1

CAPITOLUL 1
1.1. Caracterizarea transmisiei mecanice
Transmisia mecanica este un ansamblu tehnic ce are in compunere
mai multe organe de masini simple, compuse sau complexe organizate in
diferite variante constructive, cu rolul principal de a transmite energia
mecanica prin transformarea miscarii si a momentului de rasucire transmis.
Transmisia mecanica este formata din motorul electric (ME),
tranmisia prin curele trapezoidale (TCT), reductorul cu roti dintate (R),
cuplajul elastic (CE) si masina de lucru (ML).
Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de
energie mecanica intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale
unui lant cinematic, fara a avea posibilitatea modificarii legii de miscare.
Pe langa functia importanta de transmitere a miscarii si a momentului
de torsiune, cuplajele mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a
miscarii; compensare a erorilor de executie si montaj; amortizare a socurilor
si vibratiilor; limitare a unor parametrii functionali.
Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente
intermediare elastice este aceea ca au in compunere un element elastic
(metalic sau nemetalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare
al cuplajului. Ele sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor
cu abateri de la pozitia reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul
pricipal al cuplajelor elastice consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si
atenuarea socurilor torsionale prin acumularea elastica temporara a lucrului
mecanic si redarea acestuia sistemului prin revenirea treptata a elementului
elastic la forma si pozitia inititala. Cuplajul este privit ca un element elastic
cu amortizare interpus intre masina motoare si masina de lucru. Rigiditatea
cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune in functie de unghiul
de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta momentului
de torsiune de viteza de deformare.
Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si
angrenaj, este mecanismul format din doua sau mai multe roti dintate aflate
in angrenare. Angrenajul asigura, datorita danturii rotilor, o transmitere prin
forma si cu raport de transmitere constant a miscariii de rotatie si a
momentului de torsiune intre doi arbori necoaxiali, realizandu-se in general
o modificare a momentului de torsiune si a turatiei.

Angrenajele sunt cele mai folostite transmisii mecanice datorita

avantajelor semnificative pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare,
randament ridicat, gabarit redus. Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele:
tehnologie complicata, cost mare, zgomot si vibratii in functionare.
Angrenajul cilindric exterior cu dinti inclinati este un angernaj ce se
compune din doua roti cilindrie cu dantura exterioara inclinata. Cele doua
roti cilindrice cu dinti inclinati au unghiul de inclinare de divizare al dintelui
fata de axa rotii de aceeasi valoare, dar cu sens de inclinare invers.
La angrenajul cu dinti inclinati angrenarea incepe la un colt al
piciorului rotii motoare ca apoi linia de contact, care este inclinata cu un
unghi de inclinare sa creasca in deplasare spre varful dintelui. Dupa o
valoare maxima, scade iar, si in final, iesirea din angrenare se porduce la un
colt al capatului dintelui. Se produce astfel o intare si iesire treptata din
angrenare.
La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt
flancurile laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o
incarcare pe arbori mai mica. Aceste avantaje apar pe seama cresterii
aparente a coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile pentru
raportul h/D si alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru
influentaza negativ durabilitatea.
Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se
intalnesc si transmisii semi-incrucisate sau incrucisate.
Cureaua trapeoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de
bumbac sau snururi din fire de cord, ca element de rezistenta la uzura.
Puterea la masina de lucru PML= 4 kW
Turatia la masina de lucru nML= 1500 rot/min
Transmitere prin curele trapezoidale iC
Transmitere prin reductor cu roti dintate iR
iC 2.24
iR 3.55

CAPITOLUL 2

TM este compusa din doua elemente cinematice care realizeaza

reducerea turatiei si cresterea momentului de rasucire.
Fiecare element component este caracterizat printr-un raport de
transmitere:
Transmitere prin curele trapezoidale iC

Transmitere prin reductor cu roti dintate iR

iC 2.24
iR 3.55

2.2. Calculul puterii necesare la motorul electric si alegerea

motorului electric
Puterea necesara la motorul electric se determina din ecuatia de bilant
energetic al transmisiei mecanice.
Se identifica cuplele cinematice cu frecare prin care se pierde energie
si cu care se determina randamentul total al TM.
tot TC r2 a

Valorile randamentelor partiale se determina din tabele

a 0.99 r 0.995

inchisa

tot 0.99 0.995 2 0.97 0.9507

a 0.95 TC 0.97

deschisa

Puterea mecanica la motorul electric se determina din ecuatia de bilant

energetic a transmisiei mecanice.
PME

PfTM
(tot)

PME PML Pf

PML
P

ML
; tot P
ME

1 tot
tot

Pf PME PML PME (1 tot ) PML

PnecME

PML
37

38.92 KW
tot
0.9507

PCI c s PnecME 48.65 KW

c s 1.25

- factor de suprasarcina ce ia in considerare caracteristicile masinii

motoare si cea de lucru.
Pentru transmisii ale MU actionate de ME se recomanda
cs

c s 1.25

Alegerea ME se face in functie de

PCI

cu respectarea conditiei:

PME PCI

Se merge in tabel
PME 5 KW
nI 1460rpm
tip : ASA.200 M 2
PCI 5.5 KW

extras de ME.

2.3. Calculul turatiei

Se determina cu relatiile:
n I 1460rpm
n II

n I 1460

1042.86rpm
ic
1.4

n III

n II 1042.86

331.07 rpm
i12
3.15

i12 i R
n IV n III

2.4. Calculul puterilor

Acestea se determina din analiza energetica a transmisiei la nivelul fiecarui
arbore
PCI 48.65KW
PII PCI TC r 48.65 0.97 0.995 46.95KW
PIII PII a r 46.95 0.99 0.995 46.25 KW
PIV PIII 46.25 KW

2.5. Calculul momentului de rasucire

Momentul de rasucire se determina cu relatia:
M Tj

30
48.65
10 6
318200 Nmm

1460
30
46.95

10 6
429913.4 Nmm

1042.86
30
46.25

10 6
1334022.9 Nmm

331.07

M T1
MT2
MT3

Pj
30
10 6

nj

2.6. Predimensionarea si alegerea dimensiunilor capetelor

arborilor
Predimensionarea se face din conditia de rezistenta admisibila la
rasucire
at 20...25MPa
dj 3

16 M tj

at

j II , III

Alegerea dimensiunilor capetelor arborilor se face in functie de

momentul de torsiune nominal transmis cu respectarea conditiei:
( M tn )trans M tx

