Sunteți pe pagina 1din 8

I.

GENERAL

1. Care sunt clasele actuale de aplicatii GIS?


In funcie de modul de obinere a datelor cartografice digitale, putem defini dou principale
clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS:
a) productorii de baze de date cartografice digitale;
b) utilizatorii de baze de date cartografice digitale.
Urbanism, sistematizare i administraie local , cadastru ,protecia mediului , agricultur,
pedologie, silvicultur i mbuntiri ,petrol i gaze ,dotri edilitare: , transporturi i
telecomunicaii , comer , aplicaii speciale , geologie ,hidrologie, oceanografie , statistic,
evidena populaiei, recensminte, demografie , finane-bnci ,politic

2.Aplicatii in cloud; exemplu de aplicatii GIS in cloud publice.


Cloud: reprezinta un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaii, acces la informaii i
stocare de date, fr ca utilizatorul s aib nevoie s cunoasc amplasarea i configuraia
fizic a sistemelor care furnizeaz aceste servicii; o solutie de utilizare a resurselor
informatice externe (servere, spatiu de stocare, aplicatii si servicii) prin intermediul
Internetului.
EX DE APLICATII:Google Drive, DropBox, OneDrive, ArcGIS online

3.Internet ca platforma;limitari; securitate.


Internetul ofer omului modern o grmad de avantaje, care i uureaz sau i mbuntesc
viaa, prin cautarea facila a informatiilor de care are nevoie, din toate domeniile:politica,
administratie, sport, agricultura, vreme,imagini, stiri). Bogatia informatiilor care exista pe
internet te ajuta sa iti formezi o parere intr-o mai buna cunostiinta de cauza si sa actionezi in
consecinta. Un om informat este un om mai bogat(cel putin spiritual). Totusi, in momentul in
care divulgam informatii personale, adrese de e-mail etc, ele devin vulnerabile, in ciuda
protocoalelor de securitate existente.

4.GIS mobil, smart devices: definitii.

Termenul de GIS mobil poate fi definit ca un sistem integrat hardware/software care


ofera servicii GIS cu ajurtorul unor dispozitive mobile; Wireless GIS constituie o
subcategorie a GIS Mobil care permite conectarea wireless.
Exista doua clase majore de GIS Mobil:
1. GIS de teren, care este orientat pe culegerea datelor si actualizarea si validarea bazelor
de date.
2. Location Based Services (LBS), orientate catre furnizarea utilizatorului de informatii
bazate pe o locatie geografica spacifica (in conformitate cu Nokia piata de LBS este in
prezent de 10 miliarde USD).
Smart device: un dispozitiv electronic inteligent, conectat cu alte dispozitive sau retele prn
diferite protocoale , care poate opera intr-o anumita masura in mod interactiv si autonom.

5.Citati cel putin 3 solutii SGBD cu componenta spatiala.


ArcGIS Mobile

ArcGIS for Military Land Operations


ArcGIS for Military MaritimeOperations
ArcGIS for Intelligence
Sistemul NATO Core Geographic Services

6.Definiti: a) pixel- este un element component, de obicei foarte mic, al imaginilor grafice
(fotografii, desene etc.) digitale
b)rezolutie- este precizia cu care este redata pozitia si forma unui element
geografic pe o suprafata oarecare. Rezolutie: dimensionarea celor mai mici detalii care pot fi
detectate sau reprezentate in plan
precizie- Eroare maxim care se admite la efectuarea unui calcul, a unei
msurri, a unui produs

repetabilitate-actiunea de a repeta pana la obtinerea unor valori apropiate,


pentru o precizie cat mai buna.
c)ortofotoredresare-punerea in scara a fotogramei si aplicarea corectiei de
inclinare(datorata inclinarii axei de fotografiere).
d)georeferentiere- Prin refereniere geografic (sau georeferentiere) se
nelege stabilirea relaiei dintre coordonatele unui punct pe o foaie plan (hart - 2D) i
coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaa Pmntului 3D, aproximata printr-un
elipsoid de referinta).

