Sunteți pe pagina 1din 12

ANALIZ COMPARATIV A MSURILOR DE

SIGURAN CU CARACTER PATRIMONIAL

Principalele reglementri la nivel naional privind procedura confiscrii sunt:


Codul penal, Codul de procedur penal (n materia confiscrii speciale i a
confiscrii extinse), Ordonana de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraveniilor, Legea nr. 144/2007 privind nfiinarea, organizarea si funcionarea
Ageniei Naionale de Integritate, Codul de procedur fiscal, Codul de procedur
civil (n materia confiscrii civile).
Conform cadrului legislativ, ntlnim urmtoarele tipologii de confiscare:
Confiscare ca urmare a svririi unei fapte penale-infraciuni;
Confiscare ca urmare a sancionrii contravenionale;
Confiscare ca urmare a aplicrii Legii nr. 144/ 2007 privind Agenia Naional de
Integritate.
Confiscarea special reprezint trecerea silit i gratuit n proprietatea
statului a anumitor bunurilor ce aparin persoanei ce a svrit o fapt prevzut de
legea penal, a cror deinere de ctre fptuitor, datorit naturii acestora ori
legturii lor cu svrirea faptei prezint pericolul svririi unor noi fapte
prevzute de legea penal, pe cand confiscarea extins reprezint confiscarea
bunurilor provenite din activitti infractionale fr a fi necesar dovedirea legturii
dintre infractiune si bunul confiscat. Bunurile pot fi confiscate indiferent dac au
fost transferate de condamnat unei persoane din familie.
Spre deosebire de confiscarea speciala, reglementarea confiscarii extinse
permite confiscarea bunurilor provenind din activitati infractionale care nu au
legatura directa cu infractiunea pentru care persoana este condamnata, mai exact,

nu este dovedita legatura nemijlocita ntre infractiunea care conduce la


condamnare si bunurile care sunt confiscate.
Mai mult, prin confiscarea extins se confisc bunurile persoanelor care au
svrit o anumit categorie de infraciuni i care nu pot justifica bunurile pe care
le dein.
n expunerea de motive ce a nsotit proiectul Legii nr. 63/2012 se arata ca,
desi n prezent Romnia beneficiaza de un cadru legislativ coerent si cuprinzator,
dezvoltat n concordanta cu standardele internationale n materia confiscarii
produselor infractiunilor, acest cadru are anumite lacune, raportat la cerintele
europene n materie.
Asadar, confiscarea extinsa este o msur de siguran introdus n sistemul
de drept penal romn prin Legea nr. 63/2012 pentru modificarea i completarea
Codului penal al Romniei i a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si constituie
astfel un instrument pus la dispoziia instanelor judectoreti de legiuitor, n
scopul combaterii eficiente a criminalitii i, n special, a criminalitii organizate.
Natur juridica a confiscarii extinse face ca masura de siguran analizata sa
fie considerat sanctiune de drept penal, categorie juridica n care intr, alaturi de
masurile de siguranta, pedepsele si masurile educative.
Un element comun al celor dou institutii, este faptul c ambele reprezint
msuri asigurtorii care constau in indisponibilizarea bunurilor suspectului sau
inculpatului sau a altor persoane in proprietatea sau posesia crora se afl bunurile
ce urmeaz a fi confiscate.
Cea mai importanta diferenta intre cele doua institutii consta in aplicarea
confiscarii extinse exclusiv asupra unei persoane deja condamnate. Introducerea

confiscarii extinse nu este incompatibila cu prezumtia caracterului ilicit al averii,