( x II , III )

d1 3

16 318200
43.27 mm
20

d2 3

16 429913.4
47.84mm
20

d3 3

16 1334022.9
69.78mm
20

Arbore
I

Mtx/1000
[Nm]
-

(Mtn)trans
[Nm]
-

dca
[mm]
60

Lca [mm]
Scurta
Lunga
105
140

II

429.91

450

48

82

110

III

1334.02

1700

70

105

140

Abaterile

Toleranta

+0.030
+0.011
+0.018
+0.002
+0.030
+0.011

m6
k6
m6

CAPITOLUL 3
Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
Proiecterea TCT este reglementata prin norme de firma sau standarde
nationale si comporta urmatoarele etape:
1) Date de proiectare
PCI c s PnecME 48.65 KW
n I 1460rpm
i c 1 .4

2) Alegerea profilului curelei

Profilul CT este dependent de turatie si putere si se alege din
diagrame
D p1 250
Profilul CT f (n I , PCI ) profil _ SPA
CT curea trapezoidala

Din STAS 7192-83 se aleg elementele geometrice ale sectiunii

curelei trapezoidale:

Tipul
curelei

SPB

Dimens
caracteristice
ale sectiunii lp
xh
14.0 x 13

a
[mm]

hh
[mm]

bmax
[mm]

130.5

3.5

401

Lungimi
primitive Lp
De la
1250

Pana la
8000

Dp min
[mm]

Sectiunea
curelei Ac
[mm2]

180

150

3) Alegerea puterii transmisa de o curea si diametrul primitiv al rotii

conducatoare
Se foloseste puterea ipotetica transmisa de o curea:
P0*

1.4 PCI
11.35 KW
6

Pentru fiecare se cunosc:

Pr ofil _ SPB
P0* 11.35 KW
ic 1.4
n I 1460rpm

Din STAS 1163-67 rezulta:

P0 12.88KW
D p1 224mm

4) Calculul diametrului primitiv al rotii conduse:

D *p 2 D p1 ic (1 ) 224 1.4 (1 0.03) 304.19mm

3%
D *p 2 304.19mm

Rezulta:

D p 2 320mm

5) Stabilirea distantei dintre axe

Distanta dintre axe se impune in limitele:
0.75 ( D p1 D p 2 ) A 2 ( D p1 D p 2 )
408 A 1088 A

408 1088 2
498.67 mm
2
3

Aleg A 500mm

6) Calculul lungimii curelei

L*p 2 A D pm
D pm

D p1 D p 2

2
*
L p 1859.12mm

( D p1 D p 2 ) 2
4 A

2 500 272

(320 224) 2
4 500

272mm

se standardizeaza STAS 7192-65

L p 2000mm

7) Recalcularea distantei dintre axe:

Aef

( D p 2 D p1 ) 2
1

L p D p1 D p 2

2
2
4 Aef

Aef 0.25 L p D pm

L*p L p
2

2
2
D pm 2 D p 2 D p1 570.72mm

A Aef 70.44 70.72

8) Calculul unghiului dintre ramurile curelei sau al unghiurilor de

infasurare a curelei pe roti:

10
D p 2 D p1

2 arcsin

2 arcsin

680

54
2 748.4

2 Aef

1 180 126

2 0.943 4.08

180
233.77

9) Calculul numarului de curele necesare

z0

PCI
48.65

4.41
c L c P0 1.02 0.838 12.88

c 1 0.003 (180 1 ) 1 0.162 0.838

z

z0
4.41

4.9 5
cz
0.9

f x

v1
31.19
2
31.19 Hz 40 Hz f a
Lp
2

D p1 n I

408 1460
31.19m / s
60000
60000
F0 S 0 (1.5...2) Fu 2 Fu 3119.59 N 3120 N
x2
P
48.65
Fu 1000 CI 1000
1559.79 N
v1
31.19

v1

10) Proiectarea rotilor de curea

Se proiecteaza roata mica pe format A4
SPB

c
34

lp
14

nmin
4.2

mmin
14

f
12.5

De D p1 2 n 224 2 4.2 232.2mm

d caI D * 60mm
Db 1.8 d caI 108mm
s 0.005 D p1 4mm 5.12mm 5mm
s1 1.3 s 6.656mm 6.5mm

e
19

r
1

h
13

bmax
3.5

11

CAPITOLUL 4
Proiectarea angrenajului
4.1. Alegerea materialului pentru roti dintate
Pentru constructia rotilor dintate RD se folosesc oteluri:
Oteluri de imbunatatire la care duritatea flancului
DF<3500MPa
Acestora li se aplica tratamentul termic de imbunatatire ce consta in
calire si revenire inalta, ce confera materialului RD tenacitate si rezistenta la
oboseala.
Oteluri pentru durificare (oteluri aliate) la care duritatea flancului
DF>3500MPa. Acestora li se aplica tratamentului termic de
imbunatatire, iar danturii tratament termochimic de durificare
superficiala prin cementare, ce confera dintilor rezistenta la presiunea
hertziana de contact si uzura.
Danturile durificate au portanta mare, gabarit mic, tehnologie complexa
si cost ridicat.
Costul este compensat prin cresterea portantei si a fiabilitatii.
Marcile de oteluri pentru durificare si caracteristicile mecanice sunt date
in tabelul:
Materialul

18MoCrNi13

STAS

791-80

Tratament
termic
Ce,
Nce

Duritatea
Miez-D
HB
240..300

Flanc DF
HRC

Rezistenta la
pitting H lim
[MPa]

56..63

25.5 DF

Rezistenta la
piciorul
dintelui
F lim [MPa]
370...450

Pentru proiectare intereseaza marca F lim si H lim :

Rezistenta
la rupere
Rm(r)
[N/mm2]
920...940

Limita de
curgere
p0.2(c)
[N/mm2]
730..740

12
F lim 370...450 MPa
H lim 25.5 DF

Aleg:
-

18MoCrNi13

la care

DF (56...63) 60

tensiunea hertziana de contact limita

H lim 25.5 DF 1530 MPa

tensiunea de rupere prin incovoiere limita

F lim 370...450 MPa
H lim 400 MPa

4.2. Calculul distantei dintre axe

Se determina din conditiile de rezistenta a danturii la presiunea de
contact hertziana si se determina cu relatia:
a min 12 (1 u ) 3

k H k A M tp 1 u

u
d H2 lim

unde:

kH factorul gobal al presiunii hertziene de contact;

kH = 100 000 MPa
kA factorul de utilizare;
kA = 1 (a fost introdus prin cs)
Mtp moment de torsiune;
Mtp = MtII = 429 913 Nmm
u= iR = i12 = 3,15
d factorul latimii danturii;
Treapta de precizie 5...7 (5)
Asezarea piciorului fata de reazem este simetrica
d = 0,5
Cu valorile precizate se obtine:
a min 12 (1 3,15) 3

100000 1 429913 1 3,15

151,23
3,15
0.5 1530 2

valorile rezultate din calcul se standardizeaza

conform STAS 6055 82 superior.