7.Descrieti procesul tehnologic in fotogrammetria digitala.


Evolutia tehnologiei a permis trecerea de la etapa analogica(fotograma pe hartie), la cea
analitica(procedee si algoritmi matematici specifici), la cea digitala, in care toate etapele
necesare procesarii imaginilor sunt realizate automat cu ajutorul unor softuri specializate.
Fotogrammetria digital prelucreaz imaginile digitale sau digitizate. Specific acestor noi
tehnologii de fotogrammetrie au aprut pe lng produsul tradiional, care este harta, noi
produse precum sistemele informaionale geografice (SIG) sau sistemele informaionale ale
teritoriului (SIT).

8.Aplicatii fotogrammetrice cu drone, scurta caracterizare.


In prezent, fotogrammetria aeriana se bazeaza pe tehnici UAC(unamed aerial vehicle) ce
sunt controlate de la sol cu ajutorul unui laptop ce are un soft specializat. Aplicatii ale
fotogrammetriei cu drone sunt urmatoarele : obtinerea cu acuratete a MNT, analize
volumetrice, realizarea de modelari, realizarea de planuri, harti.

9. Definiti ortofotoplanul- fotograme aeriene corectate geometric (ortorectificate) si


georeferentiate ca si harti. Acestea, ca si hartile clasice, nu au nici o distorsiune. Spre
deosebire de o fotografie aeriana, un ortofotoplan poate fi folosit pentru masurarea distantelor
reale pentru ca acesta este reprezentarea exacta a suprafatei pamantului.

II. SURSE DE DATE

1.Tipuri de date(vector, raster, descriptive)


Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule
rectangulare uniforme, fiecare celula avnd o valoare. Grila este reprezentata ntr-un sistem de
coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaza pe baza
coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei, tinnd cont de pozitia
celulei n grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea unei
celule indica obiectul situat n acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei
celule: clasificarea obiectelor, n care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi
drum, zona urbana, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) nregistrate ntr-o
imagine (fotografie); indicarea unei masuratori relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul
marii, naltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc.
n modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte
sunt reprezentate implicit. Reprezentnd celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte
exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin rezolutia celulei se ntelege dimensiunea suprafetei
de teren reprezentate de o celula; cu ct suprafata reprezentata este mai mica, cu att rezolutia
este mai buna si deci datele mai precise, n schimb este nevoie de mai multa memorie pentru
stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai ndelungat.
Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale,
liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o singura
celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si
forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care
redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea
imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor,
identificarea ntinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). n modelul raster suprafetele sunt
reprezentate prin indicarea n fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din
centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu usurinta a
operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de
nivel).
Exista doua moduri n care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. n ambele
cazuri, datele sunt stocate sub forma unor rnduri si coloane de celule de dimensiune egala.
Fiecare celula stocheaza o valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu ct
dimensiunea celulei este mai mica, cu att datele sunt stocate mai precis. Unele formate pot
avea mecanisme de colectie.
n modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine
definita n spatiu. Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utiliznd un sistem de
coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singura pereche de coordonate
x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon
este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce
delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de
exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte
eficient pentru desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care
necesita calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei n
orice punct sau directia pantei.

Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. n cazul unui model topologic al
datelor, se utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale.
Datele descriptive sunt seturi de atribute asociate datelor referitoare la un obiect definit prin
amplasare geografica grupate in baze de date.

2.Tehnologii actuale de populare a bazelor de date ;standarde ; formate ;


topologie(care este rolul topologiei)
Standarde :
-in domeniul apararii :- pentru aparare si pentru securitate pentru implementarea standardelor
si protocoalelor de interoperabilitate si in conformitate cu standardele platformelor,
programarii, securitatii si dezvoltarii de aplicatii.
-IT:sisteme de operare, protocoale, medii de dezvoltare
-geospatiale
Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile
spatiale:
Shapefile- prin acest format se poate reprezenta un singur strat
Coverage- colectie de straturi ;date stocate sub forma de director ;
Geodatabase- se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets).
fisiere CAD- colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor,
la un moment dat.
tabele de evenimente- o colectie de nregistrai (rndurile tabelului) si coloane
(cmpuri).
Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale
dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce
elemente se intersecteaza, ct de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un
obiect la altul.

