiare printce divagais i ozolisuri complexe sf ascunse ruse, Bion face salturi urge, ara sa lase eittoruli o hart 4 dlamuloi pe care Fa lu sau elt de mi indice, A sustnut Imotdeauna = in mod eronat, ered ex = ef vorbeste into engleza foarte comuna, Nu ipl pregitsa niciodaa conterimele, scestea era Inotdeausa sponte s inovatoare. Oda, dupa ee ssa dat cuvintul pentru a preventa Conferinta Prone ‘Alexander, a inceput prin spune: "Sint moet de netsbdare sud coun ce-am de spus". Aulioril ris, fie8 sie 8 Bion orbs seri, ‘Cel care au fost Indra sau unatizat eel au obsenvat pe nd Se aflay tn prezenia lu, vest amestse necbismut de cont zie si lismpezime. Dupa multe din gedingle mele Je analied eu l, mi st tntimplat #2 plee perplex si comfuz, etezind ena Injelesesem mat nimie din ce tnt spusese~ sabia mal eel am jbservat faptul ca devenisem im shim foarte Timpede eu Dropriti mel pacieni. La un moment dat, im cursul anaizel, dupa ce Imi oferise © sexie de interpretéri, am ajuns tush, Tinpotriva obiceiulsi meu, $8 spun: "Cred vd put unaet™ Replica lui a fost ifonica "Da, micera team de gata!” De-sbia sunci am dnseput simi daw seam ef Blom mu dorea si fie Bion «0 privire asupra veg sé operel 2 lrmarit sau injees, cu att mal putin ideliat, Dorea ea eu $i tof ce din presi luisa fam mal dagcaba receptit la propre hoastre emanai i edspunsuri, Am naugit Sri “prind™ fat hie neobisnuits metoda de prezentire dupa ce am ajus st ingle, ‘aloareasfitulul su de evita "memoria si docinia"y fm mance <8 proprit me pacienis "Bvenimentl decal" eva lo fatto 421 ind el mv mustrat ca ineare stl “Ineleg™ pe ef, fo oe mi observ proprile react si rdspunsurl Ia "opis se Secunda” asuprtaencigillor mele Umttorul indiciy mi Faw oferit discuryurite medicilor laureaji ev peemial Nobel, tn care era explcats aun fondamentata a cohnici tomografetaxile computeriate (CAT Sean). Provedeut peesupune obtineret mai sultor imag’ ite tite ale unul obieet, Tuate dino varictae de viefert in jurul lun perimetry ee se poate roti, la nevoi, tn mal mule planar Peateu 2 obline foralizacea asupra unui amumit ieee ints, ‘spunem, imrioral eorpult, tot ce se afl fa jurul ha lot se ail) rebuie ineunosat, in aga fl Inet oiectulinte pied tune imuneeat, £8 poata fi pas eft mai inet lumina, Cin se Iinimpla aceasta, suprateete Inconjurtoace. slat fice ot Aispart de eatre "un faeicol ingens de ‘ntunerie", dup com spune Bion. Procedeul CAT Sean eo paradignsd, cxed. pent smetada de a gindi, vor i serie a lui Bion. Assst sl Fa ajutat MbMi perceapa propeile emis intuitive si el ne-a eect ak Procedam, 1s indul nos, ip acelas fel. De fapt, se pose Sune £4 Bion Worbea Limbajul reatitri O privire de ansanblu asupra metapshologle at Bion Analitic vorbind, personalitaea fai Bion s-4 format tn vromurile bute de Ia Institut Brianie de Pshanaliea, pe ind Melanie Klein se busura tea deo bund primire fn’ rind Inembrilor de orientare clases, cum eran Emaest Jones 5 Edward Glover, John Rickman, prim auais lui Bina, era Bel de orienta clasia, dar el a fost cl care 14 init th ‘eorile lal Melanie’ Klein st shiar bu rsnnandat asesels 24 Grosstein entra o anal cu ea. Blom pare sf fost adine familiarizat ou Scrierile lal Froud si, dupa prerea mea, ela east eel mal hing Sintre tot dscipali lu Klein st sintetizeze comtibatilechele le Io Frou 91 Kin, ontribuile Ii Klein asupra stelor mentale priitive Law lntcigat pe Bion: 21 a facopot 4 aplice terile si tehneile Te ‘seul psihoticitor si al pacontilor ew stiri delimit, Treptt, ef 2 sjuns Ia conctaai ca att teora Kleinia eft sheen feudlant FMeact' de Ta ipoteza eh pacentul trfiete int-on spate tee “hnensional ica obiectele pe are acesta gi ls reprezinit sft gi fle irldinensionak, Mind pria uemare apte sf contindproiee” ile pacientulul. Or, pacienit eu care avea ef dea face me tesiau Tuteun_sputia widimensional, ei intecumal mult mat Himinat. Obiecele despre eare vorbeau acest) pacientpsihotet ru aveau acea dimensiane @ adincini cane va le fied apte le conting preci. Pacientul, prin urmare, ett obigat sf Proigcteze im intriorul spatinsh stu extn — aya cust Unt Dacient flat Im ye operatoriy vasole cape se dilate de mult init suforaw “axtravarire interna, ca sil pura tree pe Bion, Aceastd observatic a eondus la eelizara. ck Him psinanalzel, ea i limbajul Ta gener, e-peobubit port entra a deserienevrozele, 1 inst si psihoese. Ragio-namental Siu & fist umorul: Freod, intepidul exporter al. mini lumane, a fleut 0 descoperine stusitonre.stunst cmd a Uelimitat domenial psikiculah incongtien.Psiicul consent ‘omit astet emisfern dominant 38 pracescle ei mentale coves pronzateare, este "sensibil” atta timp sit primeste informatie experientel ou stinull extern (obiece) prin onganele de simi, ingormatii care, dupa cum» aritat Freud, stat éiferentate initial tm dou *oodtri, at places i al neplaceit- Mat apo Freud a postfat, dupa cum ne feaminteste Bion, organ ds sin) al constinge a fost erear pentru af "sensiil™att Stimuli intern, oh 9a stim extern [Lumen inrna psihicul - geea ge a2i am numi emisfera nadorsinaata ~ me are un sistem de orgaoe de sim ang elit al emisierel dom rane. Freud sastin, cotus, exis un organ al consiing) sensibil la calli psihic, dar el nu ¢ Bion - O prvire asypra viet gl operet 25 perfect analog organetor de siny sensible la fumes exterioars Astfel a, dup Bion, trebule gait © modalitae now! prin care ateia‘pshanalizal s& fie Indreptataedtre oma ase receptare a “orpanulul de simt™ al eallitior puikice are receptioneaza “emisia" unul “emtitor” flat inte-un spats somplet_diferit de spatial tridimensional al lumi extern, Penirs mintes psihoties, acest domeniu nesensibil e 3h mai complict; fe of e de natuea