13

Aleg: aw12 = 160 si conditia ca aw12 90

4.3. Calculul modulului normal

mn min

K F K A M tp

d a w212 F lim

(1 u ) 2

KF factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui

KF= 1.6...1.8KF=1.8
KA=1
Mtp=MtII=429913Nmm
d=0.5
u=3.15
aW12=160
Flim=400 MPa
Cu valorile precizate mai sus se obtine:
mn min

1.8 1 429913
(1 3.15) 2 2.6
2
0.5 160 400

Val rezultata se standardizeaza prin majorare conform STAS 822-82

mn1.25mm
Aleg: mn=2.75mm

4.4. Calculul numarului de dinti al pinionului

Se foloseste relatia de mai jos:
z1*

2 a w12 cos( )
mn (1 i12 )

z1*

2 160 cos10
27.61
2.75 (1 3.15)

10

z1 [17...25]

14

Aleg: z1 25
4.4.1. Recalcularea modulului
mn*

2 a w12 cos( )
z1 (1 i12 )

mn*

2 160 cos 10
3.037 mm
25(1 3.15)

4.4.2. Rezulta mn standardizat STAS 822-82

mn 3
2 a w12 cos( ) 2 160 cos 10

25.31
mn (1 i12 )
3(1 3.15)
Aleg: z1 25
z1*

4.4.3. Calculul numarului de dinti ai rotii

z 2* i12 z1 z 2 Z

si

z1

si

z2

nu au divizori comuni

z 2* 3.15 25 78.75 z 2 78

4.4.4. Calculul distantei de referinta dintre axe

m n ( z1 z 2 )
2 cos( )
3( 25 78)

156.883411
2 cos10

a12
a12

Verificare:

15
a w12 a12 (0.2....1) mn
a w12 a12 160 156.883411 3.116588
(0.2...1)m n 1 3.037 3.037

Recalcularea numarului de dinti

*
*
z

1
2

2(a w12 mn ) cos

mn

*
z1 i
z 2* 12

z 2* z1* i12

2( a w12 mn ) cos
mn
2(a w12 mn ) cos
z1*
mn (1 i12 )
z1* (1 i12 )

z 2*

2 i12 ( a w12 mn ) cos

m n (1 i12 )

z1*

2(160 3) cos 10
24.84 z1 25
3(1 3.15)

z 2* 24.84 3.15 78.24 z 2 79

Verificare:
a w12 a12 160 158.406551 1.59
mn ( z1 z 2 )
158.406551
2 cos
(0.2...1)mn 0.6 3.037 1.82
a12

1.59 1.82

16

Recapitulare finala
z1 25 z 2 79
mn 3 10
a12 158.406551
a w12 160

4.5. Calculul erorii abaterii raportului de transmisie

i

i12 STAS i12ef

i12 ef

i12 STAS

100% ia

z2
3.16
z1

i 0.003 3%

4.6. Calculul elementelor geometrice ale angrenajelor

A) Elementele cremalierei de referinta

h0 a m h0*a 3 1 3mm
h0 f m h0* f 3 1.25 3.75mm

h0*a 1

h0 a m(h0*a h0* f ) 3(1 1.25) 6.75mm

0 20

c 0 m c 0* 3 0.25 0.75mm

h0* f 1.25

e0 s 0

p0

2
p 0 m 9.424778mm

c 0* 0.25
c 0* max 0.35

e0 s 0 4.712389mm

B) Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii

- Unghiul profilului danturii in plan frontal t

17
tg n
cos

t arctg

n 0 20

tg 20
20.283559
cos 10

t arctg

Unghiul de rostogolire frontal wt

a

wt arccos 12 cos t
a w12

158.406551

wt arccos
cos 20.283559 21.775125
160

Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal

x sn x01 x02 ( z1 z 2 )

inv wt inv t
2 tg n

tg 20.283559 20.283559
0.015749
180
180

inv wt tg wt wt
tg 21.775125 21.775125
0.01942
180
180
0.01942 0.015749
x sn ( 25 79)
0.524471
2 tg 20
inv t tg t t

Numarul de dinti ai rotilor echivalente

z n1

z1
cos 3

z n1

25
26.174936
cos 3 10

z n2

z2
cos 3

zn2

79
82.712798
cos 3 10

18

x n1 x sn

z1
z z
2 1 ; unde : 0.7
z1 z 2
z1 z 2

x n1 0.524471
x n 2 x sn x n1

25
79 25
0.7
0.489536
25 79
25 79

x n 2 0.524471 0.489536 0.034935

C) Elementele geometrice ale angrenajului

Modulul frontal
mt

mn
3

3.046279
cos cos 10

Diametrele de divizare
m n z1
mt z1 76.156975
cos
m z
d 2 n 2 mt z 2 240.656041
cos
d1

d1 d 2
158.406508 a12 158.406551
2

Diametrele de baza
d b1 d1 cos t 76.156975 cos 20.283559 71.434363
d b 2 d 2 cos t 225.732586

Diametrele de rostogolire

19

d w1 d1

cos t
76.923056
cos wt

d w2 d 2

cos t
243.076857
cos wt

d w1 d w 2
159.9999565
2
a w12 160
-

Diametrele de picior
d f 1 d 1 2m n ( h0*a c 0* x n1 ) 76.156975 2 3(1 0.25 0.489536) 71.594191
d f 2 d 2 2m n ( h0*a c 0* x n 2 ) 240.656041 2 3(1 0.25 0.034935) 233.365651

Diametrele de cap

fara asigurarea jocului la picior

d a1 d 1 2mn ( h0*a x n1 ) 76.156975 2 3(1 0.489536) 85.094191
d a 2 d 2 2mn ( h0*a x n 2 ) 240.656041 2 3(1 0.034935) 246.865651

c n1 a w12
c n 2 a w12
-

2
d f 2 d a1
2

71.594191 246.865651
0.770079 0.1mn 0.3
2
233.365651 85.094191
160
0.770079 0.1mn 0.3
2