3.Standarde si interoperabilitate :definitii ; concept ; asigura standardizare


interopelabilitate ?
Interoperabilitatea este abilitatea a doua sisteme de a interaciona unul cu altul. n
contextul INSPIRE aceasta nseamn : (1) datele trebuie sa fie omogene, (2) trebuie sa existe
metadate pentru a putea gsi i nelege datele, i (3) serviciile ar trebui nu doar sa gseasc
datele dar s le i acceseze i s le utilizeze. Interoperabilitatea poate fi atinsa doar printr-un
lung proces de standardizare.
Doar pe baza interoperabilitii nu se poate construi o Infrastructura de Date Spaiale buna.
Principiile flexibile ale distribuirii datelor i informaiilor trebuie introduse pentru a face
infrastructura s funcioneze. Cooperarea ntre toi deintorii i proprietarii de date
geospaiale este astfel vital.

4.INSPIRE

Prin iniiativa INSPIRE, Uniunea Europeana n colaborare cu deintorii i proprietarii


principali de resurse de date geospaiale intenioneaz sa stabileasc o infrastructura pentru
informaiile spaiale n Europa ce va permite utilizatorilor din sectorul public la nivel
European, naional, regional i local sa foloseasc n comun date spaiale dintr-o mulime de
surse intr-un mod interoperabil pentru execuia diverselor sarcini publice n cazul n care
utilizarea nu este restricionat. Mai mult, utilizatorilor din medii private, de cercetare sau
organizaii non-guvernamentale i cetenilor li se vor oferi servicii pentru a descoperi accesul
i a vedea aceste surse de date spaiale. Politicile de mediu, pentru care dimensiunile spaiale
constituie o componenta importanta, au fost alese ca punct de plecare pentru a stabili aceasta
infrastructura spaial. Iniiativa INSPIRE este bazata pe 6 principii de baza .Exist dou
cuvinte cheie n abordarea INSPIRE fr de care este imposibila construirea unei
Infrastructuri de Date Spaiale, i anume interoperabilitate i distribuirea datelor.
III.MANAGEMENT, PLANIFICARE, IMPLEMENTARE

1.Care sunt cerintele specifice la introducerea unui GIS intr-o


organzatie;motivatie.
Prin implementarea unui GIS se nelege utilizarea unei dotri materiale (echipamente de
calcul i periferice i software GIS) i a unor diverse surse de date (hri i planuri existente,
recensminte, statistici, date de teren, aerofotograme, imagini satelitare, etc.) de ctre o
organizaie n vederea dezvoltrii unei aplicaii bine definite. Implementarea se concretizeaz
ntr-o baz de date spaiale aferent unei zone geografice bine delimitate i un set de proceduri
GIS apelabile de la nivelul unei interfee utilizator n vederea efecturii de interogri i
analize spaiale (geografice) complexe ale cror rezultate s fie sugestiv reprezentate sub
form de grafice, schie, scheme, planuri, hri i rapoarte.
Evaluarea eficienei implementrii GIS pornete, cum este i firesc, de la estimarea
costurilor i beneficiilor legate de aceast activitate.Indiferent de mrimea i repartiia
costurilor de implementare (dotare hardware i software, culegere date, introducere date,
pregtire personal, materiale consumabile, ntreinere, etc.), factorul hotrtor n obinerea
unei aplicaii GIS operaionale nu poate fi cuantificat n bani: succesul implementrii i
funcionrii unui GIS depinde n primul rnd de modul de organizare a activitii.

2.Proiecte la nivel de departament/organizatie;scurta caracterizare.


