Drept Procesual Civil 2013 Partea I

Conf. univ. dr.
Gabriela Rducan
Asist.univ.drd. Mdlina Dinu
Drept procesual civil
Curs pentru nvmnt la distan
Semestrul I
Partea I
BUCURETI
2013-2014
BIBLIOGRAFIE GENERAL
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Codul de procedur civil Legea nr.134/2010
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu,
Bucureti, 2013 (2014)
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil, arbitraj, drept
notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia

Constanda,Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius George
Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole, vol II, Ed.
Hamangiu, 2013
Ciobanu V.M., Nicolae M., (coord.), F.Baias, V.Belegante, T.C.Briciu, C.C.Dinu, B.Dumitrache,
Ghe.Florea, M.Fodor, I.Glc, D.Ghinoiu, C.Irimia, A.Nicolae, E.Oprina, A.Rdoi, M.Stancu,
A.tefnescu, M.Tbrc, N.Turcu, M.Ursua, Ghe.L.Zidaru, Noul Cod de procedur civil, comentat
i adnotat, Vol.I art.1-526, Ed.Universul Juridic, 2013
Deleanu, I., Tratat de procedur civil, vol.I, Universul Juridic, 2013
PARTEA I
TEMA I
I.ACTIUNEA CIVILA
I.1.Noiune
Aciunea civil reprezint ansamblul mijloacelor procesuale prevzute de lege pentru protecia
dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a unei alte situaii juridice, precum i pentru
asigurarea aprrii prilor n process.
Exercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia i se ncalc
sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim.
Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil, ntruct cererea
de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a aciunii civile, cea prin care se
pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul
dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana. (de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata,
actiunea civila se poate realiza si prin formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat,
etc).
I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile
Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii de exercitare
ale aciunii civile:
1
1.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei.
2.existenta unui interes
3.calitatea procesuala
4.capacitatea procesuala
I.2.1.Afirmarea unui drept
Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau a unui
interes legitim care trebuie ocrotit.
I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s ndeplineasc
anumite condiii:
a. s fie recunoscut i ocrotit de lege;
b. s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele sale interne
(adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege).
c. s fie exercitat cu bun credin
d. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive.
n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite precizri:
dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c dreptul
subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete condiiile de validitate
impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi actual), atunci cererea de chemare n
judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat, netemeinic);
ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de invocare a
lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii, cererea de chemare n judecat va fi
respins ca prematur (soluie generic de inadmisibilitate).
admiterea excepiei de prematuritate cu consecina respingerii cererii de chemare in judecat ca
prematur introdus nu are autoritate de lucru judecat, astfel inct cererea va putea fi reiterat in momentul
in care s-a implinit termenul sau condiia care afecteaz dreptul subiectiv civil.
I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului
Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu este actual,
cererea este admisibila.
Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres prevzaute de
dispozitiile art.34 C.proc.civ.:
-cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi fcut chiar nainte de
mplinirea acestui termen;
- executarea la termen a obligaiei de ntreinere sau a altei prestaii periodice;
- alte cereri pentru executarea la termen a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c acestea pot
prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar ncerca-o dac ar atepta mplinirea termenului.
De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.34 C.proc.civ nu va putea fi pusa in
executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual.
I.2.2.Interesul
I.2.2.1.Noiune
Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil.
Interesul poate fi:
material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui bun,
recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea unui mprumut sau a
unui bun etc.)
moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.).
I.2.2.2.Condiiile interesului:
Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual.
s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea;
s fie personal n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe altcineva; i
n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;
s fie nscut i actual s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac cel care
actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.
EXCEPIE DE LA CERINA DREPTULUI DE A FI NSCUT I ACTUAL
Dei interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni nclcarea
unui drept subiectiv ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube iminente i care nu s-ar
putea repara.
I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului:
2
Lipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac va fi admis,
va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes.
Excepia lipsei de interes este o excepie:
- de fond (vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune)
- peremptorie/dirimant (duce la respingerea sau stingerea procesului)
- absolut (privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ).
Respingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru judecat ntro alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i ndeplinete i celelalte cerine.
I.2.3.Capacitatea procesuala
I.2.3.1.Noiune
Noiune general constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi i
obligaii pe plan procesual (capacitate procesual de folosin), respectiv aptitudinea de a-i valorifica
singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile procedurale, de a sta n judecat (capacitate
procesual de exerciiu).
I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta
Noiune - consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.
n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general

i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de natur procesual.
n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea

general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii capacitii de folosin, acele
drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare
sau constituire.
Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului de

procedur fcut cu nclcarea acestei condiii;
-Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie excepia
lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie).
-Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii ca fiind
introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei persoane fr
capacitate procesual de folosin.
I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu
Noiune - consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie
singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale. Altfel spus, prin capacitate
de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a sta in judecata.
n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge:
lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru: minori, pn la mplinirea vrstei de 14 ani, i interziii
judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil de punere sub interdicie
judectoreasc;
capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14 i 18 ani ;
capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani sau, n mod
excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste. (situaia minorului de 16 ani care
se cstoreste si dobnzite prin efectul cstoriei capacitate deplin de exerciiu, )
Potrivit art.57 alin.2 C.proc.civ.: partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale nu poate sta n
judecat dect dac este reprezentat, asistat ori autorizat n condiiile prevzute de legile sau, dup
caz, de statutele care i reglementeaz capacitatea ori modul de organizare. Prin urmare, articolul citat,
face referire la trei situatii:
A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie
judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau personal n judecat, ci
prin reprezentanii lor legali. Art. 58 alin.1 C. proc. civ. dispune c instana n caz de urgen, dac
persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instana, la
cererea prii interesate, va numi un curator special, care s o reprezinte pn la numirea reprezentantului
legal, potrivit legii, aceeai fiind situaia i n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel
reprezentat sau cnd o persoan juridic ori o entitate dintre cele prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s
stea n judecat, nu are reprezentant. De reinut este i faptul c, numirea acestor curatori se va face de
instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai n acest scop de barou pentru fiecare
instan judectoreasc, curatorul special avnd toate drepturile i obligaiile prevzute de lege pentru
reprezentantul legal.
B.Asistarea intervine n cazul minorilor de la 14 la 18 ani (capacitate de exerciiu restrns).
Acetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal (citat, la rndul su), care
vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul persoanelor cu capacitate procesual de
exerciiu restrns instana poate numi un curator special n condiiile art. 58 C. proc. civ. Actele de
3
procedur ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul
sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ns confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Sanciunea nerespectrii normelor privind asistarea este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel
ncheiat.
C.Autorizarea intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie (renunare la judecat sau la
dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.). i presupune autorizarea special a acestor acte, ncheiate de
minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora, de ctre organul competent
(autoritatea tutelar ).
Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobandeste in temeiul legii de la data
infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Persoana juridica isi exercita drepturile si
isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost
conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice.
Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si peremptorie.
Ea poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii.
Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei
asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu
sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu.
Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.57 alin.3 C.proc.civ.: Lipsa capacitii de
exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice stare a procesului. Actele de procedur
ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau
ocrotitorul legal al acestuia va putea ns confirma toate sau numai o parte din aceste acte . Asadar,
nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.57 alin.5 C.proc.civ.: cnd instana constat c actul de
procedur a fost ndeplinit de o parte lipsit de capacitate de exerciiu va acorda un termen pentru
confirmarea lui. Dac actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
I.2.4.Calitatea procesuala
Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana
care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala
activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct i pe
cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio, ndeplinirea condiiei
calitii procesuale
Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este
exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare procesuala activa sau pasiva
si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios.
Exemple:
A. Calitate juridica procesuala activa:
- autoritatea tutelara;
- procurorul conform art.92 C.proc.civ.
- creditorii chirografari pe calea actiunii oblice;
-Asociaiile de protecie a consumatorilor
B. Calitatea procesuala pasiva:
- raspunderea pentru altul.;
- raspunderea fidejusorului .
Justificarea calitatii procesuale. Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea
motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa
justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva.
I.2.4.1Transmiterea calitatii procesuale. Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii
pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau
pasive.
Transmisiunea poate fi legala sau conventionala.
A.Transmisiunea legala: se realizeaz prin efectul succesiunii, n cazul persoanelor fizice sau prin
reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte n proces.
B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte juridice, n urma
crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept sau bun litigios, cum ar fi:
contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul sau donatarul dobndind calitatea
procesual deinut n proces de cel care a cedat dreptul su), schimbul, donaia, aducerea ca aport a
4
bunului litigios n cazul n care bunul trece n patrimoniul societii, i, n ipoteza raporturilor juridice
obligaionale, n temeiul cesiunii de crean, subrogaiei personale, novaiei prin schimbare de
creditor/debitor, stipulaiei pentru altul i prelurii de datorie.
Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi:
- universala;
- cu titlu universal;
- cu titlu particular.
Efectele transmiterii calitii procesuale
Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care
se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile.
Transmiterea dreptului litigios prin acte ntre vii cu titlu particular
Dac n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu particular, judecata va
continua ntre prile iniiale.
Transmiterea dreptului litigios prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte
Dac ns transferul este fcut, n condiiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte,
judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dup caz.
Att in cazul in care dreptul litigious se transmite prin acte ntre vii cu titlu particular ct i prin
acte cu titlu particular pentru cauz de moarte succesorul cu titlu particular este obligat s intervin n
cauz, dac are cunotin de existena procesului, sau poate s fie introdus n cauz, la cerere ori din
oficiu. n acest caz, instana va decide, dup mprejurri i innd seama de poziia celorlalte pri, dac
nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rmne sau, dup caz, va fi scos
din proces. Dac nstrintorul sau, dup caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este
scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura n
starea n care se afl la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz.
Efectele hotrrii.
Hotrrea pronunat contra nstrintorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia,
dup caz, va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular i va fi ntotdeauna opozabil
acestuia din urm, chiar i n ipoteza n care nu a fost introdus n proces, ns numai n privina bunului
transmis, apreciindu-se c, dei nu a participat la judecat, acesta reprezint persoana autorului su n
ceea ce privete dreptul n discuie
Sanctiunea lipsei calitatii procesuale
Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond, absoluta si
peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a procesului, iar in caz de
admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan fara calitate procesual activ sau
impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul,
iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva
unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de
calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica
legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.
I.3.Clasificarea actiunilor civile
Clasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela de cerere de
chemare in judecata.
I.3.1.Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de
chemare n judecat:
In functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in:
-actiuni in realizarea dreptului,
-actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si
-actiuni in constituire de drepturi.
I.3.1.1.ACTIUNILE IN REALIZAREA DREPTULUI (in condamnare, in adjudecare, de executare)
acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv solicit instanei obligarea
prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai exist aceast posibilitate, la despgubiri
pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de
executare silit.
5
Caracteristici:
Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu mai este cu
putinta, prin echivalent;
Solutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva;
Hotararea instantei constituie titlu executoriu;
Actiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare (art.35 Cpc).
Exemple:
In practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase (de exemplu:
actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani,
evacuarea dintr-un imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau
rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.).
I.3.1.2.ACTIUNILE IN CONSTATARE (in recunoastere, in confirmare) . acele cereri prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n scopul de a crea o situaie juridic nou
ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea unui raport juridic existent i crearea unui nou raport
juridic, ca efect al hotrrii ce se va pronuna).
Astfel art.35 prevede ca: cel care are interes poate s cear constatarea existenei sau inexistenei unui
drept. Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale prevzut
de lege. .
Caracteristici:
Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu si a unei stari
de fapt
Exemple de actiuni in constatare:
constatarea calitatii de constructor de buna-credinta,
actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii
soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice),
constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de
ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.
Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu cererea privind
constatarea unei anumite situatii de fapt. In acest caz, cererea adresat instantei prin care se solicit
constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil. Sunt astfel de cereri: aceea prin care se
solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n anumite imprejurri, cererea prin care se solicit
instanei s constate identitatea intre persoana sa i cel care figureaz sub un alt nume intr-un act juridic,
etc
Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o particularitate a
hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in executare (este vorba
numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii)
Exemplu: daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate
prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea
creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea
prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu
executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere,
constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit.
Actiunea in constatare are un caracter subsidiar aceasta cale nu este deschisa atata timp cat partea
poate cere realizarea dreptului. Legiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru a inlatura definitiv
neintelegerile cu privire la dreptul respectiv.
Spre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata
de 50 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca
inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea ca pentru valorificarea drepturilor sale sa
introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare.
Actiunea in constatare este imprescriptibil. Astfel, potrivit dispoziiilor art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC, sunt
imprescriptibile drepturile privitoare la aciunea n constatarea existenei sau inexistenei unui drept.
Actiunea in constatare poate fi transformat intr-o cerere in realizare si viceversa. Pn la nchiderea
6
dezbaterilor, reclamantul poate nlocui cererea n constatare printr-o cerere n realizare i invers, dac
cererea n constatare poate fi primit, fr a se acorda termen de judecat, instana lund act de precizare
i consemnndu-se n ncheierea de edin declaraiile verbale ale prii n acest sens, potrivit dispoziiilor
art. 204 alin. (2) pct. 4 NCPC.
n cererile pentru constatarea existenei sau inexistenei vreunui drept, competena instanei se determin
dup regulile prevzute pentru cererile avnd ca obiect realizarea dreptului, potrivit art. 125 NCPC.
Clasificarea actiunilor in constatare:
1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport juridic ntre
reclamant i prt);
2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu, s se
constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia din urm fiind
stins prin prescripie sau prin compensare etc.)
- declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a se
inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze
contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate caracterul ilicit
al conditiei puse de testator etc.)
- interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea, eventual
sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele posibile, in situatia juridica
data (actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde
legatar universal; actiunea prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang
preferabil sa declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un
contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau a
invoca nulitatea etc).
- provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza o tulburare
importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel determinata sa-si valorifice dreptul
pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza.
I.3.1.3.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI (in transformare ) - sunt acele actiuni prin care
reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele
ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi.
Exemple de actiuni in constituire de drepturi:
-divortul,
-adoptia
-punerea sub interdictie,etc.
Consecinte:
- tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi
intre parti;
- in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt exceptii, hotararile
pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, tagaduirea
paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.).
I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart
in:
I.3.2.1. cereri nepatrimoniale acelea prin care se valorific drepturi subiective fr coninut economic,
legate indisolubil de persoana titularului lor.
Exemplu:sunt cereri nepatrimoniale
-cererea de divort;
-cererea in tgada paternittii sau stabilirea paternittii;
-adoptia
-cererea prin care se solicit anularea cstoriei, etc
I.3.2.2. cereri patrimoniale sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani
Cererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in:
A.cereri personale
B.cereri reale
C.cereri mixte
A. Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de creanta. Aceasta
este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta sunt practic nelimitate ca
7
numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii
etc
Actiunile personale, la rndul lor se subclasific in:
-actiuni personale mobiliare;
-actiuni personale imobiliare
A.1Actiunile personale mobiliare sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal valorificat are ca
obiect un bun mobil
Exemple:
-plata unei sume de bani,
- predarea unor bunuri fungibile, etc.
A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil
Exemple:
-obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar
B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz, aprarea
posesiei unui bun.
Exemple:
-actiunea in revendicare;
-actiunea confesorie sau negatorie;
-aciunea n grniuire
-actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare;
-petitia de ereditate
-actiunea de partaj, etc.
La rndul lor, actiunile reale se mpart n:
B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun mobil
Exemplu:
-revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint
B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil.
Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n:
-cereri petitorii;
-cereri posesorii.
B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real
B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror
tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta.
C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de
creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intr-un raport de
conexitat.
In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta unui
cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au fost incluse in aceasta
notiune doua categorii de actiuni:
actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real imobiliar, dand
nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie reclamantul exercita doua
drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca obiect remiterea bunului).
actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act translativ sau
creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor in situatia anterioara,
respectiv restituirea bunului
I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale
Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume:
-calitatea procesual,
- competenta teritorial;
- prescriptia
In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in
judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul actiunilor reale, poate fi
chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul asupra bunului sau
chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire.
Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce actiunea
personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala urmareste obtinerea bunului in
natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand este vorba de executarea
8
unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot
obtine numai daune-interese.
In ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in principiu,
regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului (art.107). In cazul actiunilor
reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul (art.117).
In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul este diferit in
functie de natura actiunii. Astfel, in cazul actiunilor personale termenul general de prescriptie este de 3 ani.
Sub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile extinctiv (de exemplu, actiunea in
revendicare sau actiunea avnd ca obiect iesirea din indiviziune), actiuni prescriptibile 1 an in cazul de
avulsiune, etc.
I.3.3 Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului, actiunile/cererile se
clasific n:
-principale,
-accesorii,
- incidentale,
-adiionale.
A.Cererile principale : cele prin care se declaneaz procesul (procedura judiciar). ns, nu
ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea principal, n ntregul
su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe capete de cerere, din care una e
principal i altele sunt accesorii
Exemplu:
-cererea de chemare n judecat
B.Cererile accesorii : a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal, aflndu-se ntr-o
rel aie de subsidiaritate fa de aceasta.
C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea principal),
dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat.
Exemple:
-cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva
reclamantului;
-cererea de interventie voluntar;
-cererea de chemare n garantie, etc
D. Cererile adiionale sunt cererile prin care o parte modific preteniile sale anterioare.
O astfel de cerere poate fi formulat de ctre reclamant (n privina cererii principale sau a cererii de
intervenie promovate de acesta), prt (n privina cererii reconvenionale sau a cererii de intervenie
formulate de acesta) sau ter intervenient (n privina cererii de intervenie introduse de el).
I.3.3.1.Interesul clasificrii
Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte:
Sub aspectul competentei - potrivit art. 123 alin. (1) NCPC, cererile accesorii, adiionale, precum i cele
incidentale se judec de instana competent pentru cererea principal, chiar dac ar fi de competena
material sau teritorial a altei instane judectoreti, cu excepia cererilor prevzute la art. 120 NCPC
(cereri n materia insolvenei sau concordatului preventiv, care sunt de competena exclusiv a tribunalului
n a crui circumscripie i are sediul debitorul).;
Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada paternitatii) sau
numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa
divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe cale accesorie sau incidentala
(exercitarea autoritii printesti fa de copii minori).
Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta investita cu
solutionarea cererii principale (exercitarea autoritii printesti fa de copii minori, pensia de intretinere,
numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea cstoriei);
Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct hotararea
care se va pronunta ii va fi opozabila;
Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac si termene
prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate separat ar fi supuse altor
cai de atac sau altor termene.
Rezumat
Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor
procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective
civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege.
9
Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice
ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.
Bibliografie
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu, Bucureti,
2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia Constanda,
Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius George Pncescu, Marius
Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole, vol II, Ed. Hamangiu, 2013
I.4.ntrebri si exercitii:
I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil.
2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile.
3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil in
temeiul art.35 C.proc.civ.?
4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit actual,
instanta va solutiona cererea pe fond?
5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale.
6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de vnzarecumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare? Argumentati.
I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile:
1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat:
a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat;
b.este o exceptie relativ;
c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu
2.Asistarea intervine:
a.n cazul minorilor intre 14-18 ani;
b.in cazul minorilor sub 14 ani;
c.n cazul minorilor intre 16-18 ani
3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile:
a. prtile, obiectul, cauza;
b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual
c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual
4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a unei obligatii
alimentare?
a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului;
b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual;
c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii
5.Dac prtul invoc exceptia de prematuritate a cererii de chemare n judecat ntruct la
momentul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre reclamant nu era actual, ns pe parcursul
solutionrii cauzei, acesta a devenit actual, instanta:
a.va admite exceptia prematurittii cererii i va respinge actiunea ca fiind prematur introdus;
b.va respinge exceptia de prematuritate, trecnd la solutionarea pe fond a pricinii;
c.va admite exceptia de prematuritate i va anula cererea reclamantului
6.In cazul transmisiunii in condiiile legii a calitii procesuale:
a.dac dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre partea care nu
a instrinat dreptul i partea care a preluat dreptul;
b. dac dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre prile iniiale;
c.n toate cazurile succesorul cu titlu particualr este obligat s intervin in cauz dac are cuno tint de
existenta procesului
7.In privina cererilor in justiie:
10
a) cererea principal poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat i capete de
cerere accesorii;
b) cererile accesorii sunt cele prin care o parte modific preteniile sale anterioare;
c) cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de
desfurare
I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet
X a solicitat n contradictoriu cu Y s se constate c imobilul apartament pe care l folosete n baza
contractului de nchiriere ncheiat cu Primria Buftea reprezint o unica unitate locativ.
n motivarea cererii X a artat c imobilul n cauz dei este folosit n baza a doua contracte de
nchiriere, unul ncheiat cu reclamantul iar cellalt cu prtul, n realitate a fost conceput pentru a servi unei
singure familii.
Prtul a invocat inadmisibilitatea aciunii faa de prevederile art.35 C.proc.civ.
Ce a decis instana cu privire la excepia invoca
TEMA II
PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL
II.1.Notiune
Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor

autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata
se numesc participanti n procesul civil.
In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia derulndu-se
faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre
care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz procesul-civil prin introducerea cererii de
chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul procesului civil pot interveni si alte persoane din
proprie initiativ (in cazul interventiei voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii), din
initiativa uneia din partile initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de
chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt), sau la ini iativa
instanei de judecat (introduceea din oficiu a terilor n procesul civil).
In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia
sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari
de fapt ale cauzei.
O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin procurori, care
particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.92 C.proc.civ., precum si n celelalte situatii n
care legea prevede expres participarea acestora.
Prin urmare:
Sunt participani la procesul civil:
-instana de judecat;
-procurorul;
-grefierul;
-martorii;
-experii;
-arbitrii;
-magistraii asisteni;
-asistenii judiciari;
-avocaii.
Sunt pri in procesul civil:
-reclamantul;
-prtul;
-terii intervenieni.
II.2 INSTANTA
II.2.1.Intelesurile notiunii:
- n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict
ntre pri;
- ntr-un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege:
- numai instana de judecat;
- un anumit grad de jurisdicie;
- completul de judecat.
11
II.2.2.Compunerea instanei
Noiune
Prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege.
n condiiile Legii de organizare judectoreasc nr. 304/2004, cauzele date n competena de prim
instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator, cu
excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care se judeca in prima instanta in
complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari.
La judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. Astfel, apelurile se judec n
complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din 3 judectori.
II.2.3.Constituirea instanei
Noiune
Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele
prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului, magistratului-asistent de la
Inalta Curte de Casaie i Justiie, a procurorului, precum i a asistenilor judiciari.
II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei
II.2.4.1.Incompabilitatea
Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei
pricini, in cazurile prevzute de lege.
A.Cazurile de incompatibilitate absolut
Incompatibilitatea absolut este reglementat n art. 41 C.proc.civ.fiind reglementate trei cazuri
de incompatibilitate:
a. Judectorul care a pronunat o ncheiere interlocutorie sau o hotrre ntr-o pricin nu poate lua
parte la judecarea aceleiai pricini n apel, recurs, contestaie n anulare sau revizuire . (presupune
situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la
o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva
hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca
judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o; aceeai este soluia i in cazul in care
dup ce a soluionat cauza in prim instan, in apel sau recurs impotriva hotrrii pronunate de el in
condiiile legii se exercit revizuire sau contestaie n anulare). Totodat judectorul care a pronunat o
incheiere interlocutorie (a admis/respins cererea de intervenie a terului) nu poate solu iona cauza intr-o
cale de atac ordinar sau extraordinar.
b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n
care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul care i-a exprimat o
dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia
parte la judecarea ei).
c. Judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau
mediator n aceeai cauz nu poate judeca acel proces.
Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie.
Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii,
aceasta fiind reglementat de norme de ordine public.
nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe baza dosarului cauzei, dac
judectorul acesteia se afl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate absolut i, cnd este cazul, va
ntocmi un referat corespunztor.
Judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate n privina sa este obligat s se abin
de la judecarea pricinii. Declaraia de abinere se face n scris de ndat ce judectorul a cunoscut
existena cazului de incompatibilitate sau verbal n edin, fiind consemnat n ncheiere
B.Cazurile de incompatibilitate relativ
Incompatibilitatea absolut este reglementat n art. 42 C.proc.civ
Judectorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmtoarele situaii:
1. cnd i-a exprimat anterior prerea cu privire la soluie n cauza pe care a fost desemnat s o judece.
Punerea n discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) i (5),
nu l face pe judector incompatibil;
2. cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori descendenii lor sau
afinii lor, dup caz, au un interes n legtur cu pricina care se judec;
3. cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei pri
sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane;
4. cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre pri;
12
5. dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt pri ntr-un
proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector;
6. dac ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, i una
dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat s judece pricina. n cazul
plngerilor penale formulate de pri n cursul procesului, judectorul devine incompatibil numai n situaia
punerii n micare a aciunii penale mpotriva sa;
7. dac este tutore sau curator al uneia dintre pri;
8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte
avantaje de la una dintre pri;
9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, se
afl n relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la gradul al patrulea inclusiv;
10. dac, atunci cnd este nvestit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pn la gradul
al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini naintea altei
instane;
11. dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt membru al
completului de judecat;
12. dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat
partea n aceeai pricin naintea altei instane;
13. atunci cnd exist alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la
imparialitatea sa.
Aceste dispoziii privitoare la so se aplic i n cazul concubinilor.
II.2.4.2.Mijloacele de invocare a incompatibilitii.
Indiferent de motivul de incompatibilitate, acesta se invoc de judector, caz in care mijlocul de
invocare al incompatibilitii este abinerea sau poate fi invocate de partea interesat prin intermediul
recuzrii.
Abinere : situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr-unul din cazurile prevzute de
lege, se abine de la judecata unei anumite pricini.
Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc
de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta.
Recuzare: situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, nlturarea
unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini.
Asemnri:
1) cazurile de abinere i cele de recuzare sunt identice;
2) procedura de soluionare a celor dou incidente procedurale este comun.
Deosebiri:
1) n timp ce recuzarea este propus de pri, abinerea provine chiar de la cel aflat n vreunul din
cazurile prevzute de lege;
2) caracterul normelor care reglementeaz cele dou instituii este de natur diferit: abinerea este
reglementat de norme imperative, n timp ce recuzarea este reglementat de norme de ordine privat
(partea interesat avnd facultatea de a-l recuza pe judector sau de a accepta s fie judecat de ctre
acesta, exprimndu-i astfel ncrederea n imparialitatea sa)
II.2.4.3.Momentul pn la care poate fi formulat recuzarea
Pentru cazurile de incompatibilitate absolut, recuzarea poate fi invocat n orice stare a pricinii, in
timp ce recuzarea pentru cazurile de incompatibilitate relativ poate fi invocat nainte de nceperea
oricrei dezbateri, iar cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dup
nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie s solicite recuzarea de ndat ce acestea i sunt cunoscute.
Instana in faa creia s-a formulat cererea de recuzare o poate respinge ca
inadmisibil atunci cnd:
-cererea de recuzare este intemeiat pe alte motive dect cele prevzute la art. 41 i 42 sau
nu este deloc motivat;
- cererea de recuzare privitoare la ali judectori dect cei care fac parte din completul de
judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare;
-cererea ndreptat mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de incompatibilitate.
II.2.4.4.Procedura de judecat a abinerii si a recuzrii