160

Inaltimea dintilor
h1
h2

d f 1 d a2

d a1 d f 1
2
d a2 d f 2
2

6.75
6.75

Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal

d

at1 arccos 1 cos t 32.911021

d a1

at 2 arccos 2 cos t 23.877157

d a2

Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal

4 x n1 tg n

inv t inv at1

2 z1

s at1 d a1

20

0.072796
180
85.09 0.020039 1.705118

inv at1 tg at1 at1

s at1

0.025927
180
4 x n 2 tg n

d a2
inv t inv at 2 246.86 0.010027 2.475365
2z2

inv at 2 tg at 2 at 2
s at 2

0.4mt 0.4 3.046279 1.218512

s at1 0.4mt

1.705118 1.218512
2.475365 1.218512

s at 2 0.4mt
-

Latimea danturii rotilor

b2 d 1 d
b2 76.156975 0.5 38.078487
b1 b2 (1...2) m n 38.078487 2 3 44.078487

Diametrele inceputului profilului evolventic

2(h0*a x n1 ) cos
d l1 d b1 1 tg t

z1 sin t cos t

2(1 0.489536) cos 10

d l1 71.434363 1 tg 20.283559

25 0.325169

dl 2 db2
-

2(h0*a x n 2 ) cos
1 tg t

z 2 sin t cos t

73.562467

235.387630

Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor

danturii rotilor
d A1 d E 2 ;
d A 2 d E1
d A1

d b21 2a w12 sin wt

71.434363 2 2 160 0.370965

73.863147
d A2

d b22 2a w12 sin wt

d a22 d b22

246.86 2 225.732586 2

d a21 d b21

225.732586 2 2 160 0.370965 85.09 2 71.434363 2

237.082309

21
-

Numarul minim de dinti ai pinionului

Pentru evitarea interfetei la generarea danturii se recomanda ca

z i z min

z min 1

2( h0*a x n1 ) cos 2(1 0.48) 0.984807

8.52
0.120177
sin 2 t

z min 2

2(h0*a x n 2 ) cos 2(1 0.034935) 0.984807

15.81
0.120177
sin 2 t

D) Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor

dintate
-

lungimea (cota) peste N dinti: WNn, WNt

coarda de divizare a dintelui in plan normal: S n

inaltimea la coarda de divizare: h an

coarda constanta a dintelui in plan normal: S cn

inaltimea la coarda constanta: h cn

44.07848 10.749822
b1,2 WNn1,2 sin 5mm
38.078487 12.54204
-

lungimea peste N dinti in plan normal

W Nn1 N1 0.5 2 x n1tg n z1inv t mn cos n

1
N1

z1 2 xn1 cos 2 z1 cos t 2

cos t cos 2

4.161551 N 1 4

2 x n1tg n z1inv t 0.5

22
W Nn1 [ (4.161551 0.5) 2 0.489536 tg 20 25 0.015749] 3 cos 20 33.111908

N2

z 2 2 xn 2 cos 2 z 2 cos 2

cos t cos 2

5.0327 N 2 5

2 x n 2 tg n z 2 inv t 0.5

W Nn 2 [ ( N 2 0.5) 2 x n 2 tg n z 2 inv t ] mn cos n 43.432880

arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal

2 x n1tg n 3
2 0.489536 tg 20 5.781448
2

S n1 mn

2 x n 2 tg n 3
2 0.034935 tg 20 4.78868
2

S n 2 mn

coarda de divizare a dintelui in plan normal

S n1 S n1

S n31
5.7814483
4

cos

5
.
781448

cos 4 10 5.776224
2
2
6d 1
6 76.156975

S n32
S n 2 2 cos 4 4.788382
6d 2

S n2

inaltimea la coarda de divizare

d a1 d1 S n21
85.09 76.156975 5.781448 2

cos 2

cos 2 10 4.572928
2
4d 1
2
4 76.15

d a 2 d 2 S n22

cos 2 3.125083
2
4d 2

h an1

h an 2

coarda constanta a dintelui in planul normal

S cn1 S n1 cos 2 n 5.781448 cos 2 20 5.105147

S cn 2 S n 2 cos 2 n 4.78868 cos 2 20 4.228510

23
-

inaltimea la coarda constanta

h cn1 mn h0*a sin n cos n x n1 cos 2 n 3 1 sin 20 cos 20 0.489536 cos 2 20

4
4

3.539547

h cn 2 mn h0*a sin n cos n x n 2 cos 2 n 2.335278

4

CAPITOLUL 5
Constructia preliminara a rotilor dintate si a arborilor

1) Date preliminarii:
d1=43.27mm

df1=71.594191mm

d2=47.84mm

df2=233.365651mm

d3=69.78mm

b1=44.078487mm

dw1=76.923056mm

b2=38.078487mm

dw2=243.076857mm

aw12=160mm

da1=85.094191mm
da2=246.865651mm
2)
3)

d caII 48mm
d caIII 70mm
d fII d caII (10...12)mm 48 12 60mm
d fIII d caIII (10...12)mm 70 10 80mm

4) L2 a w12

d a1 d a 2
( 120) 446mm
2

24
L1 LB ( 3.5d 02 )
d 02 d fIII (3...5) 80 5 85mm
LB 85mm
L1 85 3.5 85 382.5mm

0.2 4 M tIII 6
0.2 4 1334022.9 6.79 7mm
(2.6...2.7) d s
M 12 d s 12mm
2.6 12 6.79 37.99 38mm

5) Simering

D 80mm
d II d fII (2. .4)mm 60 2 58mm
h 10mm
D 100mm
d III d fIII (2. .4)mm 80 2 78mm
h 10mm
6) Capace
c 7 mm
b 8mm
d g 11mm( M 10)

Ds D 2 2 110 14 96mm

K 8mm
Nr .suruburi 4

DcII D II ( 4...4.5)d 110 4.5 12 164mm

c (1.2...1.5)b 9.6mm

DcIII D III ( 4...4.5)d 140 4.5 12 194mm

2 c 7 mm

7) Rulmenti
- radiali axiali cu role conice<30212>

25
d 60mm
D 110 mm
T 23.75mm
B 22mm
E 19mm

a 22mm
d 1 81.5mm
r 2.5mm
r1 0.8mm

rulmenti radiali cu bile<6216>

d 80mm
D 140mm
B 26mm
r 3mm
d 1 89 mm
D1 131mm
r1 2mm

26

8) Calculul baii de ulei

L 370mm 3.7 dm
l 105mm 1.05dm
q u (0.15...0.3)l / kW

2 1.2 1.2 7 8.4

Qu qu PME 0.15 55 8.25dm 3
Qu Vu 1.3Llhu
8.25
1.63dm 163mm
1.3 3.885
hcarc ( STAS ) : 71;80;90;100;125;140;160;180;200.