priori, fie et © norm, e! pare Me cariterizatprint-o dimensiune ce mu se compari ci cea exterioant; de aii, referiile Frecvente ale hi Bion Ie “intra! laine si amarf", termen imprumstat de la Milton. Profesor Mante-Blanco desermneaza acest spat ca domeniy al sitet Jar ou, e8 domeniul dimensiunii zet0, pentru normal si dome: niul primer dimensiunt-nogative, pentru psihotci, Mai mult ‘dupa Bion, majoritatea dintze noi aver att 0. personaltae nevrotcs cit sf uns psioic 9, fn consecinga, oblestle aousre Psiice apar ca un monta) de imaginaie halusinatore (lumen Psihotiet) side senzati neurologice (lumea real). Noi, phe alist, avem nevoie de un mijloc de a esrina’ “zgomotat= ti sensibide covidiene ("supaneti-) unui fasicol inens de Imunerie™), pentru a deveni mai receptivt la mesaele vente uin Jumea psticd. Acestfasicolintens de intunetie nu este ace ‘desi jgnorares memorisi $l a dorinei a plicerilor st neplic terior wecute si viltoare, a ctor gramatich gi sintand sau Ta Iza tumit sensibile a “inelegeri™, comprehension Bion sia propus, prin urmace, s4foloseasea Limbsjl reat ‘ari pentru descffa lumea psibict, sugerind analistlul sa sibs rmibdare (Gupa suspendarea memoriei si dovingl), ping ind teagmentele dispersate ale clementelor pshice Tnscp. st Eapetecoerenta ea elemente constant imperecheave 0 ascrehon Uisoipting ar putea fi comparata ox un exercitie de mediate ‘Atanchcind cHbdarea anslistulut este rgplaia pein exponents ‘venimentulbi decisiv", care fer un india. pentea coezenta pe eale de apavitc, el teSteste sentimental de secutute = erultd dingo Transformare PS=D (Posie. paranoid. Schizoid > Posie depresiva.) In acest proves, capacitaea st 26 Growstein te continator analtic Sa supus reveriei si, prin aceasta, Waulnerabiiap; el are experienta, provoedri, a risculut fimeningri, lar sh anietaen leyatd de consocingsle lr Reveria analisulul este o forma speviala de deevolare funciol alta, ce pregateste spatul araltic pentru “gindurle fra ginditoe” ce emerg. ait i pacient, itt anafist. Pentru cA agentes sintasociapt Here hlaterale sponte, ele ato ma snare putere de reprezentae a oblectelor pshice, Jeet act at fi "gcadurt despre lumen senibla”, Tn felul acest, functia alfa 4 ahalstoly faevitese® functa alfa a pacientlu, catalzind| Peopeia fal Wansformare PSD, Inc Interaul i porsonalal O AT acestua sf ge posta intersecta ow O, cu Adevaral Eten, i Tmentinantmt interior inelgotabl content de contactal atin ou O. Bion eredoa cl receptarea acestorobiectepsibice sta tans- formarilor lor poate ft sonceputa ea ueming anumite pare 2 cheor experienfs poate fh avata din multiple vrfuri, Cele mai isportante asemenea Vifur sit cel siingitic (el), el religios (supracul) si celeste (subeu!), dar exist nenumarate alee, In funcqie We sitvaia data. Bion a ales matematicile ea un mijloc de a dezvolta Virul nti. Matematisile ax avantajul de a fun Himba) de semne si/say simboluri, ex pot reproduce In eand convenabil obietele fn absenta lor, failiind, ase, un Tims) folostor tbseactiel, 14a penumbra asocatior Sie verhale, Mai mult, matematicte tnsele au suferito epigenees de Is spaial tridimensional (eucligian) Ta geometra analtica {Descortes) 51 de ait Ia calewele algetrice, devenind afl un Instrument $1 mah powivt, ideal penta mites ce explores Ainensiuni aflate dincolo’ de cele iret ale. lumi sensbile, ANnlicarea rigorti matematice Ia obiectele si la spatial ium peihice a avut ca elect ulm ratinarea detniiel si scopull acestora, iestind psbanaliza cu un sistem logic rd precedent, precum si cu 0 baza mai nous si mii eupriastoane pentru o' vedere eosmict a psihiculul. Unul din rezulatele recurs a lpia matematics & fost constaiea,elaborarea ubligares de edtee Bion a faimoase! ale gle. Aceasa evolute poate f compara cu procesul de dfareatiere lator ealew ion - 0 privtre asypra vet 3h opere n Iului aiferental, ia timp ce folasres acestor rezlate fxr-0 rmaniera fundamental imaginativa sii apreciahla conceptions poate fi conceputa ca analoaga calcula sategeal Mai tei, Bom va revunge Ia matematcieintuiioniste ale Soli olanders pentru o $1 mat mare rafinare a logic sale matematice. ‘Al diles vit din sonceptiacovmica 8 lui ion = Credings, Ingest au In sensul In cae acest euvin e fost in insite religioase, ci In sens transcendental, de Creal tn Adevara in fine sh in neindofelnien iui unitate ultima. Credinga, dup Blog, este experienjs unis, spee care tot tindem -Incerind 1 devenim O -, experieald pe care am avuto oth demull si pe cafe tol speram slo retetim sina sh cafe e, poste, ce mk bine suiptinss in cuvinole tui Pavel din Apitota’ catre Corimtents “Acum ea print-o sted inunecatd, spot fai tn fate", Piece din covintele noasre psibologice coatine mite se pre-concepii imnascute, ce anticipsaz’ expeienfle prin Imermediui ceulizarilor san ailniit eu cle. Aveste pre Concept se aa fm nol intro stare de comensualisn proteus formatore, pind cing vor fk convacate de expetiena. Prin “eomensualism’, presupus ef Bion infelegea coexists pani i in minte @-neaumirate pre-concepii care au se dotatjeaet tele pe altel, desarove nt au fot Incksomte de complemen- tele ior exten sf so reilizeze in experienf. Cind aceasta convocare are loc, pre-cnaceptile yinduri fia ginditor") devin concept deine, de care nous consiguraie a psibicuul (au a gropului) trebuie sf ying seama, In continuare cle suferind e'o uzosformare sibotied inrajtorare), He unk prazitard, fa care unul e dominat dz celalalt, in dauns reeipross Alteilea vir ese cel estetic, fn timp ce Froud a gecularzat 51a demoniaat subecl, cx o reprezentare menalt unei erupt Faiologice, Bion pare si 6 privt iconstiental prime ea find Ain. nasters imaginativ, creator