Sunteți pe pagina 1din 62

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN


VETERINAR
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTUR
Departamentul TIINE TEHNICE I TIINELE SOLULUI
Disciplina UTILAJE N INDUSTRIA ALIMENTAR

Florin Emilian PETRI

PROIECT DE DIPLOM
CERCETRI PRIVIND EXPLOATAREA I
NTREINEREA UTILAJELOR PENTRU
PRELUCRAREA PRIMAR A CRNII DE LA
SOCIETATEA S.C. REBRIOREANA S.R.L.
ndrumtor tiinific
Prof. univ. dr. ing. Sorin STNIL

Cluj-Napoca
2

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

2016

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

CUPRINS

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

CERCETRI PRIVIND EXPLOATAREA I NTREINEREA UTILAJELOR


PENTRU PRELUCRAREA PRIMAR A CRNII DE LA SOCIETATEA
COMERCIALA S.C. REBRIOREANA S.R.L.
Autor: Florin Emilian PETRI
ndrumtor: Prof. univ. dr. ing. Sorin STNIL
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultur
Calea Mntur nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, Romnia

petriflorin93@yahoo.com

REZUMAT
Studiul efectuat in cadrul unitatii de productie Rebrisoreana din judetul
Bistrita Nasaud a avut ca si scop prezentarea tehnologiilor de exploatare si intretinere a
utilajelor din industria carnii.
In cadrul studiului efectuat am urmarit influenta factorilor asupra maruntirii,
clasificarea metodelor de maruntire cat si tipurile de maruntire. Descrierea modului de
functionare si a partilor componente din care este compus utilajul, dar si calcule de
productivitate si consum energetic.
Pe durata de exploatare a utilajului se urmareste fazele de expoatare,necesitatea
reparatiilor si intretinerilor cat si defectiunile si reparatiile necesare. Intretinerea tehnica
sunt esentiale pentru buna functonare a utilajului prin lubrifierea si lucrarile zilnice si
periodice specificate in registrul de evidenta a reparatiilor efectuate.

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Cuvinte cheie: utilaje maruntire carne, exploatare, defectiune, reparatie, intretinere.

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

RESEARCH ON OPERATION AND MAINTENANCE OF MACHINERY FOR


PRIMARY MEAT FROM TRADING COMPANY S.C. REBRIOREANA S.R.L.
Author: Florin Emilian PETRI
Advisor: Prof. univ. dr. ing. Sorin STNIL
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Faculty of
Agriculture
Calea Mntur nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, Romnia

petriflorin93@yahoo.com

ABSTRACT
The study by the production unit in Bistrita Nasaud county Rebrisoreana it s
about a bard operating and maintenance technologies in meat industry machinery.
In the study we conducted follow the influence of cutting and gringing factors
classification methods and types . Description of the operation and care of the parts of the
compound is the machine , but also productivity and energy consumption calculations .
During the operation of the machine follows the phases of trade vessels need
repairs and maintenance and damage and necessary repairs . Technical maintenance are
essential for proper functioning of equipment lubrication and daily papers and periodicals
specified in the register of repairs performed .

Key words:
maintenance.

meat

shreadding

machine,
7

exploatation,

breakdown,

repair,

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

INTRODUCERE
Carnea, precum i alte alimente de origine animal, cum ar fi laptele, pot aduce
o contribuie valoroas n rile n curs de dezvoltare. Ea are mai puin importan
nutritiv n rile industrializate, unde o mare varietate de alimente de orice fel este
disponibil.
Multe diete n rile n curs de dezvoltare se bazeaz pe cereale sau culturi de
rdcin i sunt relativnumeroase, n special n cazul n care grsimile sunt limitate, iar
acest lucru poate limita aportul total de energie.
Importana crnii n diet este ca o surs concentrat de proteine care nu este
doar o valoare biologic ridicat, structura sa de aminoacizi este complementar celui de
cereale i alte proteine vegetale. Este, de asemenea, o surs bun de fier i zinc, i mai
multe vitamine B, iar ficatul este o sursa foarte bogata de vitamina A.
Exist dou aspecte majore ale calitii crnii, calitatea nutritiv, care este
obiectiv i consumul de calitatea perceput de consumator - aroma, suculen,
sensibilitate si culoare - care este foarte subiectiv. Exist diferene considerabile ntre
preferinele indivizilor, inclusiv preferinele pentru diferite buci de carne, slaba sau
gras, muchi sau organe de carne, metode de gtit, etc.
n rile industrializate, cererea pentru ceea ce este perceput ca o calitate a
manca si, de asemenea, cererea pentru anumite caliti pentru o gam de produse din
industria de prelucrare a crnii. Hrana pentru animale i gestionarea animalelor cu
creterea intensiv i special formulate suplimente alimentare i tendina de sacrificare
mai devreme.
Pe de alt parte, cererea este n curs de dezvoltare in majoritatea regiunilor ale
lumii este pentru produsele de origine animal de orice fel. Carcasa de animale este
format din muchi, esut conjunctiv, grsime i oase i ap de 75% n proporii, n funcie
de specie, ras, mrime, vrst, etc.

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Cea mai mare variabil n carcas este cantitatea de grsime, care poate varia de
la 2% la unele animale care triesc liber la 15 - 40%, la animalele domestice crescute n
mod intensiv.

Capitolul I
CONSIDERATII TEORETICE
1.1.Procesul de prelucrare primar
Maruntirea poate fi definite ca operatia dintr-un flux tehnologic care are ca
scop reducerea dimensiunii a materialelor prime sub actiunea unor forte mecanice.
Materialele prime solide care sunt supuse acestui proces au forme, dimensiuni si
proprietati fizico-mecanice foarte variate si specifice naturii acestora.
Procesul de maruntire sau reducere a dimensiunii are la baza un studio
probabilistic deoarece la alimentarea unui utilaj exista probabilitaea ca o particular
rezultata in urma procesului de maruntire de o anumita marime sa fie prezenta intr-un
esantion de material macinat (Leo M. L. Nollet 2006).
Scopul pentru care este proiectat un utilaj de maruntire este acela de a urmarii si
determina conditiile necesare pentru cresterea posibilitatii de maruntire a materii prime
intr-un timp cat mai scurt, si pentru o diversitate cat mai mare a dimensiunilor
particulelor rezultate in urma procesului.
Marutirea este o etapa foarte importanta in fluxul tehnologic de fabricatie a
produselor din carne. In functie de gradul de fragmentare, carnea care a fost procesata in
aceasta etapa va fi directionata catre zona unde va rezuta produsul care urmeaza a fi
fabricat ( Toldra F. 2010).
Aceasta operatie este des intalmita in industria alimentara, respesctiv in industria
carnii, deoarece:

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Ajuta la extragerea grasimii din materiile prime grase: osinza, slanina


mezenterul oasele; extragerea pepsinei din mareria prima;
Este o operatie cheie din fluxul tehnologic pentru obtinere anumitor
preoduse cum ar fi condiment macinate, tocaturi pentru diverse sortimente
care urmeaza a fi preparate in urmatoarea etapa pentru obtinerea produsului
finit;
Malaxarea se realizeaza mult mai usor asupra componentelor uni produs
(conserve, mezeluri);
Gradul de maruntire este un criteriu de performanta care se poate concentra
asupra masinii respective. Maruntirea se poate numi grosiera atunci cand raportul de
reducere a dimensiunilor trebuie sa fie mai mic de 8:1 si maruntire fina atunci cand
raportul este cel putin 100:1.
Tabelul 1.1.
Influenta factorilor asupra operatiei de maruntire
Proprietile

Caracteristicile

Proprietile fizico-

fizico-mecanice

constructive i

mecanice ale

ale materialului

funcionale ale

materialului mrunit

de mrunit

utilajelor de mrunire

mrimea,

modul i durata de

forma, structura

aciune asupra

materia-lului;

mate-rialului de

umiditatea;

rezistena

uzura organelor
active;

ntindere,
forfecare;

granulaia final;

mrimea, forma

treptele de mrunire
i la final;

chimic a

temperatura de

consumul spe-cific
de energie necesar;

suprafaa
-

10

utilizarea sitelor
pentru cernerea ntre

reactivitatea
particulelor;

numrul trep-telor
de mrun-ire;

lelor mrunite;

gradul de
mrunire;

i structura particu- -

mrunit;

meca-nic la
compre-siune,

Factori economici

alimentarea i

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

duritate;

elasticitate;

plasticitate;

adezivitate;

abrazivitatea;

lucru;
-

specific final;

tipul

evacuarea produsului;

greutatea

mecanismului

specific a

mrunirii;

materialului n

continu sau

vrac;

discontinu.

riscul de

funcionarea

impurificare a
produsului finit;
(Sursa Shai B. 2015)

Operaia de mrunire este evaluat prin gradul de mrunire definit de relaia dupa
Bond, Fred C. 1961:

D - dimensiunea medie a materialului alimentat;


d - dimensiunea medie a materialului mrunit.

