Sunteți pe pagina 1din 17

TEMA 1: Notiuni generale privind

Dreptu Civil
1. Notiunea Dreptului Civil
Dreptul civil ca ramura de dret se
deosebeste de celelalte ramuri
de drept prin obiectu si metoda
de reglementare.
Dreptul Civil ramura de drept
care reglementeaza relatiile
patrimoniale si relatii personalnepatrimoniale in care partile se
afla pe pozitie de egalitate
juridical.
2. Obiectuu si metoda de
reglementare a Dr.Civil
Obiect de reglementare cercul
relatiilor sociale care sint
reglementate de o ramura de
drept.
Dr.Civil reglementeaza 2
categorii de relatii sociale:
a) relatii patrimoniale acele
relatii sociale care au continut
economic si sint exprimate in
bani. Ex: vinzare cumparare.
b) relatii nepatrimoniale
sint acele relatii sociale care nu
au un continut economic si nu pot
fi exprimate in bani dar care se
refera la:
Integritatea fizica si morala a
persoanei (dreptu la viata,
sanatate, onoare, demnitate)
Identificarea persoanei (dreptu la
nume, prenume, domiciliu, stare
civila)
Creatia intelectuala (dreptu de
autor, de inovator)
Relatiile nepatrimoniale se
clasifica:

a) nepatrimoniale legate
de cele patrimoniale au
caracter nepatrimonial dar care
produc consecinte patrimoniale.
b) nepatrimoniale nelegate de
cele patrimoniale au caracter
nepatrimonial si produc
consecinte nepatrimoniale.
Metode de
reglementare totalitatea
mijloacelor juridice intrebuintate
de catre stat la reglementarea
unor raporturi speciale.
Participantii la raporturile juridice
se afla pe pozitie de egalitate
jurdica.

3. Principiile Dr.Civil
Principii ale dreptului civil
idei in conformitate cu care se
reglementeaza relatiile sociale si
care stau la baza activitatii
juridice.
Sint 2 categorii de principia:
Principii fundamentale a
dreptului idei de baza ce se
regasesc in intreaga legislatie a
R.M (principiu democrariei,
egalitatii in fata legii, legalitatii,
separatiei puterilor)
Principiile dreptului civil:
principiu inviolabilitatii
proprietatii.Dreptu de

proprietate este unic avind ca


titular persoane fizice si juridice.
Principiu libertatii
contractuale. Subiectii dreptului
civil pot sasi aaleaga singuri
persoanele cu care sa incheie
acte juridice civile.
Principiu inadmisibilitatii
imixtiunii in afacerile
private.Statul si organelle lui nu
pot sa intervina inn afacerile
private decit doar in cazuri si in
conditiile prevazute de lege.
Principiu egalitatii in fata legii
civile
Principiu exercitarii cu bunacredinta a drepturilor.

TEMA 2: Izvoarele Dr.Civil


1. Notiunea si clasificarea
Dr.Civil
Notiunea de izvor de drept ar2
sensuri:
a) In sens material prin izvor
de drept intelegem conditiile
vei material care direct sau
indirect genereaza norme de

drept in general si de drept civil in


special
b) In sens formal prin izvor de
drept intelegem forma de
exprimare a normelor juridice.
(legile, decretele prezidentiale,
hotar. Guvernului etc)
Caracteristica a
principalelor izvoare de
drept:
a) Legile sunt izvoare de drept
civil in masura in care
reglementeaza relatii juridice
civile: Constitutia R.M, Codul Civil
al R.M
b) Hotaririle Guvernului
trebuie sa corespunda
urmatoarelor rigori:
- sa fie emise in baza legii
- sa nu contina dispozitii
contrar legii in baza careia a fost
emisa
- sa nu contina dispozitii
contrare altor acte normative
subordinate legii dar care au o
forta juridical superioara.
c) Decretele Presedintelui
R.M constituie izvoare de drept
civil in masura in care
reglementeaza relatii juridice
civile
d) Uzantele norme de
conduita care disi este
neconsfiintata de legisatie este
general recunoscuta si aplicata
pe parcursul unei perioade
indelungate intron anumit
domeniul al raporturilor juridice.
2. Actiunile legii civile in
timp