cuprinsa in art.44 pct.8 din Constitutia Romaniei, republicata.Aceast prezumtie
este una relativa, asa nct ea va fi rasturnata, de la caz la caz, prin administrarea
probelor care vor crea convingerea instantei c bunurile detinute de persoana
condamnata sunt obtinute din savrsirea de infractiuni.
Trebuie precizat faptul ca niciuna dintre aceste msuri asigurtorii nu pot fi
dispuse de ctre organele de cercetare penal.
"Bunurile insesizabile absolut sau relativ ( bunurile proprietate public,
drepturile creditorului izvorate din contractul de intretinere etc.), nu pot face
obiectul msurilor asigurtorii", implicit nu pot face obiectul confiscrii speciale
sau confiscrii extinse.1
Aa cum se arat n literatura de specialitate confiscarea special se
caracterizeaz, ca i confiscarea extins, prin trsturile sale specifice, i anume:
a) cauza strii de pericol, ce atrage luarea msurii ;
b) felul i intensitatea pericolului social ;
c) modul de combatere a strii de pericol.
Spre deosebire de toate celelalte msuri de siguran, reglementate de art.
113-117 i art.1181 Cod Penal, a cror luare este condiionat de existena unei stri
de pericol legate de o anumita condiie a persoanei, luarea msurilor confiscrii
speciale si confiscrii extinse este condiionat de starea de pericol pe care o pot
prezenta anumite bunuri.

1
M. Udroiu - "Fise de procedur penal. Noul Cod de Procedur
Penal", Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p.290
3

Pericolul bunurilor apare adesea ca o rsfrngere a periculozitii


fptuitorului. Aceasta este situaia n cazul utilizrii bunurilor n vederea realizrii
scopurilor antisociale urmrite de fptuitor, bunuri care prin ele nsele nu sunt
periculoase. Art.118 C .pen. vizeaz ns i bunuri care nu au fost folosite niciodat
n aceste scopuri sau pentru care s-ar putea face dovada c autorul nici nu
inteniona s le ntrebuineze astfel (lucrurile produse prin infraciune-art.118 lit.a,
i bunurile deinute n contra dispoziiilor legale-art.118 lit.e c.pen.).
Reglementarea succesiv a confiscrii speciale i a confiscrii extinse, ca
msuri de siguran, att n Codul penal n vigoare, ct i n Noul Cod penal
corespunde i structurii Deciziei-cadru 2005/212/JAI, care reglementeaz,
succesiv, n articolul 2 confiscarea special i n articolul 3 confiscarea extins.
Atribuind confiscrii extinse natura juridic a unei msuri de siguran, Legea nr.
63/2012 stabilete, att n Codul penal n vigoare, ct i n Noul Cod penal
condiiile n care aceasta poate fi dispus.
Ambele institutii sunt msuri de siguran cu caracter patrimonial, constnd
n confiscarea unor bunuri determinate, aflate n legtur cu fapta penal comisa.
Institutia confiscarii extinse apare ca o completare a masurii confiscarii speciale,
intrucat are in vedere situatia in care persoana este condamnata pentru comiterea
unei infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5
ani si care este susceptibila sa ii procure un folos material.
Confiscarea extins se dispune dac, pe de o parte, valoarea bunurilor
dobndite de persoana condamnat, ntr-o perioad de 5 ani nainte i, dac este
cazul, dup momentul svririi infraciunii, pn la data emiterii actului de
sesizare a instanei, depete n mod vdit veniturile obinute de aceasta n mod

licit, iar pe de alt parte, dac instana are convingerea c bunurile respective
provin din activiti infracionale de natura celor prevzute n lista de infraciuni.
Totodat, prin dispoziiile Codului penal n vigoare i ale Noului Cod penal
n materia confiscrii extinse legiuitorul aduce o precizare de natur s evite
formarea unei jurisprudene neunitare, i anume c, la stabilirea diferenei dintre
veniturile licite i valoarea bunurilor dobndite, instana de judecat va avea n
vedere valoarea bunurilor la data dobndirii lor i cheltuielile fcute de persoana
condamnat, precum i de membrii de familie ai acesteia i de persoanele cu care
persoana condamnat a stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi ori dintre
prini i copii, n cazul n care convieuiesc cu aceasta (persoane incluse, n
viziunea Noului Cod penal, n noiunea de membru de familie).
In ipoteza impunerii oricareia dintre cele doua forme ale confiscarii,dac
bunurile supuse confiscrii nu se gsesc, n locul lor se confisc bani i bunuri pn
la concurena valorii acestora.
Atat confiscarea speciala cat si confiscarea extinsa sunt sanciuni de drept
penal, aplicate in rem, respectiv asupra bunurilor care au legtur cu infraciunea.
Din acest motiv, aceastea sunt imprescriptibile i nu sunt afectate de cauze care
conduc la ncetarea procesului penal ori care nltur rspunderea penal.
Ambele forme de confiscare sunt supuse acelorasi etape procedurale
necesare n aplicarea lor:
Identificarea bunurilor provenite din infraciuni;
Ridicarea/blocarea bunurilor/valorilor;
Aplicarea sechestrului asigurator (indisponibilizarea i conservarea).

