Prof. univ. dr.

Nicolae Popa

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Bucureti, 2002

Prof. univ. dr. Nicolae Popa

Editura Universitajii Titu Maiorescu, 2002

Bucureti, Romania
Str. Dionisie Lupu nr. 70, sector 1
tel: (00401) 650.74.30
fax: (00401) 311.22.97
www.utm.ro

TEORIA GENERALA
A DREPTULUI
Toate drepturile asupra prezentei edi$ii sunt rezervate
Editurii Universitagii Titu Maiorescu.
Orice reproducere, preluare parpala sau integrals,
prin orice mijloc, a textului este interzisa,
acesta fund proprietatea exclusiva a editorului.

Curs pentruTnvatamantuI la distanja

ISBN 973-86016-0-6
itU' Jftlaiore&cu/

CUPRINS

A. Calendarul cursului

B. Introducere

C. Cursul
1. Introducere
2. Prescriere...
3. Continut
4. Obiectivele cursului.....
5. Organlzarea cursului
6. Blbliografie

9
9
9
9
9
10
10

D. Evaluate

11

D.D.I. 1.1 Teoria generala a dreptulul

Prelegerea 1
..
Prelegerea2
Prelegerea 3
Prelegerea 4
Prelegerea 5

11
13
45
55
63
71

A. TEOMA GENERALA A BREPTULUI

Calendar 2002-2003
"DATA
Cursul este predat studentului la inscriere.
Evaluate: Lucrare de control

12.10.2002

Lucrare de control

16.11.2002

Lucrare de control

18.11.2002

Examinare

finala

25.01.2003

B. INTR0DUCERE
1. Coordonatoral cursului este NICOLAE POPA.
Nlcolae Popa este profesor imlversitar doctor.
Este laureat al Academiei Romane (Premiul ,,Simion
Bamutlu"). Presedinte al Curtii Constitutional a
Romaniei. -Redactor-sef al Revlstei de Drept Public.
Conducator de doctorat.

C. CURSUL

1.

D.D.I. 1.1 este un curs de un semestru, creditat cu

un numar de 9 credite.
2.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail unlversitate.

2. Dinu Eugen - tutore;

Este preparator unlversitar la Facultatea de Drept a
Universitatii ,,Titu Malorescu". Este doctorand la
dlsciplina Teorla dreptului. Este avocat.

Introducere

Prescrlere
Este un studiu al s.tiintei dreptului, care permite
Initierea, darificarea si fundamentarea unor notiuni
de baza ale stiintel dreptului.

3.

Continut
In acest curs vor fi studlate: sistemul stiintelor
dreptului, metodele de cercetare stiintifica a
fenomenului jurldic, conceptul de drept i relatiile
dreptului cu statul, princlpiile 1 functiile dreptului,
norma i raportui juridlce, reallzarea dreptului i
raspunderea juridica.

Adresa la care poate fi contactat: e-mail universltate.

4.

Obiectivele cursului

Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant

la distanta ii propune:
a.
sa va constraiasca cadrul teoretic si
metodologic al ftiintei dreptului;

10
b.

sa va extinda cunoasterea si intelegerea

dreptului prin explorarea unei problematlci
contemporane.

Cerinte:
aplicarea unor cunostinte anterioare problea.
maticii dezbatute in curs;
b.
demonstrarea unor abilitati de analiza, sinteza
si de evaluate critica a informatiei prln diferlte
modalitati de evaluate;
participare la activitatile anuntate in curs.
c.
5. Organizarea cursului
' Cursul de teorie generala a dreptului - invatamant la
distanta este organizat in cinci prelegeri. Acestea sunt:
Prelegerea 1 - Sistemul stiintei dreptului.
Conceptul dreptului. Sistemul dreptului
Prelegerea 2 - Dreptul si statul. Functiile dreptului
Prelegerea 3. - Principiile dreptului. Dreptul si
sistemul normativ social
Prelegerea 4 - Norma juridica, izvorul dreptului,
crearea dreptului si raportul juridic
Prelegerea 5 - Realizarea dreptului. Incalcarea
dreptului (raspunderea juridica)
Bibliografia este impartita In bibliografie
obligatorie si facultativa si va fi indicata la sfarsitul
fiecarei prelegeri.

D. EVALUAREA

Evaluarea va imbraca doua forme:

a.
una partiald, prin intermediul lucrarilor de
control, a caror pondere in nota finaia este
stabilita pentra fiecare caz in parte, astfel:
Evaluarea 1:
Evaluarea 2:
Evaluarea 3:

b.

Lucrare de control cu tema ,,Dreptul ca

tiinta sociala"
10%
Test cu tema ,,Sistemul institutiilor
statului"
10%
Lucrare de control cu tema ,,Formele
fealizarii dreptului"
10%

nnafinala: examen

70%

A DREPTULUI
PRELEGEREA 1

Introducere
Aceasta prima prelegere asigura o introducere
generala in disclpllna dreptului, precizari terminologice si
metodologice, configurarea campului de analiza teoretlca
si practica a dreptului. Rostul ei este de a familiariza
studentul cu notiunea i problematica dreptului.

Obiective
La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:
- sa aiba o intelegere mai larga a diferitelor aspecte pe
care le cuprinde problematica teoriei generale a dreptului;
- sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct
de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de teoria
generala a dreptului;
- sa coreleze dimensiunile teoretice cu cele practice
ale domeniului juridic;

14

15

- sa ii configureze mai bine notlunea de drept,

esentiala In studiul dlsciplinelor din planul de invatamant.

dlverselor componente ale realitatii social-umane (politice,

etice, juridice etc.).
Legile generate ate socletatii umane au anumite
trasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul rand
prin aceea ca legile dezvoltaril sociale se manifests in
insal activitatea oamenilor; tiinta dreptului apartine
stiintelor despre societate.
Conform unor autorl, stiintele sociale alcatuiesc
urmatoral tablou:
a) stiinte nomotetice au ca obiect activitatile
umane si ca scop stabilirea de leg! i relatii functionate
corespunzatoare.
Se
utillzeaza
aid
observatille
sistematice, experimentale, studiile statistlce etc.;

Continut si tematizare
1. Teoria generald a dreptului ca disciplina distinctd

Se abordeaza aici locul teorlei generate a

dreptului in sistemul tiintelor juridice 1 al celor
sociale.
tiinta este un sistem de cunostinte despre natura,
societate si gandire, cunostinte obtlnute prin metode
corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii,
principil 1 notiuni. tiinta trebuie inteleasa, mai intai, ca o
mstitutie, adica o organizatie de oameni care indeplinesc
.in societate anumite sarcinl, apoi ca metoda, adica
ansamblu de procedee, mijloace prin care se dezvaluie
aspecte si legitati noi ale lumil inconjuratoare, in care se
regasesc si rezlduurl traditionale.
Ca fenomen social aparte i ca forma specifica de
activltate umana, stiinta nu poate fi privita doar ca un
sistem static de idei, reprezentari, teorii, ci 1 ca sistem
dinamic, care se dezvolta, in care se produc contlnuu noi
cunotinte, valor! spirituale.
De regula, se accepts clasificarea traditionala:
stiinfe alenaturii, stiinte despre societate si stiinte despre
gdndire. Intre acestea, scopul stiintelor despre'societate
este acela de a cunoaste legile generate ale existentei si
dezvoltarll socletatil, de a stadia formele Istorice de organizare sociala si modalitatile specifice de manifestare a

Exempllficatl.
b) stiintele istorice - stiinte care isi propun
reconstituirea 1 interpretarea trecutului;
c) stiintele normative, care delimiteaza lumea
dominata de norme, obligatii si atributii, care studiaza
aspectele normative ale activitatii umane - stiintele
juridice, etica etc.
d) cercetarea epistemologica a stiintei, ca
disciplina filosofica socio-umana.
^
Exercitiu: Care este importanta clasificarii stiintelor si relevanta pentru tema de discutie.pe care
ne-am propus-o?