In vigoare a legii: - la data


publicarii in Monitoru Oficial
- la
data prevazuta in textu ei
Iesirea din vigoare a legii civile: a)
a ajuns la termen
b) este consumata
c) este declarata nula prin
hotarire definitive a instantei
competente
d) abrogare
Abrogarea desfiintarea unui
act normativ pentru viitor.
Abrogarea poate fi: a) expresa
- abrogarea expresa directa
- este atunci cind intron act
normative se nominalizeaza actul
normative sau dispozitii ale lui
care se abroga
- abrogarea expresa
indirecta - este atunci cind noul
act normative se limiteaza la
mentiunea ca dispozitiile contrare
se abroga, fara a nominalize in
mod direct actul normative care
se abroga
b) tacita este atunci
cind legea noua nu abroga in mod
expres legea sau dispozitiile ei,
dar contine dispozitii care deroga
de la vechea reglementare.
Principiile aplicarii legi civile
in timp:
a) Principiu
neretroactivitatii.
Retroactivitatea este admisa daca
in legea noua aceast se prevede
expres
b) Principiu aplicarii
immediate a legii civile noi.
Aplicarea legii civile vechi este
admisa daca in legea noua
aceast se prevede expres

3. Actiunea legiic ivile in


spatiu
Legea civila actioneaza pe
intreg teeritoriu statului.
Aplicarea legii civile in spatiu
depinde de competenta
organullui care o adopta. Astfel
Constitutia, legile si celelalte acte
normative emise de autoritatile
publice central se aplica pe intreg
teritoriu statulu, iar actele
normative emise de organelle
locale se aplica numai pe teritoriu
unitatii administrative-teritoriale
respective.
Exista si exceptii. Ele privesc
imunittaeta diplomatiei, statutul
juridic al consulilor, regimul
specific al unor categorii de
straini.
4. Actiunea legii civile
asupra persoanelor.
Normele civile se adreseaza
oamenilor, priviti individual
(persoane fizice) sau colectivelor
de oameni (persoane juridice).
Legea civila se aplica tuturor
persoanelor fizice in mod egal,
indiferent de rasa, sex,
nationalitate.
Din punct de vederea a
subiectelor legile civile pot fi:
a) legi civile cu vocative
generala de aplicare (atit pers.
Fizice cit si jurudice) ex: Codu
Civil.
b) legi civile cu vocatia
aplicarii numai persoanelor fizice.
Ex: Codu Familiei
c) legi civile cu vocatia
aplicarii numai persoanelor
juridice. Ex: Legea cu privire la
Societatile pe Actiuni.

Legea civila se aplica in egala


masura tuturor persoanelor fizice
sau juridice insa sint unele acte
normative care se aplica numai
unor categorii de persoane. Ex:
Legea cu privire la protectia
consumatorului care se aplica
doar consumatorilor si agentilor
economici.
5. Interpretarea legii civile
Interpretarea legii civile
operatiunea logico-rationala de
lamurire, explicare a continutului
si sensului normelor de drept
civil, in scopul justei lor aplicari,
prin corecta incadrare a diferitelor
situatii din viata practic in
ipotezele ce le contin.
A. Interpretarea legii
civile in functie de subiectul
care interpreteaza legea
civila:
a) interpretarea
autentica in cazu in care
sensul normei este lamurit de
organul emitent al normei.
b) interpretarea legala
are loc cind o anumita autoritate
este imputernicita sa interpreteze
actele legislative.
c) interpretarea
judecatoreasca cind norma
este interpretata de instant de
judecata.
d) interpretarea
stiintifica atunci cind sensul
normei civile este lamurita de
cater savantii din literature de
specialitate.
B. Interpretarea legiic
ivile in functie de rezultatul
interpretarii:

a) Interpretara literara
care nu adduce nimic nou ci doar
intarste textul legii
b) Interpretrea
extensive intervine atunci cind
continutul normei este mai larg
decit formularea ei textuala
c) Interpretarea
restrictiva intervine atunci
icnd continutul normei civile este
mai restrins decit formularea ei
textuala.
D. Interpretara legii civile
in functie de metoda de
interpretare:
a) Interpretara
gramaticala presupune analiz
dispozitiilor legale pornind de la
regulile gramaticale.
b) Inerpretarea logica
se fce pe baza unor reguli
rationale sau a argumentelor.
c) Interpretarea
sistematica detarminarea
sensului unei norme juridice civile
in functie de locul pe care il ocupa
in cadru actului din care face
parte.
d) Interpretarea istorica
consta in stabilirea sensului unei
dispozitii legale in functie de
scopul urmarit de legiuitor intr-un
context istoric.
TEMA 3: Raportu juridic civil
1. Notiunea si caracterele
jurudice ale raportului juridic
civil
Raportu juridic civil o
relatie sociala reglementata de
norme juridice civile.