8.25 3.885 1.3 hu hu

27

CAPITOLUL 6
6.1. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati

Fortele nomimale din angrenaj se determina din momentul de torsiune

motor existent pe arborele pinionului.
Forta normala pe dinte Fn, aplicata in punctul de intersectie al liniei de
angrenare cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala Ft la
cercul de divizare, o forta radiala Fr la acelasi cerc si o forta axiala Fa.

28

Fortele tangentiale Ft1,2

Ft1 Ft 2

2 M tp
d1

2 429913.4
19871N
43.27

Fortele radiale Fr1,2

Fr1 Fr 2 Ft1tg n

1
Ft1tg t 19871 tg 20.283559 7344 N
cos

Fortele axiale Fa1,2

Fa1 Fa 2 Ft1tg 19871 tg10 3504 N

Forta normala pe flancul dintelui Fn1,2

Fn

Ft1
19871
Ft12 Fr21 Fa21
21472 N
cos n cos
cos 20 cos10

6.2. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a

angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati
Pentru stabilirea conditiilor de ungere, angrenajul cilindric cu dinti inclinati
se echivaleaza, cu un angrenaj cilindric cu dinti drepti, cu roti echivalente.
6.3. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu
dinti inclinati
A) Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
Tensiunile de incovoiere la piciorul dintelui:
F 1, 2

Ft1, 2 K A K V K F K F
b1, 2 mn

YF 1, 2 Y Y FP1, 2

unde:
FP1, 2

in care:

F lim 1, 2
YN 1, 2 YS 1, 2 Yx
S FP

29

F 1, 2

FtF 1, 2

- tensiunile de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui

- forta reala tangentiala la cercul de divizare

FtF 1, 2 Ft1, 2 K A K V K F K F

Ft1, 2

KA

- factor de utilizare

KA 1

KV

- factor dinamic

KV 1

K F

- forta nominala tangenta la cercul de divizare

vtd
22

2.36
1.07
22

- factorul repartitiei frontale a sarcinii

K H 0.995 0.001 vtd 0.997

K F 2 K H 1 0.994
vtd

d 1 n II
43.27 1042.86

2.36m / s
3
60000
60 10

K F f K H

- factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii

K F K H 1.1
e

0.827

1.082

K H 1 0.2 d 1.1
2

b h
e
2
1 b h b h

31.82
0.827
1 5.64 31.82

b b2 38.078
h 6.75

b1, 2

- latimea danturii dintilor

b1 44.078
b2 38.078

mn

YF 1.2

- modulul normal al danturii

- factorul de forma al dintelui

YF 1 2.18

mn 3

YF 2 2.24

- factorul gradului de acoperire Y

Y 0.25 0.75

0.7

30
z1
z
z z2
tg at1 2 tg at 2 1
tg wt
2
2
2
25
79
25 79

tg 32.911
tg 23.877
tg 21.775 1.458 1.1
2
2
2
Y 0.764 0.7

- factorul inclinarii danturii

Y 1 120 Y min

Y min 1 0.25 0.75

b2
38.078
sin
sin 10 0.702
m n
3

Y min 1 0.25 0.702 0.824 0.75

Y 1 0.702

FP1, 2

10
0.942 0.824
120

- tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul

dintelui

F lim 1, 2

S FP

- rezistenta limita la rupere F lim 450MPa

- factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul

dintelui

S FP 1.25

Y N 1, 2

- factorul numarului de cicluri

YS 1, 2

- factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare

a piciorului dintelui

Yx

YN 1 1 ,

z N 1, 2 1

YS 1

- factorul de dimensiune Yx

FtF 1 FtF 2 19871 1 1.07 0.994 1.082 22867 N

22867
2.18 0.764 0.942 271.31MPa 360
44.078 3
22867

2.24 0.764 0.942 322.71MPa 360

38.078 3

F1
F2

B) Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la

incarcarea maxima

31

Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui:

Fst1, 2 F 1, 2

r1, 2
K A max
FPst1, 2
KA
S FPst

K A max

M t max p

- factor de soc maxim;

K A max

M t max p
M tp

450000
1.047
429913.4

- moment de torsiune maxim care poate aparea la pornire sau

in cazul blocarii accidentale a transmisiei in timpul functionarii

M tp

- moment de torsiune nominal pe arborele pinionului

r - rezistenta de rupere statica prin incovoiere

S FPst

- coeficient de siguranta la solicitarea statica

S FPst 2
930
465MPa
2
1.047
271.31
283.98MPa 465
1
1.047
322.71
337.87 465
1

FPst1, 2
Fst1
Fst 2

C) Verificarea la presiune hertziana, in cazul solicitarii la oboseala a

flancurilor dintilor
Tensiunea hertziana de contact:
H Z E Z H Z Z

Ft1 K A K V K H K H u 1

HP1, 2
b2 d 1
u

unde:
HP1, 2

H lim1, 2
Z R1, 2 Z W Z L Z V Z N 1, 2
S HP

in care:
ZE factorul modulului de elasticitate a materialului
ZE=13.776
ZH factorul zonei de contact

32

ZH

2 cos
cos t tg wt

2 cos10
cos 20.283559 tg 21.775125

2.367

Z factorul gradului de acoperire

Z

4
1

4 1.458
0.702
(1 0.702)
0.857
3
1.458

Z factorul inclinarii dintilor

Z

cos 0.992

FtH1 forta reala tangentiala la cercul de divizare

FtH 1 Ft1 K A K V K H K H

KH factorul repartitiei frontale a sarcinii

K H 0.997

KH factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii

K H 1.1

b2 latimea de contact a danturii

b2 38.078

d1 diametrul cercului de divizare

d 1 43.27

u raportul numarului de dinti (u1)