16

In acest tablou, dreptul ocupa un loc distinct, atat

prin specificitatea obiectului sau de cercetare - realltatea
juridica, parte components a realitatii sociale -, cat si prin
relativa sa autonomie metodologicd.
tiinta despre societate,-dreptul este eo ipso stiinta
social-umana. tiinta dreptului studiaza juridicul in toate
fomiele sale de manifestare, dar, in primul rand, ca o
dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii
social-istorice determinate.
Dimensiunea juridica a socletatil este o realitate
asupra careia se apleaca spre a-i cerceta legitatile,
"regularitatile etc. - atat dreptul, cat si alte componente ale
sistemului tilntelor sociale (Istoria, sociologia, etica etc.).
tiinta dreptului (stiintele juridice) studiaza legile
existentei si ale dezvoltarii statului si dreptului, Institutiile
politice si juridice, formele lor concret-lstorice, corelatla
cu .celelalte componente ale sistemului social, modul in
care institutiile politico-jurldlce Influenteaza societatea si
suporta, la randul lor, influenta sociala.
Fiind determinat de scopuri care se impun actiunii,
dreptul - ca fenomen normatlv - repre-zinta o tentativa de
disciplinare, de coordonare a relatiilor sociale, in vederea
promovarli unor valor! larg receptate de societate, cum ar
fi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor
indivlduale, societatea civila etc. tiinta dreptului
formuleaza principlile generate pe baza carora dreptul isi
structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat
permanent la scara omului real, concret - de Influentare a
comportamentului, in temeiul unor cerinte valorlce.

17
Ca stilnta explicativa, stilnta dreptului studiaza:
- naturajuridicului;
- caracteristicile sale stracturale;
- raporturlle cu alte stlinte;
- legaturile Interne ale sistemului juridic.
In felul acesta, dreptul, ca 1 celelalte stlinte
sociale, reprezinta o generallzare a experlentel umane intrun anumit sector de activltate si contine o serie de date
clarificate si sistematizate, un complex de notiuni,
categorii, concepte si principii, dar i un ansamblu
metodologic, pe baza caraia fenomenele pot fi studlate,
investigate.
Ca tiinta cu statut si pozitie specifice, stiinta
dreptului anallzeaza un anumit domeniu al relatiilor si
stracturilor sociale domeniul partl-ciparii oamenilor la
circuitul juridic, ca purtatori de drepturl si obligatii
juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici.
Cooperarea oamenilor in acest domeniu vast al realitatii
sociale implica interventia dreptului in scopul conducerii
1 dirijarii comportamentelor, impunandu-le reguli
normative, modele, prograrnandu-le, intr-un anumit sens,
actlunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de
coexistenta libertatilor, dreptul ,,absolut" de manifestare.
tlinta dreptului nu se opreste la studiul normel juridice, al
jurlspradentei, al contractului etc. (nu se confunda cu o
exegeza a textelor normative), ea supune unui amplu
proces expiicatlv contextul social-cultural in care apar si
ii due viata normele si institutiile juridice, colaborand in
acest proces cu toate stiintele sociale - economia politics,
sociologia, demografia, statistica. In aceasta lurnina, este

18
greu de acceptat reducerea intregului drept la normd, asa
cum face Kelsen, si stablllrea ca unic oblect al stlintei
dreptului norma juridica, privlta ca autointerpretare
sublectlva cu sens jurldlc.
In pofida unor interpretari mai peslmiste ce-I
apartin lui A. Comte, potrivit carora dreptul, nefilnd
stiinta, va trebui sa dlspara, stiinta dreptului s-a dezvoltat
permanent, In pas cu cercetarile stilntifice cele mai noi.
Departe de a disparea, dreptul cunoaste o dezvoltare si o
afirmare crescanda in domenii dintre cele mai varlate ale
societatil. Dezvoltarea relatiilor soclale, complexitatea lor
crescanda, multiplicarea fara precedent a contactelor intrasi intersoclale au determinat o dezvoltare corelativa a
dreptului si aparltia unor noi ramurl de drept - dreptul
popuiatlei, dreptul mediului, dreptul nuclear, dreptul
spatial etc. Are loc o largire a sferei de actiune a dreptului,
atestablla pe multiple planuri, fapt ce amplifies rolul
expllcativ si normativ al stlintel jurldice, a carei functie de
cercetare si descriere a realului se diversifies si se
adanceste, adaugand si latura de prospectie a realului dat.
In interpretarea si prospectia acestui dat, stiinta juridica nu
contests dreptul celorlalte stiinte de a se pronunta asupra
unor adevararl ce prlvesc fenomenul juridic, ci recunoaste
mai repede aspecte de competenta concurenta. Pe baza
unei abordari inter- si plurldlsciplinare, cunoasterea
fenomenului juridic poate fi series amplificata prin
sesizarea unor aspecte ce scapa in mod fatal in cadrul
studiului reallzat doar in interlorul stlintel dreptului.

19
^
Exercltiu: S-a tot vorbit pana acum cand de
stiinta, cand de stiinte ale dreptului. De fapt, exista o
stiinta a dreptului, sau mai multe tiinte ale dreptului,
si, daca este valablla ultima afirmatle, atuncl care este
relatia dintre ele?
Complexitatea
fenomenului
social-juridic
determina o structurare a eforturilor de cercetare a
acestuia, o Impartire a rolurllor in raport cu necesltatea
punerii in valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen.
Dreptul - fenomen complex al societatii este studlat:
a) din perspective! globald, ca un sistem inchegat,
cu regularltati caracterlstice;
b) din perspectivd istoricd fenomen care Isi
conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltaril
soclale, dar care se transforma, totodata, in cadrul acestel
dezvoltari;
c) din perspectivd structurald - fenomen cu multiple
determlnatii calltatlve, cu elemente componente, aflate, la
randui lor, intr-o stare de acuta interferenta. Rudolf Stammler
a considerat Inca de la inceputal secolulul trecut ca tlinta
dreptalui cuprinde doua ramuri: una tehrucd, destlnata sa
stadieze .sensul si cuprinsul legilor in alcatuirea lor
slstematlca, si o ramura teoretica, ce trebuie sa constate daca
dreptul este mijlocul just pentru scopuri juste.
In evoiutla sa milenara, stiinta dreptului a
inreglstrat un permanent proces de speciallzare, proces in
care s-au crlstaiizat valorlle ce constltuie obiectul specific
de cercetare.

20

21

Defmitia data de Ulpian: ,,tiinta dreptului este

cunoaterea lucrurilor divine i umane, tiinta de a
deosebi ceea ce e drept i ceea ce e nedrept".

sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic

legate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pe
baza aceleiasi metode i in temeiul unor principii comune.

Partite slstemului
stiintelor juridice
urmatoarele:
Teoria generala a dreptului;
tiintele juridice de ramura;
tiintele juridice istorice;
tiintele ajutatoare (participative).

sunt

a) tiintele juridice istorice studiaza istoria

dreptului intr-o anumita tara sau dezvoltarea
generala a fenomemului juridic (istoria generala a
dreptului).
/^
Activitate 1: Care credeti ca este importanta cercetarii istoriei dreptului?
/^
Activitate 2: Comparati cateva diritre doctrinele
rnarilor scoli de drept!
b) tiintele juridice de ramura. studiaza fenomene
particulare juridice - ramurile dreptului.
Exemplificati!
Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase
norme si institutii. Acestea constitute sistemul unitar al
dreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista in
diversitatea ramurilor care il compun. Fiecare ramura a

^
Exemplu: Dreptul civil reglementeaza relatiile
sociale cu continut patrimonial (raporturi de
proprietate, raporturi obligationale etc.) printr-o metoda
specifica, metoda echivalentei (egalitatii) partilor.
tiinta care studiaza aceasta ramura este stiinta
dreptului civil
Relatia intre sistemul stiintei dreptului si
subsistemul stiintelor juridice de ramura este una dintre
parte si intreg, dar sistemul stiintei.. dreptului nu se
epuizeaza prin stiintele juridice de ramura. Totodata,
stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nu
se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant
superior juridic.
c) tiintele ajutatoare sunt criminalistica, medicina
legala, statistica juridica, logica juridica etc. Fara sa faca
parte propriu-zis din sistemul stiintei dreptului, aceste
discipline sunt, in cazuri numeroase, indispensabile
cunoasterii unor fenomene de drept sau bunei aplicari a
normelor juridice. In investigatia unor realitati de drept,
ele utilizeaza mijloace stiintifice specifice altor stiinte
(chimia, fizica, medicina, matematica etc.).