Caracteristicile:
a) caracter social
inseamna ca raporturile juridice
constituie o parte component a
raporturilor sociale care pot lua
nastere doar in cadru societatii si
doar intre finite umane.
b) caracteru volitional
ele sin reglementate de norme
juridice civile iar acestea sint
adoptate sau sanctionate de catre
stat. Raporturile juridice civile
reflecta vointa statului.
c) caracteru ideologic ele
pina a lua nastere trec prin vointa
si constiinta umana si astfel
reprezinta rezultatul constiintei
acestora.
d) caracteru egalitatii
partilor partile se afla pe
pozitie de egalitate juridical.
2. Subiectele raportului
juridic civil.
Subiece a raportului juridic
civil sint persoanele care
participa in raporturile juridice
civile in calitate de titular de
drepturi si obligatii civile
Subiectele dreptului civil sint
finite umane private individual
(persoane fizice) sau organizate
in colectiv (persoane juridice).
Pentru ca ele sa poata intra in
asemenea raporturi este necesar
ca acestea sa dispuna de
capacitate juridica. Ea include
2 elemente:
Capacitatea de folosinta
aptitudinea persoanei de a avea
drepturi si obligatii.
Capacitatea de exercitiu
aptitudinea persoanei de asi
aplica drepturi si isi asuma

obligatii prin incheierea


raporturilor juridice civile.
Raporturile juridice iau nastere
intre cel putin 2 subiecte:
a) Subiectul activ titular
de drepturi
b) Subiect pasiv titular
de obligatii
3. Obiectul raportului
juridic civil
Sint mai multe opinii in privinta
obiectului raportului juridic civil.
a) In prima opinie obiectu
raportului juridic civil il constituie
bunurile cu privire la care partile
intra in raporturi juridice. Ex: o
casa, un automobile.
b) In a 2 opinie obiectu
raportului juridic civil il constituie
conduita partilor raportului juridic
civil exprimata prin actiuni sau
inactiuni. Ex: vinzareacumpararea, transportu etc.
4. Continutul raportului
juridic civil.
Continutu raporului juridic
civil totalitatea de drepturi si
obligatii civile pe care le au
participantii la raporturile juridice
civile.
Dreptul subiectiv civil
posibilitatea reunoscuta de
normele dreptului oviectiv
subiectului sctiv de a avea in
limitele determinate de lege o
anumita conduit si de a pretinde
subiectului pasiv sa aiba o
coduita corespunzatoare, adica sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva
in caz de nevoie putind apela la
forta de constringere a statului.
Ele se clasifica in:

A) drepturi absolute acele


drepturi subiective civile care
produce efecte fata de toate
persoanele in cadru unui raport
juridic civil stability intre titularul
sau ca subiect activ determinat si
toate celelalte persoane ca
subiecte passive nedeterminate.
Ex: dreptu de proprietate
Caracteristici: - numai titularii
lor sint determinati ca subiecte
active iar subiectele passive sint
persoane nedeterminate.
- drepturile absolute sint
opozabile tuturor
Drepturile absolute se clasifica
in:
a) drepturi reale acel drept
subiectiv civil in virtutea caruia
tituarul sau poate sa-si exercite
atributele asupra unui bun
determinat in mod direct si
mnemijlocit fara a fi necesara
interventia unei alte persoane.
Caracteristici: bunul cu privire la care ia nastere
dreptul real este totdeauna
determinat
- numarul drepturilor reale
este totdeauna expres si
ehshaustiv prevazut de lege
b) drepturi nepatrimoniale
B. drepturi relative
drepturile subictive civile in
temeiul carora titularul sau in
calitate de subiect active
determinat poate pretinde de la
subiectul pasiv deasemeni
deerminat sa aiba o anumita
conduit, adica sa dea, sa faca,
sau sa nu faca ceva. Ex: vinzareacumpararea
Caracteristici:

- atit subiectul activ, cit sic el


pasiv sint persoane determinate
- drepturile relative nu sint
limitate la numar
- drepturile relative sint
opozabile doar subiectului pasiv
Obligatia civila consta in
indatorirea subiectului pasiv de a
avea o anumita conduita fata de
subiectul activ, conduit care
poatate fi asigurata in caz de
necessitate prin forta de
constringere a statului.Ele se
clasifica in: a) obligatia de a da
b) obligatia de a face
c) obligatia de a nu face
TEMA 4: Obiectele raportului
juridic civil
1. Notiunea si clasificarea
obiectelor raportului juridic
civil
Obiectele raportului
juridic civil sint actiunile sau
inactunile partilor si ca obiect
material bunurile spre care sunt
indreptate actiunile sau
inactiunile partilor.
Obiectele raportului juridic civil
se clasifica in:
a) Obiecte patrimoniale
(bunurile, banii is titlurile de
valoare, serviciile)
b) Obiecte nepatrimoniale
(rezultatele activitatii
intelectuale, drepturile personalnepatrimoniale)
2. Notiunea si clasificarea
bunurilor