Judectorul mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate declara c se abine, caz in
care, declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.
Instana in faa creia s-a formulat declaraia de abinere sau cererea de recuzare hotrte de
ndat, n camera de consiliu, fr prezena prilor i ascultndu-l pe judectorul recuzat sau care a
13
declarat c se abine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleai condiii, instana va putea asculta
i prile.
n cazul n care la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de abinere pentru motive
diferite, acestea vor fi judecate mpreun. n caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de
recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respins, prin aceeai ncheiere, ca rmas fr obiect. n
cazul n care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai ncheiere instana se va pronuna i asupra
cererii de recuzare
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare.
Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judector de
la aceeai instan judectoreasc, prin incheierea de admitere a recuzrii sau abinerii, urmnd a se arta
n ce msur actele ndeplinite de judectorul aflat intr-unul din cazurile de incompatibilitate urmeaz s fie
pstrate.
II.2.4.5.Ci de atac
ncheierea prin care s-a admis abinerea
ncheierea prin care s-a respins abinerea
ncheierea prin care s-a admis recuzarea
ncheierea prin care s-a respins recuzarea
pe motiv c cererea de recuzare a rmas fr obiect
ca urmare a admiterii cererii de abinere
NU SUNT SUPUSE NICIUNEI

CI DE ATAC
ncheierea prin care s-a respins recuzarea

1.POATE FI ATACAT ODAT CU FONDUL FIIND SUPUS ACELORAI CI DE
ATAC CA SI HOTRREA PE FOND
2.POATE FI ATACT CU RECURS IN 5 ZILE DE LA COMUNICAREA HOTRRII
ATUNCI CND HOTRREA DATA PE FOND ESTE DEFINITIV
II.3.1.PRILE
A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual
Noiunea de pri desemneaz persoanele fizice sau juridice care au un litigiu referitor la un drept
subiectiv civil dedus judecii sau la o situaie juridic pentru a crei realizare calea judecii este
obligatorie i asupra crora poart efectele hotrrii judectoreti ce se va pronuna ori care a fost deja
pronunat. De altfel, art. 55 C.proc.civ. prevede c sunt pri reclamantul i prtul, precum i, n
condiiile legii, terele persoane care intervin voluntar sau forat n proces.
La judecata n prim instan, prile din cererea de chemare n judecat se numesc
reclamant i prt.
n apel, partea care exercit calea de atac se numete apelant, iar cealalt parte intimat,
dup cum la recurs avem recurent i intimat, n revizuire, revizuent i intimat, iar n
contestaia n anulare, contestator i intimat.
n materia executrii silite, denumirea prilor este de creditor i de debitor
Drepturi si obligatii procesuale

Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi
procesuale dintre care mentionam:
Dreptul partilor de a adresa cereri instantei;
Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare;
Dreptul la aparare;
Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.;
Dreptul de a face acte de dispozitie;
Dreptul de a exercita caile de atac;
Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc.
Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de
exemplu:
- indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea
nulitatii, perimarii, decaderii etc.
- exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost
recunoscute de lege
B.Abuzul de drept procesual
14
Potrivit art. 12 alin. (2) C.proc.civ., partea care i exercit drepturile procesuale n mod abuziv
rspunde pentru prejudiciile materiale i morale cauzate. Ea va putea fi obligat, potrivit legii, i la plata
unei amenzi judiciare, iar potrivit art. 12 alin. (3) C.proc.civ., partea care nu i ndeplinete cu buncredin obligaiile procesuale rspunde potrivit alin. (2).
Formele de manifestare ale abuzului de drept presupun existenta a doua elemente:
- elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual;
- elementul obiectiv deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru care a fost
recunoscut, de la finalitatea sa legala.
Cerine (pentru a caracteriza un act de procedur ca abuziv):
- autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite;
- dreptul procedural s fie utilizat n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte dispoziiile legale
referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma actului i la termenul n care trebuie
efectuat acesta;
- dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop dect acela pentru care a fost acordat de
lege;
- dreptul procedural s fie exercitat cu rea-credin.
Exemple:
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l
discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei
temeinicie este evidenta ;
- introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la
primul termen pretentiile reclamantului;
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a
asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte
- folosirea cu rea-credin a posibilitii de a solicita citarea prtului prin publicitate;
- cererile repetate de amnare a judecii, etc.
Aprecierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului, respingerea unei cereri
de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand
automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural.
Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice: amenzi
judiciare catre stat (n cuantumul stabilit de art. 187 sau de art. 188 C.proc.civ.) si, eventual, despagubiri la
cerere pentru prejudiciul cauzat (in temeiul rspunderii civile delictuale pentru fapta proprie). Astfel, partea
care a suferit un prejudiciu patrimonial sau moral, ca urmare a exercitrii abuzive a unui drept procedural
de ctre partea advers, are dreptul de a fi despgubit. Pentru a nu se nclca principiul disponibilitii,
despgubirile vor fi acordate numai la cerere, nu i din oficiu.
C.Coparticiparea procesuala
Notiune
Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul
unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati
poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual.
Sediul materiei: art. 59- 60 C.proc.civ.
Potrivit art.59: mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte dac obiectul procesului este un
drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai cauz ori dac ntre ele exist o
strns legtur.
Felurile coparticiparii procesuale
Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi:
- activa: cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat;
- pasiva: cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati;
- mixta: daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati.
In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi:
- facultativa
- necesara
Regula o constituie participarea facultativ, ins sunt si situaii n care coparticiparea
este obligatorie.
Cazuri de coparticpare obligatorie: din prevederile art. 1163 alin. (1) C.civ., ce declar nul
partajul de ascendent la care nu au participat toi descendenii, se poate concluziona c, n
cazul ieirii din indiviziunea succesoral, coparticiparea procesual este obligatorie, desigur,
dac sunt cel puin trei motenitori care au acceptat succesiunea; tot astfel, art. 684 alin. (2)
15
C.civ. dispune c partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate
absolut
Efectele coparticiparii
Efectele coparticiprii procesuale:
- raporturile dintre coparticipanii procesuali sunt guvernate de principiul independenei procesuale;
conform art. 60 alin. (1) C. proc. civ. actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre coparticipani
nu pot folosi, dar nici vtma celorlali.
Excepie: cnd prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale efectele hotrrii se
ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau
termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur vor profita i
celorlali;
- dac actele de procedur ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor fcute de ceilali
coparticipani, atunci se va ine cont de actele cele mai favorabile.
Alte efecte ale coparticiprii procesuale:
- atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n care se va
comunica o singur copie de pe cererea de chemare n judecat sau de pe ntmpinare [art. 149 alin. (1)
C.proc.civ.], dup cum coparticipanii sunt pri sau reclamani; totodat, art. 207 C.proc.civ. prevede c,
atunci cnd sunt mai muli pri, acetia pot rspunde mpreun, toi sau numai o parte din ei, printr-o
singur ntmpinare (indiferent dac prii au sau nu un reprezentant comun);
- dac unii dintre coparticipani nu s-au prezentat naintea instanei ori nu au ndeplinit un act de
procedur n termen, ei vor fi totui citai n continuare [art. 60 alin. 3 C. proc. civ.];
- actele de procedur fcute n interes comun sau mpotriva coparticipanilor cu acelai interes sunt
supuse unei singure taxe de timbru;
- coparticipanii vor suporta cheltuielile de judecat, dac este cazul, n funcie de interesul fiecruia sau
de natura raportului juridic dintre ei, fie n mod egal, fie proporional, fie solidar (art. 455 C. proc. civ.).
II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT
Noiunea de teri are o dubl conotaie:
- se refer la persoane complet strine de proces (penitus extranei);
- desemneaz i persoanele introduse ntr-un proces pendente, devenind i ele pri; ns, pentru a nu fi
confundate cu prile iniiale (reclamant i prt) sunt denumite fie intervenieni, fie teri intervenieni.
Pentru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar
introducerea acestora n proces.
Necesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care l-ar putea
realiza una din prile iniiale (reclamantul sau prtul), care urmrete s i se recunoasc ori s i se
stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv.
Interesul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i terului, fie
pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu, cu care se gsete n
raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit de parte pentru a formula
pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori, interesele legitime ale unei persoane pot fi
afectate direct sau indirect de pronunarea unei hotrri la care nu a fost parte.
Codul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la judecat:
1.Intervenia voluntar intervenia voluntar principal;
- intervenia voluntar accesorie
2.Intervenia forat chemarea n judecat a altor persoane (art.68-art.71);
- chemarea n garanie(art.72-art.74);
- artarea titularului dreptului(art.75-art.77)
3. Introducerea forat n cauz, din oficiu, a altor persoane (art.78-art.79)
II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR
Noiune
Intervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri, pentru a-i
apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces.
Elemente definitorii:
- existena unui proces civil n curs de judecat;
- interventia unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv.
II.3.2.1.1.Intervenia voluntar principal
A.Noiune
Poart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit introducerea
sa ntr-un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept propriu.
16
Prin urmare, intervenia este principal cnd intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte,
dreptul dedus judecii sau un drept strns legat de acesta
B.Natur juridic
Intervenia voluntar principal este o veritabil chemare n judecat, ndreptat mpotriva prilor
iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. Terul intervenient poate s i formuleze pretenia pe
cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi
prte. Dac ns terul prefer s invoce pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete
caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat
i independent de aceasta.
C.Termen de depunere
Cererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei instane i nainte de
nchiderea dezbaterilor in fond. (art.62 alin.2 C.proc.civ.)
Prin excepie, art.60 alin. final C.proc.civ. dispune c intervenia principal se poate face, cu acordul
expres al prilor, i n fata instanei de apel.
n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au calitatea de
parte n apel. Ca atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul nu le privete pe toate,
prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va mai cere acordul.
ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n interes
propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan, astfel nct i la
etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
D.Procedura de judecat
Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena instanei
care judec cererea principal.
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere
interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil.
ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de admitere. In cazul in care instana respinge ca
inadmisibil cererea de interventie a terului:
- aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea prezent,
respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac ncheierea a fost
dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic superioar, n cazul n care ncheierea
a fost pronunat n apel;
-dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei competente s
soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
- ntmpinarea nu este obligatorie.
-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva ncheierii
de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie.
Cererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns, dac ar
duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 66 alin.2 C.proc.civ. permite instanei s dispun disjungerea,
n afar de cazul n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, nsui dreptul dedus
judecii, caz in care disjungerea nu este posibil. Msura disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd
caracterul unui act pentru mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac.
Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de
procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita
refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii
sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior
admiterii interveniei.
Intervenientul va prelua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii interveniei, dar va
putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenie sau cel mai trziu pn la primul termen
de judecat ulterior admiterii cererii de intervenie. Actele de procedur ulterioare vor fi ndeplinite i fa de
el.
E.Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie:
- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;
- prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 123 C. proc. civ.);
- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va
avea o poziie independent fa de prile iniiale;
- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;
- ntreruperea prescripiei extinctive;
- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;
17
- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care
poate fi depus ntmpinarea;
- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul ncuviinrii n principiu, iar,
pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;
- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de intervenientul
principal;
- intervenientul principal poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu
hotrrea.
II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie
A.Noiune
Reprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes solicit
introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia din prile iniiale.
B.Natur juridic
Intervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru care a
intervenit n proces.
C.Condiii
Primind cererea de intervenie, instana va asculta prile i pe cel ce intervine i va verifica o serie de
aspecte pentru a se putea pronuna asupra admisibilitii n principiu a acesteia. Astfel, instana va
trebui s verifice:
- dac intervenientul justific un interes propriu;
- existena unei legturi ntre cererea principal i cererea de intervenie, care s justifice rezolvarea
mpreun a celor dou cereri;
- dac este admisibil intervenia voluntar principal n litigiul pendente, avnd n vedere natura
acestuia.
D.Termen de depunere
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face pn la
nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecii, chiar i n cile extraordinare de atac. Soluia legislativ
conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea primei instane, ci n orice faz a
judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de natura juridic a acestei forme de intervenie
voluntar, de faptul c terul nu supune judecii o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete
prilor vreun grad de jurisdicie.
E.Procedura de judecat
Soluionarea cererii de intervenie voluntar ACCESORIE:
- se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal (fiind o simpl aprare); deci, nu poate fi
disjuns niciodat de cererea principal;
- instana pronun o unic hotrre, opozabil tuturor prilor, inclusiv intervenientului;
- soluia ce se va da cererii de intervenie accesorie depinde de soluia dat n privina cererii principale,
dup cum s-a intervenit n favoarea reclamantului sau a prtului.
Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care judec
cererea principal.
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere
inadmisibil cererea de interventie a terului:
Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur
urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte
de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea
unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.
18
Terul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face dect acele
acte de procedur care profit prii respective.
Cererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre prile ntre
care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun cu cererea introductiv de
instan.
Judecarea cererii de intervenie accesorie nu poate fi disjuns de judecarea cererii principale,
Dup admiterea n principiu, intervenientul accesoriu poate s renune la judecarea cererii de intervenie
doar cu acordul prii pentru care a intervenit.
Calea de atac exercitat de intervenientul accesoriu se socotete neavenit dac partea pentru care a
intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunat la calea de atac exercitat ori aceasta a fost anulat,
perimat sau respins fr a fi cercetat n fond.
F.Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie
cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea prtului, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c se va admite cererea de
intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util);
- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va respinge cererea de
intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util);
cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea reclamantului, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c se va respinge i
cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util);
- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se va admite i cererea
de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util).
Stingerea judecii n privina cererii principale atrage automat i stingerea judecii cu privire la cererea
de intervenie voluntar accesorie.
II.3.2.2.INTERVENIA FORAT
Interventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ (ca n cazul
interveniei principale si accesorie), ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in proces de ctre una
din prtile initiale (cererea de chemare n judecat a altor persoane, cererea de chemare n garantie,
cererea de artare a titularului dreptului). Totodat, terii pot fi intrudui din oficiu de ctre instan a de
judecat in condiiile art.78-79 C.proc.civ.
II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane
A.Noiune
Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, impotriva tertilor
care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Cererea de chemare n judecat a altor persoane
poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt.
B.Conditiile chemarii in judecata a altor persoane
- sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept subiectiv civil ca si reclamantul.
Difer dup calitatea prii ce a fcut cererea de intervenie forat:
- dac e fcut de ctre prt se depune o dat cu ntmpinarea sau, cnd ntmpinarea nu este
obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat;
- cnd e fcut de ctre reclamant sau de intervenientul principal - se va depune cel mai trziu pn la
terminarea cercetrii procesului naintea primei instane.
Nerespectarea termenului (legal peremptoriu) de depunere a cererii de chemare n judecat a altor
persoane atrage sanciunea decderii prii interesate de a mai formula o astfel de cerere, acesta avnd
ins posibilitatea de a-i valorifica preteniile pe cale separat impotriva terului.
D. Procedura de soluionare a cererii de chemare in judecat a altor persoane
Cererea va fi motivat i, mpreun cu nscrisurile care o nsoesc, se va comunica att celui chemat n
judecat, ct i prii potrivnice.
La exemplarul cererii destinat terului se vor altura copii de pe cererea de chemare n judecat,
ntmpinare i de pe nscrisurile de la dosar;
Instana se pronuna asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere
inadmisibil cererea de interventie:
19
de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie
E.Efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane
Efecte:
- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;
- prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 123 C. proc. civ.);
- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va
avea o poziie independent fa de prile iniiale;
-Cel chemat n judecat dobndete poziia procesual de reclamant, iar hotrrea i produce efectele
i n privina sa;
- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;
- ntreruperea prescripiei extinctive;
- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;
- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care
poate fi depus ntmpinarea;
- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul introducerii sale n proces,
iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;
- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de terul chemat n
judecat;
- terul chemat n judecat poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu
hotrrea.
II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie
A.Noiune - mijlocul procesual prin care una din prile iniiale solicit introducerea n proces a unei tere
persoane mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere n garanie sau n despgubire, dac ar
cdea n pretenii n litigiul pendente
B.Conditiile chemarii in garantie:
- s existe un proces civil pendente, n prim instan;
- s existe o legtur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garanie (de dependen
i de subordonare ntre cele dou cereri, aa nct soluia ce se va da cu privire la cererea principal s
poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n garanie).
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de chemare in garantie printr-o ncheiere
inadmisibil cererea de interventie:
de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie
Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este
obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la primul termen de judecat.
Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant sau de intervenientul principal se poate
depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea
este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.
20
Sanciunea nedepunerii cererii de chemare n garanie n termen potrivit art. 185 C. proc. civ.,
este decderea prii din dreptul de a o mai formula in litigiul in curs de desfurare.
D.Procedura de judecat
Efecte:
- terul chemat n garanie devine parte n proces, dobndind toate drepturile i obligaiile procesuale
prevzute de lege pentru prile principale;
- hotrrea ce urmeaz a se pronuna va fi opozabil i chematului n garanie, dup cum i el se va
putea prevala de hotrrea respectiv;
- chematul n garanie se bucur de independen procesual, de unde rezult c acesta fie poate
sprijini partea care l-a chemat n garanie, fie se poate apra i mpotriva acesteia.
Soluionarea cererii de chemare n garanie:
- cererea de chemare n garanie se judec odat cu cererea principal. Cu toate acestea, dac
judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin cererea de chemare n garanie, instana poate dispune
disjungerea ei pentru a o judeca separat. n acest din urm caz, judecarea cererii de chemare n garanie
va fi suspendat pn la soluionarea cererii principale
Soluii posibile:
cnd cererea de chemare n garanie este formulat de prt, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c cererea de chemare n
garanie formulat de acesta se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes;
- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va admite i cererea de
chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat; ns, terul chemat n garanie nu poate fi
obligat direct fa de reclamant (ntre ei neexistnd nici un raport juridic procesual, iar eventuala
insolvabilitate a terului chemat n garanie nu trebuie s fie suportat de ctre reclamant, ci de ctre prt);
cnd cererea de chemare n garanie este formulat de reclamant, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, cererea de chemare n garanie
formulat de acesta, dac este ntemeiat, se va admite, avnd astfel dreptul s se ndrepte mpotriva
celui pe care l-a chemat n garanie;
- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se cererea de chemare n
garanie formulat de reclamant se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes.
II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului
A.Notiune
Cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru
pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o
persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului.
B.Conditii de admisibilitate:
- artarea titularului dreptului poate fi fcut numai de ctre prt;
- reclamantul s urmreasc valorificarea unui drept real;
- prtul s dein cu titlu precar sau s exercite n numele altuia un drept asupra lucrului care formeaz
obiectul dreptului real invocat de reclamant;
- prtul s l indice pe titularul dreptului (legea nu impune prtului obligaia de a indica pe adevratul
titular al dreptului).
Potrivit. art. 76 c.p.c., Cererea va fi motivat i se va depune naintea primei instane n termenul
prevzut de lege pentru depunerea ntmpinrii. Dac ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate
face cel mai trziu la primul termen de judecat.
Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare
in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar.
Primind cererea, instana trebuie s se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de
artare a titularului dreptului printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu
cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de
admitere. In cazul in care instana respinge ca inadmisibil cererea de interventie aceasta poate fi atacat
n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru
partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv
numai recursul la instana ierarhic superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;dosarul
se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei competente s soluioneze
calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
21
D.Ipoteze
Dac acela artat ca titular al dreptului recunoate susinerile prtului i reclamantul consimte, el
va lua locul prtului, care va fi scos din proces.
Dac reclamantul nu este de acord cu nlocuirea sau cnd cel artat ca titular nu se nfieaz
sau contest cele susinute de prt, terul dobndete calitatea de intervenient principal.
II.3.2.3.Introducerea din oficiu a terilor
Potrivit art. 78 alin. 1, in cazurile expres prevzute de lege (de ex., art. 54 alin. 1 din Legea nr.
136/1995 privind asigurrile i reasigurrile; art. 33 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al
contraveniilor), precum i in proceduranecontencioas, judectorul va dispune din oficiu introducerea in
cauz a altor persoane, chiar dac prile se impotrivesc. Pe de alt parte, in materie contencioas, cand
raportul juridic dedus judecii o impune, judectorul va pune in discuia prilor necesitatea introducerii in
cauz a altor persoane.
Dac niciuna dintre pri nu solicit introducerea in cauz a terului, iar judectorul apreciaz c
pricina nu poate fi soluionat fr participarea terului, va respinge cererea ca inadmisibil. Aceast
hotrare este supus numai apelului.
Introducerea in cauz va fi dispus, prin incheiere, pan la terminarea cercetrii procesului in faa
primei instane.
Cel introdus in cauz va fi citat, odat cu citaia comunicandu-i-se, in copie, incheierea de
incuviinare, cererea de chemare in judecat, intampinarea, precum i inscrisurile anexate acestora.
Prin citaie i se va comunica i termenul pan la care ar putea s arate excepiile, dovezile i
celelalte mijloace de aprare de care inelege s se foloseasc.
Terul ia procedura in starea in care se afl in momentul introducerii in proces, dar instana, la
cererea lui, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de
procedur ulterioare vor fi indeplinite i fa de acesta.
II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil
A.Notiune
Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant
indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil.
Reprezentarea procesuala cunoaste trei forme principale: reprezentarea legala, reprezentarea
judiciar i reprezentarea conventionala.
Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in
continuare numai de reprezentarea conventionala.
Cu anumite exceptii, (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana fizica sau
juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar
(art.80 C.proc.civ.) Prile sunt deci libere s opteze i pentru soluia reprezentrii convenionale, care, de
regul, se realizeaz prin avocat
II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat
A.Conditii:
1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu
urmtoarele precizari:
Regula: dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune
concluzii in faa instanei asupra excepiilor procesuale i asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa
cercetrii procesului, cat i in etapa dezbaterilor.
Excepie: sunt exceptai de la regula de mai sus liceniaii in drept cand sunt mandatari in cauzele
soului sau rudelor pan la gradul 2 inclusiv, care pot pune concluzii in faa oricror instane. De asemenea,
asistarea de ctre un avocat nu este obligatorie, cand dreptul de reprezentare rezult din lege sau dintr-o
hotrare judectoreasc
Persoanele juridice pot fi reprezentate convenional in faa instanelor judectoreti numai prin
consilier juridic sau avocat, in condiiile legii.
Mandatarul neavocat trebuie sa faca dovada calitatii sale prin inscris autentic. ns, Conform art.85
alin.2: dreptul de reprezentare mai poate fi dat i prin declaraie verbal, fcut n instan i consemnat
n ncheierea de edin, cu artarea limitelor i a duratei reprezentrii. .
Prin urmare, dreptul de reprezentare dat unui mandatar neavocat se face prin:
-inscris autentic sau
- prin declaraie verbal, fcut n instan i trecut n ncheierea de edin cu artarea
22
limitelor i a duratei reprezentrii