Pentru a avea succes n implementarea unui GIS complet, schema de organizare a
personalului trebuie s prevad ndeplinirea operativ a 11 activiti generale. Fiecare dintre
acestea necesit anumite cunotine, aptitudini, personaliti. Desigur, nu este exclus ca o
singur persoan s execute mai multe dintre aceste activiti sau ca un colectiv de persoane
s se ocupe exclusiv doar de una dintre activitile prevzute. n acelai timp, n funcie de
aplicaie, este posibil ca unele dintre aceste activiti s nu apar n schema de organizare.
1. Conductorul de proiect
Acesta trebuie s neleag cum se pot aplica tehnologiile GIS pentru rezolvarea
problemelor proprii organizaiei pentru care lucreaz.
Conductorul de proiect este cel care trebuie s selecioneze i apoi s conduc
personalul calificat implicat n executarea celorlalte 10 activiti. Tot el are rspunderea

pentru meninerea productivitii echipei alese precum i a rspltirii corecte a membrilor


acesteia pentru eforturile depuse de fiecare.
2. Analistul GIS
Acesta posed cunotine tehnice i experien n aplicarea unui GIS pentru a
rezolva cerinele utilizatorilor vizai. El trebuie s fie capabil s proiecteze i s automatizeze
baza de date GIS. De asemenea, el trebuie s tie cum s proiecteze i s execute analize
spaiale complexe.
3 Administratorul bazei de date
Acesta are experien n proiectarea bazei de date spaiale, n organizarea
logic a obiectelor geografice pe straturi tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecrui
strat tematic, definirea i codificarea informaiilor descriptive
4. Administratorul GIS
Acesta posed cunotinele necesare exploatrii hardware-ului, software-ului i
bazei de date spaiale pentru a implementa ntr-o manier productiv toate funciile specificate
de analistul GIS..
5. Specialistul n interpretare fotogrametric/desenatorul tehnic
Acesta se ocup cu realizarea de manuscrise de hri prin compilarea i
integrarea informaiilor cartografice provenite de la diferite surse
6. Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date de la tastatur
Acesta efectueaz automatizarea i ntreinerea bazei de date GIS. El
digitizeaz sau scaneaz hri, introduce datele tabelare reprezentnd atributele obiectelor
geografice din baza de date, editeaz hrile digitale pentru corectarea erorilor i efectueaz
actualizarea datelor. Pentru aceasta, el execut toate operaiile specificate de administratorul
bazei de date i/sau de administratorul GIS.
7. Specialistul n redactarea rezultatelor finale
Acesta se ocup cu producerea de grafice, schie, scheme, planuri, hri i
rapoarte.
8. Administratorul de sistem
Acesta este responsabil cu ntreinerea configuraiei de calcul (hardware i software)
utilizate pentru implementarea GIS-ului.
9. Programatorul de aplicaii
Acesta se ocup cu dezvoltarea de interfee utilizator orientate ctre aplicaie.
Utiliznd secvene complexe de operaii GIS, acesta construiete macro-comenzi apelabile
printr-o simpl selectare a unei opiuni dintr-un meniu proiectat astfel nct utilizarea GIS-ului
implementat s fie ct mai natural pentru utilizator.
10. Instructorul de GIS
Utilizatorul este cel deservit de GIS-ul implementat. Pentru ca implementarea
GIS s aib succes, aceasta trebuie s vizeze un utilizator real. Evident, sarcina implementrii

GIS este cu att mai uoar cu ct utilizatorul, pe lng cunotinele i experiena specifice
domeniului su de activitate, posed i cunotine despre funciile unui GIS
11. Utilizatorul
Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS
trebuie s participe i utilizatorul, beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie s furnizeze
informaiile de specialitate necesare proiectrii i implementrii bazei de date i a funciilor
GIS.