In general operatie de maruntire se poate realiza prin:

presare (compresiune);
lovire (impact);
frecare;
rupere;
taiere;

11

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.1.1. Metode de maruntire in functie de forta aplicata:


a presare (compresiune); b lovire (impact); c frecare; d rupere; e taiere;
(Sursa: Banu C.1990)

Tabel 1.2.
Clasificarea operaiilor de mrunire

Denumirea operaiei

Dimensiunile maxime ale bucilor


[mm]

Gradul de
mrunire

Materialul
alimentat (D)

Materialul
rezultat (d)

Grosier

1300-200

250-40

Mijlocie

200-50

40-10

mrunt

50-20

10-1

5-20

Mcinare

25-3

0,4

15

Mcinare coloidal

0,75

0,1 m

Concasare

D
d

(Sursa: Banu C. 1980)

1.1.1.Fortele ce intervin in procesul de maruntire


Fortele de presare (compresie) se folosesc atunci cand avem de-a face cu
materiale tari si cand se doreste sa se obina o macinatura grosiera. Fortele de lovire
(impact) se foloses atunci cand se doreste sa se obtina particule cu dimensiuni mari,
medii sau mici din diverse materii prime cu duritate mare (cazul moriilor cu ciocane).
Fortele de frecare se utilizeaza atunci cand se doreste maruntirea materialelor
moi, neabrazive, pana dimensiuni foarte mici (mori coloidale).

12

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fortele de rupere se folosec atunci cand se urmareste separarea materialului


dintr-o particula (valturile morilor de macinare a cerealelor). Fortele de taiere (tocare) se
aplica in general materilor prime moi cum ar fi carnea, slanina, legume, unde se
urmareste sa pastreze o anumita forma a bucatilor mari si integritatea particulelor de
dimensiuni medii (masini prevazute cu cutite)(Banu C.1980).
Pentru alegerea potrivita a masinii destinata operatiei din procesul tehnologic
trebuie sa avem in vedere consideratiile teoretice (cea ce trebuie sa execute masina),
economicitatea procesului de maruntire, respectiv costurile necesare pentru exploatare si
intretinere. Trebuie avut in vedere si consumul de energie invederea proceului de
maruntire.
Consumul de energie se calculeaza cu relatia dupa Bond F. 1961:

E consumul de energie;
K constanta lui Rittinger;
- dimensiunea medie a materialului initial;
dimensiunea medie a materialului maruntit;

1.1.2.Tipuri de maruntirea
Grosiera, caz in care se foloseste pentru obtinerea salamurilor neemulsionate
fabricarea conservelor in care ingredientul predominant fiind carnea de vita sau de porc.
Maruntirea grosiera a carnii, grasimilor si organelor care se afla in stare
refrigerata, proaspata, blansata se realizeaza la volfuri (Banu C.1990).

13

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

In functie de modul de preluare a materiei prime din buncarul de alimentare a volfului se


deosebesc:
-

volfuri cu preluare directa a materiei prime din buncar


volfuri cu preluare a materiei prime de alimentare prin intermediul a unie sau doua
spirale de alimentare (Stanila S. 2014).
Fina, se foloseste pentru obtinerea bradtului si a compozitiei care intra la

prospaturi. Maisinile folosite pentru maruntirea fina sunt: cutere cu discuri, cutere cu
cutite si site cu ax vertical, morile coloidale cu ax vertical sau orizontal.
Bradtul este o pasta de legatura care are rolul de a asigura produselor finite consistenta,
elasticitate si omogenitate. Acesta se obtine prin maruntitea la volf prin sita de 3 mm,
dupa care compozitia rezultata este maruntita cu ajutorul masinilor de tocat petru
maruntirea fina (Stanila S. 2013).

1.2. Utilaje si instalatii folosite pentru prelucrarea carnii


1.2.1. Instalatii pentru marutirea grosiera
Pentru maruntirea grosiera a carnii se folosesc instalatii numite volfuri (masini
de tocat carne). Partea principala a volfului pentru tocarea materiei prime este formata din
cutit si sita. Cutitul este in forma de cruce cu taisul pe o singura parte sau pe ambele parti.
Diametrul sielor este cuprins intre 100 si 285 mm iar orificiile sitelor au
diametrul de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18, si 20 mm. In cazul in care volful este folosit pentru
maruntirea oaselor, se utilizeaza un sistem de taiere compus din doua cutite lamelare
montate in port-cutit iar diametru sitei de 278 mm (Banu C. 2010).

14

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig.1.2. Schema montarii corecte a cutitelo si sitelor la un volf : 1-snec de


alimentare; 2-snec de presare ; 3-worschneide ; 4-cutite ; 5-site ; 6-inel de stranger ;
saiba de stranger;
(Sursa: Banu C. 1990)
Mecanismul de actionare al unei masini de maruntit grosier se compune dintr-un
ax inferior si unul fuperior care se gasesc paralel si orizontal unul fata de celalalt (aul II si
III).
Axul inferior (II) este cel care primeste miscarea se rotatie de la motorul electric
cu ajutorul unei curele de transmisie trapezoidala.
Pe axul II sunt doua roti dintate care antreneaza alte doua roti dintate existente
pe axul III, cuplarea lor facandu-se cu ajutorul manetei10. Atunci cand maruntim carne
cruda axul superior (III) are o rotatie de 150 rot/min, iar cand maruntim carne fiarta, axul
III are o rotatie de 300 rot/min, acest lucru fiind posibil de la actionare manetei pe cele
doua pozitii (Stanila S. 2014).

15

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.1.3. Schema cinematica a volfului.


I, II, III, - axuri de rotatie; 1, 2 roti de curea; 3, 4, 5, 6 roti dintate; 7 melcul de
lucru; 8 gura de alimentare volf; 9 gura de evacuare; 10 maneta schimbare
viteza melc; M motor electric
(Sursa: Stanila S. 2013)
Productivitatea volfului depinde de mai multi factori cum ar fi: felul materiei
prime, diametrul orificiilor sitelor, turatia snecului de lucru. Productivitatea se deretmina
in functie de dimensiunile snecului si de mecanismul de taiere.(Gherman V.1997).
Productivitatea in fuctie de diametrul snecului se calculeaza cu relatia:
[kg/h]
coefficient de incarcare al snecului ( = 0,25-0,35);
D dimetrul exterior al snecului, m;
d diametrul axului snecului, m;
n turatia snecului, rot/min;
pasul snecului, m;
densitatea materialului, kg/

Puterea electromotorului volfului se calculeaza cu relatia dupa Banu C.2010 in care:


[kw]
16

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

[kw]

[kw]

[kw]

[kw]
puterea necesara maruntirii produsului, kw;
puterea necesara pentru invingerea frecarilor care au loc la mecanismul de taiere,
kw;
puterea necesara pentru punerea in miscare a snecului, kw;
puterea necesara pentru rotirea spiralelor care aduc materialul in cilindrul de lucru,
kw;
randamentul transmisiei de la motor la axul snecului;
- consumul specific de energie la maruntirea carnii, J/

coeficient de frecare la miscarea cutitului pe sita;


p presiunea specifica care ia nastere intre cutit si sita, N/ ;
b lungimea de contact a partii taietoare a cutitului cu sita, m;
k nuarul de taisuri pe cutit;
z numarul de ansambluri taietoare care alcatuiesc mecanismul de taiere;
viteza unghiulara a cutitului, s;
diametrul exterior al cutitului, m;
diametrul partii cutitului care se fixeaza pe ax (pana la inceperea taisului) m;
presiunea de impingere a materialului de catre snec prin sita (sitele) mecanismului
de taiere, N/

diametrul sitei, m;
coeficientul care arata pierderile de energie prin precarea incarcaturii la miscarea ei in
cilindrul de lucru;
17

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

- coeficientul de rezistenta la transportul incarcaturii de catre spiralele de alimentare (


= 4 8);
L lungimea sirelor de alimentare, m;
densitatea incarcaturii, kg/ ;
g acceleratia gravitationala, m/
greutatea specifica a incarcaturii, N/ .
Productivitatea in functie de mecanismul de taiere se calculeaza astfel:
[kg/h]

[
capacitatea de taiere a mecanismului de taiere ,

/h]

/h ;

coeficientul de taiere a mecanismului de taiere;


n turatia cutitelor, rot/min;
diametrul sitei;
,

numarul de taisuriale cutitelor;

coeficientul de folosire a suprafetei orificiilor sitelor la trecerea

produsului;
suprafata de taiere obtinuta la maruntirea unui kg produs
Valoare lui

/kg.

este data de relatia:

numarul de orificii de pe sita respective;


diametrul sitelor de pe sita, m;
este in functie de diametrul orificiilor sitei.
Tabel 1.3
Diametrul sitelor
[mm]
[

/kg]

25

1,1 1,2

0,6 0,7

0,07 0,1

(Sursa: Banu C.1990)


18

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

1.2.2. Instalatii pentru maruntirea fina.


Cutere cu cutite
Cuterele sunt masini destinate pentru tocarea fina a carnii si subproduselor care
se afla in stare refrigerate sau fiarta, precum si a slaninii. Principiul de functionare a
cuterelor este acelasi, diferentele constau doar in modul de incarcare si descarcare a cuvei
si faptul ca unele cutere lucreaza sub vid sau sunt prevazute cu manta de racire sau
incalzire a cuvei (Gherman V. si colab. 2004).
Pentru realizarea unei maruntiri corespunzatoare trebuie ca temperature materiei
prime sa nu scada sub -

C si sa nu fie sub forma de blocuri congelate sau bucatile de

materie prima nu trebuie sa depaseasca 0.5kg.