sh arustic. Amistul e analog fonetie! alfa; culorile de pe paleta sa sit pre-concepile Innascuce; pines pe carey fase porcretul este eeranal aly tariera de contact ner consting s inconstient, cose reganeste 4s nivelul € orizomal ab gelet Tui Bion, unde imaginaa se 2” Grostein lesnstem fn fantme, visu i mitur, Rion a fost de paeten ifulut estes. EL flosea adeseor, ria s nginile police In descrierea domeriulutpsibic al "infiniti adine si amor", puntra & pane in evident’ superiortates lor avupre libel Dbipmuit. Fl a recurs chise la serierea unui noma jn tet atic Jura din vitor, ex exetein estetie pentru ts ilustea voderile ‘supra mint, tuum limba) care mal Gepeahs vrea st evowe $i St conjre, desl s& punt ostentativ tn ming, carn face limba jet obisnnit, Vorbind de poszle, totus, Bion sta Pe de Tost rnumeroase pagini cin poet latin, gro si englezi, Cireula "von 8 ar fi puts citeze la nese din Ovid, Vergiia, Horatie st Milton; seesta 88 fie omul eate « poypovdditrenune {area Ia momorie peatra a conversa fn Lim realizai® Limiaful realizai este o retormplare a combina imagt native (opinile secure, dup eum le numeste Bion) a even ce & prima paclantal Gas erede analisul cf x exprimat pacienad In-asociaile sale tere. Inerpetirite analistlul au asupra Pusientlu mai deprabt un efet de reodaeare prin evneate, ct spit sscunde, desi ea opi propeiucs inerlorieste, Pusind sseantal pe axpectul evvete In contrast ey ineriorizare, Bion Feafinaed, a si Lican, teoriapsihanalitet 19 rationalismal Dlosofie, opus "tabu rasa” empiri mba relia folosit de Bion e un mod de a ekuts see cwvint nou, mesure, care poate st exprims cel ma bine, la ‘momentul rexpectis, aproximares Adeviruu 2 evolucaz’ fodats co rabdarea inaistulsl. Limbajul, i general tne st vind saturat sh invepe apoi 4 aibf 0 proliferare de sensor Gifeie de cele srituite de vel ve gindeste, Bion a impramutat termenal de "limha) al realiasi= inte gevisoare a tal Rests te fratele su, nears acesta din urmit mations, Je aseme” nea, si "eapasitats sativa ft at npn is cae el pia furan in mer intl te cite teh ng Ta fe "explcairajonale. Unie mile dea Ins itlet atl de Bion -O price asupra vet si oper Respect fui Bion fi de mimes wmand © in contrast ew tenma noasird fag de ea sb fs de “gtndurile mesianice™ pe cite eu le ansmite nencetat ete no Tots, respect lei ha fe indreaptd numai spre minten cmeneased si spre Adevaeul Ui spre earetinde aceasta, ci si spre propria It ignorant! spre toate ace ginduristralcitoare sau pilpitoare pe eale de 3 se forma, suscitate de flecare proces mental, ce rimth thse sascunse fa clarobseural si penumbra incognoselilust, suse ind incersam si le exploram. Ignoranta est, prin rare, ares mentala cea mai powivtd pentru a investiga obievtal psihanaiie, Ex conespunde acelu) “Tascco!intens de tntuners fruncat asupra asoelailor pacientuli", pentra ca fy Intunere NF ceapa a Tictreasca ceva, informatie pipitoae sats se Mralusivoare ee apar astfl sin asemeni szenelor seducatnae, ‘igerind existenta unor comori sh iat marin Sumerieal de edosubt. O mine poate st piard Gatoris ncolosii Theos miei, ast ere c4 eet somvingerea lui Bion, Mal cursjos deci aricace dintre el pe caret eux, Bon ‘a eritt st se aplece asupea sees instrument peicalos care © mint ~ pericules au ait din cauraitmboldurilar sale paste nal, cum eredea Freud, ei din cave capaci de a aven he Ore impresia ef Bion ar 6-0 Tinta eompliatt mu se dstoreaed fapeetu eX noi mu gim eur sa ution ceva ce tm tat al jum sf reducem stralucizea miei noasire, tn asa fel ttt a ‘eintram fn contact eu emanatile pericutoase, dae putin sum ate ale unor ide pe eare doar Bion pare sa fost capil ee Peteeapt cu acute? Poate ed Bion doar nl se pare complica i uneori difci de tele, deoarece. modul th eave! alewe scuvintele fine de tendina sa dslherata de flositerment ch mai mult posibil fen: de saturate, de usurd, de “intel fate", riminind torus im limitele coerengel El “pctenes™ ca suvintele in aga fal inci st ne evuce proprile noase tna sui ideogrume,astel ea ao 88 ne trim rispunsilimaginate te ‘vuetrite sale imapinaive. Bion vorbeste Limajul reali 30 Grossteln re constiage sil ascultim $f st ne acordi Ia ely asiel fae St rodescoperim limba pirat ab imaginilor, devenit vid din avza limbajutué secund a “ingelegeri. Tauro vreme, sb eu Fam vorsiderat pe Bion 0 fin complicata, Acumm fl sit desta de sensbils Am fos ajuat fa azeasta de “sfaul™ su de a fio interpreta, ei mai degraba de a asculta proprile mele ispunsurl lg caea ce spune el, Aceisth logied spl a dat rae, Elemente alfa func alia ‘Contibutia fui Bion la teria glani constt fn reorienarea radicala a teoroi psihanalitice spre curentl principal al episie- sologiel oseidentale. Ela ridies eedvctionismul mocanico-bo- logic al li Freud pe un plan mai fault celal pind fAlosofice Invosind mai ales predeterminismal rational al ha Platon 3 Kant, Prin aceasta, el a tmbogaie teria pulsiusilor a lu Freud cu teoria platoniciand a formelot, « gindurior pure C'gindul faea ginditor”) 31 ov categorie aprioice kantione uceur-la- sine) Bion a presupus e@ gindurle pure exist ca pre-concepit Tnnascute sf sin mal vechs dectt mingsa care le gindoste. Ele sint evucate din stareu de comeasuaism pasiv sh inofensiv th cpitanié active, eruptive, de eatreorganul de sit al consigel, fatunci cind acesta este stimulat do evenimente din lumea exter: Dx si/sau interna. Aceste ginduriapriorice ("ginduc fed git tor), crede Bion, aw novole deo minte care sh i gindeasce. Airtel lui Descartes: “Gindese, deci exit!" Bion pare sil ‘punt atiematia: “Exist, de aceea im indo fd gino care £F late eae se gindeanca™ Gindirea per se implica: 2) dezwotarea sau evalua. god