22

/^
Exemple: Criminalistica fotografia judiciara;
foloseste procedee fizico-chimice, la fel ca in cazul
ridicarii si conservarii unor probe; statistica juridica
foloseste mljloace matematice.
d) Teoria generala a dreptului; cercetarea
fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul
cunoas.terii formelor consecutive de drept (tratarea
istorica), nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului
pozitiv, ale dreptului activ, in vigoare intr-o anumita tara.
Orice tiinta aspira spre globalitate, spre cunoatere prin
ajungere la concept, prin subsumarea fenomenelor
particulare si regasirea lor in categorii de maxima
generalitate instrumente de gandire cu vocatie de expansiune. Studiul conceptelor, categoriilor, principiilor i
notiunilor de baza ale dreptului este realizat de Teoria
generala a dreptului.
J/'
Exemple de coneepte elaborate In cadrul
Teoriei generale a dreptului: eel de drept, norma
juridica, izvoral de drept, raportul juridic, tehnica
juridica.
^
Intrebare: Care este fundamental acestor coneepte? Este el exclusiv teoretic, sau este practic?

23
Teoria dreptului
- analizeaza obiectul sau specific, urmarind
organizarea sa logica in cadrul demersului
explicativ;
- coordoneaza eforturile de cercetare pe care le
depun tiintele juridice de ramura i stiintele
juridice istorice;
- sistematizeaza cunotintele in stransa cooperare
cu limbajul specific al tiintelor de ramura;
- cauta sa sesizeze caracterele proprii si permanente ale fenomenului juridic, pentra a-1
defini si a-i contura spatiul in cadrul-sistemului
social-istoric din care face parte;
- este un demers atat filosofic - prin studiul
necesitatii . i al posibilitatii principiale a
dreptului -, cat si tiintific - studiaza
. cauzalitatea, modul istoric determinat . al
aparitiei si formelor de manifestare ale
fenomenului juridic.
In aceasta lumina, Teoria dreptului este teoria
generala a acestuia.
Necesitatea Teoriei generale a dreptului imbraca doua
aspecte:
a) teoretic;
b) practic.
Merite i limite ale Teoriei generale a dreptului.
Teoria generala a dreptului este o disciplina de referinta
pentra stiinta dreptului. Scopul Teoriei dreptului este acela

24

25

de a-si imbogati si amplifica cunoaslerea (deci si practica)

dreptului. Conceptele cu care opereaza Teoria dreptului nu
sunt nici pe departe rezultatul unor pure speculatiunl, fara
nici o legatura cu realitatea concreta. Desl eminamente
deductlva, stllnta dreptului nu opereaza numai deductiv,
fara o raportare la fapte, la date ale realitatii, ea nu
recapltuleaza pur i simplu cunostintele pe care le ofera ca produse de cercetare tiintifica - stlintele juridlce
particulare 1 nu este o ,,magna mater" In raport cu acestea.
Efortul Teoriei dreptului de a ajunge la concept nu
poate fi, in nici un fel, desprins, izolat-(fara consecinte
nefavorabile asupra procesului de cunoastere) de efortul
teoretic al stiintelor particulare si, in mod corespunzator,
de sporul de cunoatere pe care-1 aduc acestea. Deductiile,
axiomele si postulatele dobandite prin sinteza reprezinta,
In egala masura, raspunsurl la problemele practicii.
Categoriile si conceptele cu care opereaza Teoria generala
a dreptului Inmagazineaza, In functie de realitatea pe care
o exprima, o serie de experience., aparand ca adevarate
complexe de valori, in care viata juridica a pus ceva
general valabil si stabil.

/^ Exercitii:
Explicati raportul In care se afla Teoria
generala a dreptului cu stiintele juridice.
Care este relatia dintre Teoria generala a
dreptului si realitatea juridica?

/^ Exemplu: Conceptul de norma juridica subsumeaza trasaturile particulare ale tuturor normelor
dreptului (norma de drept civil, de drept administrate,
de drept penal etc.).

Q Lecturi particulare: Pentra o prlvlre istorica

asupra aparitiei si dezvoltarli teoriei generale a
dreptului, a se vedea Eugenlu Sperantla, Principii
fundamentale de filosofie juridica, Cluj-Napoca,
1936; Nlcolae Popa, Teoria generala a dreptului,
Bucurestl, 1998, p. 5-20, 246-255.
2. Clarificarea conceptului de drept

Aceasta parte ii propune sa clarifice in

amanunt acceptiunea termenului de drept, dimensiunile Istorica si soclala - ale dreptului, precum si analiza
factorilor de configurare ai dreptului. De asemenea, este
tratata i problematica esentei, a continutulul 1 a formei
dreptului. Tipologia dreptului si enuntarea unel definitii a
dreptului Incheie aceasta diviziune tematica.
A. Origine. Cuvantul ,,drept" este folosit In mai
multe acceptiuni. El derlva din latinescul directus, luat In
sensul metaforlc {directus, de la dingo, dirigere, care
Inseamna ,,drept" - orizontal sau vertical - ,,de-a dreptul",
,,direct", ,,directie", ,,linie dreapta"). Dar In latina cuvantul
care corespundea substantivului ,,drept" era jus (drept,

26

27

dreptate, legi). Cuvantui este intalnit si in alte limbi, cu

aceeasi semnificatie: droit fi\, dritto it, derecho
span., recht - germ., right engl.
a. Intx-un prim inteles, cuvantui ,,drept" semnifica
tiinta dreptului ansamblul de idei, notiuni, concepte si
principii care explica dreptul si prin intermediul carora
dreptul poate fi gandit.
Dreptul nu este numai stiinta, el este, in egala
masura, tehnica si artd.

Unele limbi fac distinctie intre dreptul obiectiv si

eel subiectiv: law - drept obiectiv, iar right - drept
subiectiv (in engleza).
Totalitatea normelor juridice In vigoare (active)
dintr-un stat poarta denumirea de drept pozitiv, un drept
aplicabil imediat si continuu, obligatoriu si susceptibil de a
fi adus.la indeplinire printr-o forta exterioara (coercitiune
statala), ca o indreptatire legitima a'unor instante sociale
special abilitate.
c. Drept mai este asociat, ca adjectiv, in aprecierile
de natura morala (de exemplu: om drept, actiune dreapta,
pedeapsa dreapta etc.). In afara termenului de ,,drept", se
foloseste si eel de ,,juridic". Acesta este folosit atat ca
adjectiv (norma juridica), cat si intr-o acceptiune ce
depaseste notiunea de drept (obiectiv sau subiectiv).
Juridicul este un fenomen complex care functioneaza
obiectiv pe un fundal social, constituind unul dintre
modurile de reflectare pe plan social a existentei umane.
Juridicul are - sistematic vorbind - un caracter unitar,
desi are o compunere complexa (psihologica,
institutionala, relationala). Unicitatea fenomenului juridic
determind unicitatea tiintei dreptului, care este o stiinta
explicativ-normativa, ce nu se limiteaza la descrierea si
explicarea functionarii unor elemente de tehnicitate si
constractii logice, ci se refera si la caracterul operational al
conceptelor prin intermediul carora se fundamenteaza
ontologia, gnoseologia, axiologia si metodologia juridica.
Juridicul defineste o parte componenta a realitatii sociale,
alaturi de politic, etic, economic etc.

Argumentati aceasta afirmatie!