Fig.1.4. Schema generala a unui cuter


(Sursa: Banu C.2010)
Un cuter este alcatuit dintr-o cuva deschisa 1, mecanismul de taiere are la baza
niste cutite in fotma de secera 3, fixate pe un ax orizontal 2 care se rotesc cu o turatie (n1)
intre 1400 si 2000 rot/min. In timpul functionarii cutitele sunt acoperite cu capacul 5,
acestea fiind curatate in mod continuu de pieptenele 4.
Rotatia talerului este realizata de catre axul 7. Pe capacul care acopera cuva este
montata o sincana 6 care are rolul de a impinge materialul sub cutite.

19

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.1.5. Schema de descarcare a cuterelor.


(Sursa: Stanila S. 2014)
Descarcarea cuterului se executa manual (Fig.1.5. a) sau cu ajutorul bratului
articulat prevazut cu taler de descarcare. La aceste cutere pasta rezultata este colectata pe
talereul 8 si este evacuata din cuva 1 prin intermediul jgheabului 7, cu ajutorul bratului
articulat 6 pus in miscare de un electromotor 5 (Fig.1.5. b).
La alte cutere descarcarea se poate face si printr-un orificiu central prin ridicarea
unui dispozitiv numit clopot 9 (Fig.1.5. c), pasta fiind impinsa cu paleta 10 spre orificiu
de evacuare. Materialul maruntit este colectat intr-un recipient pe roti 12 prin cilinrdul
central 11.
Productivitatea cuterelor este in functie de volumul cuvei si de de durtata ciclului:
[kg/h]
durata ciclului, min; =

timpul de maruntire propriu-zis, min;


timpul de incarcare descarcare, min;
coeficient de umplere a cuvei cu materie prima ( = 0,6 0,8);
V volumul cuvei,

densitatea incarcaturii;
Puterea instalata la cutere cu functionare periodica se calculeaza astfel:
[kw],
a consumul specific de energie pentru maruntirea stratului din carnede catre un cutit la
o singura rotatie a acestuia, kj/

(a = 2,0 2,4 kj/

);

randamentul transmiterii miscarii de la electromotor la axul cutitelor;


20

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

coeficientul de pierdere de energie la rotirea talerului de scoatere a pastei din cuva


cuterului (

= 0,9);

suprafata sectiunii stratului de carne adus sub cutite,

Z nnumarul de cutite ale mecanismului de taiere;


volumul incarcaturii,
;
R razade rotatie a centrului de greutate a segmentului cu ajutorul cu ajutoarul careia se
formeaza cuva, m;
Masina de maruntit cu cutite si site
Acest gen de masinini au rolul de a marunti fin si uniform carnea si
subprodusele in scopul obtinerii unor compozitii fine si omogene. Cu ajutorul acestor
masini se pot obtine pasta de legatura din compozitia salamurilor semiafumate, pasta
pentru prospaturi, pasta pentru pateuri(Ioancea L. si colab.1986).
O astfel de masina de maruntit cu cutite si site este masina universal de maruntit Microfin
R 200.
Masina se utilizeaza in general in industria carnii pentru maruntitea fina sau
emulsionare. Aceasta este prevazuta cu doua mecanisme interscimbabile (cutit sita) si
un grup (rotor stator).Alimentarea cu produs se face pe la partea superioara prin palnia
de alimentare, sau printr-un record sub presiune cu ajutorul unei pompe (Banu C. 2010).

21

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig. 1.6. Masina universala de maruntit Microfin R-200:


1 carcasa motro electric; 2 placa de bronz; 3 maneta de blocare a cutitului; 4
carcasa mecanismului de taiere; 5 sita; 6 cilindru de alimentare; 7 palnie de
alimentare; 8 piulita de stranger a cutitului; 9 cutit rotativ cu trei aripi; 10 inel
de ghidare; 11 aruncator de pasta; 12 teava de evacuare; 13 piutita de
stranger; 14 roata de reglare; 15 picioare reglabile.
(Sursa: Banu C. 1990)
Caracteristicile tehnice ale masini sunt urmatoarele:
- productrivitate : masina echipata cu cutite si sita, 700 3000 kg/h, iar masina echipata
cu rotor si stator, 1000 1900 kg/h;
- putere instalata, 22 kw;
- turatia cutitului sau a rotorului, 2920 rot/min;
- modul de alimentare : prin vadere la varianta cu paline, si cu presiune la 6 bari la
varianta cu pompa de alimentare.
- granulatia produsului finit : masina cu cutit si sita, 1,5 ; 2 ; 5 ; masina cu rotor si stator ,
30 m;
- numarul cutitelor, 2;
- seturi de site cu orificii, 1,5 ; 2 ; 5 ;
- diametrul rotorului, 150;
- capacitatea palniei de alimentare, 80 l;
22

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

- dimensiunile de gabarit (L x l x h), mm: masina cu palnie de alimentare si sita 272 x


772 x 1395) mm; masina cu alimentare sub presiune 670 x 475 x 1210;
- masa neta: masina cu palnie de alimentare 286 kg ; masina cu palnie sub presiune 278
kg.
Mori coloidale
Rolul morilor coloidale este de marunti fin carne si subproduse (ficat, plamani,
etc) care au un sistem de maruntire format dintr-un rotor si un stator, distanta putandu-se
modifica in functie de gradul de maruntire. Pe suprafata rotorului si a statorului sunt
prevazuti dinti care au rolul de maruntire, frecare, omogenizare si la finalul operatie de
descarcare a produsului (Stanila S. 2014).
Pentru a realiza procesul de maruntire trebuie sa se creeze oscilatii de inalta
frecventa care sunt dependente de dantura capacului de maruntire si de turatia rotorului.

Fig.1.7. Capul de maruntire a morii coloidale.


1 palnie de alimentare; 2 stator; 3 rotor; 4 piulita de reglare a distantei dintre
rotor stator; 5 gura evacuare.
(Sursa: Stanila S. 2013)
23

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

1.3. Notiuni generale despre exploatarea, intretinerea si repararea


utilajelor din industria alimentara.
Datorita nevoiei de hrana si pentru ca procesul de productie sa se realizeze intrun timp cat mai scurt, este necesar ca indicatorii de utilizare intensivi si extensivi a
masinilor si instalatiilor sa cunoasca o dezvoltare care duce la cresterea productivitatii.
Acesti factori au determinat ca intretinerea si repararea sa nu devina o problema
importanta, si sa nu limiteze inlocuirea pieselor, subansamblurilor si echipamntelor, ci sa
asigure o functionare corecta in vederea desfasurarii procesului tehnologic fara ca sa se
produca defectiuni (Stancu M. 1968).

1.3.1. Notiuni de exploatare si intretinere


Exploatarea reprezinta toatalitatea lucrarilor de valorificare a utilajelor si
instalatiilor pentru asiguarea conditiilor de siguranta si asiguarea cheltuielilor minime de
intretinere si repratii.
Intretinerea reprezinta totalitatea lucrarilor executate continuu sau periodic
asupra utilajelor urmarindu-se mentinerea starii de functionare a utilajului in parametrii
normali, evitarea intreruperilor de productie, reducerea timpilor neproductivi, limitarea
cheltuielilor suplimentare (Stanila S. 2014).

1.3.2. Fazele exploatarii utilajelor


1. Pregatirea punerii in functiune.
Inainte de a porni utilajulse controleaza legaturile si imbinariile tehnologice ale
instalatiei, examinarea starea de functionare a elementeleor de protective si siguranta,
verificarea aparaturii de masura si control, reglarea circuitelor de alimentare si evacuare.
24

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

De asemenea se verifica si starea de functionare a echipamentelor anexe, pompe


compresoare, agitatoare, sisteme de incalzire si racire (Banu C. 1990).
2. Pornirea instalatiei.
Pornirea se face dupa schema de pornire a utilajului, iar alimentarea cu produs se
face dupa instructiunile precizate de catre producator. In procesul de lucru atingerea
parametriloe se realizeaza treptat, prin cresterea debitelor de alimentare si evacuare cu
produs, pana cand ajungem la regimul maxim de functionare efecluand reglajele
necesare.
3. Controlul functionarii.
In timpul procesului de lucru se urmaresc urmatoarele:
- parametrici tehnologici trebuie sa se incadreze in limitele prescrise (presiune,
temperature, debit, concentratii ce nu trebuie sa depaseasca valori mai mari de 1% din
valoarea nominal);
- starea generala a instalatiei;
- urmarirea procesului visual prin vizoare si ferestre montate pe corpul recipientelor;
- preluarea de probe si efectuarea analizelor de laborator la un timp bine stabilit;
- urmarirea echipamentelor de protectie si sigurante (reductoare de presiune, supape de
siguranta, indicatori de nivel, opritoare de flacari, sisteme de analiza si directia gazelor,
etc);
Este interzis interventia mecanica in timpul functionarii utilajului si a
instalatiilor sub presiune.Intreruperea functionarii instalatiilor si utilajelor.
4. In timpul procesului de lucru a instalatiilor si utilajelor opririle pot fi cauzate:
- accidental ca urmare a unor incidente functionale produse;
- programate sau impuse de necesitatea execuatrii unor verificari sau lucrari de
intretinere si reparatii.
In ambele cazuri intreruperea functionarii trebuie facuta treptat, trebuie redusa
alimentarea cu materie prima si a agentilor de incalzire.(Banu C. 2010)