til, sis BY gates acestor gindue de etre mapas gino, rmintea, Prmul proces oeupt axa vorticila a de acum fimvasel avile # lui Bioa, ia timp co al doilea voupl axa orizomal Grganut ginditiy mintea, -u dezvotiat ca wrmare a neces de a adaqusts "gindurte fra ginditoe", Astle, gindicea per se ste up fenomen are fost imps asupea eulul de presionen ‘ion - 0 privire asupra viet gi operet a “pindunlor™ care say deavolut gin impresille senzorale teansformate si din intiie. Evoluia gindurilor are loc dona lungul une axe geactice (axa verticals grill fu Bion), pe rmisura ce gindurile emerg din impresile senzoriale si int transformate de facta alfa In elemente olf potivitepasteu & Fvisate, rite, glndite, si i fist, pentru acivitten mental ‘Teoria lui a transformarilor ava impresionatlnttdeaune prin snalogia izbioare cu cilul metabolismulai intesmediat al fatbohidrajilor al Io Krebs, ~ adevirats biografe a modifica Dior unet molecule de earbohideat tn deumul ef spre ultima uilizare, molecula ee fi mentine neschimbats idea, in corsul tuturor metamorfozelor. Cas slucoes, gindarile ehule St apacd tn urma unel seri de tansformtrlintermediace, furs eatoraimpactele senzoviale i intitive asupea coasts! Sint reduse la elementewtileai ‘up cum am mentonatinsint, fuscia alia este un mec higmvecluza care primes informafile experienet seneoviale, sin experiema externa si pe cele de natura emojiontt din fexperienja inweng, Astel, et are a net de. contin biemodala, adica a lum enterne sia cele Interne, Ey function near casi cao feontees Tne dows slomenit si invcaned a fucitteze comunicarea inure ele. Funotia alfa repreini’ tn pte, prin urimare, 0 bariera represiva-permeabill ntre constinta si inconstental-nostrusisau mea internd 3h externa. Tots, dup cum am argat mat sus. Bion crede posibiltatea dea gind, adica de a avea vn organ a ind funoteut sub mumele de inte, depinde de reugita copula mie fe asi insu fanctia alfa a mame, pe care sa in care Droiectere, Proieti-reveptia formaiza un cpl de gladire Iniunir copilul mis. Bion presupune et Funct allt cy Ge fasemenes, necesa isulul $f eH visi, lt rindal Tui, € nocesar pentru a failia gindirea, precum si pentru a faclon son {arutnd o"merahrang™ distinctivd diate tezie si som. ht cease ealitate, funcia alfa eupriade sun cup de vsure. concluzie, functia alfa poate tt persoificta sa un cle de Indiv, inseriatcolorlalte doa cup 2 Green In Arentie sf brerprerare, Bion presupune et functia alte sai fe un rol, ace de a repterenta Osinduirea fn grupul Proprius’ sau’ chiar tm grupot intern (grupo intraps:hto, Ormnduitea srebuie sa propateased dram penta "gindul miesianie™ - stu penta persoana purtatesre a gtndult rmesianic™ - ca aces (Suv aeeasta) af poatd apres, fy acelasi Gimp, Orfnduirea tebuie sii pregatesca pe acel membri ai srupul ce nu au fost capabil st prevadA "gindul mesianie", En Te onfcar eapabili tt primeasea flrd ct sh se producd 6 ‘chime catastrofia. In eventalitatea car set sf provoaee © schimmhare eatasvotala, "gindal mesianic™ teebuie trust, falsiicat say altel, ransformat, Transformaile de pe grila tu Bion pot fl varute ea 0 relate ine dus ipotere definite femergenja “pro-corcaptich mesianise” si infuntarea el de edtte ‘Coloana 8 doua (ps Ts practien phanalitea pot ff observate numeroase aspects le funetiot alfa, at la pacient, eft si a anafist. La prone, Funotia aly are rolul de a prodase sentiment si ginduri sub Forma de asoci fibere, ee sit, Ia rind logs reflect ale fantssmelor. Acestefantsme sint manifesta ale Imaginate, un factor chele tn funcfis alfa, Puteretunalisal de « prune Fantasma su in ima sa Italia, tang el, este capacities tea patrande leghurile constants sf evenimeniul deci prin ‘ne fatasmn i fanasmste pot fi detetate ‘Transforma in ura tansformarié alta, impress sensible trantormate par i evind active sensorial in curs transite tor, Tntt Dot tnegistrate ca ginduri de vis (oisuri de 2 sat de noapte, ca sj cum ar prim lconts de meu say satuul de vist Capacitaten de vist sau de a itiza clementele sencoriale presupune abiltaer de organiza informatie tncnplavare Inero marajune, ev scopul devs dobindi 0 stipinice iuestnied supra lor, precum si de & garanta deosebineu dine sor teezie, prin’ posiiigisa dea pune uncle informati Bion - 0 privire asupra viet si opere 3 “dourma”, im timp ce atenia este concentra ssupes altor Inormati: Puterea de concemtrare a atenici poste © ase! defini ea © punere stare de "som" a unor ements “wevirea" altos, lementlé alfa cresacd un ccran cave tase 5281 proces posi. Informaile sensible transformate par apo sd fe legate co pre-conceptile, rezervorul mental al Mdsior inlsewte (eprion) Se ssleapet Sf se “realizeze" ev ajutorul contapartioe. tor extere si vitoars~ a fl cum ideile deja dobindite aseayed fie recuplate cu experienc, tm ambele caruti rezuttal Hind formarea ust concept. Foamea at putes corespunde elem lui senzorialalfabetizat, e2 ar putea fi apoi vat sub, forma unui sin devorator, pe de 0 parte, stu a unui stn implinto, de ceili, © pre-eonceptie care se cupleazd cu o frustrate $f spot fncearel 88 fuga de aceasta trostrane ve dervoltt Into “pinde ‘upard™, adiek phous. O pre-soncepfie care se eupleast cus frustrare si care poate tolera sat! confine aceast frase se sdeavolks intro comcepyie a “nesiauuin, care, Ut nel ek co ezvoita int-un spatiy gol, th care a8! se powtt pind! despre presenta sinulvi. in felul ‘acess, capactatea de deri oncentia “nesinulai” faiieazs capacitatee de a avea given despre cares se poatt glad. nuarea in experient, yaar 8 puters memoriel ~sh de capacitatea mame des lea Frostsle prin aen comtinere cunuscuta va reverie ineting sezvoltae ginditi, adicd, increderea