3.Ce trebuie sa contina un bussines plan


Planul de afaceri reprezinta harta intreprinzatorului menita sa il ajute sa isi atinga
obiectivele, si sa ii ofere repere constante pentru a vedea daca se indreapta in directia corecta.
El trebuie sa contina:descrierea companiei si obiectivele acesteia, date despre produse si
servicii, un studiu de piata, informatii despre strategie si implementare, managementul
afacerii si planificarea financiara.

4.Analiza cost/beneficiu
Principalele costuri avute n vedere la implementarea unui GIS sunt urmtoarele: costul
dotrii i cel al introducerii datelor. Pe plan mondial, se estimeaz c 70 - 80% din costul total
al implementrii l reprezint introducerea i ntreinerea datelor.
Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie ndeplinite, n cazul cel mai favorabil, urmtoarele trei
condiii:
-Produsele finale GIS s poat fi definite
-Produsele finale s aib valoare economic
-Valoarea economic a produselor finale s poat fi msurat.
Nu exist ns o abordare metodologic universal valabil pentru estimarea beneficiilor GIS.
Aceast situaie se datoreaz n principal urmtoarelor trei cauze:
-Obiectivele implementrii GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.
Astfel de cazuri se ntlnesc atunci cnd tehnologia GIS este utilizat pentru a
mbunti procesul de decizie din cadrul unitii economice, reducndu-se gradul de
incertitudine i riscurile asupra deciziilor.
-Valoarea economic a produselor finale nu poate fi msurat ci doar estimat ca beneficiu
indirect.
n cazurile n care produsele finale GIS sunt plasate ntr-un lan tehnologic sau
decizional mai amplu, fr ca ele s constituie rezultate finale cuantificabile.
-Introducerea tehnologiei GIS afecteaz costul produselor existente.
n cazurile n care se obin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producie.
Elemente cheie:
a) incepeti procesul prin examinarea organizatiei si a cerintelor ei fata de informatii;
b) concentrati-va asupra analizei informatiilor necesare organizatiei pentru a-si atinge
scopurile strategice;
c) mentineti o procedura de audit pe parcursul intregii planificari;
d) stabiliti interconexiunile intre structura organizatiei, cerintele informationale, comunicarea
intre departamente, seturile de date si functionalitatea necesara
In evaluarea performantelor unui sistem importante sunt beneficiile aduse de utilizarea
acestuia

Daca acestea depasesc costurile, direct sau indirect (prin cresterea calitatii serviciilor sau
produselor oferite) atunci utilizarea sistemului este eficienta

5.Proiectare/constructie/implementare; scurta descriere a fazelor


Proiectare- Elaborare a unui proiect care cuprinde calcule tehnice i economice.
Constructie -Ansamblu al tehnologiilor care permit construirea diferitelor obiective.
Implementare-Punerea in practica a obiectivului/proiectului construit.

6.Utilizarea Internet la platforma; restrictii.


n ziua de astzi Internetul este susinut i ntreinut de o mulime de firme comerciale. El se
bazeaz pe specificaii tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe aa-numitele protocoale de
comunicaie, care descriu toate regulile i protocoalele de transmitere a datelor n aceast
reea. Aplicaiile Internetului sunt numeroase: n primul rnd afiarea de informaii mai mult
sau mai puin statice cu form de text, imagini i sunete (aa-numitele pagini web), apoi pota
electronic e-mail, transferul de fiiere de date i informaii, chat, video i video on demand,
telefonie i telefonie cu imagine prin Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondri
de opinie, mediu pentru rspndirea tirilor, mediu pentru toate genurile de grafic i muzic,
deschiderea unei sesiuni de lucru de la distan, grupuri de discuii pe teme prestabilite, jocuri
interactive prin reea, operaii bancare (Internet banking) i multe, multe altele.
Accesul simplu i ieftin la Internet are i o consecin negativ, anume nimeni nu poate
garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel exist deja o gam larg de programe duntoare,
create de ru-voitori, care ncep cu spionarea (invizibil) a activitii unui utilizator i se
termin cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum s se apere.