25

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

1.3.3. Necesitatea intretineriilor si reparatiilor


Asigurarea unei bune functionari si fara aparitiei avarilor in timpul lucrului de
datoreaza efectuarii la timp a lucrariilor de intreinere si reparare (Banu C.1990).
Principalele obiective care stau la baza intretinerilo si reparatiilor sunt
urmatoarele:
- mentinerea utilajelor in stare de functionare;
- inlaturarea posibilitatiilor de provocare a avariilor si evitarea opririlor accidentale;
- realizarea unui sistem de intretinere si reparatii care sa inlature si sa evite pericolul de
accidentare;
- limitarea pe cat posibil a costurilor de intretinere si reparatii prin optimizarea acestor
operatii.
In timpul functionarii utilajelor si instalatiilor asupra pieselor si a
subansamblurilor se produc o serie de actiuni mecanice, termice, degradarea pieselor,
forma, rezistenta, dimensiuni, care conduc la modificarea parametrilor functionali,
micsorarea rezistentei, si ca urmare scoaterea utilajului din functiune (Stanila S.2013).
Pentru asigurarea unei durate de functionare normal si cat mai lunga trebuie
evitata suprasolicitarea utilajului, intretinerea corespunzatoare si curatirea suprafetelor
care vin in contact cu produsul, ungerea pieselor in miscare cu lubrefiant de calitate si
efectuarea reparatiilor la timp (Stanila S.2014).

1.3.4. Factorii care influenteaza tehnolgia de intretinere a utilajelor


Intretinerea utilajelor si instalatiilor din industria alimentara se realizeaza
tinandu-se seama de urmatorii factori:
- durata de funtionare;
- indepartarea depunerilor de pe suprafetele metalice;
- curatirea si dezinfectarea utilajului;
- ungerea pieselor in miscare.

26

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Lucrarile de intretinere se reparatiisunt prevazute intr-un sistem de planificare


bine determinat si include: reviziile tehnice (RT), reparatiile curente de gradul I (RC1),
reparatiile curente de gradul II (RC2), reparatiile capital (RK) (Georgescu N. si colab.
1963).
1.Revizia tehnica se efectueaza inaintea unei reparatii planificate si are ca scop stabilirea
starii tehnice a utilajului, si numirea operatiilor ce trebuie efentuate pentru reparatia
planificata.
La efectuarea reviziei tehnice se are in vedere urmatoarele:
- stabilirea anticipata a pieselor ce trebuie schimbate si reglajele necesare ce trebuie
efectuate;
- verificarea sistemelor de lubrifiere;
- verificarea periodica a comenzilor, indicatoarelor si mecanismelor;
2.Reparatiile curente (RC1 si RC2) se executa periodic, planificat si urmaresc limitarea
procesului de uzura normal sau inlaturarea defectelor ce impidica utilajul sa isi
indeplineasca functia pentru care a fost proiectat.
In cadrul acestor lucrari se executa urmatoarele:
- demontarea, repararea sau inlocuirea unor piese sau subansamble uzate;
- reglarea jocurilor in limitele adminse;
- verificarea suruburilor care fixeaza utilajul in pardosea, verificarea cuplajelor,
verificarea suruburilor care alcatuiesc elemente vibratorii sa nu fie destranse;
- functionarea corecta a lanturilor cinematice si a curelelor trapezoidale;
3.Reparatia capitala (RK) are ca scop efectuarea reparatiilor planificata dupa expirarea
ciclului de functionare prevazut in cartea tehnica a utilajului, in scopul de a readuce
utilajul la parametrii initiali de functionarea si preintampinarea unor defectiuni
iremediabile.
In cazul unei reparatii capital se executa urmatoarele lucrari:
- demontarea completa a masinii de pe fundatie si transportarea ei in atelierul de reparatii;
- reconditionarea sau inlocuirea pieselor si subansamblelor uzate;
- refacerea fundatiilor pe care masinile au fost fixate:
- vopsirea suprafetelor pentru protectie impotriva agentiilor corozivi;
- probe de functionare in gol si sarcina, reglare si rodaj mecanic;
27

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Cu ocazia efectuarii reparatiilor capital se pot adduce imbunatatiri, modificari si


modernizari pentru a adduce utilajul la nielul celor modern care au un radament superior
(Banu C.1990).
Durata totala de functionare reprezinta perioada de functionare intre doua
reparatii capitale, iar pentru un utilaj nou reprezinta intervalul de timp de la inceperea
exploatarii pana la terminarea primelor reparatiilor capitale.
Ciclul de functionare este dat de orelel de functionare efectiva a utilajelor in
care este inclusa si durata reparatiilor.
Structura ciclului de functionare este rerezentata de succesiunea diferitelor
reparatii in cadrul ciclului de functionare cum ar fi reparatiile curente (RC1 si RC2) si
reparatiile capital (RK).
Durata de functionare intre reparatii reprezinta timpul efectiv de functionare
intre prima si a doua reparative efectuata (Stanila S.2014).
Durata de functionare a unui utilaj intre doua reparatii se determina cu relatia:

T durata de functionare, h;
durata calendaristic a reparatiei capital (RK), h;
durata calendaristica a reparatiei curente de gradul II (RC2), h;
durata calendaristica reparatiei curente de gradul I (RC1), h;
numarul de reparatii curente de gradul 2 dintr-o durata totala de functionare;
m numarul de reparatii curente de gradul 1 dintr-o durata totala de functionare;
r numaul total de reparatii din cadrul duratei toatale de functionare;
Durata reparatiilor in zile calendaristice dupa (Stanila S. 2013):

28

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

d durata in zile de imobilizare pentru repararea utilajului;


A numarul orelor necesare pentru eefectuarea reparatiei;
l numarul muncitoriilor de categoria 5 care lucreaza simultan la executarea reparatiei;
S numarul de schimburi in care lucreaza echipa de reparative;
K numarul de ore pentru planificarea functionarii masinii, care se ia din tabele si are
valori C pentru RC1 si 0,1 A pentru RK.

Capitolul II
MATERIAL SI METODA
2.1. Descrierea firmei la care sa realizat studiul in cauza
Rebrisoreana actioneaza pe piata locala din anul 1996 si s-a remarcat in
domeniul productiei de carne si preparate din carne. Incepand cu anul 2006 unitatea
deschide doua cantine restaurant pentru organizare evenimente. In prezent fabrica a
finalizat un proiect SAPARD, functionand dupa normele legislatiei europene in vigoare.
Produsele cu care s-a facut cunoscuta pe piata sunt produse tradiionale, produse
care se comercializeaza printr-o retea proprie de magazine dar si la nivel local si national
(restaurante si magazine din judet, lanturile supermarketurilor Kaufland, Artima, Auchan
29

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

etc.) In ceea ce priveste partea de catering, aceasta se desfasoara in bucatarii utilate


modern, cu personal calificat.
Unitatea are in dotare autoutiliatare si masini pentru transport si urmeaza
programe de implementare in domniul sigurantei alimentelor, ISSO, HCCP.
Firma este situata in judetul Bistrita-Nasaud, orasul Bistrita, Drumul Cetatii 7A.

Fig.2.1.Localizare
(Sursa https://www.google.ro/maps/place/Rebrioreana)

2.1.2.Informatii financiare
SC Rebrisoreana Transcom SRL este o societate cu capital integral privat, cu
raspundere limitata, infiintata in anul 1994. C.U.I. 6906306, R.C. J/06/1346/1994.
Obiectul principal este Productia si conservarea carnii. Capitalul social
subscris si varsat este de 60.000 lei, partile sociale fiind detinute de 2 asociati in proportie
de 50% fiecare. Societatea utilizeaza un numar mediu de personal de 25 din care 15
persoane direct productive. Activitatea societatii este in proportie de 90% de productie
avand si 5 magazine de desfacere a produselor proprii.
Pentru desfasurarea activitatii societatea detine urmatoarele imobilizari corporale:
-

teren in suprafata de 40 ari pe care este amplasata o hala de productie

centrala termica si atelier in suprafata de 20 ari

utilaje pentru producerea produselor din carne


30

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Capitalul propriu a crescut in 2005 fata de 2004 cu 139 mii lei,de 24 ori mai
mare decat in 2004, datorita majorarii capitalului social. Societatea a realizat in anul 2005
o cifra de afaceri cu 2.528 mii lei mai mare decat in 2004, cresterea fiind de 77%. De
asemenea profitul inregistrat este cu 23 mii lei mai mare. La finele anului societatea a
inregistrat

indicatori

de

solvabilitate

favorabila

(lichiditate

curenta

=1.06)

neinregistrandu-se datorii restante catre furnizori si bugete.