Conform art. 165 din Codul de procedur penal, organul care procedeaz la
aplicarea sechestrului este obligat s identifice i s evalueze bunurile sechestrate
i de asemenea, s ncheie un proces-verbal cu privire la toate actele efectuate,
descriind amnunit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. n procesulverbal se arat bunurile exceptate de lege de la urmrire, gsite la persoana creia i
s-a aplicat sechestru.
Legislaia penal prevede n mod expres faptul c att amnistia, ct i
graierea nu afecteaz niciuna dintre msurile de siguran a confiscrii
(speciale/extinse). De asemenea, prescripia executrii pedepsei nu afecteaz
msura confiscrii.
Codul penal nu prevede n mod expres o list a infraciunilor,in cazul
confiscarii specile, ci prevede doar acele bunuri care rezult din infraciuni:
bunurile produse prin svrirea faptei prevzute de legea penal;
bunurile care au fost folosite, n orice mod, la svrirea unei infraciuni,
dac sunt ale infractorului sau dac, aparinnd altei persoane, aceasta a
cunoscut scopul folosirii lor;2

2
A se vedea: nalta Curte de Casaie i Justiie - Seciile Unite, Decizia nr. XVIII din 12
decembrie 2005(publicat n M. Of., Partea I, nr. 285 din 29 martie 2006) de admitere a
recursului n interesul legii privind
aplicabilitatea dispoziiilor art. 118 lit. b) din Codul penal i ale art. 17 alin. (1) din Legea nr.
143/2000,
privind confiscarea special a mijlocului de transport n cazul infraciunii de trafic de droguri, prin
care sau decis urmtoarele: Msura de siguran a confiscrii speciale a mijlocului de transport se va
dispune,
n temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. b) teza I din Codul
penal, numai

bunurile produse, modificate sau adaptate n scopul svririi unei


infraciuni, dac au fost utilizate la comiterea acesteia i dac sunt ale
infractorului.
Cnd bunurile aparin altei persoane confiscarea se dispune dac
producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuat de proprietar ori de infractor
cu tiina proprietarului. Dac bunurile nu pot fi confiscate, ntruct nu sunt ale
infractorului, iar persoana creia i aparin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se
confisc echivalentul n bani al acestora;

bunurile care au fost date pentru a determina svrirea unei fapte sau

pentru a rsplti pe fptuitor3;


bunurile dobndite prin svrirea faptei prevzute de legea penal, dac nu
sunt restituite persoanei vtmate i n msura n care nu servesc la
despgubirea acesteia;
bunurile a cror deinere este interzis de lege.
Aceast msur nu poate fi dispus n cazul infraciunilor svrite prin
pres. Dac valoarea bunurilor supuse confiscrii este vdit disproporionat fa
n cazul n care se dovedete c acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia
dintre
modalitile normative ale infraciunilor prevzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, precum i
n cazul
n care se dovedete c mijlocul de transport a fost fabricat, pregtit ori adaptat n scopul
realizrii laturii
obiective a acestor infraciuni".