c@ reaittea ducsrenea Date fi modilicats. Mouiicaresrealitii consis wea Drizomtal gris hi Bion Gra Bion, logicianul, a revazut toate tevile Iai Freud sale tu Klein, setectind lucrarea lui Freud, Formalart auupre oon rncipit ate acivitadlpstkice si conceptele lui Kleine pote Patenoid-schizoidd si poztiedepresiva (peeeurn si cee de cli) # denticure proiectiva, pentea a elabora “grils, tonass ste, prin care se urmareste localizaren dezwotai, evel 34 Grotto 5 teansformarii tuturor elementelor gi evenimentlor psiioe Procedind asifel, Bios a pus ceva de flu! unel substangeradio~ active Ip toate’ sentimentcle si gindurile, ce pot fi asttl femoral si sputal Iosahzate intron sistem de. goordonate polar, ce are o aX8 vertical genetica si 0 ax ovizomtla, stem oe feprezing? tntrebuinjarea ce urmeaza st fe da indi Concepts geile Ivi Bion represinta una din name favsle aplicatit le logic matematice in psianalied, Bion mise teenie necestatea apliacit logit matematice la Sodial oblectelorpsihice. In ultimit ani al view, el sfauia in ce fo ce mak mult pe sealist sas abandonece sau sd bunpende memoria dovinga, dopa cum av disctat ma sus ‘Acestea Fe adaugat remumtarea la tn(elegere. In spatele aestor inserditi se all, dupa cum am arta, consingerea profunds a Tui Bion ea aut euvintele, ct 3i Inlagerea i informagie Sensible, In. general, sing inadecvate pentey a sirprinde Adevarui obisetelor pslice din tomes interioara, Relais foaeeh cu oblestele spatiulus extarie se fae prin onganele de Sim (agartinind de ceea ce numinn ast organizarce emisfersi pminante, care, In consttutia el senzoral, este neurofii- jo), “Descoperires" inals a onganelor de sim de cite copitul mi se face pornind de la vrturlle dari, plcerl neplteeri, Aste, tome informagile percepute prin ofganele Ce Sin siat contaminate de rigines principal placer si naples ‘Un cui, un glad, © conceptie sav formulare sat eonsing tort (Orinduitea) Ge definese, rfineerd st Incbid tn imerioeul lor semmitiapile unr injstesuri neverbale. Vista este 0 contd migeure ~ "Cave ce e in vesnicd devenite™ (Paton), eget miseator a seris gy dupa co a sets, se mye ml ulepari.." ete. Adevarunie, pe cate cuvintle mu pot dectt sa Je dice, evolucara sh sulcrd tanstormari fn baz vialiag sohimhari ines fneleyeeea, la tal ex memoria si dovint, seamvnd ew aevola copilul mie dea sea de mama lub, ce mfalle sau eu oricare at organ senzoeal(ochil ets), entra Sov posira ponte sine. Ca sig kansforme fate-an obicet ‘onstiut, coplul mic trebuie fle eapabll i permit mash Bion - O prvire asupra vit 3 aperes 3 4 dispart (Goi s4 ahandoneze memoria, dovins i tnsteweres) Si ME permit ta mod imaginaziv tnginiy ei 88 apse, tn Prezena sau abseny Bion sia dat tepiat seams oA limmajul a eyuat in misiunes de a aproxins in mod adecvat studil elementlor pstice. el Bind, in schitob, mult ma potrivitobiestelor inanimate Ui Tuned exterioard ~ ca, de all, itreaga sligé occidental [umes ineriow’ & psibiculul are un limba} prope, Psihana Jaa poate sil exploreze, dar Tampa dificult im traduserea Jui Singurete care reusese, probabil, sil apronimere sim ata, poezis, muzica religia si matematica, sugereart Bion, De se ‘atematica? Matematica foloseye seine st simbolu care sine polite de fajeles, devi st de memorie si doting si, prin urinate, Dt i folosite pentru a dosemna ad hoe obiectele, sa Into Maniera reprezenttiva Yoarte abstract, Gila © una in rumeroaele aplicai ale formalirilor matemtice ale Iai Bion Voi prezenta mai incolo alte citeva din presupunsrile sale Bion sia conceput initial grila ea pe un juenat zilnie a experieneloranalitice eu pacientit. Abia mal tziw a desopeit In ea un “ealeulatoe” comod sila indemin, eapabit st izciece factor 5 elementeleobiestelorpsihanaltce sis le aranjze tn snl coavenabil intrun sistem sptial igs, fm aga fe Incl fun In evidengs invariani,lagAtrse wonstants gt penpricaie fsnerale ale oblectelor psihise. Posbilitites dea dsliita sbiestele psihice eu o previzie mutsmutied sports falitea onversiile cu eolegii peecom stu tine Inst Grifa poate f oaceputa ea un eontnaior (Orindure), acatit dine sere de sategori pe eate Bion fe numaste elemento ale pstanaliest. Ele Slot func ale pessonaliai, foemate din toi aeyt factor. st She fenoniene observable’ prin. ealtaile tor primate’ si secundare (in sens Kantian), ce le dimensioneaza fn damenht sensibil, mit si al pasiunih, Gra reproxintd trayeul sera pareurs'de invataren din exporienta, pe misuta ce obvecile Dribice Se transforms in impresi Sensible. th. etmil i id, print serie de tanstormar dela © (Adevi), prin © (Cunossere, la O, in acclasi fel poate prvi sh transtoe 36 Growstein mvarsa PSD, Pain scans, Bion 6 de nels of Adevarl 0 xpaientt prea eopleoare pentru avin. cu except mise, De soma, Adevirl rele mata Uescompus Prin liv) 41 Hanieae plac, pent ea ericine athe Spr Spot tpn ld reese! lerenes moment tn Shee zee taaformice in pole depres incon pargrat anterior am menonat axele verdcale i cviznatale se get Il Bion, Bion creat scent get a Pe to instrument de esa) cre se pe pean te Crgatizeee impresie asupea une oblet pallu. cin pein cae © dewrnat elemental educa in. experiens dnalica pacentl, Ewvlia_ imprest. sense. ale Ticienelsh, fearstormaite Tor pia tanta alle tn obieate Mental liable sau asi, moiarea for ue ee po “onespiletnrasane, amples lor prin munca Ge Vs a ‘munca mites, sisal Tor ele sith tote pal I propria devote lemanl. sa obietli.plbaalie {clement invarnt tn toate acest procese wansirntonale, fcvascode tn eek dia rin hy a de soncept 9 someon, Bion nomesteasste bless "asinilabil™ pote defi, atria dtshiece de drm, ea Spon eae, ds prim pan cate urveara sf fe sel ncercare de argue toe esl deve