Capacitatea de plata a fost influentata favorabil de viteza de rotatie a clientilor de
6,54 zile. S-a asigurat o rentabilitate a capitalului angajat de 58% si o marja bruta din
vanzari de 1,7%. Societatea e angajata intr-un proiect SAPARD in suma de 600.000 euro
care va conduce la cresterea cantitativa si calitativa a productiei in concordanta cu
cerintele U.E.

2.1.3. Distributia produselor


Printre clientii nostrii se gasesc membri ai retelelor nationale de hypermarketuri
si supermarketuri precum si distribuitori nationali si zonali. Prin flota proprie de vehicule
specializate, distribuim produsele noastre la nivel national lantului de magazine
Kaufland, precum si la nivel judetean. De asemenea, Rebrisoreana dispune de
propriile magazine in orasul Bistrita.
Calitatea produselor se reflecta si in departamentul nostru de distributie, care
datorita logisticii moderne implementate ne permite sa livram produsele cu promptitudine
si mare atentie.

31

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

2.2.Linia de distributie.
(Sursa http://www.rebrisoreana.ro/rebrisoreana.ro/distributie)

2.1.4. Procesul de productie Rebrisoreana


Fabrica Rebrisoreana dispune de o capacitate de productie de 4 tone de carne pe
zi (3.5 tone mezeluri / 0.5 tone carne proaspata). De departe salamurile si carnatii fierti
sau afumati ocupa cel mai important procent in produsele noastre, cu peste 80% din
productia totala. Sunca/specialitati, afumaturile si produsele uscate ocupa 20% din
productia noastra.

32

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

2.3.Produs finit.
(Sursa: original)

2.2. Utilajele folosite in procesul de productie la S.C. Rebrisoreana


S.R.L.
2.2.1. Masina de tocat carne Laska WW130 1G.
Pentru a realiza maruntirea grosiera a carnii societatea comerciala S.C.
Rebrisoreana S.R.L. a achizitionat o masina de tocat carne Laska WW 130 1G.
Utilajul se foloseste pentru tocarea carnii proaspete, a produselor din carne si
carne congelata la -18 C, care anterior a fost rupta in bucati mai mici. Inainte de fiecare
porrnire trebuie sa se asigure ca exista carne in cosul de alimentare deoarece daca masina
functioneaza in gol exista riscul distrugerii ansamblului taietor.

Fig.2.4.Volf Laska WW 130 1G


(Sursa: original)
33

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig.2.5.Melc transportor
(Sursa: original)
Melcul transportor are rolul de a prelua materialul din cuva de alimentare si
impingerea acestuia catre zona de maruntire.

Fig.2.6.Zona de maruntire.
(Sursa: original)

34

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.2.7.Ansamblu taietor
(Sursa: carte tehnica volf Laska WW 130 1G)
Ansamblu taietor este format dintr-un Vorschneider fixat pe ax cu ajutorul unei
piulite special, doua cutite pentru taierea carnii, doua site cu diametrul exterior de 130
mm si cu dimensiunea gaurilor diferita iar la final inelul de stranger care are rolul de a
fixa toate componentele pentru a realiza maruntire.

Fig.2.8.Panou de comanda
(Sursa: original)
Pornirea volfului se face de la panoul de comanda prevazut cu un sistem de
siguranta, pornind doar atunci cand capacul de la aparatul de maruntire este rabatat in jos.
In timpul functionarii trebuie urmrit ca masa de produs sa nu prezinte particule
staine cum ar fi oasele i alte obiecte care ar putea duce la distrugerea suprafeei
interioara a camerei de lucru. Dac n timpul funcionrii mainii apar zgomote sau bti
strine ea trebuie oprit imediat.
Dimensiuni de gabarit:
35

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig.2.9.Vedere frontala si laterala dimensiuni de gabarit


(Sursa: carte tehnica volf WW Laska 130 1G)

Fig.2.10.Vedere de sus amplasare utilaj


(Sursa: carte tehnica volf WW Laska 130 1G)

Tabel.2.1.
Date tehnice
Greutate
(kg)
850

Turatia aparatul de taiere


(rpm)

Turatia melcul de

alimentare (rpm)
270
14
(Sursa: carte tehnica volf WW Laska 130 1g
36

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

2.2.2. Cuterul Laska KU 130.


Cuterul este folosit in obtinerea bradtului de o consistenta fina folosit la
fabricarea semipreparatelor, dispozitivul de taiere fiind proiectat pentru maruntirea fina a
carnii in stare proaspata cat si pentru maruntirea carnii congelate.

Fig.2.11.Cuter Laska KU 130


(Sursa: original)
Ansamblu taietor este format din 6 cutite antrenate de catre un motor electric, si
au rolul de a marunti fin carnea in vederea obtinerii subproduselor. Toate cutitele sunt de
aceeasi dimensiune, fabricate din otel inoxidabil rezistente la coroziune fiind usor de
intretinut si igienizat.

Fig.2.12.Ansamblu taietor
(Sursa: original)

37

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.2.13.Forma cutitelor
(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)

Tabel.2.2.
Utilizarea cutitelor in functie de materialul care urmeaza a fi maruntit
FL
- mezeluri
pasteurizate, crude,
fierte;

FLT
-emulsii extra fine;
-prelucrarea carnii
de vita;

FLR
-pentru mezeluri

FLTH
-emulsii extra

crude;

fine;
-prelucrarea carnii
de vita si produse

-carne cu procent

fierte;

ridicat de proteina;

Dimensiuni de gabarit:

38

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig.2.14.Vedere laterala dimensiuni de gabarit


(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)

Fig.2.15.Vedere frontal dimensiui montaj


(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)

39

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

2.16.Vedere de sus
(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)
Tabel.2.3.
Date tehnice
Greutate
Turatie cutite
(kg)
(rpm)
1710
150-4700
(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)

Turatie cuva
(rpm)
7-14

Capitolul III
REZULTATE SI DISCUTII
3.1. Lucrari de exploatare si intretinere relizate pentru utilajele de
maruntire din sectia de prelucrare primara a carnii la S.C.
Rebrisoreana S.R.L.
3.1.1. Intretinerea tehnica.
Controale periodice de ntreinere i reparaii sunt esen iale pentru func ionarea
perfect a mainii. ntreinere i reparaiile sunt efectuate de catre departamentul de
service LASKA o dat pe an sau dup 1000 de operare ore de funtionare.
40

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Sistemul hidraulic este alctuit din agregate hidraulice, electrovalve, cilindri


hidraulici i conductele hidraulice. Controlul nivelului de uleiului n agregat se face n
fiecare sptmn i se verific conductele i componentele predispuse la scurgeri de ulei.
Presiunea uleiului poate fi testata cu manometru ncorporat prin deschiderea robinetului
din faa manometrului.
Lubrifierea se face regulat n conformitate cu planul de lubrifiere , se
controleaza nivelul uleiului i se face schimbul de ulei (cartea tehnica a utilajelor).
Curele si lanturi trebuie sa fie testate sptmnal, verificarea tensiunii si a uzurilor care
apar in timpul functionarii, i dac este necesar acstea sa fie strnse din nou sau inlocuite.
Dispozitivele electrice trebuie verificate la intervale de 6 luni, punctele de
prindere ale tuturor conexiunilor electrice trebuie verificate la 1 lun dup instalare
pentru fi sigur c acestea sunt fixate n mod corespunztor. Etanrile n cutia de
comutare i componentele electrice ale mainii ar trebui s fie verificate cu regularitate n
vederea detectrii scurgerilor.

3.1.2. Lubrifierea
Pentru ca durata de utilizare a utilajelor de maruntire fina si grosiera de pe linia
tehnologica a firmei S.C. Rebrisoreana S.R.L sa fie cat mai indelungata, lubrifierea
tretuie executata conform manualului de utilizare a utilajului.
Lubrifierea are ca scop reducerea frecarii si uzurii care apare atunci cand doua
corpuri solide aflate in contact au o miscare relativa. Pentru ca piesele aflate in miscare sa
prezinte o durata mai indelungata de functionare, se introduce in zona de contact dintre
piese un material de ungere numit lugrifiant.
Lubrifiantii folositi in exploatarea utilajelor din industria alimentara sunt:
- uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o structur stabil i pot fi
utilizate la viteze mari, la temperaturi ridicate ct i la temperaturi sczute;
- uleiurile sintetice sunt utilizate un conditii de temperatura si presiune ridicata datorita
rezistentei mari de oxidate si descompunere termica;
41

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

- uleiurile vegetale au proprietati de ungere superioara, dar au dezavantajul ca la


temperaturi mai ridicate se descompun sub forma de acizi grasi care corodeaza suprafata
pieselor aflate in miscare;
- unsorile consistente au o bun aderen la suprafeele metalice, ceea ce asigur
meninerea mai persistent a stratului de lubrifiant n cazul funcionrii cu ocuri i n
perioadele de oprire la funcionarea intermitent ; nu necesit etanri complicate, iar
intervalele de nlocuire sunt relativ mari (6 8 luni).