!!!!!!
La redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i la exercitarea recursului, persoanele
fizice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea nulitii, numai de ctre un avocat,
iar in cazul persoanelor juridice de ctre un consilier juridic sau un avocat. Aceeai este soluia i
pentru contestaia in anulare i revizuire dac vizeaz hotrari ale instanelor de recurs.
Reguli
1. Mandatarul cu procur general poate s reprezinte n judecat pe mandant, numai dac acest drept i-a
fost dat anume. Dac cel care a dat procur general nu are domiciliu i nici reedin n ar sau dac
procura este dat unui prepus, dreptul de reprezentare n judecat se presupune dat
2. Renunarea la judecat sau la dreptul dedus judecii, achiesarea la hotrrea pronunat, ncheierea
unei tranzacii, precum i orice alte acte procedurale de dispoziie nu se pot face de reprezentant dect n
baza unui mandat special ori cu ncuviinarea prealabil a instanei sau a autoritii administrative
competente (art.81).
3.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.88 C.proc.civ.: mandatul nu inceteaza prin
moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea
lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
4.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara
numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire, este tinut
sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de
infatisare sau de implinirea cailor de atac.
II.4.2.Reprezentarea prin avocat
In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/1995 : mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste
persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor.
Potrivit art.85 alin.3 C.proc.civ., mputernicirea de a reprezenta o persoan fizic sau persoan
juridic dat unui avocat ori consilier juridic se dovedete prin nscris, potrivit legilor de organizare i
exercitare a profesiei. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza
contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea
puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printr-o
imputernicire avocatiala.
In ceea ce priveste actele de dispozitie, intrucat art. 81 C.proc.civ. nu face distinctie intre
mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest
sens.
Potrivit art.87 alin.2 C.proc.civ.: avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea
procesului poate face, chiar fr mandat, orice acte pentru pstrarea drepturilor supuse unui termen i care
s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp i poate, de asemenea, s introduc orice cale de atac mpotriva
hotrrii pronunate. n aceste cazuri, toate actele de procedur se vor ndeplini numai fa de parte.
Susinerea cii de atac se poate face numai n temeiul unei noi mputerniciri.
Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral,
in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de impiedicare sau incetare a
exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea.
A.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional
-Mijlocul procesual de invocare l constituie excepia lipsei calitii de reprezentant excepie care
ncepe prin a avea un caracter dilatoriu i tinde spre un efect peremptoriu.
-Dat fiind caracterul mixt al excepiei se vor aplica dispoziiile art. 82 C. proc. civ., n sensul c, atunci cnd
reprezentantul prii nu prezint dovada calitii sale, instana poate acorda un termen pentru mplinirea
acestei lipse, iar dac n termenul acordat lipsa nu se acoper, va anula cererea.
- Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant naintea primei instane nu poate fi invocat pentru prima
oar n calea de atac.
II.5. Participarea procurorului in procesul civil
II.5.1.Formele de participare:
a)promovarea actiunii civile pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori pe cale
incidenta, cand intervine intr-un proces pendent. Ministerul Public poate porni aciunea civil ori de cte ori
este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege.
b)Participarea la judecat n procesul civil
23
Procurorul poate participa n orice proces civil, n oricare faz a acestuia, dac apreciaz c este
necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor i intereselor cetenilor.
De reinut este faptul c procurorul poate lua parte la solutionarea oricror pricini, chiar dac acestea au
un caracter personal.
De regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul civil este
facultativ. Sunt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie.
Exemple de situaii n care participarea procurorului este obligatorie:
-in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii,
-in solutionarea exproprierilor;
-in cererile avnd ca obiect punerea sub interdictie sau ridicarea interdiciei;
- in cererile avnd ca obiect infiinarea/radierea/dizolvarea partidelor politice
c)exercitarea cilor de atac prevzute de lege impotriva hotrrilor pronunate pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor chiar
dac nu a pornit aciunea civil, precum i atunci cnd a participat la judecat, n condiiile legii.
d)solicitarea procurorului de punere n executare silita a hotrrilor pronuntate n favoare minorilor,
disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. Astfel, i se recunoaste procurorului dreptul de a solicita
punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat numai la hotararile pronuntate in art.92 (1).
Bibliografie
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Codul de procedur civil Legea nr.134/2010
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu, Bucureti, 2013
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil, arbitraj, drept notarial,
Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia Constanda,Delia
Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius George Pncescu, Marius Eftimie, Noul
cod de procedura civila, comentariu pe articole, vol II, Ed. Hamangiu, 2013
II.6.ntrebri si exercitii:
II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme:
1.Enumerati formele interventiei fortate.
2.Care este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar principal?
3.Care sunt efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei fortate?
4. Dati 3 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces.
5.Care sunt cazurile de incompatibilitate absolut?
6. Pan la ce moment procesual se poate formula cererea de recuzare?
7.Care este regimul excepiei lipsei dovezii calitii de reprezentant?
8.Indicai trei exemple de situaii in care partea a exercitat drepturile procesuale in
mod abuziv.
9. Care este regimul cilor de atac in privina incheierii prin care instana se pronun
asupra cererii de admitere in principiu a cererii de intervenie?
10. Care sunt drepturile procesuale ale intervenientului accesoriu?
11.Care sunt formele de particpare a procurorului in procesul civil?
II.6.2.Rezolvati urmatoarele teste gril
1.In ceea ce privete incheierea cu privire la admisibilitatea in principiu, in cazul
interveniei voluntare:
a) aceasta se atac numai odat cu fondul;
b) aceasta se atac numai cu apel, dac s-a respins cererea de intervenie ca inadmisibil;
c) aceasta se atac numai odat cu fondul, dac s-a admis in principiu cererea de
intervenie
2.Incheierea prin care s-a soluionat cererea de recuzare:
a nu este susceptibil de nicio cale de atac;
b) este susceptibil numai de apel;
c) este susceptibil de atac numai in caz de respingere
3.In materia coparticiprii procesuale:
a) exceptia o constituie coparticiparea facultativ;
b) se aplic, in toate cazurile, principiul independenei procesuale;
24
c) reclamanii sau paraii care nu s-au infiat ori nu au indeplinit un act de procedur
in termen vor continua s fie citai dac nu au termen in cunotin.
4.Procurorul poate porni procesul civil:
a) cu privire la orice aciuni, cu excepia celor strict personale;
b) atunci cand este necesar pentru aprarea intereselor legitime ale minorilor, ale
dispruilor i ale persoanelor puse sub interdicie;
c) numai in aciunile personale
5.Procurorul poate exercita cile de atac:
a) dac a participat la judecat;
b) dac hotrrea nu s-a pronunat ntr-o aciune strict personal;
c) mpotriva oricror hotrri, chiar dac nu a participat la judecat;
d) dac hotrrea se refer la minori, persoane puse sub interdicie sau disprui
6.Au calitatea de pri n cadrul procesului-civil:
a.reclamantul, prtul, intervenienii;
b.instana de judecat, procurorul;
c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul
7.Coparticiparea procesual:
a) este ntotdeauna facultativ;
b) are drept efect suportarea cheltuielilor de judecat n mod egal, proporional sau, dup caz, solidar, de
ctre coparticipanii care au pierdut procesul;
c) poate exista i atunci cnd prile consimt s se judece mpreun;
8. n caz de coparticipare procesual:
a) renunarea la judecat a unuia dintre coparticipani produce efecte i asupra celorlali;
b) renunarea la judecat a unuia dintre reclamani fa de unul dintre pri produce automat efecte fa
de toi prii;
c) renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu produce efecte fa de ceilali reclamani;
II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet:
X a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de Judectoria Giurgiu.
n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre un judector
incompatibil. Reclamantul a artat c judectorul M.V. a judecat aceeai cauz intr-un prim ciclu procesual
i a dispus declinarea competenei de la Judectoria Giurgiu la Tribunalul Giurgiu. Hotrrea pronunat a
fost atacat cu recurs iar instana de recurs a dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la
aceeai instan.
Ulterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul M.V. a judecat cauza.
Ce va decide instana de recurs ?
TEMA III
Competenta instantelor judecatoresti
III.1 Notiunea de competenta a instantei
n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege
unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit
litigiu.
Menionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanele judectoreti sau
organe jurisdicionale i nu la judectori. n acest sens, competen este reglementat, aa cum am
amintit, de norme de competen. n funcie de obiectul de reglementare al normelor de competen, putem
avea mai multe clasificri relative tema din prezentul capitol.
Dac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen general iar dac
avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de competen jurisdicional. Pe cale de
consecin, vom avea o competen general i o competen jurisdicional.
Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm
competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane de aceleai
grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun
(cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are
alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi
introdus numai la o anumit instan).
25
Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive),

competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena
general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ.
Competenta generala a instantelor judecatoresti
Prin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul careia se
delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe jurisdictionale sau cu activitate
jurisdictional.
Potrivit prevederilor art.126 alin.1 din Constitutie: justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si
Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. n raport de textul de lege mai sus evocat,
nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte
organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in
circuitul civil.
Exemplu:
Potrivit dispozitiilor art.11 din Legea 47/1992, Curtea Constitutional este organul cu
activitate jurisidictionala care:
-se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea
Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei
Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel puin 50 de deputai
sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a
Constituiei;
- se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, nainte de
ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a
unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori;
- se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia
dintre preedinii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin
50
de
deputai
sau
de
cel
puin
25
de
senatori;
- hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n
faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, precum i a celor ridicate direct de
Avocatul
Poporului;
- soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la
cererea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a primuluiministru
sau
a
preedintelui
Consiliului
Superior
al
Magistraturii;
- hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic
III.3 COMPETENA MATERIAL A INSTANTEI
Prin aceast competen se delimiteaz pe vertical, ntre instane de grad diferit, cauzele ce
urmeaz a fi soluionate de ctre aceste instane. Astfel, cauzele civile sunt repartizate, spre soluionare ori
judectoriei, ori tribunalului, ori curii de apel sau a .C.C.J.
Competena material este reglementat att n Codul de procedur civil (art. 94-97c.pr.civ.) ct i
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar (art. 21-27 din lege). De asemenea, competen material
este reglementat i n reglementri speciale. Normele de competena material sunt de ordine public.
III.3.1.COMPETENA MATERIAL A JUDECTORIEI
n conformitate cu art. 94 c.pr.civ., judectoriile judec
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:
a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de familie, n afar de cazurile n care
prin lege se prevede n mod expres altfel;
b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii;
c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii aflate n
proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind raporturile juridice stabilite de
asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dup caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i plantaiilor, dreptul de
trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute de lege, stabilite
de pri ori instituite pe cale judectoreasc;
f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n bani, indiferent de izvorul lor
contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege n competena altor instane;
i) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;
26
j) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea
prilor, profesioniti sau neprofesioniti;
.
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale
altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; (noiunea de hotrri are o interpretare
larg, incluznd toate actele ce provin de la organe din afara sistemului judectoresc).
3. orice alte cereri date prin lege n competena lor. (n acest sens, putem da cteva exemple : cereri de
asigurare a dovezilor, cereri de ndreptare erori materiale, ci extraordinare de retractare ori contestaia la
executare).
III.3.2.COMPETENA MATERIAL A TRIBUNALULUI
DE REINUT!!!!!!
Potrivit Noului Cod de Procedur Civil, Tribunalul este instana cu plenitudine de
competen in soluionarea cauzelor in prim instan. Cu alte cuvinte, ori de cte ori
o anumit cauz nu este dat in competena unei alte instane, aceasta va fi
soluionat in prim instan de ctre Tribunal.
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 95 NCPC, Tribunalele judec:
1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n competena altor instane;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim
instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.
Ca atare, tribunalul va soluiona in prim instan toate cererile care nu sunt date prin lege n
competena altor instane.
Ca instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de
judectorii n prim instan.
Ca instane de recurs, tribunalele sunt competente a solutiona recursurile in cazurile anume
prevzute de lege.
Dac prin lege special se instituie o competent special a tribunalului in judecarea anumitor
cereri, atunci acestea vor solutiona si alte litigii in raport de normele legii speciale chiar dac acestea nu se
regsesc enumerate de prevederile art. 95 C.proc.civ., avnd in vedere prevederea final a acestei text de
lege potrivit creia, tribunalele judec orice cereri date prin lege n competena lor. Astfel, cu titlu de
exemplu, la atribuiile in materie electoral [Legea nr. 67/2004 privind alegerile autoritilor administraiei
publice locale i Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare, Legea nr. 33/2007 privind organizarea i
desfurarea alegerilor pentru Parlamentul European i in legtur cu inscrierea unei
federaii constituit din dou sau mai multe asociaii sau fundaii (O.G. nr. 26/2000).
Totodat, Tribunalul solutioneaz i cile extraordinare de atac sau contestaiile la titlu privind
propriile hotrari.
III.3.3. COMPETENA MATERIAL A CURTII DE APEL
Potrivit dispozitiilor art.96 C.proc.civ., Curtea de Apel este instanta competent a solutiona:
1) in prim instan, cererile in materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii speciale; (potrivit
art.10alin.1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, litigiile privind actele
administrative emise sau ncheiate de autoritile publice centrale,
precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale, precum iaccesorii ale acestora
mai mari de 1.000.000 lei se soluioneaz n fond de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor
de apel,dac prin lege organic special nu se prevede altfel).
2) ca instane de apel, apelurile declarate impotriva hotrarilor pronunate de tribunale in prim instan;
3) ca instane in recurs, in cazurile anume prevzute de lege;
4) orice alte cereri date prin lege in competena lor. Astfel, cad sub inciden a acestei prevederi,
soluionarea cilor de atac de retractare indreptate impotriva propriilor hotrari, cererea de suspendare a
grevei in conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea nr.168/1999, conflictele de
competen dintre dou tribunale din raza sa teritorial, cererile referitoare la indreptarea, completarea sau
lmurirea propriilor hotrri, etc.
III.3.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
27
Aa cum rezult din art. 126 alin. 1 din Constituie, justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie
i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Aadar nfptuirea justiiei este un
monopol se stat.
Pe de o parte, prin prisma textului constituional mai sus-invocat, sigurele autoriti abilitate s
realizeze justiia sunt instanele de judecat, stabilite prin lege. Avem n vedere nalta Curte de Casaie i
Justiie (art. 126 alin. 1-4 din Constituie i art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 18-34 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciar) i curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile (art. 2
alin. 2 i art. 35-55 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciar).
nalta Curte de Casaie i Justiie, soluioneaz:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum i a altor hotrri, n cazurile
prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competena sa, putnd fi nominalizate in aceast categorie:
-cererea de delegare a instantei cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este
mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, aceasta, la cererea prii interesate, va desemna o alt
instan de acelai grad care s judece pricina (art.147 C.proc.civ.,)
-conflictele de competen intre dou curi de apel
III.3.5. Determinarea competenei dup valoarea obiectului cererii introductive de instan
Determinarea competenei instanei suscit interes in condiiile in care este posibil ca o cerere de
chemare in
judecat s cuprins mai multe capete de cerere principale evaluabile in bani, un capt sau mai multe
principale si altele accesorii, caz in care competena de soluionare a cauzei va fi stabilit prin raportare la
urmtoarele criterii
1. Valoarea obiectului cererii reprezint un criteriu de delimitare a competenei intre judectorie i
tribunal. n acest sens, determinarea valorii obiectului cererii va fi stabilit de reclamant, prin cererea de
chemare in judecat, prin raportare la urmtoarele reguli:
-n cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenei
instanei se va ine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dup caz, de aceea a prii din obiectul
dedus judecii.
-valoarea obiectului actului juridic, sau dup caz, valoarea prii din obiectul dedus judecii.
valoare va fi avut n vedere i n cererile privind constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea sau
rezilierea actului juridic, chiar dac nu se solicit i repunerea prilor n situaia anterioar, precum i n
cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui drept.
-in cererile privitoare la contracte de locaiune ori de leasing, precum i n acelea privitoare la predarea
sau restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea cererii se socotete dup chiria sau arenda anual.
-cnd prin aciune se cere plata unei pri dintr-o crean, valoarea cererii se socotete dup partea
pretins de reclamant ca fiind exigibil;
- n cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, dac durata existenei dreptului este
nedeterminat, valoarea lor se socotete dup valoarea prestaiei anuale datorate.
2.Criteriul care este avut in vedere la stabilirea competenei vizeaz momentul introducerii cererii de
chemare in judecat, astfel nct, dac ulterior nvestirii instanei, intervin modificri n ceea ce privete
cuantumul valorii aceluiai obiect, instana iniial investit va rmne competent s soluioneze cauza.
3.Alte reguli de stabilire a competenei materiale a instanei. Situa ia mai multor capete de cerere
principale si/sau accesorii
1. competena se determin dup valoarea obiectului cererii artat n captul principal de cerere.
2. pentru stabilirea valorii, nu se vor avea n vedere accesoriile preteniei principale, precum dobnzile,
penalitile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenei, i nici prestaiile
periodice ajunse la scaden n cursul judecii.
n cazul in care prtul contest valoarea cererii date de ctre reclamant, atunci valoarea se
stabilete dup nscrisurile prezentate i explicaiile date de pri.
3.cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe fapte ori
cauze diferite, competena se stabilete n raport cu valoarea sau, dup caz, cu natura ori obiectul fiecrei
pretenii n parte. Dac unul dintre capetele de cerere este de competena altei instane, instana sesizat
va dispune disjungerea i i va declina n mod corespunztor competena.
4.n cazul n care mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe un titlu comun ori avnd aceeai
cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate n strns legtur, au fost deduse judecii printr-o unic cerere
28
de chemare n judecat, instana competent s le soluioneze se determin inndu-se seama de acea