Dreptul Imbina libertatea si necesitatea necesitatea rezulta cfaiar din scopurile generate ale vietii
sociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale.
Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste
acea coordonare imperativa prin nomie despre care
vorbeste Max Weber, fund premisa necesara a coexistentei
libertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-si
gaseasca un cadra minim de legitimitate pentra a putea fi
conditia existentei posibile a comunitatii. Dreptul este
principiul de directie, de coeziune sociala, el da societatii
caracterul de definit, de coerenta.
b. Drept mai semnifica si facultatea unui subiect
de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un
anumit interes, legalniente protejat. Acesta este dreptul
suhiectiv si implica categoria de lihertate. Romanii faceau
distinctie intre norma agendi \facultas agendi. -

28

^
Argumentati urmatoarea idee: Toate
fenomenele juridice siint fenomene sociale, dar nu
toate fenomenele sociale sunt si, in mod automat,
juridice!
B. Dimensiuni ale dreptului
Bl. Dimensiunea istorica. Studiul conceptului
dreptului implica cu necesitate viziunea istorica, legata de
descifrarea originilor (teoria originilor) dreptului. Ca
institutie ce deriva de la societate si Isi gaseste suportul in
relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil
legat de evolutia generala a societatii, de particularitatile
societatii in diferitele sale trepte de dezvoltare istorica.
X
Tema de reflectie: Dreptul este indisolubil legat
de societate de la primele sale forme primitive de
organizare, sau, dimpotriva, el apare, ca si statul, doar
intr-un anumit moment al evolutiei istorice a omului?
Diferite scoli au dat raspunsuri diferite la aceastS
problema:
- romanii credeau In vesnicia dreptului uhi
societas ibijus;
coala dreptului natural conform conceptiei
aristotelice, unde omul este considerat zoon
politikon, deci un animal social. Din nevoia
instinctiva de a trai in societate apare si nevoia
de a se stabili norme juridice; Hugo Grotius -

29
dreptul natural este totalitatea principiilor pe
care le dicteaza ratiunea pentm a da satisfactie
inclinatiei naturale a omului spre viata sociala;
regasim aceleai idei, desi pe baze diferit concepute, la Pufendorf, Jean Domat etc.
Din aceasta perspectiva, Intrebarea cu privire la
originea dreptului ramane in relatie cu insui modul In
care concepem. dreptul.
a. Daca el este echivalent oricarei reguli de
conduita, dreptul exists, nediferentiat de alte reguli de
conduits, din momentul aparitiei primelor forme de
organizare sociala.
b. Daca avem in vedere faptul ca dreptul nu poate
exprima decat nevoile sociale ale unei colectivitati
constituite in forma politico, atuncl dreptul apare In
conditii social-Istorice determinate, caracterlzate prln
dlferentieri specifice societatii politice.
Argumentare a acestei ultime idei: In evolutia sa,
omul pleaca de la o stare de dependents totals fata de
natura, 1 nu putem considera hoarda sau ceata primara
drept forma sociala de organizare, intrucat orice astfel de
forma Implica cons/tiinta unul criteriu (real sau imaglnat),
iar hoarda nu era decat rezultatul unei apropieri
instinctive.
La scara devenirii istorice, determinate de marl
mutatii economice, prima forma de organizare socials este
ginta - care are drept criteriu constitutiv comunitatea de
sdnge. Ea a fost o forma universala de organizare a
societatii primitive, care s-a caracterlzat printr-o diviziune
naturala a muncli (dupa sex si varsta) si prln domnia obi-

30

31

ceiului. Exists acum proprietate comuna asupra

pSmantului, lipsa unei forte exterioare de constrangere, o
putere sociala ce apartine intregii colectivitati.
Ginta imbraca doua forme: matriarhald si
patriarhala, iar trecerea de la o forma la cealalta a fost
interpretata ca un efect al dezvoltarii ideilor religioase.
Efectul instaurarii patriarhatului a constat In instaurarea
monogamiei, dar ea este interpretata ca o incalcare a unei
vechi poranci religioase.
In realitate, trecerea a avut mai degraba cauze sociale
si economice, determinate de schimbari importante produse la
nivelul mesteugurilor, agriculturii, pastoritului etc.
fnceputul adevarat si prima fundatie a statului
consta, conform lui Hegel, in familie, care aduce.cu sine
proprietatea privata exclusiva, stabilirea dreptului privat si
siguranta satisfacerii trebuintelor.

Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila

realitatii sociale In conditii jstorice determinate. Existenta ei
nu poate fi desprinsa de existenta celorialte parti ale unei
societati, suportand influenta acestora si exercitand la randu-i
influents asupra lor. Realitatea juridica mai este denumita
uneori si sistem juridic sau suprastructura juridica. In ea este
cuprins dreptul, dar acesta din urma nu se reduce la realitatea
juridica. Aceasta are drept componente: contiinta juridica,
dreptul, relatiile juridice (ordinea de drept). Inainte de a fi o
realitate normativa, dreptul este o stare de constiinta, in
sensul ca nevoile schimbatoare ale societatii care isi reclama
reflectare intr-un sistem de norme nu se transpun tale quale
in limbajul i in continutul dreptului; ele tree prin constiinta
legiuitorului, urmand un proces de evaluare, valorizare si
valorificare finals prin normele de drept.
Constiinta juridica

/^
Exercitiu: Ce este tabuul? Ce este dreptul
societatilor primitive?
Dati exemple de astfel de legiuiri primitive!
B2. Dimensiunea sociala. Dreptul este un produs
complex al societatii, iar normele sale intervin in procesul
productiv, stabilind reguli generate pentru actul zilnic,
repetat al producerii, repartitiei i schimbului de produse si
activitati. Abordarea dimensiunilor sociale ale dreptului
implies analiza locului dreptului si al realitatii juridice in
societate, sistemul legaturilor sale cu celelalte elemente
(realitati) ale societatii.

este o premisS a dreptului;

are o functie normativa;
are, de asemenea, o functie cognitiva, actionala
si cultural-axiologica;
se structureaza pe doua paliere: unul rational
(ideologia juridica) si unul psihic (psihologia
juridicS).

32

33

Partea institutionald dreptul. Ca sistem de

reglementari si institutii, alcatuieste miezul juridicului,
continutul sau, cadrul sau substantial de referinta. Dreptul,
ca fenomen nomiativ, da expresie cerintelor structurilor
sociale conducatoare sau conduse - de mai buna
organizare a raporturilor umane, in vederea obtinerii acelui
echilibru social indispensabil pentra asigurarea dimatului
in care liberului arbitru si vointei subiective sa i se poata
opune eficient anumite
standarde
oficiale de
compo'rtament i in care sa poata fi inlaturata tensiunea
dintre cei care accepts aceste standarde si cei care se abat

admiterii caracteralui evolutiv al dreptului, al progresului

juridic. Ei sunt grapati in trei mari categorii:
1. cadrul natural;
2. cadrul social-politic;
3. factorul uman.

de la ele.
Elementele relationale, sociologice. Intra aici
raporturile juridice si situatiile juridice, cele care
probeaza eficienta drepului. In cadrul acestor raporturi,
oarnenii participa in calitate de subiecte de drept,
valorificandu-si sau aparandu-si pe cale legala interese si
drepturi. Desfas.urarea lor in conformitate cu dispozitiile
legale. duce la crearea ordinii de drept. Din aceasta
perspectiva, dreptul poate fi considerat un mod de
existenta a ordinii publice, un factor real de calmare a
conflictelor i de mentinere in limite de ordine a
ciocnirilor de interese.
C. Factorii de configurare a dreptului. Ideea
existentei unor factori exteriori complecsi, care exercita
influenta asupra dreptului, s-a conturat in perspectiva

1. Cadrul natural factor de configurare a

dreptului. In toate componentele sale - mediul geografic, factorii biologici, fiziologici, demografici -,
acest factor influenteaza dreptul. Mediul geografic
reprezinta un ansambiu de factori care influenteaza viata
sociala, dezvoltarea economics, posibilitatile dezvoltarii
politice etc.
Prezentarea exagerata a rolului factorilor
demografici si biologici s-a soldat cu sustineri aberante,
rasiste, ce au alimentat continutul unor legiuiri retrograde,
antiumaniste. Contestand asemenea exagerari, aveni in
vedere, in acelasi timp, faptul ca dreptul nu poate sa nu fie
influentat de actiunea mediului fizic in care oamenii isi
urmaresc i-si valorifica anumite interese si drepturi.
Conditiile fizice se releva iegiuitorului - cu toate
particularitatile lor - ca obiect al reglementarii,
influentand solutiile juridice cele mai potrivite pentru
apararea, conservarea si dezvoltarea acestui cadra in
totalitatea sa ori a unor componente ale sale.