3.1.3. Procedee si dispozitive de ungere


Procedeul si dispozitivele de ungere se realizeaza cu ajutorul gresoarelor si
pompelor manuale, acestea regasindu-se in atelierul de reparatii a firmei.
Ungerea cu unsoare consistent se aplic la:
- maini cu turaii mici sau cnd cantitatea necesar de lubrifiant este redus;
- lagre cu rulmeni;
- lagrele agregatelor care lucreaz n atmosfer liber, n praf (formeaz gulere
protectoare mpotriva ptrunderii diverselor particule);
- unele angrenaje.
Ungerea se realizaza cu ajutorul pompei manuale prezentata in fig.3.2. care se
ataseaza la ungatoarele cu bila fig.3.1. aflate pe corpul utilajului. Dispozitivul de
actionare al pompei este o parghie care prin actionarea acesteia lubrifiantul este fortat sa
patrunda pe orificiu central al ungatorului cu bila sis a ajunga in zona de ungere.

42

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.3.1. Ungatoare cu bila


(Sursa: https://www.hennlich.ro)

Fig.3.2. Pompa manuala de ungere


(Sursa: http://www.sculeauto.com)

3.1.4. Lubrifianti utilizati si zonele de lubrifiere


Pentru a asigura functionarea corecta a masinii de maruntire grosiera Laska
WW130 1G, in tabelul 3.1 sunt amintiti tipurile de lubrifianti utilizati pentru fiecare zona
in urma efectuarii unui plan de mentenanta.
Tabel.3.1.
Zonele de lubrifiere si lubrifianti utilizati la Volf
Zona de lubrifiere

Limitele de

Axul melcului

tempearatura
-30 C-+150

Grupul de actionare

Vascozitatea

1500cSt/40 C Aral Eural Chain 220


Kluberoil 4UH1-1500 Spray
Molykote Multi Oil Spray
Castrol Tribol 1840/32

-50 C-+170

220cSt/40 C

C
Clindru hidraulic

Lubrifianti utilizati

-20 C-+170
43

46cSt/40 C

Spray
Aral Eural Gear 220
Kluberoil 4 UH1-220
Texaco Triton EP 220
Molykote EP Gear Oil 220
BP Energol SHF 32
Aral Vitamin GF 46

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Motor

Texaco Triton EP 46
Molykote Hydraulikoil ISO

-50 C-+120

150cSt/40 C

VG 46
Klubersynth UH1 14-31
Aral Eural Grease EP 2
Perma SF 10
Texaco Discor 8 EP 2 LF
Molykote Grease
Castrol Molub Alloy 823-2
FM

(Sursa: carte tehica utilaj)


In tabelul 3.2. sunt mentionati lubrifiantii utilizati pentru si zonele de lubrifiere a
masinii de maruntire fina Laska KU 130 1G.
Tabel.3.2.
Zonele de lubrifiere si lubrifianti utilizati la Cuter
Zona de lubrifiere

Limitele de

Vascozitatea

Axul cutitelor

tempearatura
-30 C-+150

Lubrifianti utilizati

1500cSt/40 C Aral Eural Chain 220


Kluberoil 4UH1-1500 Spray
Molykote Multi Oil Spray
Castrol Tribol 1840/32

Grupul de actionare al

-50 C-+170

220cSt/40 C

cutitelor si bolului

Cutia de viteze

-20 C-+170

46cSt/40 C

C
Motor

-50 C-+120

150cSt/40 C

Rulmenti

-20C-+120
C
44

100cSt/40 C

Spray
Aral Eural Gear 220
Kluberoil 4 UH1-220
Texaco Triton EP 220
BP Energol SHF 32
Aral Vitamin GF 46
Texaco Triton EP 46
Molykote EP Gear Oil 220
Klubersynth UH1 14-31
Aral Eural Grease EP 2
Texaco Discor 8 EP 2 LF
Castrol Molub Alloy 823-2
FM
Molykote Grease
Perma SO 14

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

(Sursa: carte tehnica utilaj)

3.2. Defectiuni cause si remedieri


Pe durata de exploatare a masinii de maruntire grosier Laska WW 130 1G, pot
aparea unele defectiuni. In tabelul 3.3. sunt trecute cauzele si remedierile defectiunilor
aparute pe durata de exploatare.
Tabel.3.3.
Defectiuni si remedieri la Volf
1. Defectiunile

Cauze

Remedieri

volfului
1) Motorul electric se
incalzeste sau chiar se
opreste

- Este insuficienta puterea


motorului de antrenare;

- Se inlocuieste motorul cu altul


de putere corespunzatoare
capacitatii masinii;

2) Carnea se intoarce
din palnia de
alimentare

- Diametrul melcului de
alimentare este mult prea mic
fata de diametrul carcasei
cilindrice;

- Se verifica diferenta de
diametru care trebuie sa fie de
0,30,4 mm. Daca este prea
mica se incarca spira melcului.

3) Produsul se
blocheaza in cilindru

- Puterea de maruntire a
mecanismului de taiere este mai
mica fata de capacitatea de
impingere a melcului (de tocare)

- Se schimba cutitele si sitele cu


altele foarte ascutite

4) Carnea se sfarama,
se scurge suc celular

- Exista joc intre cutite si site

- Se remonteaza cutitele si
sitele, strangandu-le bine;

- S-a alimentat deodata prea mult


produs sau in bucati foarte mari. - Se alimenteaza produs in
cantitatea si de marimea
corespunzatoare.

- S-au tocit cutitele;


- Sitele si axul melcului in locul
45

- Idem punctul 3;

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

de fixare a cutitului s-au incarcat


cu flaxuri, cartilagii, tendoane
5) Patrunde in zona de - S-a defectat sistemul de ungere
tocare ulei din
sistemul de ungere
6) Se aud zgomote si
lovituri

- Se intrerupe functionarea, se
curata mecanismul de taiere.
- se demonteaza melcul si se
realizeaza etansarea.

- S-au rupt cutitele sau sitele


- In mecanismul de taiere au
patruns corpuri dure
(Sursa: carte tehnica volf Laska WW 130 1G)

In tabelul 3.4. sunt trecute cauzele si remedierile defectiunilor aparute pe durata


de exploatare a masinii de maruntit fin Laska KU 130 1G.
Tabel.3.4.
Defectiuni si remedieri la Cuter
1. Defectiunile
cuterului
1) In functionare se
constata zgomote
anormale in interiorul
cuvei

2) Cuva se roteste
neuniform sau are opriri
de durata mica;

Cauze

Remedieri

- Pot fi datorate uzarii


rulmentilor de la axul
cutitelor putand atinge cuva;

- Se verifica lagarele, rulmentii


uzati se vor inlocui;

- S-au slabit cutitele pe axul


lor;

- Se verifica jocul cutitelor pe


ax si daca este cazul, acestea se
strang pe ax;

- Este posibila existenta unor


corpuri straine in cuva;

- Se verifica, indepartind
corpul dur ce a patruns in cuva;

- Turatia de lucru este mai


mica fata de cea proiectata;

- Se verifica tensiunea la retea;

- Sau curelele de transmisie


sunt slabite;

- Se intind curelele prin


deplasarea saniei pe care se
afla motorul electric;

- Rulmentii sunt deteriorati


si axul nu sta corect in inelul
interior;

- Rulmentii se verifica daca


sunt uzati, se inlocuiesc cu altii
la dimensiunile normle;

3) Tocatura se incalzeste -S-au uzat cutitele;


46

-Se ascut cutitele;

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

- Distanta de motare a
cutitelor fata de perechile
cuvei este necorespunzatoare -Se reduce distanta, prin
apropierea cutitelor la
gardului de maruntire dorit;

Maruntirea este
neuniforma sau
incompleta ;

1,52 mm fata de peretele


cuvei;

4) Desi capacul de
protectie este ridicat,
cutitele continua sa
functioneze ;

- Contactorul pentru
protectia utilajului este
defect si nu a oprit motorul
electric de actionare;

- Se face verificarea, se curata,


se reconditioneaza daca este
cazul conductoarele electrice
de legarea contactorului la
motor;

(Sursa: carte tehnica cuter Laska KU 130)

3.3. Lucrari zilnice si periodice


Asigurarea unei bune functionari si siguranta personalui in timpul exploatarii
este foarte importana, de acea in tabelul 3.5. sunt prezenta lucrarile zilnice si periodice
care se relizeaza la masina de maruntit grosier Laska WW 130 1G.
Tabel.3.5.
Lucrari zilnice si periodice care se efectueaza la Volf
1.Verificarea inainte de pornire si in timpul
functionarii
-dup apsarea tastei " OPRIRE DE URGEN "

zilnic

utilajul trebuie sa execute oprirea de urgenta.