79
3.16
25

HP1,2 tensiunea hertziana admisibila

Hlim1,2 rezistenta limita la oboseala (la pitting)
H lim 25.5 DF 25.5 60 1530

SHP factor de siguranta la pitting

S HP 1.15

ZR1,2 factorul rugozitatii flancurilor dintilor

Z R1, 2 1.1

ZW factorul raportului duritatii flancurilor

ZW 1

ZV factorul influentei vitezei periferice a rotilor

33
c ZV 0.85 0.08

H lim 1200
Z V c ZV

H lim 850
0.93
350

2 1 c ZV

0.8 32 vtd

0.93

21 0.93
0.8 32 2.36

0.967

ZN1,2 factorul numarului de cicluri de functionare

HP1, 2

ZN 1

1530
1.1 1 1 0.967 1 1415.18
1.15

ZL factorul influentei ungerii asupra solicitarii la presiune

hertziana Z L 1
FtH 1 19871 1 1.07 0.997 1.1 23318 N

H 13.776 2.367 0.857 0.992

23318
3.16 1

119 .66 MPa

38.078 43.27
3.16

D) Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

Calculul are scop drept evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor
dintilor.
Presiunea hertziana statica a flancurilor dintilor:
Hst H

K A max
HPst1, 2
KA

unde:
KAmax, KA factori de soc
HPst1,2 presiunea hertziana statica admisibila
K A max

M t max p
M tp

450000
1.047
429913.4

Hst 119 .66 1.047 122.439MPa

HPst1, 2 2.8 c 2.8 730 2044 MPA

34

CAPITOLUL 7
Calculul reactiunilor
7.1. Regimul fortelor
Cunoscand marimile fortelor introduse pe arbore de rotile dintate,
rotile de curea sau de lant si pozitia acestora fata de reazeme, se determina
reactiunile. Pentru calculul reactiunilor se descompun fortele in doua plane:
plan orizontal x x si, respectiv, vertical y y.
Angrenajul introduce asupra arborelui fortele: radiala Fr, axiala Fa,
tangentiala Ft.
Reactiunile din reazeme se determina din ecuatiile de echilibru al
momentelor inconvoietoare, scrise fata de aceste reazeme considerate
puncte.
Odata calculate reactiunile in cele doua plane, se traseaza diagramele
de momente inconvoietoare in planul x x si in planul

y y, precum si

diagrama momentului de torsiune. Dupa trasarea diagramelor de momente

inconvoietoare si de torsiune se determina sectiunile cu tensiuni maxime, in
vederea verificarii la solicitare compusa si oboseala. In conditii de
functionare deosebite, se impune verificarea arborilor si la deformatii
flexionale si torsionale, atunci cand buna functionare conditioneaza limite in
acest sent.
7.2. Reactiunile pentru arborele 2 si arborele 3.

35

36

Ay

0 S a 82 Fa1

3120 82 3504

d1
Fr1 66 RBy 66 66 0
2

43.27
7344.66 RBy 132 0
2

RBy 1160 N

By

0 S a 82 2 66 RAy 66 66 Fa1

3120 214 RAy 132 3504

43.27
7344 66 0
2

RBy 9305 N

M Ax 0 Ft1 66 RBx 66 66 0
RBx

By

d1
Fr1 66 0
2

19871
9935.5 N
2

0 RAx 66 66 Ft1 66 0

RAx 9935.5 N

M Ay 3120 82 255840

s
M1 y 255840 6185 66 152370

"Y " d
43.27
76560
M1 y 152370 3504
2

M By 76560 1160 66 0

M Ax 0

" X " M1x RAx 66 9935.5 66 655743

M 655743 9935.5 66 0
Bx

37

38

M
RDy

Cy

0 Fr 2 65 Fa 2

Dy

0 RCy 65 65 Fr 2 65 Fa 2

d2
RDy 65 65 0
2
47.84
7344 65 3504
2 4317 N

130

RCy

7344 65 3504
130

d2
0
2

47.84
2 3027 N

M Cx 0 Ft 2 65 RDx 65 65 0
Ft 2 19871

9935.5
2
2

R Dx

M Dx
RCx

0 RCx 65 65 Ft 2 65 0

19871
9935.5
2

s
M1 y RCy 65 3027 65 196755

"Y " M1dy 196755 Fa 2 2 280570

2

d2

65

65

65

0
Dy
Cy
r
2
a
2

M1x RCx 65 645807.5

" X "
M Dx 645807.5 RDx 65 0
Verificare

RCy RDy 3027 4317 7344 Fr 2

RCx RDx 9935.5 9935.5 19871 Ft 2

39

CAPITOLUL 8
Verificarea rulmentilor

Pentru arborele II
Schema de montaj

FrA R A

2
2
R Ay
R Ax

9305 2 9935.5 2 13612 N

FrB R B

2
2
R By
R Bx

1160 2 9935.5

Fortele suplimentare din rulmenti:

10003 N

40

FapA 0.5

FrA
13612
0.5
4537.33N
YA
1.5

e 0 .4
Rul _ 30212

Y A , B 1 .5
X 0 .4
A, B
FapB 0.5

FrB
10003
0.5
3334.33N
YB
1 .5

Fortele axiale preluate de fiecare rulment

Reactiunea axiala
Ra FapA Fa1 FapB 4537.33 3504 3334.33 2301N 0

Tendinta de deplasare la arbore este spre dreapta.

Se incarca rulmentul din A.
FaA Fa1 FapB 3504 3334.33 6838.33 N
FaB FapB 3334.33 N

Recapitulare

FrA 13612N
Lag _ A
FaA 6838.33N

FrB 10003N
Lag _ B
FaB 3334.33N

Calculul sarcinii dinamice echivalente

41

PA V X A FrA YA FaA 1 0.4 13612 1.5 6838.33 15702.3N

PB V X B FrB YB FaB 1 0.4 10003 1.5 3334.33 9002.7 N
X A 0 .4
FaA 6838.33

0.502 e 0.4
FrA 13612
Y A 1 .5
XB 1
FaB 3334.33

0.333 e 0.4
FrB 10003
YB 0
Recalculare:
PA VX A FrA Y A FaA 1 0.4 13612 1.5 6838.33 15702.3 N
PB VX B FrB YB FaB 1 1 10003 0 3334.33 10003 N

Durabilitate in milioane cicluri

C
L B
PB

10

C
L A
PA

10

85000

15702
.3

3.33

85000

10003

3.33

Durabilitatea in ore:
LhA

10 6 L A
4451.22ore
n II 60

LhB

10 6 LB
20010.2ore
n II 60

Concluzii:

278.52
1252.07

42

LhA<8000 ore indicate de literatura, ceea ce impune alegerea unui rulment cu

aceeasi serie de alezaj si cu o serie de dimensiuni superioara, mai precis
marita seria de diametre: 32212 C=110KN
Recalculare:
PA VX A FrA Y A FaA 1 0.4 13612 1.5 6838.33 15702.3 N
C
L A
PA
LhA

10

110000

15702.3

3.33

L 10 6
A
10444.83ore
n II 60

653.55

Verificarea rulmentului cu bile

Montaj cu actiune reciproca (flotant)

La reductor sensul turatiei este reversibil. Se pune conditia ca Fa sa fie

preluata de rulmentul care are reactiunea RaD mai mare.
Rulmentul din D devine rulment conducator. Recomandare
rulmentul care preia Fa trebuie sa aiba reactiunea radiala mai mica.
Daca turatia are sensul reversibil, se adopta varianta:
-

se incarca axial acel rulment la care Fr este mai mica.