34

^ Exemplu: Mlsunls legislative pentru combaterea

Doluarii mediului, reglernentarils prin care se
stabileste un regim juridie specific pentra diferitele
componente ale eadrului fizic - regimul juridic al
terenurilor agricole, regimul juridic al spatiului
aerian, regimul juridic al marii teritoriale etc.
in desiasurarea circuitului juridic, legiuitorul este
nevoit sa ia in consideratie calitati specifice ale bunurilor
materiale, carora le acorda un tratament juridic diferentiat.
X Exemplu: Trasaturile naturale ale bunurilor fac ca
acestea sa se clasifice in: mobile si imobile, fungibile
si nefungibile, bunuri de gen si bunuri individual
determinate etc.
Diversele imprejurari naturale care nu depind de
vointa ornului pot, prin vointa legii, constitui cauze de
nastere, modificare sau stingere a raporturilor juridice.
Asemenea evenimente sunt: nasterea, curgerea implacabila
si ireversibila a timpului, calamitati naturale etc. Curgerea
timpului poate consolida juridic sau poate stinge un drept.
Manifestarea fortei regulatoare a acestui fascicul
de factori apartinand cadrului natural nu se prezinta insa
ca o fatalitate, nu in mod automat prezenta acestora se
finalizeaza cu consecinte juridice. Actiunea lor este
intotdeauna corelatd unui interes social, este prezenta
numai in masura in care luarea lor in consideratie este
reclamata de un interes social.

35
2. Cadrul social-politic influenteaza dreptul,
constituindu-se ca un factor de configurare cu actiune
specifics. Fiind un produs social, dreptul se afla intr-o
permanenta si constractiva relatie cu interesele structurilor
sociale. Evolutia actuala a raporturilor sociale produce o
instrainare a individului, conducand la o treptata degradare
a relatiei dreptului cu societatea. Legat de interesele
economice ale marilor companii, dreptul este obligat sa-si
plaseze actiunea pe terenuri pe care criteriile justitiei sunt
inlocuite tot mai adesea cu criteriile eficacitatii practice.
Dar, intr-o societate democrats, dreptul trebuie sa
supuna unei cenzuri proprii insesi scopurile, valorile
societatii, contribuind astfel la definirea acelui orizont de
idealitate care transcende necesitatile practice imediate si
considerentele de oportunitate. Aceasta nu poate conduce
la o izolare a dreptului de societate, pentru ca el trebuie sasi afirme in fiecare moment functia de mentinere a
raporturilor sociale in stare de echilibru, participand la
functionarea globala cu propria sa logica, propriile sale
mecanisme, propriile sale institutii. Configurarea solutiilor
legislative, caracterul practic-operational al institutiilor
legale inregistreaza, in ultima instanta, variate influente
din partea factorilor sociali. Aceste influente nu trebuie sa
anuleze specificul actiunii dreptului si sa duca dreptul in
starea de criza privitor la care ne avertiza J. Carbonnier.
/^ Exercitiu: Comparati cele doua cadre
natural si social-politic - de configurare a
dreptului.

36
Elementele components ale acestul cadru socialpolitic de configurare a dreptuM sunt:
a.
economical - dreptul economic modem
dezvalule natura instrumental;! a juridicului, numeroase
norme tehnice tmbogatind cu noi note definitorii
continutul traditional al dreptuM;
b.
ideological Isi pune amprenta asupra
modelului de receptare de catre drept a influentei economice;
^
Exercitiu: Comparati ideologia comunista
cu cea neoliberala din punctul de vedere al rolului
factorilor de configurare a dreptuM.

structurile organizatorice ale societdtii c.

grupurile de interes, grapurile de presiune, partidele
politice - structuri sociale nestatale.

^
Exercitiu: Evidential! rolurile specifice ale
grupurilor de interese si cele ale grupurilor de presiune
In configurarea dreptului.
3. Factorul uman este zona centrala de interes
pentru
orice
legiuitor;
deoarece
reglementeaza
' comportarnentul oamenilor In cadrul unor categorli diverse
de raporturi sociale, dreptui se raporteaza la prezenta
omului in societate, la capacitatea sa de a influenta si chiar
de a transforma socialul.

37
J^
Exercitiu: Explicate, pe baza cunotintelor dumneavoastra generate (sau de specialitate), procesul de
soclalizare si semnificatia sa pentru domeniul dreptului.
Dimensiunea umana a dreptului prives. te, Inainte de
orice, drepturile esentiale ale individului, drepturi care
garanteaza egalitatea deplina a tuturor oamenilor,
posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiul
demnitatii si libertatii, deoarece omul, dupa natura sa, este
o fiinta demna si libera.
/^
Exercitiu: Care credeti ca este eel mai important dintre toti factorii de configurare ai dreptului?
Argumentati.
D. Esenta, continutul i forma dreptului
Dl. In general, esenta unui fenomen reflects unitatea
laturilor trasaturilor i raporturilor interne necesare, relativ
stabile, care constituie natura launtrica a fenomenului sil
fixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. A cerceta esenta
dreptului presupune patrunderea inlauntrul sau, seslzarea
legaturilor intlme care-i confera relativa stabilitate,
Identificarea calltatllor interne.
Din multitudinea determinarilor calitative ale
dreptului se desprinde o calitate principald: calitatea
juridica a vointei i interesului, care prezideaza la aparitia
normelor dreptului si care asigura un anumit echilibru In
desfasurarea raporturilor interumane. Este o calitate

i^^

38
esentlala, ce rarnane neschimbata, indiferent de formele pe
care le imbraca sau etapele prin care trece un slstem juridic.
^
Exercltlu: Compara|I notiunea de interes economic cu cea de interes juridic.
In drept, putem vorbl despre:
a.
vointa generala determinata de anumite
interese si care tinde sa se oficializeze prin intermediul
activitatii statale;
b.
vointa individual - manifestata in procesul
aplicarii dreptului.
y
Atentie! Esenta dreptului nu se concentreaza in
mod expres pe aspectul psihologic al vointei, care
accentueaza latura individuals a fenomenului, ci pe
elementele care fac ca aceasta vointa sa fie generala,
exprimata in cutume si legi, vointa ce tinde sa-si
subordoneze vointele individuale.
^
Exercitiu: Se tie ca aceasta vointa
generala este intalnita in conceptia contractualismului.
Cunoas.teti care sunt, in esenta, ideile acestei teorii?
Care sunt reprezentantii ei de seama?
D2. Continutul dreptului il constitute ansamblul
elementelor, laturilor i conexiunilor care dau expresie
concreta vointei i intereselor sociale ce reclama
oficializarea i garantarea pe cale etatica.

39
f
Exercitiu: Sesizati deosebirea dintre
esenta si continutul dreptului? Explicati.
Continutul dreptului are ca latura components
dominanta sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept
ii realizeaza functiile prin actiunea normei de drept, iar
mecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale este
esential legat de rnodul in care etalonul de conduita pe care-1
cuprinde norma patrunde in tesatura raporturilor" interumane.
Ca elemente de continut ale dreptului, normele juridice se
afla intr-o permanenta relatie cu constiinta juridica. Raportat
la societate, dreptul apare ca un factor ce organizeaza relatiile
sociale, le da o finalitate in conformitate cu un interes public.
Normele de drept sunt premise si conditii sine qua non ale
ordinii, precum si instramente de control social.
coala normativista (reprezentant de seama - H.
Kelsen):
- promoter al ideii conform careia studiul
dreptului trebuie sa fie o teorie pura;
- studiul dreptului trebuie sa considere ca
irelevanta orice legatura a sa cu elementele
extranormative;
- dreptul se formeaza in trepte, fiecare norma
aflandu-i suportul intr-o norma superioara, iar
toate intr-o aa-numita norma fundamentala.
Criticile colii normativiste s-au iacut de pe pozitii
sociologice in domeniul dreptului, imputand normativismului faptul ca dreptul a fost, in aceasta intelegere, rapt de
suportul sau social.