Capacul de protectie:

zilnic

-deschiderea capacului de protecie atunci cnd


masina este in functiune.
-previne masina de a porni atunci cnd capacul de
protecie este deschis .
Flansa lagarului axial:

zilnic

-punerea n funciune a mainii , atunci cnd


47

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

flansa lagarului axial este demontata.


Pozitia pasului:

zilnic

-punerea n funciune a mainii cu pasul pliat n


jos, n pozitie orizontala.
Incarcatorul functioneaza doar atunci cand:

zilnic

-cnd pasul este pliat n sus , n poziie vertical .


-cnd flana lagrului axial este asamblat corect.
-strangerea setului de taiere

inainte de pornire si dupa 30 de ore de

-nurubarea corect a tuturor capacelor mainilor

funtionare,
zilnic

montate pe exterior
2.Ungerea
-punctele de ungere
3.Schimb de ulei
-cutia de viteze
-hidraulic
4.Piese de verificat sau inlocuit
-uzura setului de taiere
-uzura stiftului cutit
-uzura rulmentului de la melcul de alimentare
-capacele masinii
-cureaua de transmitere a miscarii

la fiecare 6 luni
la fiecare 12 luni
zilnic
lunar
lunar
lunar
inainte de pornire si dupa 30 de ore de
functionare, la fiecare 6 luni.
la fiecare 6 luni.
zilnic

-curatirea cutiei de comutare


-dispozitivul de blocare a usii de la dulapul
comutator
-verificarea intregului sistem hidraulic pentru

lunar

prevenirea eventualelor scurgeri de ulei


(Sursa: carte tehnica volf Laska WW 130 1G)

In tabelul 3.6. sunt descries lucrarile zilnice si periodice la masina de maruntit


fin Laska KU 130.
Tabel.3.6.
Lucrari zilnice si periodice care se efectueaza la Cuter
1.Verificarea inainte de pornire si in
48

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

timpul functionarii
-dup apsarea tastei " OPRIRE DE

zilnic

URGEN " utilajul trebuie sa execute


oprirea de urgenta.
-pornirea utilajului se face doar atunci cand

zilnic

capacul de protective este inchis.


-descarcarea materialului se realizeaza

zilnic

numai atunci cand cutitele sun oprite si


capacele de vid si cel de sigurata dechise.
-strangerea cutitelor

inainte de pornire si dupa 30 de ore de


funtionare,
zilnic
zilnic

-arborele de transmisie
-nurubarea corect a tuturor capacelor
mainilor montate pe exterior
2.Ungerea
-punctele de ungere
3.Schimb de ulei
-axul de actionare a bolului
-hidraulic
-pompa de vid
-cutia de viteze
4.Piese de verificat sau inlocuit
-uzura cutitelor
-rulmentul de la aparatul de maruntit
-rulmentul de la cuva
-conditia benzilor de etansare
-cureaua de transmitere a miscarii

zilnic
la fiecare 6 luni
la fiecare 6 luni
lunar
inainte de pornire si dupa 30 de ore de

-curatirea cutiei de comutare


-filtru

functionare, la fiecare 6 luni.


la fiecare 6 luni
inainte de pornire si dupa 30 de ore de

Zilnic, lunar
la fiecare 12 luni
la fiecare 12 luni
la fiecare 12 luni
la fiecare 12 luni

functionare, la fiecare 6 luni.


lunar

-verificarea intregului sistem hidraulic


pentru prevenirea eventualelor scurgeri de
ulei

(Sursa: carte tehnica utilaj)

49

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

3.4. Registru de evidenta a reparatiilor efectuate


In cadrul firmei S.C. Rebrisoreana S.R.L. se tine evidenta tuturor reparatiilor
efectuate de catre personalul de specialitate, pentru a asigura functionarea utilajului in
conditii de siguranta si prelungirea timpului de functionare. In figurile 3.3. si 3.4. sunt
descrise defectiunile de natura electrica sau mecanica, persoana care a efectuat reparatia,
lucrarile efectuate si piesele folosite.

50

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig. 3.3. Registru de evidenta a reparatiilor efectuate


(Sursa: original)

51

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig. 3.4. Registru de evidenta a reparatiilor efectuate


(Sursa: original)

52

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

3.5. Intretinerea si montarea cutitelor


Suprafeele cuitelor i capetele de cuit trebuie s fie curate cu grij , dup
ascuire cuitele cel puin o dat pe sptmn , este necesar ca rugina s fie ndeprtata
i stropite cu o solutie folosita in industria alimtara pentru conservarea acestora.
Orice emulsie rmas pe cuitele sau pe suprafa capului de cuit trebuie s fie
eliminate complet. Chiar i cea mai mic deteriorare a suprafeelor de cuit lustruite ,
datorit unor influene mecanice sau chimice , pot duce la "coroziune" care, la rndul su
poate sa duca la ruperea cuitului.

3.5.1. Ascutirea cutitelor si sitelor la masina de maruntit grosier Laska


WW 130 1G.
Pentru ca ansamblu taietor sa functioneze in parametri optimi si uzura sa fie cat
mai minima, trebuie sa avem in vedere urmatoare:
- montarea corect a cuitelor i sitelor pe axul necului de lucru;
- strngerea corect a ansamblurilor de cuite i site prin intermediul inelului de presare i
al aibei de strngere. La o strngere forat, cuitele freac pe site i se uzeaz, iar la o
strngere slab rmn spaii ntre cuite i site i carnea nu mai este mrunit ci strivit;
- maina nu trebuie lsat s mearg n gol, ntruct se stric mecanismul de tiere.

Fig.3.5. Ansamblu taietor de la masina de maruntit carne Laska WW130 1G


(Sursa: cartea tehnica Laska WW130 1G)
Dupa terminarea procesului de maruntire trebuie efectuat lucrari de rectificare si
ascutire asupra sitelor si cutitelor:
53

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

- pierderea planicitii sitelor, cnd sitele devin concave. Rectificarea sitei se execut pe o
piatr de polizor orizontal. Rectificarea este necesar nu numai pentru nlturarea
concavitii, dar i pentru ascuirea muchiilor orificiilor;
- rotunjirea tiurilor cuitelor datorit uzurii. La ascuirea cuitelor trebuie s se aib n
vedere planicitatea acestora, astfel nct ele s calce perfect pe sit. Dac cuitul nu este
bine ascuit i nu calc perfect pe sit, carnea prins ntre cuit i sit se strivete i se
nfoar pe cuit, fr a mai fi tiat.

3.5.2. Ascutirea cutitelor la masina de maruntit fin Laska KU 130


La exploatarea masinii de maruntit fin Laska KU 130 se realizeaza urmatoarele
operatii:
- cuitele cuterului se ascut de 2 - 3 ori pe zi cu ajutorul unui dispozitiv special (masat);
- odat pe sptmn cuitele se ascut la atelier. Temperatura n timpul ascuirii nu trebuie
s depeasc 180oC, de aceea ele trebuie s se rceasc n ap rece;
- diferena de greutate dintre 2 cuite de pe ax trebuie s fie 2 g;
- distana dintre fundul cuvei i marginea cea mai de jos a cuitelor sub form de secer
trebuie s fie <2 mm (1,5 - 2 mm);
- trebuie verificat permanent micarea n plan a cuvei, deoarece dereglarea palierului
care susine axul cuvei conduce la balansarea cuvei n timpul rotaiei ceea ce favorizeaz
atingerea cuitelor de fundul cuvei;
- cuitele trebuie protejate de un capac care s nu poat fi ridicat n timpul funcionrii
cuterului;
- nu se lucreaz cu obiecte contondente pentru mpingerea materiei prime sub cuite.

54

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Fig.3.6. Cutite masina de maruntit fin Laska KU 130


(Sursa: carte tehnica Laska KU 130)

3.6.Determinarea unor parametrii petru utilajele de maruntire din


sectia de prelucrare primara a carnii din unitatea de productie.
In cazul utilajelor de maruntire fina si grosiera respectiv cuter si volf, s-au
realizat anumite calcule pentru determinarea productivitatii si puterea motorului.

3.6.1. Volf
Productivitatea in funtie de diametrul snecului se calculeaza cu relatia: (Banu C.1990).
[kg/h]
Unde:
coefficient de incarcare al snecului ( = 0,25-0,35);
D dimetrul exterior al snecului, m;
d diametrul axului snecului, m;
n turatia snecului, rot/min;
pasul snecului, m;
densitatea materialului, kg/

.
55

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

In figura 3.3 se prezinta schita snecului de lucru al volfului si dimensiunile principale.

Fig. 3.5. Schita melcului de lucru


(Sursa Cebotarescu I.D. si colab. 1993)
Pentru volful a carei productivitate se determina, se iau urmatoarele valori:
-coeficientul de incarcare:

= 0,25;

-diametrul exterior al melcului: D = 0,0780 m;


-diametrul axului melcului: d = 0,0410 m;
-turatia snecului n = 270 rot/min;
-pasul melcului: p = 0,032 m;
-densitatea materialului:

= 1091 kg/

(0,0780 0,0410) 270 0,032 1091 = 410,66 kg/h.