dou eolnane de pe aa ero (clounp), arguments ce sear a4 invinovdenved, 30 fice st 5 ‘enge perce dfltonh, Coleanaa dis oer, pon uae ‘vcomparaie de finda do never a el owencue. Aba tpt aoe igor poste 1 examina fo continuare Bion eta amv ed ana po recange It acsatgeltsauIt ie fra similar, alegere pen a obtine 0 tandardiare {Sil a Inpasor for apes uu pact dling vin accuse 31 capacatn personals pene Shnoioat, tna fel Hn retusa pe ave te ln st devin pe dplin"ietigte 3 tn const somneatile.cre ial Bion - O priire avupra viet si operet. ” Decvoltaren spatula de gindire side visare ‘Totul se petrece ca i cum ginal peremptore ar apse, a 4 wanstormat si apoi modifieat dinsein huzrainsine tabs) fnte-un element al gindini, care poate vist sh pein urmase, poate 6 plac Intt-o tabeldmetaforic pe ax orizontte a mini, pentru a examina din mai rulte nghiunl sau rr Inainee de a se tua o actlune corectoare, Aceastd wags dest. sorare nacesit spatiu. Spatial se deevolta ea mostenie a fopilulul mic de a aves tauntral stu un "cupla de gindire™ alcitit din: ) sinele, care genereazt gindurle, 31 b) mama imteriours, care poste modifica sau transforma aveste gindur, lift spus, “mama alta". Copitul mic si “emisunile™ la reprerinit continu, iar mama reveptoure teprerina continds tonal. Impreun, ei’ aleatuese un ciple de gindie, car fnteiorizat de copilul mic, devine wn model pentea inline Conceptul de instr, in general, e conceput ast cn sac de cave flexibil ce se legeste sub impacto fieteek proce a vopilulu! mic. Cred insa c4 Bion se gindea ls consnator va ‘evi cate avez nu numa un coefiientHenibil de eastttie, c tt si un instrument de twansformare interpretativa. Puen pela It anaiogia ew 0 prisma care ar relia tipatal mone ‘omatie al copiutul mi int-un spectra cromatte dierenen oo Ingelesur, ee pot f ulterior aranjate pe searhi de importangs, in voderea deibeniss mentale 54 actual. Prin aceasta, toca 4s continator s marmet are no mama rolut de atenva fonpactal Uipsulai copii mic, ch si pe acela de & tauuce panice ‘organie8 a copilui mic inte-un seine de anaiciate, tanaton nino efeeiv intr-un pericol rea, intr nevole ce ae core satistieuts, Atogputernicia este transforms tn realate pra Sutin ineepretativa a mamel (sna analistul) Pontr a realizaaceast, cop mic techuie sf Fie eapabit xa tolerezs tndesjuns fiustatea inci i conceal mame! vn Spaviu propria = si sto simi fea face la fel Avest spate devine spatol consaerat al gindii Grily ii Bion pate a fh 6 Slatorare sotsticats a tour fh ‘a viseloe, tats n Inerpretarea viselor (Pre, lon sustine, sted, ch cn Graiscin clomentele beta originate care se impun organeloe de sim sin Imeriorizate, daca It se permite interes, a elemente ales ce reprezintt echivalental Yestwrilor diame din sistemol psibie subsonytient. Acesterimasige diurae de elemente ala int apoi acuparate de preoncepille Innscite, oe aula meteu 38 86 lege cu contraparile fot tealepentrs a pita ie la supratay Se materiliza, Pind acum, ne aflim pe linia trasata de Freud, ‘lar exista 6 modificare: Bion mutt aveentel de pe importanta cuanitestarlor pulsionale inconstiente asupra pre-concepilor fnnascute (eonoastere Tonascut2). Freud afm eb pulstunile, impregnate eu rimisiele for diume capturate, slnt in sont fare respinse din coastinit ele eenzur tiring ast) ou ele ia refulare aceste rime diurne pusionaizate, De acum Iain, b buriera represivé se asa tnaimiea materiafull din rinse Uiurme perturoaware, pentea a asigura linitea mint att iva (Gn tonpal rere), eit sh noupea (in tinpul somal) Totbdata, amalgamul pulsional (pulsiune plas edmagia uma ~ teecucs yi precentl) pare sf Se ondenseze sau Af 10 fuacentreze pentru dob! 6 intensitatesutcientd foci 3 fe Unregistrat pe ecranul dium at percepie, in forma de vizual- are. Bion Susfine cd aceste imagin| vewale devin mijlocul prin are mintea inmagarineaza acretile mentale, plng cind acestea intra. in legaturt cu un seenariy mile, care le poar pein dierite| modaliati de expresie, Dine toute eile not. 3 imeresante ale aestel scheme, cea care mf impresioneara esl ‘mai oul este coneepyia Ish Bion despre plsiun Dacd im fae les ine, Bion sugereaza cA nstemul de aptfare al eulul © Tadzeptat nu alt impotriva manifstcior pulsionale, ef mal dlegraba impotsiva constieniziitsemniicaii $i inelesulel Toe ulti ~ adiet unel cuplari ore-conceptive eu realizaea lor. Pe curt, aparaile apaed mai degraba impotriva emergenel sera. eae ingeles deci impotriva palsunior per se lonpresia mea ests & Bion coneepe continual refultul Peimar ~ inconstental propeiu-ais ~ ea presoncepil Tnndseute ce emerg ea "ginduri fra ginditor®, In timp ce Freud convenes Fefulatul primar cao manifestare pulsiomalé.amestevtd ou memoria tase (precum somplexal Oedip ereditar ete), Bion Bion - 0 privireasupra viet $éoperet Fe pares lb o vedere mal larg asuprainconstientulsi, conform fivela acesta este rezervorultuturor fermelor tangsate posiile iclasiv at coasttnetpotenfale. Vedetes a implies asta cosmicd interoara,asoelatd unui poten de relied! ‘etal infinite, (Cesar sf relaga e ce semnifcata 3 tnelest Bon pare sa 1 erent 8 fecare copit mie se naste ce consis mediatd a eva asomanttor eu positia depresiva — ‘ied, ceva apariniad unui psibie unilicat si coeteat yee fonstd dint fetrepateundere bruscl si tnspaimtitoae din ementele beta ale retiay, ee acioneara asupra constinieh Somito-senzoraie » rei’ extern, si, concomiten, ssupra teint intuitive @ pre-coneeptiior ce ure dn lumea insrioatd 8 experienj filogenetice, i pot include constiinga tuturor Semniicailor utime ale oricral sau tuturor evenimentelor Bion a ajuns teoptat la coavingerca ef masteten phi ure oe shinr-mai deveeme decit cea biologicd §1 e8 pre-conceptile Imaseute pot | mutate de scliprle luminvase emanate, spre exemplu, de stimularea dezvolieteavitiilor ocular ia luna & tte a Suni fee, Fiecare moment paic, leva eveniment menial, flere gind, Fecare emo reprint pein wrmare, 0 sonflugnyd exteiorulut cu ineriorul, inet de ly incepetul Visit psihice. Memoria rasei, cuptinaind pre-concepile, interastioneaza ca impactul somato-senorial al seneajilor, Feotns a se contopi in semuificale singel. Acestaenalgarn 3K la supraiigl prin iemtifiearea proiestiv 9f shunge in Cconjinttoral inven’ eosespunsitor sentinteatslor, ce fost vdiaioara folsie de amd. Spre exemplu, experienia foam oate mobiliza "memoria" Mlogenetish a eondiil de pradt sau de prtdtor, intro oarecare pure prmitiva poise sim lsd. Acenie pre-coneoptt inadscute pot i programite.