pretenie care atrage competena unei instane de grad mai nalt.
4.Stabilirea competenei materiale a instanei in cazul cererii formulate de mai mul i reclamanti
1.dac mai muli reclamani, prin aceeai cerere de chemare n judecat, formuleaz pretenii proprii
mpotriva aceluiai prt, invocnd raporturi juridice distincte i neaflate ntr-o legtur care s fac
necesar judecarea lor mpreun, determinarea instanei competente se face cu observarea valorii sau,
dup caz, a naturii ori obiectului fiecrei pretenii n parte. Aceeai este situaia i atunci cnd unul sau mai
muli reclamani formuleaz, prin aceeai cerere de chemare n judecat, pretenii mpotriva mai multor
pri, invocnd raporturi juridice distincte i fr legtur ntre ele.
III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti
Dup momentul stabilirii instantei competente de a solutiona pricina din punct de vedere material
(judectorie, tribunal etc.), este necesar a se realiza o nou delimitare, in sensul de a se stabili care dintre
instantele de acelasi grad este competent din punct de vedere teritorial a solutiona pricina (spre exemplu,
dup ce s-a stabilit c pricina este de competenta judectoriei este necesar a se verifica la care dintre
judectorii urmeaz a se introduce cererea).
III.4.1. Competena teritorial de drept comun
Regula in materia competentei teritoriale este prevzut n art.107 C.proc.civ., conform cruia
cererea de chemare n judecat se introduce la instana n a crei circumscripie domiciliaz sau i are
sediul prtul, dac legea nu prevede altfel. Instana iniial investit prin raportare la domiciliul/sediul
prtului va rmne competent s judece procesul chiar dac, ulterior sesizrii, prtul i schimb
domiciliul sau sediul. De asemenea, n ipoteza n care prtul are domiciliul n strintate sau nu are
domiciliu cunoscut, cererea se introduce la instana n a crei circumscripie se afl reedina sau
reprezentana acestuia, iar dac nu are nici reedina ori reprezentana cunoscut, la instana n a crei
circumscripie reclamantul i are domiciliul, sediul, reedina ori reprezentana, dup caz.
Dac cererea reclamantului este ndreptat mpotriva mai multor pri, aceasta poate fi introdus
la instana competent pentru oricare dintre acetia, iar n cazul n care printre pri sunt i obligai
accesoriu, cererea se introduce la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali.
n situaia n care un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii instanei
competente pentru el, oricare dintre pri poate invoca necompetena la primul termen de judecat la care
prile sunt legal citate n faa primei instane.
III.4.2. Competenta teritoriala alternativa
Pot exista unele situatii, in care, pe lng instanta de la domiciliul/sediul prtului, competenta de a
solutiona pricina poate apartine si unei alte instante, alegerea instantei care va solutiona procesul fiind un
atribut exclusiv al reclamantului.
Astfel :
1.Articolul 109 C.proc.civ stabileste c in situatia in care cererea de chemare n judecat este
mpotriva unei persoane juridice de drept privat, aceasta se poate face i la instana locului unde ea are un
dezmembrmnt fr personalitate juridic, pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care
izvorsc din acte ncheiate prin reprezentantul dezmembrmntului ori din fapte svrite de acesta.
2. Articolul 111 C.proc.civ prevede c cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i instituiilor
centrale sau locale, precum i a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instana de la
domiciliul sau sediul reclamantului ori la instana de la sediul prtului.
3.Articolul 113 alin.2vC.proc.civ., stabilete c, atunci cnd prtul exercit n mod statornic, n afara
domiciliului su, o activitate profesional ori o activitate agricol, comercial, industrial sau altele
asemenea, cererea de chemare n judecat se poate introduce i la instana n circumscripia creia se afl
locul activitii respective, pentru obligaiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute n acel
loc.
3. Articolul 113 C.proc.civ stabileste c, in afara instantei de la domiciliul prtului, mai sunt competente
urmtoarele instante:
- instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea filiaiei;
- instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n cererile referitoare la obligaia de
ntreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru copii;
- instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiei, n cazul cererilor
privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract;
- instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a imobilului;
29
- instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular, n justificare tabular sau n
rectificare tabular;
- instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un contract de transport;
- instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec, bilet la ordin
sau dintr-un alt titlu de valoare;
- instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect executarea, constatarea nulitii absolute,
anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea unilateral a contractului ncheiat cu un profesionist sau
n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor;
- instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind
obligaiile izvorte dintr-o asemenea fapt.
-cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil n competena instanei de tutel i de
familie se soluioneaz de instana n a crei circumscripie teritorial i are domiciliul sau reedina
persoana ocrotit.
-n cazul cererilor privind autorizarea de ctre instana de tutel i de familie a ncheierii unor acte juridice,
cnd actul juridic a crui autorizare se solicit privete un imobil, este, de asemenea, competent i
instana n a crei circumscripie teritorial este situat imobilul;
-in materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana n circumscripia
creia se afl: domiciliul sau sediul asiguratului; bunurile asigurate; locul unde s-a produs riscul asigurat.
Odat ce alegerea a fost fcut de ctre reclamant prin introducerea cererii de chemare in
judecat, instana respectiv nu-i mai poate declina competena.
III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva
Este acea forma a competentei prin care, n anumite materii, doar o anumit instant este
competent a solutiona pricina, fr a mai exista posibilitatea pentru prti de a stabili ca litigiul s fie
solutionat de o alt instant, ceea ce inseamn c instanta determinat de prevederile legale are o
competent teritorial exclusiv.
Aceasta forma a competentei este prevazuta de norme imperative, de la care partile nu pot deroga
prin vointa lor .
n acest context, cazurile de competenta exclusiva sunt prevazute expres si nu pot fi extinse prin
analogie. Astfel, prtile nu pot stabili ca o alt instant s solutioneze litigiul in urmtoarele situatii:
1.Potrivit prevederilor art.117 C.proc.civ., cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai
la instana n a crei circumscripie este situat imobilul. Atunci cnd imobilul este situat n circumscripiile
mai multor instane, cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac aceasta se
afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz contrar, la oricare dintre instanele n circumscripiile
crora se afl imobilul.
Normele care statueaz competena teritoril exclusiv a instanei locului siturii imobilului se
aplic, prin asemnare, i n cazul aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la
ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil,
cnd indiviziunea nu rezult din succesiune.
Dispozitia isi are justificarea in ideea ca la locul unde este situat imobilul se pot administra cu mai
multa usurinta probele necesare pentru solutionarea acestor categorii de cauze. S-a retinut in acest sens
att in doctrin ct si in jurisprudent ca regula se aplica tuturor actiunilor reale imobiliare cunoscute
(actiunea in revendicare, actiunile negatorii si actiunilor confesorii), intruct, pentru cererile cu caracter
personal art.113 alin.1 C.proc.civ. stabileste o competent teritorial alternativ.
Exemple :
-cererea in revendicare;
- cererea confesorie;
- cererea negatorie;
-cererea in grnituire;
-cererea posesorii cu privire la imobil;
-cererea prin care vnztorul imobilului solicit rezolutiunea contractului de vnzarecumprare, etc.
2.In materie de mostenire art.118 C.proc.civ. prevede ca sunt de competenta instantei celui din urma
domiciliu al defunctului, pn la ieirea din indiviziune
-cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
Exemplu:
-cererea pentru anularea unui testament;
- cererea pentru constatarea validittii unui testament, etc.
30
-cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul
impotriva altuia;
Exemplu:
-cererea avnd ca obiect anularea certificatului de mostenitor;
-cererea pentru reductiunea liberalittilor excesive;
-cererea pentru raportul donatiilor, etc.
-cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva
executorului testamentar.
Exemplu:
-cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular;
-cererea prin care creditorul personal al defunctului valorific drepturi din contracte incheiate
cu acesta din urm, etc.
n ceea ce priveste stabilirea competentei instantei in raport de ultimul domiciu al defunctului,
intereseaz ultima locuint efectiv a lui de cuius, iar nu eventualul domiciliu care era nscris in actul de
identitate al acestuia.
3.Al treilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art.119 C.proc.civ. si prevede c,
cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde
societatea isi are sediul principal.
De retinut:
dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre asociati si societate,
in litigiile dintre asociati sau societate cu tertii aplicandu-se regulile de drept comun;
textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale;
regula se aplica in timp numai pana la momentul lichidarii in fapt a societatii, adic pn n momentul
imprtirii intregului activ al societtii.
4. Al patrulea caz de competenta exclusiva este prevazut in cuprinsul art 120 C.pr.civ. , cererile n materia
insolvenei sau concordatului preventiv fiind de competena exclusiv a tribunalului n a crui circumscripie
i are sediul debitorul.
5.Al cincilea i ultimul caz de competen teritorial exclusiv, vizeaz cererile formulate de un profesionist
mpotriva unui consumator care pot fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului. Totusi,
conform prevederilor art.126 alin.2 C.proc.civ., n litigiile din materia proteciei drepturilor consumatorilor,
precum i n alte cazuri prevzute de lege, prile pot conveni alegerea instanei competente, numai dup
naterea dreptului la despgubire, orice convenie contrar fiind considerat ca nescris.
DE RETINUT!!!
Doar cererile formulate de ctre profesionist mpotriva unui consumator pot
fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului (cu excepia mai sus
expus), fiind caz de competen teritorial exclusiv; cererile formulate de ctre
consumator impotriva unui profesionist urmeaz regulile competentei teritoriale
alternative din cuprisnul art.113 pct.8 C.proc.civ.
III.5.Prorogarea de competenta
Prorogarea intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost
sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal), a unei hotarari
judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve
si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa.
III.5.1Prorogarea legala de competent
Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta
in temeiul unei dispozitii exprese a legii, respectiv in cazurile prevzute de art.112 alin.1, art.123 si art.139
C.proc.civ.
1.Astfel, conform art.112 alin.1, instanta sesizat de ctre reclamant devine competent s solutioneze
litigiul si in raport de prtii care domiciliaz n circumscriptiile altor instante.
2.Un al doilea caz de prorogare a competentei este prevzut de art.123 C.proc.civ., conform cruia:
cererile accesorii, incidentale i adiionate sunt in caderea instantei competente sa judece cererea
principala. Ca atare, instanta sesizat cu cererea principal formulat de ctre reclamant va solutiona si
31
cererile accesorii si incidentale, chiar dac acestea, dac ar fi fost formulate pe cale separat, ar fi
determinat competenta unei alte instante.
Exemplu:
-instanta sesizat cu cererea de chemare in juducat este competent s solutioneze si
cererile de atragere in proces a tertilor: cererea de interventie voluntar sau accesorie,
chemarea in judecat a altor persoane, chemarea in garantie, artarea titularului dreptului.
3. Conexitatea reprezint un al treilea caz de prorogare legal a competentei, reglementat de art.139
C.proc.civ. Potrivit prevederilor art. 139 C.proc.civ., n vederea asigurrii unei bune judeci, n prim
instan este posibil conexarea mai multor procese n care sunt aceleai pri sau chiar mpreun cu alte
pri i al cror obiect i cauz au ntre ele o strns legtur.
De retinut:
-conexitatea justific prorogarea legal teritorial de competen, dac astfel nu s-ar nclca regulile
competenei teritoriale exclusive;
- conexitatea nu se poate, n general, produce prin nclcarea normelor imperative n materie de
competen;
-conexitatea se invoc pe cale de excepie;
-excepia conexitii poate fi invocat de pri sau din oficiu cel mai trziu la primul termen de judecat
naintea instanei ulterior sesizate, care, prin ncheiere, se va pronuna asupra excepiei. ncheierea poate
fi atacat numai odat cu fondul
-conexarea se face la instana mai nti nvestit, afar numai dac amndou prile cer trimiterea
dosarului la una din celelalte instane sau dac pricina este de competena unei instane pe care prile nu
o pot nltura, situaie n care conexarea se va face la acea instan;
- n orice stare a judecii, pricinile ntrunite pot fi desprite, dac instana consider c numai una dintre
ele este n stare de a fi judecat.
-instana devenit competent prin conexare i pstreaz aceast competen i dup disjungere.
4.Litispendena
Conform art.138 alin.1, nimeni nu poate fi chemat n judecat pentru aceeai cauz, acelai obiect
i de aceeai parte, naintea mai multor instane competente sau chiar naintea aceleiai instane, prin
cereri distincte. Cu alte cuvinte, litispendenta reprezint acea situaie in care s-au formulat mai multe cereri
in care exist tripl identitate de pri, obiect i cauz.
Litispendena nu constituie un caz de prorogare legal de competen , intruct nu vizeaz
cereri diferite.
Reguli:
-presupune investirea unor instane diferite dar deopotriv competente sau a aceleias instane cu mai
multe cereri intre care exist o tripl identitate de pri, obiect i cauz;
-litispendena se invoc pe cale de excepie;
-excepia litispendenei poate fi invocat de pri sau de instan din oficiu n orice stare a procesului n faa
instanelor de fond.
-cnd instanele sunt de acelai grad, excepia se invoc naintea instanei sesizate ulterior. Dac excepia
se admite, dosarul va fi trimis de ndat primei instane nvestite.
-cnd instanele sunt de grad diferit, excepia se invoc naintea instanei de grad inferior. Dac excepia
se admite, dosarul va fi trimis de ndat instanei de fond mai nalte n grad.
-ncheierea prin care s-a soluionat excepia de litispenden poate fi atacat numai odat cu fondul.
-cnd unul dintre procese se judec n recurs, iar cellalt naintea instanelor de fond, acestea din urm
sunt obligate s suspende judecata pn la soluionarea recursului.
III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent
Prorogarea judectoreasc de competent reprezint acea form de extindere a competenei
instanei intervenit prin intermediul unei hotrri judectoresti.
Astfel, sunt cazuri de prorogare judectoreasc a competentei:
-cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai
ndelungat s funcioneze, nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va delega o alt
instan de acelai grad care s judece pricina art. 147 C. proc. civ.;
-n cazul in care, cnd din pricina recuzrii nu se poate alctui completul de judecat, precum i n cazul
cnd recuzarea privete pe toi judectorii unei instane, instana superioar nvestit cu judecarea cererii
de recuzare, dac ea consider aceast cerere ca fiind ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o alt
instan dect cea nvestit iniial, dar de acelai grad art. 50 alin. 2 i art. 52 alin. 1 C. proc. civ.;
32
- admiterea apelului i casarea cu trimitere la alt instan egal in grad cu prima instan, care a
pronunat hotrarea, dac prile au solicitat in mod expres luarea acestei msuri (art. 480 alin. 3 teza a
doua);
admiterea recursului i casarea cu trimitere la o alt instan decat cea care a pronunat hotrarea
casat, dar egal in grad (art. 497 teza a doua i art. 418 alin. 2 teza a doua);
cand administrarea de probe nu se face de ctre instana care judec, ci de ctre o alt instan, prin
comisie rogatorie (art. 261 alin. 2-- cnd administrarea dovezilor urmeaz s se fac ntr-o alt localitate,
ea se va ndeplini, prin delegaie, de ctre o instan de acelai grad sau chiar mai mic n grad, dac n
acea localitate nu exist o instan de acelai grad).
-strmutarea pricinilor
Strmutarea
Instituia strmutrii permite jduecarea i soluionarea cererii de chemare in judecat de ctre o alt
instan, egal in grad cu cea de la care se strmut, pentru urmtoarele motive:
-pentru motive de bnuial legitim;
-pentru motive de siguran public.
Strmutarea pentru motive de bnuial legitim
Bnuiala se consider legitim n cazurile n care exist ndoial cu privire la imparialitatea
judectorilor din cauza circumstanelor procesului, calitii prilor ori unor relaii conflictuale locale.
Reguli:
-strmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau de siguran public se poate cere n orice faz a
procesului;
-se solicit de ctre partea interesat;
- este de competena curii de apel, dac instana de la care se cere strmutarea este o judectorie sau un
tribunal din circumscripia acesteia. Dac strmutarea se cere de la curtea de apel, competena de
soluionare revine naltei Curi de Casaie i Justiie. Cererea de strmutare se depune la instana
competent s o soluioneze, care va ntiina de ndat instana de la care s-a cerut strmutarea despre
formularea cererii de strmutare.
-la solicitarea celui interesat, completul de judecat poate dispune, dac este cazul, suspendarea judecrii
procesului, cu darea unei cauiuni n cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice, suspendarea poate fi
dispus n aceleai condiii, fr citarea prilor, chiar nainte de primul termen de judecat.
-ncheierea asupra suspendrii nu se motiveaz i nu este supus niciunei ci de atac.
-msura suspendrii judecrii procesului va fi comunicat de urgen instanei de la care s-a cerut
strmutarea.
Strmutarea pentru motive de siguran public
Constituie motiv de siguran public mprejurrile excepionale care presupun c judecata
procesului la instana competent ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Reguli:
-se poate cere n orice faz a procesului;
-se poate cere doar de ctre procurorul general de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i
Justiie;
- este de competena naltei Curi de Casaie i Justiie, care va ntiina, de ndat, despre depunerea
cererii instana de la care se cere strmutarea.
Reguli de judecat comune indiferent de motivul strmutrii
-cererea de strmutare se judec de urgen, n camera de consiliu, cu citarea prilor din proces.
- hotrrea asupra strmutrii se d fr motivare i este definitiv.
-instana de la care s-a cerut strmutarea va fi ncunotinat, de ndat, despre admiterea sau respingerea
cererii de strmutare.
Efectele admiterii cererii de strmutare
-n caz de admitere a cererii de strmutare, curtea de apel trimite procesul spre judecat unei alte instane
de acelai grad din circumscripia sa. nalta Curte de Casaie i Justiie va strmuta judecarea cauzei la
una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia oricreia dintre curile de apel
nvecinate cu curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana de la care se cere strmutarea.
-hotrrea va arta n ce msur actele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmeaz s fie
pstrate. n cazul n care instana de la care s-a dispus strmutarea a procedat ntre timp la judecarea
procesului, hotrrea pronunat este desfiinat de drept prin efectul admiterii cererii de strmutare.
33
-apelul sau, dup caz, recursul mpotriva hotrrii date de instana la care s-a strmutat procesul sunt de
competena instanelor ierarhic superioare acesteia. n caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea
spre rejudecare, atunci cnd legea o prevede, se va face la o instan din circumscripia celei care a
soluionat calea de atac
III.5.3 Prorogarea conventionala de competent
Prorogarea conventionala de competent intervine in temeiul unei intelegeri (conventii) a partilor,
in acele cazuri in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le
stabileste.
Conditii ce se ce a fi indeplinite pentru a opera prorogarea conventional de competent:
- partile sa aiba capacitate de exercitiu;
- consimtamantul lor sa fie liber si neviciat;
- conventia partilor sa fie expresa;
-partile sa determine in mod neechivoc instanta aleasa;
-instanta aleas sa nu fie necompetenta absolut.
III.6 Exceptia de necompetenta
Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se invoc faptul
c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul.
Exceptia de necompetent se invoc diferit, dup cum norma care se pretinde a fi nclcat este de
ordine public sau privat.
Necompetena de ordine public se mparte, sub aspectul regimului juridic, n dou categorii :
- competena general, n legtur cu care exceptia se poate invoca de oricare dintre prti, de procuror sau
de instantp din oficiu, in orice moment procesual;
- competena material i teritorial exclusiv, care sunt reglementate de norme de ordine public, dar
mijlocul de invocare a nclcrii acestora are o natur mixt, caracterizat prin faptul c poate fi invocat
de oricare dintre pri ct i de instan, dar numai pn in faa primei instante pn la primul termen de
judecat la care prile sunt legal citate.
n ce privete necompetena de ordine privat (cea teritoriala care nu are caracter exclusiv) poate
fi invocat doar de ctre prt prin ntmpinare sau, dac ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la
primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei instane. .
Sub aspectul cilor de atac susceptibile de a fi exercitate mpotriva hotrrii prin care ainstana s-a
declarat necompetent, aceast hotrre nu este supus niciunei ci de atac, dosarul fiind trimis de ndat
instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent.
III.7 Conflictele de competen
Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante
judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva,
necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta.
Conflictele de competenta pot fi pozitive sau negative.
Exista conflict pozitiv de competenta ori de cate ori doua sau mai multe instante se declara
concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza civila, declinandu-si reciproc competenta.
Conflictul negativ de competenta apare, dimpotriva, in acele cazuri in care doua sau mai multe
instante se declara necompetente sa solutioneze o anumita cauza civila, declinandu-si reciproc
competenta.
Pentru a ne afla in prezenta unui conflict pozitiv de competenta trebuie ca in fata instantei
necompetente (dintre cele doua care vor ajunge in conflict) sa fie ridicata exceptia de necompetenta,
exceptie care prin respingerea ei declanseaza conflictul de competenta. De asemenea, poate aparea
conflict pozitiv de competenta si in situatia in care doua sau mai multe instante deopotriva competente sunt
sesizate cu judecarea aceleiasi pricini ( spre ex., in cazul competentei alternative), situatie care impune
ridicarea exceptiei de litispendenta. Conflictul se declanseaza in momentul respingerii exceptiei de catre
instanta abilitata sa o solutioneze si in fata careia s-a invocat.
Pentru a ne afla in prezenta unui conflict negativ de competenta trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele
cerinte:
- sa existe cumulativ doua sau mai multe instante sesizate cu judecarea aceleiasi pricini (tripla identitate:
parti, obiect cauza juridica );
-declinarile de competen intre instantele sesizate sa fie reciproce ( nu exista conflict de competenta daca
declinarile sunt succesive, intervenite intre mai multe instante, daca acestea sau cel putin doua dintre ele
nu au intrat in contradictie);
- cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva; daca instanta
sesizata cu solutionarea conflictului negativ de competenta considera ca nici una dintre instante nu este
competenta, apreciind ca fiind competenta o alta instanta, va trimite acesteia dosarul, pe cale
administrativa.
34
Solutionarea conflictelor de competenta (art. 135 C.proc.civ.)