40

41

D3. Forma dreptului. Aceasta semnifica

exprimarea organizarii interioare a stractarii continutului,
desemneaza aspectul exterior al continutului, modul sau de
exteriorizare. Forma dreptului apartine intotdeauna unui
continut. Nu exista forma goala a dreptului.
Forma dreptului este chiar legea de alcatuire,
modul in care se leaga elementele care compun continutul
dreptului.
Stmcturalismul sistemic postuleaza existenta unei
a) forme interne si b) a unei forme externe a dreptului.
Cea internd trimite chiar la interactiunea ramurilor
dreptului.
Cea externd poate fi analizata din punctul de
vedere al:
- izvoarelor dreptului;
- modalitatilor de sistematizare a legislatiei codificari, incorporari etc.

Criterii de tipologizare a dreptului:

I. dupa dependenta de tipologia sistemelor de
organizare sociald (Poirier). Exista drept sclavagist, drept
feudal, drept burghez, drept socialist;
II. dupa apartenenta dreptului la un bazin de
civilizatie juridica (Rene David). Exista tipologia dupa
familia de drept - familia de drept romano-germanica,
anglo-saxona, dreptul socialist, dreptul musulman, Mndus'
cfainez, japonez. Diferentele specifice dintre aceste familii
sunt de natura ideologico-juridicd;
III. dupa criteriul formelor de integrare economico-sociald la nivelul continentului european. A
rezultat dreptul comunitatilor europene, un drept
institutional si substantial comunitar. Premisele acestui
drept sunt:
- o noua tipologie a sistemelor de organizare
sociala europeana (vezi Tratatul de la
Maastricht);
- existenta unei vointe autonome configurate de
Uniunea Europeana. Exista drept comunitar
originar si drept comunitar derivat;
- existenta unor prescriptii fundamentale, a unor
principii generate care sa comande directive
esentiale ale constrairii si dezvoltarii ordinii
juridice comunitare. Acestea sunt solidaritatea
intre statele membre, echilibral institutional,
nediscriminarea si egalitatea de tratament,
proportionalitatea i preferinta comunitara.

y
Exercitiu: Care
relevanta acestei clasificari?

credeti

ca

este

E. Tipologia dreptului
Este posibila datorita existentei unor constante
juridice. In general, tipologiile juridice sunt realizate in
drept prin considerarea elementelor si a relatiilor reale din
viata juridica, pentru a putea cunoaste mai precis care sunt
mecanismele sau relatiile structurale care au fost stabilite
Intr-o arie de probleme juridice.

43

42
F. Definitia dreptului
Definirea dreptului a pus in discutle cfaiar Datura
dreptului. Este acesta o realitate transcendents, care se
impune ratiunii, sau, dimpotrlva, este un ansamblu de
fenomene sociale perceptibile prin experienta? Raspunsul
la o astfel de intrebare a configurat intreaga evolutie a
filosofiei juridice.

rolul stiintei si slstemul tiintelor sociale

stilnta dreptului in slstemul tiintelor sociale
sisternul stllntelor juridice
V stiintele juridice de ramura
stllntele participative
locul 1 rolul teoriel generale a dreptului In
sistemul tiintelor juridice
semnlficatla notiunii de drept
dimensiunile dreptului istorica si sociala
factorl de configurare a dreptului
esenta, continut si forma ale dreptului
tipologia dreptului
definitia dreptului

Dreptul este ansamblul regulilor

asigurate si garantate de cdtre stat care au ca scop
organizarea si disciplinarea comportamentului uman in
principalele relatii din societate, intr-un climat specific
manifestarii coexistentei libertatilor, apararii drepturilor
esentiale ale omului si statornicirii spiritului de dreptate.

Termeni/expresil-cieie
a

a
a

a
a
a

'

a
a

stilnta
stilnta sociala
stilnta dreptului
conceptul de drept
metodajuridica
realitateajurldica
normativism
actiunea sociala
oblcei, totem, tabu
slstematizare jurldica
drept public/drept privat
pluralism/monism jurldlc
tipologie juridica

44

JrKJtiL(iivjJcJ\ii/\ Z

a) Obligatorie
N. Popa, Teoria generald a dreptului, Ed. Actami,
Bucuresti, 1998.
M. Djuvara, Teoria generald a dreptului
(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de
filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducers in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchl, I. Cralovan, Introducere in Teoria
generald a dreptului, Bucuresti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
Bucuresti, 1999.
Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptului, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
N. Popa, I. Dogaru, Gh. Danisor, D.C. Danisor,
Pilosofia dreptului, Ed. AUBeck, Bucuresti, 2002.

Introdncere
Aceasta a doua prelegere arata relatiile care exista
Intre drept si stat, precum si esentialele fimctii ale
dreptului.

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:

- sa isi insuseasca problematica statului
(definitie, forme) etc. relevanta pentra relatia
existenta intre stat si drept;
- sa ii insuseasca problematica functiilor
dreptului;
- sa recunoasca aspectul aplicativ al studiului
dreptului.

b) Facultativd
Fr. Rigaux, Introduction it la Science du Droit,
Braxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,
Paris, 1985.

1. Notiunea de stat. Statul este principala

institute politica a societatii.

46

^ Exercltiu:
Pe
baza cunotintelor
dumneavoastra generale, incercati sa reallzati o
incursiune teoretica in istoria statului.

Statul

Instrament de conducere sociala

aparator al unor interese soclale de
grap sau ale societatii ca intreg
cadra de desfasurare al relatiilor
soclale de un anumit tip, configurate
istorlc
relatia cu societatea civila - fata de
aceasta, statul este o necesltate
exterioara si scop imanent al
societatii civile

2. Continut si scop al statului. Criteriul de

organizare al statului este unul teritorial. Teritoriul capita
in acest context o semnlficatiepolitico,.
X
Exercitiu: In cazul in care teritoriul
dispare ca criterlu de definire a statului, mai putem
vorbi despre stat sau nu? Argumentati gandindu-va la
transformarlle care au loc in lumea contemporana.
Dlsputele intre state, care iau adesea forma
razboiului, au drept obiect acapararea de teritorii, de
prizonieri, de bogatii aflate pe acele teritorii.

47
^
Exercitiu:' Credetl ca in lumea contemporana acest mobil, considerat altadata aproape unicul
intr-un conflict Intre state, este'inca valabil in aceasta
conditie? Argumentati.
Elementele statului sunt, deci:
. - teritoriul;
..:
-

populatla;

.-.

-...
..'

- Forta publica denumita si putere de stat sau

putere de constrangere.
Diferite : concept!! despre stat - Kant, curentul
liberalismului etc. configureaza in mod diferit raportul
intre cetatean si stat, accentudnd, in esenta, pe apdrarea
drepturilor cetdteanului, pe promovarea intereselor
acestuia.

~
Ruptura in aceasta directie o constituie materialismul istoric, care accentueazd pe considerarea
statului ca instrument de dominatie al unei clase asupra
alteia.
Gontextul contemporan a schimbat perceptia
asupra statului. Revolutia stllntifica . si tehnica,
transformarea claselor si a raporturilor dintre acestea intr-o
lume creata de om pune problema unul nou rol jucat de
stat. Noul stat asistential se caracterizeaza, din punct'de
vedere juridic, prin. trecerea de la un drept cu o functie
preponderent protectiv-represiva la un drept cu o functie
mai mult promotlonala. Acest stat trebuie sa-si conserve
numai monopolul asupra fortei legitime, a carei exercitare
este limitata de recunoasterea si garantarea drepturilor

48
omului. Este larg raspandlta Ideea ca acest nou stat are ca
functii principals
- asumarea sarclnll de reallzare a unel socletati
mai Integrate;
- respectarea drepturilor fiindamentale ale
omului;
- asigurarea principillor separaril puterilor;
- respectarea regulilor democratlce apte sa
genereze decizii adecvate;
- asigurarea democratic! si a justitiei (Duverger).
3. Puterea de stat si exercitarea puterii de stat prin
organele sale. Institutiile statului. Puterea de stat este o
forma istoricete determinata si variabila de autoritate. In
orlce socletate exista forme multiple de autoritate, de
fixare si consolidate a unui sistem de valori.
S
Tema: A se citi despre formele de
autoritate in conceptia lui Max Weber.
Puterea de stat are:
caracter politic;
sfera generala de aplicabilitate;
agenti speclallzati care o reallzeaza;
este suverana, atat din punct de vedere exterior
- orlce stat are dreptul de a stabili propriile
relatii cu alte state, cat 1 din punct de vedere
interior, In sensul ca orice stat poate sa
comande cu prlvire la supusil proprii, ordine

49
care se concretizeaza in elaborarea unor norme
cu caracter general-obligatoriu si in urmarirea
aplicarii lor in practica sociala.
Exercitarea puterii de stat dlfera conform tipurilor
de organizare statala.

Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor

si apartine acestuia. Exercitarea puterii, organizarea
canalelor prin care circula puterea sunt Incredintate
statului. In planul activitatii statale are loc o divizare, o
separare a puterilor. Separatia puterilor:
- este fundamentals de Montesquieu;
- postuleaza existenta a trei puteri - legluitoare,
executiva si judecatoreasca;
- este fundamental libertatii politice.
Separarea puterilor nn inseamnd lipsa de
corespondenta intre ele. Acest prlnciplu, al separatiei
puterilor, nu trebuie sa Introduca o stare de independents
absoluta care sa constitule raportul puterilor ca ceva
negativ, in sensul ca tot ce face una fata de cealalta devine
un act ostil, cu destinatia sa 1 se impotriveasca. In
ameliorarea unei astfel de vizluni, un rol important li
revine dreptului. Acesta fixeaza cadrul legal de functionare a fiecarei puteri, cadru in care trebuie sa se regleze
raporturile firestl de cooperate ale puterilor si de integrare
a acestora in sistemul social-politic de organizare sociala.

50

51

Institutiile statului sunt organizate intr-o forma

sistematlca 1 constltuie Instrumental de realizare a
functiilor statului. Modul de functlonare, repartizarea
competentelor, atribuirea unor prerogative specifice sunt
contlnute in legi, in Constitute, in legile organice si in
legile subsecvente acestora.
Activltatea institutiilor este reglatd normativ.
Normele juridice dimensioneaza competenta organelor de
stat atat cea materials, cat 1 cea teritoriala sau personals.

b3. regimul politic - ansamblul metodelor si

mljloacelor de conducere a societafii, cu referire imediata
la raporturile dintre stat si Individ, la modul eoncret in care
un. stat asigura si garanteaza, in volum si intensltate,
raporturile subiective.
.
..

2. Forma statului
a. Exprima modul de organizare a continutului
puterii, structure intema si extema a acestui continut.
b. Laturile componente ale formei de stat sunt:
bl. forma de guvernamant modul de constituire
a organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin
Intermediul acestor organe si impartlrea competentei
intre ele;
y
Exercitiu: Pe baza cunotintelor dumneavoastra generate, dati example de forme de
guvemamani
b2. structura de stat - state simple sau unitare si
state compuse sau federative;
tf
Exercitiu: Care sunt avantajele si
dezavantajele statelor federative fata de cele simple?

5. Principalele functii ale dreptului. Functiile

dreptului sunt acele direct!! fundamentale ale actiunii
mecanismului juridic la indeplinlrea carora participa
intregul sistem al dreptului, precum. 1 instantele sociaie
special abilitate cu atributii in domeniul reallzaril
dreptului., .
Principalele functii,ale dreptului, intr-o prezentare
analitica, sunt:
a. functia de institutionalizare sau formalizarea
juridicd a organizarii sodal-politice. Organizarea si
functionarea puterilor publice, precum si a institutiilor
politice fundamentale, sunt concepute in maniera juridlca,
iar mecanismul rapbrturilor ce se nasc in procesul
conducerii politice este reglat prin intermediul dreptului;
b. functia de conservare, aparare i garantare a
valorilor fundamentale ale societdtii. Prin aceasta se
implica activ in dezvoltarea sociala, deoarece dreptul, ca
ansamblu de norme, institutii si sanctiuni formallzate,
stabileste principiile de baza ale convietulrii sociaie;
c. functia de conducere a societdtii. Actul normativ
juridic este un act de conducere sociala. Legea este forma
jnlversala de exprimare a dezideratelor sociaie majore;

53

52
d.functia normative!. Ea deriva din rolul superior al
dreptului, din faptul ca, nefilnd un scop in sine, dreptul
este destinat sa asiguie subordonarea actiunilor Individuale
fata de o condulta-tip. Aceasta functie este una de slnteza,
Implicandu-le pe toate celelalte.

S
S
S
S
institutiile
f.
S
S

a
a
a
a

notiunea de stat
continutul si scopul statului
puterea de stat si exercitarea puteril de stat
Inst'ramente ale exercitaril puterii de stat
statului
forma statului
notiunea de functie a dreptului
prlncipalele functii ale dreptului

autoritate
stat
Institute
principille dreptului
functie a dreptului

a) Obligatorie
N. Popa, Teoria generald a dreptului, Bucuresti, 1998.
M. Djuvara, Teoria generala a dreptului
(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucureti, 1995.
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de
filosofw juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
generala a dreptului, Bucuresti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
Bucureti, 1999.
Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria generala
a dreptului, Ed. AllBeck, 2001.
b) Facultativd
E. Friedman, Theorie generale du droit, 1965.
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Bruxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,
Paris, 1985.
Giorgio Del Vecchio, Lectii de filosofle juridica,
Ed. EuropaNova, Bucuresti, 1995.

PRELEGEREA3
Principlile dreptului. Dreptnl ,i sistemnl
normativ social
Prelegerea a treia 1st propune sa clarifice
problematlca principiilor dreptului si a celel legate de
relatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accent
aparte se pune pe relatla drept-morala. ,
Oblective
La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:
sa identifice principille dreptului 1 problematica lor;
sa deosebeasca intre relevanta teoretlca i
practlca a prlncipiilor dreptului; .
sa aplice i sa coreleze informatlile dobandite cu
privire la sistemul normativ social la chestiuni practice.
Contlnnt 1 tematlzare
1. Clarificarea notiunii de principiu al dreptului.
In aceasta parte a prelegerii, se va accentua
. asupra configurarii teoretlce a notiunii de
principiu al dreptului.
Ce sunt prindpiile dreptului?
Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor
jurldlce.
.

56

57

Care este rolul princlplllor dreptului?

Ele au un rol construct, dar i unul valorizator
pentra sistemul de drept, in sensui ca ele cuprind cerintele
obiectlve ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in
procesul de constitute a dreptului si in procesul de
realizare a sa.

b) normele juridice - normele juridice au, fata de

principii, o valoare explicatlva mai mica.
c) axlomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu
un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile
generate si cu un rol limitat in Interpretarea fenomenului
juridic.

y
Exercitiu: Ce rol joaca traditia 1 inovatla in construlrea slstemului dreptului?
Principiile generale ale dreptului sintetizeaza un
mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile
individuale ale relatiilor juridlce, fie elementele de drept
(sub forma unor definitii). Ele nu au un suport exclusiv
imaginativ.
Delimitarea principiilor dreptului se face in
functie de experienta sociala si de unele cerinte obiective
ale evolutlei societatii, ale convietulrii sociale, ale
asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora
si obligatiile altora. Principiile dreptului trebuie
departajate de:
a) conceptele juridice - chiar daca exista o legatura
intre ele, in sensui ca conceptele juridice sunt elemente de
mijlocire pentra principiile fundamentale ale dreptului, iar
acestea, la randul lor, dau continut concret categoriilor
juridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptele
si categoriile juridice. Dar acestea din urma ajuta
principiile juridice prln conferlrea unul continut concret,
prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale.