~ ca eograme™ dogenetice ~ ta nogiunen de pulsune 4 tnt ce are rol de w controla moaetea si percoele, de.» ne peemite iow anxios constcnti de perio! si de a ne wubliex apdearce 40 Growin Tnpotiva toi, Progeamatt fm ask-numita pulsune a vite ar pen ft constiinga tuturor raneatilor novell, dorinel placer, caz In cere natura sexual complexatul Oedip este @ Drecconcepyie Fnndseus, stimolata de faust ast trebuinge. Ineepstrunderea senuificaties hime este aptratl initial de bruriera stimulilor pasivi i de reveria mamei, care ttebuie st heh posibils amharea acetor constentzari ultime ce urmesza sire toaesd In eontngtoral matern sub forma marist, & eavoltel,» edveatc, lat, patologie, suh form reintoaeert rafulaelu ca sinpiome. Aceast Sntrepitncereinitiald © 0 Fefulare primitive i ea are loe pein clivael unei proisett avestor cbnstientietiwltime, in vaderes aati lor. Perioada Se clivaj side proiectic, ce are scopal de s asigura aminarea, © rami posite puranoitchisntda. Intoaserea, pai clivate, woiectate, a comintel refulte, este numith poste depresii Consiiny ultima isi dobindeste dewdrat fn deplina ll seta ficaie 51m deplinul Tui Ingles oat ow trsttea matur fonogenetce. Ive alt Iuerare, am nunnit diponibiitate Ue a permite Inourcereaweptats, im pensmia iste, Scmnilioatict sdexsrat, “dora al amfeastun Publiearce Metapsibologis fut Rretd era uncoraté in rQdiini neuro Togice $f anali2gslasiet contin ping in 2a de aei sh aconde lus loc de onoare ipotzai dessarearisneuronale sa eloment ‘contra al motivaii, Melanie Klein nu pare asf dat seam x worla et asupra polsinilor era radical dieritt de cea lat Froud, Teoria el mu se mai aca pe deschrtrile neurorate, ei nai degrat, pe nevoia copa de intra tm contact Sinul: eva o fore @ eomantciei, mu wna a desctrtni, Teodel omunicadi relator cu obiactele fui Klein, Bion a addugst teoria public. Ie terme hi Bion, coplul mic comumnied st Jncearet, de asemenca, 53 iatre fn contact eu el insesh inst St fie “eunossut™ sau “eonstient de sine", im sensul ieral al lezmenuloi. Aceast “publieuro" se conjuga eu eomanicaea (Cu Bion - O privire asupra viet si opere 4 oes), in scopul corer pe calea feedhask-ulsi Bion a fost in permanenga consticnt o§ mo este 0 fini ineten. depen dent, care are © vedere de IBD de gride, nu una de 360. 0 fpinie secunda este prin urmace necesirt vonulie!_umune ‘Aceastdopiniesecunda este implicit In orice legaturd mand teste subsumatt “comunicari"” Axil, sini individu Immpreura (precum "bunul simt") sau individual, depind oo forganele de sim le obiectulus eo opinia sesundt, biectal Publicaroa care mu e tsotitt de comunicare cu obiectele duce Ia grandomanie si iolate psihoticl. Teoria publicet a promers Incercarile lui Kohut de a stabil 0 aiferents tie Programs! sinelui narcsic si celal” sinelui rela co bieetele,anticipind astfel toria "ogling". Poate ed nu € deplasat ‘a afiema 68, prin concepia sa asupra mini ee se transcende esnic pe sino, Bion oferit psanatize s dimensiune transcendental, ce srimite la Carlyle, Emerson 6 Niewasche, Susetespistemotogice ale tu Bion (Cred 8 ideile metapsihologice ale fui Bion isl datoreaea tn bund misurd originates Jebiult) fantastic al imaginatiel pesiunlor, educaiei gi antecedentelor sale. de-vitt Print Findurite serevilor sale, pot | adeseaintrzatitt Paton, Kant Wordsworth, Keats, Shakespeare, Dane, Arsttel si ml alg Comparatile sale siat de multe ori exotiee ~ nebulous Spiralt Andromeda, Bhagavad Gita, matematicie incuiiniste Herogttole ehineze, mistcismul ids, arheologia filosota, Niads, Eneida ets. (studi Istria In Oxdord i a fost puters inuenat de discutie ew flosoful A, Paton.) ‘Alulite sale nu sint hazardae, Impresa mea este ed Bion ica fondul bogatei sale educa Is corpul de eumostine Paihanalizei, tm seopul deo alinia I compul mal mare a suspuyteri tm general, de a thee, cum sar spun. 0 sinter’ spistemotogies. Un exerply fm acest sens © conceptal despre 2 Growsein lemeniele € si legate acestora ew senzaile, visele 9 fmijuile universe. Un alt exempla este accentul pas pe pre concepiile Innascute, noyiune devivat, dupa cum am aria, tin teoriaplatoniclana 4 former. Alte exemple sint descrieres lucruluin-sine” sia "gindutilor goale", ide! proveniad de ta Kant, sau a “conjuncilor constante", Impramuute dela Hume, Folosieea de cates Bion 3 idesor Tui Platon gi Kant a dat psitanalizei 9 dimensiune nous si mai hogata, ia masura fm care 1 previzeaz® Iucrars fa care Freud nia pute doc sf fas8 flusie tunel cind deseris "impulsul betas". Bion a ino ‘uit mintes neurofiiologict din conceptia Ink Freud eu 0 ite tai vitlista, ew 0 disponibatate infin pentea imaginatic = ult mat mare deett suma pulsiunilor sia transformdor tor rai mare dacit "subeu, ou $1 supeacu” lash 8 se ftslegé. Am impresia c& vest “pragmatism engles” al Iii Bion 2 fost un succesor poirivit panty exces de germanicul romantcia Solas