- se face pe calea regulatorului de competenta, de catre instanta superioara instantelor aflate in
conflict;
- o data cu sesizarea instantei superioare, instanta in fata careia s-a ivit conflictul suspenda solutionarea
cauzei si inainteaza dosarul instantei indreptatite sa se pronunte asupra acestuia;
- conflictele de competenta se pot ivi si intre instantele judecatoresti si celelalte organe cu activitate
jurisdictionala; situatie in care conflictul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei aflate in
conflict;
- in cazul in care conflictul de competenta se iveste intre I.C.C.J. si o alta instanta, acesta se rezolva de
ctre I.C.C.J., hotararea pronuntata constituind in acelasi timp atat declinator cat si regulator de
competenta;
- Instanta competenta sa solutioneze conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor;
- instana competent s judece conflictul va hotr asupra acestuia printr-o hotrre definitiv
Rezumat
Prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti
sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.
Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional)
delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena
teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se
subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de
drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe
instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus
numai la o anumit instan).
Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau
dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme
imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i
competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive competena
teritorial alternativ).
Prorogarea de competent intervine in cazul in care o instanta competenta sa
solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul
legii (prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a
conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu
intra in competenta sa.
Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se
invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul.
Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe
instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente
sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel,
reciproc, competenta.
Bibliografie
2013
Hamangiu, 2013
IV. ntrebri si exercitii
IV. 1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Enuntati trei cazuri de competenta teritorial alternativ a instantelor.
2.Care sunt cazurile de competent teritorial exclusiv?
3.Care sunt situatiile in care opereaz prorogarea judectoreasc a competentei?
4.Pn la ce moment procesual se poate invoca exceptia de necompetent material a instantei?
5. Ce deosebiri exist intre litispenden i conexitate?
6. Care sunt particularitile hotrarii de strmutare?
35
IV. 2. Rezolvati urmatoarele teste gril