Practic:
RC se compara cu RD, daca RC>RD axial reversibil se incarca rulmentul din D
Recapitulare

43

FaC 0

Leg _ C

2
2
2
2
F

9935
.
5

3027
10368.4N
rC C Cx Cy

FaD Fa2 3504N

Leg _ D

2
2
2
2
FrD RD RDx RDy 9935.5 4317 10832.4N

Rulmentul D devine rulment conducator.

Se verifica rulmentul din D:
Fa 2
3504

0.078 0.056;0.084
C0
45000

0.078 0.056
e 0.26

0.084 0.056 0.28 0.26

0.022 0.02
e
0.26 0.276
0.028
x 0.56

44

0.276 0.26
y 1.55

0.28 0.26
1.71 1.55
0.016 0.16
y
1.55 1.678
0.02

Fa 2
FrD

se compara cu e

Fa 2
3504

0.323 e 0.276 x 0.56 y 1.678

FrD 10832.8

Sarcina dinamica echivalenta

PD X FrD Y FaD 0.56 10832.8 1.678 3504 11946 .08 N

Durabilitatea
C
LD
PD
LhD

54000

11946 .08

92.364

L 10 6 92.364 10 6
D

4649.8ore
n III 60
331.07 60

Concluzii:

45

LhD<8000 ore indicate de literatura, ceea ce impune alegerea unui rulment cu

aceeasi serie de alezaj si o serie de dimensiuni superioara, mai precis marita
seria de diametre:
6316 C0=80KN C=95KN
Recalculare:
Fa 2
3504

0.044 0.028;0.056
C0
80000
0.044 0.028
e 0.22

0.056 0.028 0.26 0.22

0.016 0.04
e
0.22 0.243
0.028
x 0.56
0.243 0.22
y 1.71

0.26 0.22
1.99 1.71
0.023 0.28
y
1.71 1.871
0.04
Fa 2
3504

0.323 e 0.243 x 0.56 y 1.871

FrD 10832.8
PD FrD x y FaD 0.56 10832.8 1.871 3504 12622.35
C
LD
PD
LhD

95000

12622.35

L 10 6
D
21462.5ore
n III 60

426.333

CAPITOLUL 9

46

9.1. Alegerea si verificarea penelor

4 M tII K A
Pam 100...200 MPa
hII l cII d 0 II

PmII

l cII l b 58 14 44
d 0 II 48
h9
KA 1
4 M tII K A
4 429913.4 1

90.47 MPa Pma

hII l cII d 0 II
9 44 48

PmII
1
PmIII

4 M tIII K A
4 1334022.9 1

102.5MPa Pma
1
1
12 62 70
h l cIII d 0 III
1
III

1
hIII
12
1
l cIII
82 20 62

d 01III 70
2
PmIII

4 M tIII K A
4 1334022.9 1

95.4 MPa Pam

2
2
2
14 47 85
hIII l cIII d 0 III

2
hIII
14

d 02III 85
2
l cIII
71 24 47

2 M tn K A
af 60...80 MPa
b l d0

2 429913.4 1
22.06 MPa
14 58 48
2 1334022.9 1

23.24MPa
20 82 70
2 1334022.9 1

18.42 MPa
24 71 85

fII
1fIII
2fIII

CAPITOLUL 10

47

10.1. Verificarea arborelui III Forma constructiva si incarcarea

arborelui

48

M
RDy

Cy

0 Fr 2 65 Fa 2

Dy

0 RCy 65 65 Fr 2 65 Fa 2

d2
RDy 65 65 0
2
47.84
7344 65 3504
2 4317 N

130

RCy

Cy

7344 65 3504
130

47.84
2 3027 N

0 Ft 2 65 RDx 65 65 0

RCx

Ft 2 19871

9935.5
2
2

0 RCx 65 65 Ft 2 65 0

Cy

RCx

d2
0
2

19871
9935.5
2

s
M1 y RCy 65 3027 65 196755

"Y " M1dy 196755 Fa 2 2 280570

2

d2

M Dy RCy 65 65 Fr 2 65 Fa 2 2 0

M1x RCx 65 645807.5

" X "
M Dx 645807.5 RDx 65 0
Verificare

RCy RDy 3027 4317 7344 Fr 2

RCx RDx 9935.5 9935.5 19871 Ft 2

49

10.2. Verificarea arborelui la solicitari compuse (sectiunea 1)

10.2.1. Calculul momentului incovoietor rezultant si echivalent in
sectiunea 1
M irezI

2
2
M iVI 280570
M iVI
M iHI

M irezI

280570 2 645807.5 2 704121.33

Me

2
M irez
M t 3

M iHI 645807.5

704121.3 2 0.75 1334022.9

1223446.5

unde:

aiIII 120

0.75
aiII 160

10.2.2. Calculul tensiunii efective

Me
d 033 b t1 d 03 t1
e
aiIII , unde : WzI

WzI
32
2d 03

b 22
2
70 3 22 9 70 9

t1 9 WzI

28411.38
32
2

70
d 03 70

10.3. Verificarea arborelui la oboseala (sectiunea 1, concentrator

canal de pana)
Se face dupa metoda prezentata [1]
K si K

K=2

K=1.90

si ( pentru otel carbon cu concentrator moderat si pentru rectificare sau

strunjire fina)
=0.5=0.7 =0.89

50

Pentru incovoiere m=0 si

v max

M rezI
704121.33

12.39 MPa
2W zI
2 28411.38

Pentru rasucire

m v

M t 3 1334022.9

39.61
W pI
70 3
32

Cu datele alese si calculate se determina coeficientul de siguranta iar pentru

c a 1.3 1.5

c c
c2 c2

ca

1
1

1.24
K v m
1.9
39.61 39.61

0.7 0.89 231.9 139.14

1 cr

1 0.55...0.58 1 0.58 399.9 231.9

1 0.43 r 0.43 930 399.9
cr 0.6 1 139.14
cr 139.14

51

1
1

7.18
K v m
2
12.39
0

0.5 0.89 399.9 139.14

1 cr
7.18 1.24
7.18 2 1.24 2

1.32

CAPITOLUL 11
Alegerea lubrifiantului de ungere
Hcementat
25.5 DF 1530
lim

1224
1.25
1.25
1.25
DF 2
60 1224 2
xu 5 H
214.1
10 vtw
10 5 4.2
d w n pin
vtw
4.2m / s
60000
50 70
Hc