3
Marcel Ioan Rusu , Drept Penal Partea General, Editura Alma
Mater Sibiu
7

de natura i gravitatea infraciunii, se dispune confiscarea n parte, prin echivalent


bnesc, innd seama de urmarea infraciunii i de contribuia bunului la
producerea acesteia. Dac bunurile nu pot fi confiscate, ntruct nu sunt ale
infractorului, iar persoana creia i aparin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se
confisc echivalentul n bani al acestora.
Pe de alta parte, art. 1121 din Noul Cod penal include o gam larg de
infraciuni, crend premizele eficientei aplicri a msurii de siguran a confiscrii
extinse. Astfel, lista de infraciuni cuprinde, de exemplu, infraciuni privind traficul
de droguri i de precursori; infraciuni privind traficul de persoane; infraciuni din
legislaia privind prevenirea i combaterea pornografiei; infraciuni din legislaia
privind combaterea terorismului; constituirea unui grup infracional organizat;
nerespectarea regimului armelor, muniiilor, materialelor nucleare i al materiilor
explozive; infraciuni privind jocurile de noroc; infraciuni de corupie,
infraciunile asimilate acestora, precum i infraciunile mpotriva intereselor
financiare ale Uniunii Europene; infraciuni de evaziune fiscal; infraciuni privind
regimul vamal; infraciuni de fraud comise prin sisteme informatice i mijloace de
plat electronice.
Observm deci, un alt element distinctiv intre cele dou institutii, si anume
dispunerea confiscrii extinse cu privire la infractiuni svarsite prin prisma
criminalitii organizate.
Asadar, legislaia prevede acoperirea unei arii largi de infraciuni ale cror
produse sunt supuse confiscrii ca urmare a introducerii instituiei confiscrii
extinse.

"In vederea executarii confiscarii speciale sau confiscarii extinse, se pot lua
asuri asiguratorii asupra bunurilor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane,
in proprietatea sau posesia carora se afla bunurile supuse confiscarii.
In ceea ce priveste categoria altor persoane, in cazul confiscarii extinse pot fi
avuti in vedere membrii familiei si persoanele juridice controlate de inculpat, daca
inculpatul le-a transferat bunuri."4
Exista o diferenta de reglementare intre dispoziti din Codul Penal si cea din
Codul de Procedura Penala. In Codul Penal este restransa sfera persoanelor ale
caror bunuri pot fi vizate prin confiscarea extinsa, prevazandu-se doar membrii
familiei. Potrivit Codului de Procedua Penala, masurile asiguratorii se pot dispune
si asupra altor persoane, respectiv cele in proprietatea sau posesia carora se afla
bunurile supuse confiscarii, altele decat persoanele avute in vedere de dispozitiile
Codului Penal.
Trebuie astfel sa precizam ca, de asemenea, in cazul confiscarii speciale
intra in aceasta categorie, spre exemplu, proprietarii unor bunuri care au fost
folosite de inculpat, cu stiinta lor, la savarsirea infractiunii sau pentru pastrarea
produsului infractional.5

4
B.Micu, A.G Paun, R, Slavoiu- " Procedura penala. Curs pentru
admiterea in magistratura si avocatura.Teste-grila", Ed.Hamangiu,
Bucuresti, 2014 p.152
5
A se vedea : art.112 alin (1) lit. b)-c) din Codul Penal
9

Atat confiscarea speciala, cat si confiscarea extinsa pot fi dispuse atat


inainte, cat si dupa punerea in miscare a actiunii penale. Mai mult, ambele masuri
asiguratorii se mentin pe durata procesului penal, daca nu sunt revocate.
In cazul anumitor infractiuni prevazute in legi speciale ( infractiuni de
coruptie sau infractiuni asimilate lor, infractiuni contra intereselor financiare ale
Uniunii Europene; infractiuni de evaziune fiscala ) obligativitatea instituirii se
abate atat asupra confiscarii speciale cat si asupra confiscarii extinse.
Ambele masuri asiguratorii atat confiscarea speciala cat si confiscarea
extinsa sunt supuse contestatiei.

10

BIBLIOGRAFIE
M. Udroiu - "Fise de procedur penal. Noul Cod de Procedur Penal", Ed.
Universul Juridic, Bucuresti, 2014
Marcel Ioan Rusu , Drept Penal Partea General, Editura Alma Mater
Sibiu

B.Micu, A.G Paun, R, Slavoiu- " Procedura penala. Curs pentru admiterea
in magistratura si avocatura.Teste-grila", Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2014

nalta Curte de Casaie i Justiie - Seciile Unite, Decizia nr. XVIII din 12
decembrie 2005

11

12