3.6.2. Cuter
Productivitatea cuterului in functie de volumul cuvei si de durtata ciclului dupa (Banu
C.1990):

(kg/h)
durata ciclului, min; =

;
56

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

timpul de maruntire propriu-zis, 8 min;


timpul de incarcare descarcare, 3 min;
coeficient de umplere a cuvei cu materie prima ( = 0,6 0,8); Se considera
V volumul cuvei, 0,02
densitatea incarcaturi:

= 0,7;

;
= 1050 kg/

= 79,8 kg/h

Puterea instalata la cuter se calculeaza astfel dupa (Banu C.1990):

[kw],
a consumul specific de energie pentru maruntirea stratului din carnede catre un cutit la
o singura rotatie a acestuia: 2200J/
randamentul transmiterii miscarii de la electromotor la axul cutitelor: 0,9;
coeficientul pentru rezerva de putere:

= 1;

coeficientul de pierdere de energie la rotirea talerului de scoatere a pastei din cuva


cuterului
=1,7;
n turatia cutitelor: n = 2500 rot/min;
suprafata sectiunii stratului de carne adus sub cutite,

= 0,018
Z numarul de cutite ale mecanismului de taiere: Z = 6;
volumul incarcaturii: 0,02
;
R raza de rotatie a centrului de greutate a segmentului cu ajutorul cu ajutoarul careia se
formeaza cuva R = 0,175m;
Unde R este raza de rotatie a centrului de greutate a segmentului cu ajutorul caruia se
formeaza cuva, m.
Raza R se considera conform figurii 3.4.
57

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Fig. 3.6. Cuva cuter


(Sursa Cebotarescu I.D. si colab. 1993 )

Se considera:
D diamentrul cuvei este D = 70 cm = 0,7 m.
= 0,175 m.

In urma calculelor efectuate puterea cuterului este:

= 6,47 kw

58

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

3.7. Igienizarea pe durata perioadei de exploatare a utilajelor de


maruntire de la societatea S.C. Rebrisoreana S.R.L.
Folosirea raional a utilajelor i instalaiilor depinde, n mare msur, de modul
cum se asigur curirea lui i, n cazul industriei alimentare, de modul cum se asigur
dezinfectarea.
In mod deosebit, n sectoarele cu procese biochimice, curirea i dezinfectarea
reprezint cheia succesului n obinerea unor produse de calitate superioar. Prin
curirea zilnic a utilajului se nltur depunerea materialelor, a substanelor corozive i
se prelungete durata de funcionare a utilajului. La utilajele clin industria alimentar se
impune curirea utilajului dup fiecare oprire Sau dup fiecare arj de produs.

3.7.1. Modul de curatire.


Utilajele folosite n industria alimentara necesit pentru o bun ntreinere i o
perfect stare de curenie pentru a se evita infectarea, ca urmare a transmiterii
mirosurilor grele ce se produc in cazul unor splri insuficiente.
Curirea utilajelor se asigur prin trei operaii: degresarea, dezinfectarea i prevenirea
ruginii.

3.7.2. Degresarea si indepartarea grasimilor.


Se execut prin :
acionare mecanic (de frecare), operaie ce const n ndeprtarea grsimii
depus pe utilaj, prin splare sau desprindere cu ajutorul unor materiale adecvate ;
acionare chimi (cu

acionare chimic (cu ajutorul unei substane chimice)

operaie ce necesit o atenie deosebit, deoarece nlesnete corodarea utilajelor ;


prin combinarea celor dou procedee.
3.7.3. Dezinfectarea si sterilizarea.
Este aciunea prin care se urmrete decontaminarea mediului de germeni
patogeni i potenial patogeni.
59

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Dezinfecia nu trebuie considerat un nlocuitor al splrii i n consecin trebuie


efectuat numai dup splarea perfect a suprafeelor, deoarece orice reziduuri de
substane organice prezente reduc eficacitatea germicid a dezinfectantului.
ntr-o unitate care produce alimente, la stabilirea necesitilor de dezinfecie se
vor lua n considerare urmtoarele:
- microflora care trebuie distrus (sporulat sau nu, bacterii drojdii, mucegaiuri);
- agentul dezinfectant utilizat (fizic sau chimic);
- temperatura i durata aplicrii;
- modul de splare al suprafeelor i caracteristicile acestora;
- rezultatul urmrit.

3.7.4. Prevenirea aparitie ruginei pe suprafetele organelor de lucru


Se asigur prin curirea i ungerea suprafeelor expuse la rugin. Splarea
utilajelor, ct i a pieselor, se execut prin urmtoarele procedee :
- n camere de splare special amenajate, unde este introdus suban-samblul i este splat
cu jet de ap sub presiune ;
- cu jet de ap sub nalt presiune, care se realizeaz cu pompe avind o presiune de 20
30 bar ;
- cu jet de ap de joas presiune, prin racordarea furtunului de ap la reeaua
ntreprinderii;
- manual, cu racheta i perii, cind utilajul are impuriti uscate.

60

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

Petri Florin Emilian

Capitolul IV
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Pe parcursul desfasurarii proiectului de diploma impreuna cu personalul de
specialitate am stabilit un plan de intretinere si reparare a utilajelor pentru maruntirea
grosiera si fina a carnii, din cadrul intreprinderii SC.Rebrisoreana.SRL.
In cadrul acestui proiect am participat la lucarile de intretinere si reparatii cat si
igienizarea lor, acestea fiind masina de maruntit grosier Laska WW 130 1G, si masina de
maruntit fin Laka KU 130.
In plus am insistat asupra verificarilor zilnice si periodice, zonele de lubrifiere,
uleiurile minerale folosite cat si dispozitivele si procedeele de ungere.
Am determinat productivitatea si consumul de energie a utilajelor de pe linia
tehnologica de maruntire a carnii. In urma calculelor efectuate, capacitatea de lucru a
volfului cu turatia aparatului de taiere de 270 rot/min, am obtinut 410,66 kg/h.
Calculele efectuate pentru cuter, au aratat ca pentru a marunti 79,8 kg/h, la
turatia cutitelor de 2500 ret/min avem nevoie de o putere instalata de 6,47 Kw.
In urma studiului efectuat la SC.Rebrisoreana.SRL, asupra utilajelor de
maruntire se pot insusi urmatoarele recomandari:
-

efectuarea reparatiilor si intretinere corespunzator fiselor furnizate de catre firma


constructoare a utilajelor;

realizarea schimburilor de ulei, lubrifierea cu unsoare consistenta si tipurile de ulei


mentionate in fisa tehnica a utilajului;

exploatarea utilajelor din dotare de pe linia tehnologica de catre personal calificat;

61

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

BIBLIOGRAFIE
1. Banu C., Exploatarea , intretinerea si repararea utilajelor din industria carnii,
Editura Tehnica, Bucuresti 1990;
2. Banu C. s.a., Tehnoogia carnii si a subproduselor pentru ingineri si subingineri,
EDP Bucuresti, 1980;
3. Banu C., s.a., Tratat de inginerie alimentara, vol. I si vol. II, Editura AGIR,
Bucuresti, 2010.
4. Bond, Fred C. (1961), Crushing and grinding calculations, Part I-II;
5. Cebotarescu I.D., Ganea G., Marin A., Paraschiv D., Repararea si intretinerea
utilajelor din industria alimentara, Editura Universitas, Chisinau, 1993;
6. Fidel T. Handbook of meat processing, 2006;
7. Georgescu N., Grisan E., Intretinerea si repararea utilajelor din industria
alimentara EDP Bucuresti, 1963;
8. Gherman V., Utilaje in industria alimentara, Editura Sincron, Cluj Napoca, 1997;
9. Gherman V., Stanila S., Utilaje in industria alimentara support curs ID, partea Ia si a II-a, USAMV, Cluj-Napoca, 2004;
10. Ioancea L., Dinache P., Popescu G., Rotar I. Masini, utilaje si instalatii in
industria alimentara. Bucuresti, Editura Ceres, 1986;
11. Leo M., Fidel T., Advanced technologies for meat processing 2010;
12. Shai B., The science of Poultry and meat preocessing, 2015;
13. Stancu M., Moldovan M., Exploatarea si intretinerea utilajului in industria carnii.
Bucuresti, Editura Tehnica, 1968;
14. Stanila S., Exploatarea utilajelor din industria alimentara, Editura Academicpres,
a. Cluj-Napoca 2014;
15. Stanila S., Utilaje in industria alimentara, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2013;
16. ***http://www.fao.org/docrep/t0562e/t0562e02.htm ;

62

Petri Florin Emilian

Cercetari privind exploatarea si intretinerea utilajelor


pentru
prelucrarea primara a carnii de la societatea S.C. Rebroreana S.R.L.

17. ***https://www.hennlich.ro/produse/gresare-componente-pentru-lubrifierenipluri-de-ungere-298/ungator-cu-bila.html;
18. ***http://www.sculeauto.com/detaliiproduse.php?id=916;

63