al lal Feeud Perspective schimbatoare svt ‘Ac bul, poate, spus ceva despre Blomartstul. A studiat ana timp dé nan ta universtten din Poitiers, find dott emu pictura, pe eace 0 practica in timput liber. Nu mes mira {acd ochigl sd Je artist nu este fnteo smut masUr respon Sabi pentru accent pus de el pe perspectvele sohimbatoare $1 Wiruel, Dace fuaim mai tent i considerate subiitates acest accent, arhtectura lumi interioare dezvaluie 9 text infin mai hogata. Bu unul am ajune sa aplic concepeul de schimbare hovinala-de perspectivd ffeil armator: Chad vorbim, spre fxemplu, de un object inten bun sau ria, vorbim din panel de vedere af unui "Eu", cae isi asuma aceasta distingie. Pe de ula part, Ina, puactal de vedere al "Eulu™ obit intern au probabil uifert. E posiil ca acesta si se comsidere pe sine bun, iar pe asa-zsul chiect inte "hun oa find "aa", 5 vicem, Toate cunostinle g;sentimentele emery din judecile Saige oute ia mal mule vefur, si, prin urmare, este Biot - O prisire asupra viel si opere “8 irr ifr sine pst preone forse canoayers ete 4h stare, am seovliat aceasta twos “ect duhiu" Pe desta pare, aclontarie anosmaly de papoctva Cperrectvle reste) sin mul mi ates pata mingile psihotice. = Bion les trent de perspective 9 apok de vir, ma degra dest cle de "puncte vedo" Fenn pe Splere conse sonform crea sini Tet sh ec Staite ge fap ef sint domiane-de memories dora, Sir, sup cam ened Sion, aba ala speculate termonul “puncte develo” pict prejaciee wnetal {chlor smu este nui sufstnt de ec. Terenaldevt {sear ransmite mult ma efit sen sigoue maton pe cate Bion s svicut ait de mul ot ¢ nese ind Patani Marematilte tui Bion Bion a adus o contbuse semniicativa psihanalize, postu lind 4 teoria “psihanaltca costemporand eocespunde trea eometried euslidiene, tn masura tm care se limited a tc imensionalttea siaguilor, Geomettin a ewetitdomeniul suprasensibiulat odata ca inroduceres cooedonaslor arte iene si dezvoliarea geomoviel algebrie Eahivalental psi slic al avestora ar fi dezvoltareaintuiiel~ aceasta aptitude suprasensibild de a aves experienje im domealdincolo de siete ‘unoaterit concrete. Fliga umand i #ajuns incl ss) acces sonia de “receptor” suficient al incredibilulul “emitgor™ Teprereatat de es tnsdyi si de toate cele ngs umane Vesderle lui Dion tn aceasta eireiie sing legate de conceplia supra spall psitic vaeot cao rele continu 9) via ine conginut sf continator ~ aut infasensiil cits ulti Ssensibil= relnie ce poate sf existe ia dimensiuni emai mac deft tele rel dimensun encidier bon sa eufundat an np indslungae tn stiut teremelor rmatematice, pentru a elute paradigine nesatuate ma Pgh Growstein route pe care st le aplice experienstpsibunalitice, ta asessts Privings, el it amimtste adesea pe Poincaré, a cri teorie 3 Isvoparloe pare st fle In strins® analogic cu tansformtrile PSD. De li Poncaré, Ion wa ridicat in atmastere 9 a) rarefiats # matemuticilor intutionise ale Seni olandez, os se foupa, dupa cum Ie ara mumele, de mautomatiite inttick~ $i Invern, Ageste incorsuni matematice su fost provocate de Ins Ufuota trerits de comings tot mal acuta ch cen mai mare parte a teonlloe si cumostinwior psibaralitice aw aparut. din anda sensiila, of ele tnt, aed, nists produse ale sim rilor i prin aseats Sint prodispuse Io aterzile prejuoiante fio dovinei, care nye declt vill simyariior, aga com memoria este treatl tor, Bion pormise de fapt in chutaren fventuroast a exact a vigor disponiiltait nesaarate renin evoluis imate eligi, mlsiciaa 9 exanscendentaisme Pusu final fet de Bion 9 fost transcenderea riclli para ‘igimel mateiatiee sh apropiorea de rolgie, Odie, ot mia spas: "Din nefercie, Freud a subestinat feel pe eae ocupt Pusiones religions tn satura umana. Adoptind vel eligios, Bion tnlocuieste © ca “Dummezeu” si sgereuad eX male ides Uiormele pare sle gindii, Dursneres) a) exstt Insite si fists oamoni cate sa Te conceapa. Misti, gindiort sa profs, are ae. puleres de art reaizn dintro “dati pe Durmnerou, sot fecptorii acestol Adevar pe care trebuie sil {ruicd inten Sinha} sensi, comunieabil ete tlh negind- (ori orinduti, ek acestin oh poate, pul) Aart fa penumbra asestul Adevar. Conhiaatorl ofindsitor (eigia sau contrapartea ef) webuie $4 oats contine acest Adevar fr8. Schimnare eatastoties. Comnators) orindator tsbuie sf Re fist cumservator,m fermen noulut-Adevr, Hn sna ih care fests trehatepstea, ei if parma emergentaschimbiel pe are o vestase noul Adevir, cuz In care, Adevial, sau Mesia ‘are il propaga, ste wn evanghelist- evangelist al unel regi Blow - 0 prvire asupra vii ol operei “s oi, dict orinduirea veche my se ma poate adapta ta ea. Asti 8 schimbarea catastrofies const in prejudisierss orindcss veshiulut Adevar, pe care o caureteh Adevirul not das ‘eshial Adevar mu so mal poate adapta ite! Bona revenitapoi asupra prime sale Incr majors, Exe Henge tn grip. supuniad- unei noi anelize, de att sittin infu reigios” Va reamiariti ) tela imino prin cre sw nlegs sine finda (Cominseort) way tnt canal Eonsormatrcios. Aesth a pies awe dutta fenomen Hesenterg in are cotntionl modifies sng ia contnutl mica somtinninl ales Pinas teckie mine, i mimea modifies gnu. In acest caging ¢ Capsblt 8 se prone, ie india sd eouced eas sista nie gna sno om cn or raese sae infieasty sh Toone oan ee Celera do s grt ui Bion, vloananeate, unde lek sultormetar ce emerge tin eins ghee esata ae Atop fils interment clic macanimele We ape ae sel), sient eda Impose "ct mesince™ eae tack oe 4 ted, “tear amenim Somnath, he sonic ae anenintt somal Cu ate cuvin sivata eaaeoned Se insisureca anc ind “ae iesnca ou und les tor se peviedcontinatorlst i ae Ine o tare de oh

    S-ar putea să vă placă și