1.Valoarea cererii de chemare in judecat se va stabili dup urmtoarele reguli:
a) in cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, intotdeauna valoarea se
va calcula dup valoarea prestaiei anuale datorate;
b) in cererea avand ca obiect un drept real asupra unui imobil, valoarea se va determina
intotdeauna dup valoarea impozabil;
c) in cererile in materie de motenire, valoarea se va stabili fr scderea sarcinilor
sau datoriilor motenirii.
2. Cererea privitoare la un imobil care se afl in circumscripiile mai multor instane:
a) se va introduce intotdeauna la instana domiciliului sau reedinei paratului;
b) se va introduce intotdeauna la oricare dintre instanele unde se afl imobilul;
c) se va introduce la instana de la domiciliul sau reedina paratului, dac aceasta se
afl intr-una dintre aceste circumscripii.
3. In ceea ce privete excepia de necompeten:
a) dac aceasta vizeaz necompetena general a instanelor judectoreti, excepia
se poate invoca de ctre instan ori de ctre pri pan la inchiderea dezbaterilor in
prim instan;
b) dac aceasta vizeaz necompetena material sau teritorial exclusiv, excepia
trebuie invocat de ctre pri ori de ctre judector la primul termen de judecat la
care prile sunt legal citate, in faa primei instane;
c) dac aceasta vizeaz necompetena de ordine privat, excepia poate fi invocat
de ctre pri cel mai tarziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate
in faa primei instane.
4. In cazul conflictului de competen:
a) acesta va fi soluionat in camera de consiliu, cu citarea prilor;
b) hotrarea dat cu privire la soluionarea conflictului este definitiv;
c) sesizarea instanei competente s soluioneze conflictul poate fi fcut i de ctre
partea interesat;
5. Hotrarea de strmutare se caracterizeaz prin:
a) se d in edin public, fr citarea prilor;
b) se d fr motivare;
c) este definitiv.
6. Instana competent s judece o cerere de strmutare este:
a) Tribunalul, in cazul motivului de bnuial legitim dac se cere strmutarea cauzei
de la o judectoria din circumscripia acestuia;
b) Curtea de apel, in cazul de bnuial legitim dac se cere strmutarea cauzei de la
o judectorie sau de la un tribunal din circumscripia acesteia;
c) Inalta Curte de Casaie i Justiie in cazul de bnuial legitim dac se cere
strmutarea cauzei de la curtea de apel.
7.Dac excepia de necompeten este admis, instana pronun o hotrre de declinare a
competenei :
a. care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare ;
b. care poate fi atacat cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare ;
c. care nu este supus niciunei ci de atac
8.Competena material presupune:
a.o delimitare ntre instanele de acelai grad;
b.o delimitare ntre instane de grad diferit;
c.o delimitare ntre instanele de judecat i organele cu activitate jurisdicional
9.Regula potrivit creia, cererea de chemare n judecat se introduce la instana domiciliului
prtului i gsete aplicarea:
a.in orice situaie, indiferent de obiectul cererii de chemare n judecat;
b.doar n materia cererilor avnd ca obiect bunurile mobile;
c.ori de cte ori nu exist o dispoziie legal care s stabileasc o alt instan competent din punct de
vedere teritorial
36
10.Cererea de partajare a bunurilor imobile dobndite de soi n timpul cstoriei, formulat n

cadrul procesului de divor, este de competena:
a.instanei de la locul siturii bunurilor imobile;
b.instanei de la domiciliul prtului
c.instanei sesizate cu cererea de divor
IV.3.Rezolvati urmtoarea spet
Prin cererea de chemare n judecat introdus la Tribunalul Bucureti, reclamanta a solicitat
obligarea lui B.I. la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de despgubiri.
n motivarea cererii reclamanta a artat c paratul se face vinovat de producerea accidentului de
circulaie care a provocat daune n valoare de 300.000 lei lui A.E. Reclamanta a mai artat c, in calitate
de asigurtor, a achitat suma menionat lui A.E., dar este n drept s recupereze aceast sum de la
persoana care se face vinovat de producerea accidentului.
Prin ntmpinare, prtul a invocat excepia de necompeten material a instanei solicitnd
declinarea competenei n favoarea judectoriei.
Ce soluie va pronuna instana asupra excepiei de necompeten ?
TEMA V
Actele de procedur i termenele procedurale
Cuprins:
V.1.Notiune
V.2.Condiiile pentru indeplinirea actelor de procedur
V.3.Termenele procedurale
V.3.1.Modul de calcul al termenelor
V.4. Nulitatea actelor de procedur
V.1.Notiune
Actul de procedur reprezint orice act (operaiune juridic sau nscris) fcut pentru declanarea
procesului civil, n cursul i n cadrul procesului civil de ctre instana judectoreasc, pri i ceilali
participani la proces, legat de activitatea procesual a acestora. (V.M.Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept
procesual civil, drept notarial, drept executional civil Curs de Baza, Ed.Naional, 2013, p.230).
V.2.Condiiile pentru ndeplinirea actelor de procedur
Condiiile generale pentru indeplinirea oricrui act de procedur
1. actele de procedur trebuie s imbrace forma scris in acest sensi conform art.148 C.proc.civ., orice
cerere adresat instanelor judectoreti trebuie s fie formulat n scris i s cuprind indicarea instanei
creia i este adresat, numele, prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea i
sediul lor, numele i prenumele, domiciliul sau reedina reprezentanilor lor, dac este cazul, obiectul,
valoarea preteniei, dac este cazul, motivele cererii, precum i semntura. De asemenea, cererea va
cuprinde, dac este cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate n acest scop de
pri, precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea.
Excepii de la forma scris:
-cererile fcute n edin, la orice instan, se pot formula i oral, fcndu-se meniune despre aceasta n
ncheiere
2.actul de procedur trebuie s relateze in chiar coninutul su faptul c au fost indeplinite cerinele legii
V.3.Termenele procedurale
Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instan i reprezint intervalul de timp n care
poate fi ndeplinit un act de procedur sau n care este interzis s se ndeplineasc un act de procedur.
Prin urmare, termenele procedural sunt legale (prevzute de lege), judiciare (stabilite de ctre
instant de judecat) sau conventionale (stabilite prin acordul de voin al prilor).
V.3.1.Modul de calcul al termenelor
Termenele, n afar de cazul n care legea dispune altfel, se calculeaz dup cum urmeaz:
1. cnd termenul se socotete pe ore, acesta ncepe s curg de la ora zero a zilei urmtoare;
37
2. cnd termenul se socotete pe zile, nu intr n calcul ziua de la care ncepe s curg termenul, nici
ziua cnd acesta se mplinete;
3. cnd termenul se socotete pe sptmni, luni sau ani, el se mplinete n ziua corespunztoare din
ultima sptmn ori lun sau din ultimul an. Dac ultima lun nu are zi corespunztoare celei n care
termenul a nceput s curg, termenul se mplinete n ultima zi a acestei luni.
4. Cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi nelucrtoare, termenul se prelungete pn n prima zi
lucrtoare care urmeaz.
Reguli:
-termenele ncep s curg de la data comunicrii actelor de procedur, dac legea nu dispune altfel.
- se consider c actul a fost comunicat prii i n cazul n care aceasta a primit sub semntur copie de
pe act, precum i n cazul n care ea a cerut comunicarea actului unei alte pri.
-termenul procedural nu ncepe s curg, iar dac a nceput s curg mai nainte, se ntrerupe fa de cel
lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns, ct timp nu a fost desemnat o
persoan care, dup caz, s l reprezinte sau s l asiste.
- termenul procedural se ntrerupe i un nou termen ncepe s curg de la data noii comunicri n
urmtoarele cazuri:
1. cnd a intervenit moartea uneia dintre pri; n acest caz, se face din nou o singur comunicare la
ultimul domiciliu al prii decedate, pe numele motenirii, fr s se arate numele i calitatea fiecrui
motenitor;
2. cnd a intervenit moartea reprezentantului prii; n acest caz, se face din nou o singur comunicare
prii.
V.4. Nulitatea actelor de procedur
Conform art.174 alin.1 C.proc.civ., nulitatea este sanciunea procedural care intervine in cazul
actului de procedur ce nu indeplinete condiiile, de fond sau de form, prevzute de lege pentru
validitatea lui, lipsindu-l in tot sau in parte de efectele sale fireti.
Noul Cod de procedur civil face distincie intre nulitatea condiionat ca vtmare, care reprezint
regula, i nulitatea necondiionat.
Astfel, potrivit art. 175 alin. 1, actul de procedur este lovit de nulitate dac prin nerespectarea
cerinei legale s-a adus prii o vtmare care nu poate fi inlturat decat prin desfiinarea acestuia.
Prin urmare, pentru a interveni nulitatea condiionat este necesar indeplinirea cumulativ a mai
multor condiii:
a) existena unui act de procedur intocmit cu neobservarea cerinelor legale;
b) actul de procedur s fi produs prii care invoc nulitatea o vtmare (care poate consta intr-un
prejudiciu patrimonial ori in impiedicarea prii
de a-i pregti aprarea din cauza unei citri nelegale, necomunicrii unui act de procedur, nedepunerii
raportului de expertiz in termenul prevzut de lege);
c) vtmarea s nu poat fi inlturat decat prin anularea actului.
Bibliografie
2013
Hamangiu, 2013
ntrebri si exercitii
Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Ce intelegeti prin act de procedur?
2.Care sunt cazurile de interupere a termenului procedural?
38
3.Care sunt condiiile pentru a intervene nulitatea conditionat de existent unei vtmri?
Rezolvati urmtoarele grile:
1.In ceea ce priveste termenele procedurale:
a) ca regul, acestea incep s curg de la data comunicrii actelor de procedur;
b) acestea nu pot fi intrerupte;
c) se intrerup fa de cel lipsit de capacitate de exerciiu cat timp nu a fost desemnat
o persoan care s il reprezinte
2.Nulitatea condiionat de existena unei vtmri:
a) reprezint dreptul comun n materia nulitii actelor de procedur;
b) intervine atunci cnd, printre altele, exist un act de procedur care a fost ntocmit cu nerespectarea
formelor legale sau de ctre o instan necompetent;
c) intervine atunci cnd este ndeplinit condiia de la punctul b) i vtmarea nu poate fi nlturat
dect prin anularea actului.
39

Drept Procesual Civil 2013 Partea I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Procesual Civil 2013 Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. univ. dr.

Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia

n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general

n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea

Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului de

Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor

II.2.4.4.Procedura de judecat a abinerii si a recuzrii

NU SUNT SUPUSE NICIUNEI

ncheierea prin care s-a respins recuzarea

Drepturi si obligatii procesuale

limitelor i a duratei reprezentrii

Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive),

de chemare n judecat, instana competent s le soluioneze se determin inndu-se seama de acea

Solutionarea conflictelor de competenta (art. 135 C.proc.civ.)

IV. 2. Rezolvati urmatoarele teste gril

10.Cererea de partajare a bunurilor imobile dobndite de soi n timpul cstoriei, formulat n

S-ar putea să vă placă și