In Codul Civil se utilizeaza atit


notiunea de bun cit si de
lucru, insa acestea nu sint
identice.Lucrurile sint obiectele in
raport cu care pot exista drepturi
si obligatii civile dar notiunea de
bun este mai larga decit cea
de lucru deoarece in ea intra
atit lucrurile susceptibile
aproprierii individuale sau
collective cit si drepturile
patrimoniale.
Clasificarea bunurilor:
1) n functie de natura lor:
a) mobile - sunt acelea care
nu au o asezare fixa si se pot
muta dintr-un loc n altul. Ex:
camion, remorca
b) imobile - sunt acelea
care au o asezare fixa si nu se pot
muta dintr-un loc n altul. Ex:o
cladire, un teren.
2) n functie de regimul
circulatiei lor juridice:
a) bunuri aflate n
circuitul civil - acele bunuri care
pot forma obiectul actelor juridice
civile
b) bunuri scoase din
circuitul civil - acele bunuri care
nu pot forma obiectul actelor
juridice civile.
3) n functie de modul n care
sunt dererminate:
a) bunuri individual
determinate bunurile care se
individualizeaza prin nsusiri
proprii, speciale doar lor (tablouri,
sculpturi)
b) bunuri determinate
generic - acele bunuri care se
individualizeaza prin numar,
greutate, sau alta masura, adica
prin caracterele comune

categoriei din care fac parte


(automobile, cartile etc)
4) Dupa utilitatea lor:
a) bunuri fungibile - acele
bunuri care se pot nlocui unele
cu altele pentru executarea unei
obligatii. (bunuri generice)
b) bunuri nefungibile bunuri care nu se pot nlocui cu
altele n executarea unei obligatii.
(bunuri certe)
5) Dupa felul in care bunurile
implica consumarea
substantei lor:
a) bunuri consumptibile
acele bunuri care isi consuma
subsatanta la prima intrebuintare
a lor. (produse alimentare,
petroliere)
b) bunuri
neconsumptibile acele bunuri
a caror folosinta nu implica
consumarea substantei lor.
(terenurile, constructiile)
6) Dupa cum sunt sau nu
producatoare de fructe:
a) bunuri frugifere acele
bunuri care in mod periodic si
fara asi consuma substanta
produc alte bunuri numite fructe.
Fructele se impart in:
- fructe naturale - acelea
produse fara interventia omului
(fructe din flora spontana)
- fructele industriale - acele
produse ca urmare a activitatii
omului (recoltele si plantatiile)
- fructele civile - acelea
obtinute ca urmare a folosirii
bunului (chiriile, dobnzile,
arendele)
b) bunuri nefrugifere
acele bunuri care nu produc
fructe

7) n functie de posibilitatea
mpartirii lor fara sa-si
schimbe destinatia
a) bunuri divizibile - acel
bun care poate fi mpartit fara a-si
schimba destinatia economica (o
cantitate de 10 litri de vin poate fi
mpartita n 10 sticle de cte un
lutru.)
b) bunuri indivizibile acel bun care nu poate fi mpartit,
fara a-si schimba astfel destinatia
economica (un animal, un costum
de haine)
8) n functie de corelatia
dintre ele:
a) bunuri principale - sunt
acelea care se folosesc n mod
independent, fara a fi destinate
sa foloseasca la ntrebuintarea
altui bun.
b) bunuri accesorii - sunt
acelea destinate sa serveasca la
ntrebuintarea altui bun, principal
(antena pentru televizor)
9) n functie de modul lor de
percepere
a) corporale - acele bunuri
care au o existenta materiala,
fiind perceptibile simturilor
omului (majoritatea bunurilor)
b) incorporale - acele
bunuri care nu au o existenta
materiala, nu pot fi percepute cu
ajutorul simturilor (drepturile
patrimoniale)
3. Banii si titlurile de
valoare
Titlurile de valoare
documente banesti care atesta un
drept patrimonial sau un raport
de imprumut si care prevede de
regula plata beneficiului in forma

de dividente sau procente precum


si posibilitatea transmiterii catre
alte parsoane a drepturilor
nascute din aceste documente.
Caracteristici:
a) se emit in forma stabilita de
lege
b) sunt materealizate atunci
cind sint intocmite in scris si
poseda anumite elemente de
protective sau nematerializate
atunci cind exista prin inscriere
pe un anumit cont electronic.
c) pot fi transmise de la o
persoana la alta si odata cu acest
fapt se transmit si drepturile ce
decurg din acest titlu.
Titlurile de valoare se
clasifica:
a) Titlu de valoare la
purtator sunt acele titluri in
care nu este indicat numele
titularului iar dreptu de
proprietate se transmite prin
simpla lui iminare.
b) Titlu de valoare
nominative acele care include
in continutul lor numele precis al
detinatorului lor.
c) Titlu de valoare la ordin
sunt acele titluri de valoare care
contin mentiunea ca au fost
emise la ordinul unei personae si
pot fi transmise unei alte
personae printr-o mentiune
numita gir.
Cele mai importante titluri de
valoare sint: actiunile, obligatiile
si cambiile.

S-ar putea să vă placă și