Aleg uleiul de transmisie TIN82 EP - mediu aditivat

52

CAPITOLUL 12

Verificarea la incalzire a reductorului

Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de
echilibru termic. Astfel, caldura produsa in timpul functionarii in reductor sa
fie egala cu cea evacuata in mediul inconjurator prin conductibilitate,
radiatie, convectie.
t

Pp

K 1 S

t0

t temperatura medie de functionare a reductorului

Pp

1 R
Pe
R

K coeficient de transfer de caldura prin carcasa reductorului

K 0.018

coeficient care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de

fundatie

0.05...0.25

Aleg

0.25

S suprafata libera de racire a carcasei in [m2]

t0 temperatura mediului ambiant, t0=20C
ta=70...85C
Pentru calculul ariei de racire S, carcasa se considera de forma unui
paralelipiped.

53

S 2 xy xz yz 0.647 m 2
x 208mm
y 353mm
z 446mm

R a l2 u
a

- randamentul angrenajului

a 1

cos

1 1
K
z1 z 2

coeficient de frecare dintre flancuri

=0.08
gradul de acoperire al angrenajului
=1.458
=10 - unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate
z1, z2 numarul de dinti ai rotilor aflate in angrenare
K factor ce tine seama de gradul de prelucrare al danturii
a 1

0.08 1.458 1
1

1 0.994
cos 10 25 79

- randamentul lagarelor

- randamentul datorat pierderilor prin barbotare

l 0.995

K 1

54

8 vtw b2 vtw vt

u 1

u 1

200
z1 z 2

Pi 10 6
200
104

8 4.2 38.078 4.2 70

0.999

46.95 10 6
R 0.994 0.995 2 0.999 0.983
Pp
t

1R
1 0.983
PME
55 0.951
R
0.983
Pp

K 1 S

t0

0.951
20 85 C t a
0.018 1.25 0.647

CAPITOLUL 13
13.1. Siguranta ungerii rotilor dintate
Intre flancurile rotilor dintate lubrifiate cu ulei se formeaza o pelicula
de lubrifiant care trebuie comparata cu suma inaltimilor rugozitatilor.
Se accepta ca indicator al sigurantei ungerii parametrul adimensional
, ca fiind raportul dintre grosimea minima, hoc , a peliculei de lubrifiant
realizate in conditii elastodinamice din polul angrenarii si abaterea medie
patratica a inaltimii rugozitatilor considerate ca avand o distributie
normala (Gauss) pe flancurile conjugate.

h0 c
h0 c
h0c

2
2

1 2 1.11 Ra21 Ra22

0 v k p
h0 c 1.625 R
R

0.74

0.22

R - raza de curbura a flancurilor in polul angrenarii

55
R

d w1 d w 2
76.92 243.08
sin w
sin 21.77 10.84
4 a w12
4 160

0 82 10 6 800 65.6 10 3

v - viteza redusa a flncurilor evolventice in polul angrenarii

v vtw sin w 4.2 sin 21.77 1.56

k p 2 10 8 m

E - modulul de elasticitate echivalent

E1 206000MPa

E2 206000MPa

2 1 12 1 22

E
E1
E2
1 2 0.3
E 226373.6 MPa
H 119 MPa
h0 c

65.6 10 3 1.56 2 10 8
1.625 10.84
10.84

h0 c
1.11 Ra21 Ra22

0.74

119

226373.6

6 10 6

1.11

1.6 10

6 2

3.2 10 6

0.22

6 10 6

1.51

Ra1 1.6 m 1.6 10 6 m

Ra 2 3.2 m 3.2 10 6 m

1.51 1.5...3

- poate aparea spallingul dar si uzare prin adeziune

56

13.2. Siguranta ungerii rulmentilor

k d m 0 k p n

0.73

C 00.09

0 65.6 10 3
k p 2 10 8
D d 170 80

125
2
2
331.07

dm
n III

C 0 80000
k 2.2 10 3

2 2.2 10 3 125 65.6 10 3 2 10 8 331.07

0.73

80000 0.09 2.258

CAPITOLUL 14

Cuplaje cu bolturi
La cuplajul elastic cu bolturi , momentul de torsiune se transmite de la
o semicupla la cealalta prin bolturile de fixare si prin bucsele elastice de
cauciuc montate pe bolturi.Cuplajul se executa in tip N , normal,care este cel
mai utilizat.
Semicuplele se executa in varianta constructiva Cf in functie de forma
capatului de arbore si de necesitatea fixarii axiale.
Semicuplele cu fixare frontala Cf se utilizeaza in cazul in care in
timpul functionarii apar forte axiale care pot conduce la deplasare axiala a
semicuplei pe capatul de arbore.
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de
calcul Mtc ,luand in considerare regimul de lucru al masinii antrenate si al
celei motoare prin intermediul unui coeficient de serviciu cs, corelat cu
diametrul capatului de arbore.

57
M tc c s M t M tn
c s 1.25
M tn 1700000 Nmm
M t 1334022.9
M tc 1.25 1334022.9 1667528.6 Nmm M tn

Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune Mtc:

CEB 7N-P60/Cf104
ib
ib

- OT 60-3

STAS 5982/6-81

M i F1 (l 3 l 2 S ) / 2

ai 60...80 MPa
Wi
d 53 / 32

1211.87 110 80 4 / 2
26.23MPa ai
20 3 / 32

Fi forta tangentiala pe bolt

F1

2 M tc 2 1667528.6

1211.87 N
D1 z
172 16

l 2 80

d 5 20

l 3 110

D3 45

S 4 1

D1 172

Tensiunea de contact
pm

F1
p ma 5...7 MPa
d 3 l3 l 2

d 3 d 5 (1...4) mm 20 4 24mm
pm

1211.87
1.68MPa p ma
24 110 80

z 16