Exemplificati.
Ideea de baza de la care s-a pornit, indiferent de
coala de drept care a abordat aceasta problems, a fost
conslderarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii
i egalitatii oamenilor in raporturile dintre el sau in
raporturlle lor cu statul, independent de variatiile istorice
in care s=au configurat Instramentele juridice de garantare
i reaiizare practica a libertatii si egalitatii.
^
Exemplificati, aratand care sunt ideile esentiale
ale diferitelor teorii - pozitiviste, jusnaturallste sau
istorice - in abordarea problematicii originli dreptului.
Care este importanta teoreticd si practica a
studieril principiilor dreptuiul?
- Principiile dreptului traseaza linia directoare
pentra sistemul juridic;
- Principiile dreptului au rol in administrarea
justitiei;
- Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat
conferirea certitudinii dreptului - garantia

58
acordata Indivizilor contra imprevizibilitatil
nomielor coercitlve - si a congruentel
sistemului leglslatlv adica -concordanta
legilor, caracteml lor social verosimii,
oportanitatea lor.
Prezentarea analiticd a principiilor dreptului
A. Asigurarea bazelor legale de functionare a
statului. Actiunea acestui principiu presupune premisa
existentei statului de drept.
B. PrincipM libertatii si al egalitatii. In realizarea
efectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materializeaza in
ingradirea inclinatiei unor grapuri de a nega altora ceea ce
lor nu le place, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze a
autoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si in
inlaturarea tuturor barierelor si a discriminarilor ce
persists in calea asigurarii sanselor egale de manifestare si
progres pentru toti oamenii.
C. PrincipM responsabilitatii. Dincolo de terenul
moralei, responsabilitatea priveste domeniul dreptului in
sensul ca acesta poate si trebuie sa intervina in
reglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum,
ci si prin prescriptive sale, putand sa fundamenteze
atitudini culturale ale individului fata de lege, atitudini
exprimate esential in apararea integritatii valorilor sociale
pe cale legala.

59
_ _ D. _ Pnncipiul echitatii si justitiei. Actiunea
prmcipiului echitatii priveste atat activitatea legiuitoralui
cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului
'
Exercitiu: Imaginati o situatie reala in
care se poate proba existenta acestor principii ale
dreptului.

2. Dreptul in sistemul normativ social

*$" In aceasta sectiune a prelegerii, se va analiza
relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale.
Definitia normei sociale: Element de reglare a
comportamentului social.
Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme
etice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice.
Corelatii intre notmajuridica si cea etica:
- teoria juridica a considerat dreptul si morala strans
legate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand o
ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic);
Exercitiu: Argumentati aceasta idee.
- curentele sociologice se plaseaza intre aceste
orientari - specificitatea curentelor sociologice
consta in aceea ca ele recimosc si explica prezenta
spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a
presiunii unor factor! social-politici si ideologic!.

60

61

Corelatii intre noxma juridica si cea a

obiceiuhd. Gbicelul este o regula de conduita statomiclta
in cadnil convietuirii umane printr-un uz indelungat.
Aplicarea sa se reallzeaza indeosebi prin consensui
membrllor colectlvitatll (grupului), potrivit cu credinta in
justetea reglementarii sale.

a) Obligatorie
N. Popa, Teoria generald a dreptuiui, cap. V 1
VII.

Corelatii intre norma juridica si cea tehnica.

Este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesul
economic a normelor Impuse.

T.enie peiitra re.capitulare

notlunea principiilor fundamentaie ale dreptuiui
importanta principiilor dreptuiui-:
norma sociala i. norma juridica"
dreptul in sistemul'normativ social
dreptul sI morala
'.'"'
511-

Q
a
a
a
a
a

princlpm
norma sociala
libertate
egalltate
justitie
norma juridica.
sistemal normelor jurldlce

'

'

M. Djuvara, Teoria generala a dreptuiui

(Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995.'
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentaie de
filosofie juridica, Ciuj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantla, Introducere in filosofia
dreptuiui, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
generald a dreptuiui, Bucuresti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptuiui,
Bucuresti, 1999.
Gheorghe Bobos, Teoria generald a dreptuiui,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
N. Popa, I. Dogaru, Gh. DSnisor, D.C. Danisor,
Filosofia dreptuiui. Marile curente, Ed. AllBeck,
2002.
b) Facultativd
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Bruxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,
Paris, 1985.

PRELEGEREA4
Norma juridical, izvorul dreptului, crearea
dreptului firaportnl jnrMIc
Introdncere

-.'

In aceasta prelegere vor fi, anallzate problematica

notiunii normei juridice si a raportului juridic, structura
lor, continutul lor si principiile actiunii.
Obiective
La sfarsitul acestei prelegeri, studentul' va putea sa:
- identlfice problematica normei juridice i a
raportului juridic;
- identlfice aplicabilitatea practica a acestor categorii
ale ti'intei dreptului.
,
Continut f i tematizare
1.
-

Camcteristiciale normei juridice

caracter general i impersonal;
caracter tipic;
impllca un raport intersubiectiv;
este obligatorie.

64

65

^
Exercitlu: Explicati afirmatiile de mai
sus si caracterizati aceste trasaturi.

4. Clasificarea normelor juridice

A. Criteriul- ramurii de drept - eel al obiectului
reglementarii juridice 1 al metodelor de reglementare.

2. Definitia normei juridice

Norma juridica este o regula generala s. I obligatorie
de eondulta, al carei scop este acela de a asigura ordinea
sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinlre pe cale
statala, in caz de nevoie prin constrangere.
^
Exercitlu: Care este rolul normei
juridice In societate?
3. Structura normei juridice
Ea poate fi privita din punct de vedere:
a)
logic - partea statica, Intema 1 stabila a
normei.
Ipoteza Imprejurarile in care norma juridica intra
in actlune.
Dispozitia este miezul normei juridice, in care sunt
cuprinse drepturile si obligatiile subiectelor participante la
raporturile soclale, conduita acestora.
Sanctiunea confine unnarile nefavorabile care
survin in conditiile nerespectarii dispozitiei.
b) tehnic-legislativ - partea flexibila a normei
(constructia tehnlca a normei juridice de catre
legiuitor).

B. Criteriul fortel juridice a actulul normatlv actele normative sunt exprimate in legi, decrete, hotarari
guvemamentale, ordonante, fiecare cu o forta juridica
specifics.
C. Criteriul structurii loglce - din acest punct de
vedere, normele juridice pot fi:
- complete - cele in care sunt cuprinse toate partile
constitutive (ipoteza, dlspozitie, sanctiune);
- incomplete care sunt clasificate ca norme de
trimitere i norme in alb.
D. Criteriul sferei de aplicare - din acest punct de
vedere, normele juridice sunt generale, speciale si de
exceptie.
E. Criteriul gradulul 1 intensitatii Incidentei normele-principli i normele cardinale sunt distinse dupa
acest criteriu.
F. Criteriul modului de reglementare a conduitel:
onerative, prohibitive, permlsive - ele trlmit la
reglementarea cornportamentelor sociale 1 juridice.
G. Normele organizatorlce normele care privesc
organlzarea institutiilor i a organismelor sociale.

66

67

H. Normele punitive si normele stimulative - cele

care sunt analizate foarte bine si de sociologla juridica,
cuprlnzand sanction! negative si pozitive.

Raportul juridic este acea legdtura

sociala, reglementafd de norma juridica, contindnd un
sistem de interactiune reciprocd intre participanti
determinati, legdtura ce este susceptibila a fi aparata pe
calea coercitiunii statale.

5. Actiunea norrneijuridice
Ea se poate anallza:
a. in timp. Exista trei momente care intereseaza:
al. intrarea In vigoare a normel juridice;
a2. actiunea normei - exceptille de la principiul
neretroactivitatii normei juridice;
a3. iesirea din vigoare a normei juridice.
c. in spatiu i asupra persoanelor;
extrateritorialitatii.

8. Trdsdturile caracteristice ale raportului juridic

1. Este un raport social;
2. Este un raport de suprastractura;
3. Este un raport volitional;
4. Este un raport valorlc;
5. Este o categoric Istorica.

exceptia

6. Izvoarele dreptului. Evolutie istorica

7. Raportnljuridic
Este un raport social care implica mai rnulte
elemente:
1. premisele raportului juridic - norma juridica,
subiecteie de drept si faptele juridice;
2. Idei rationale: persoana, obligatie, act juridic,
fapt juridic etc.;
3. contactul intre subiecte a caror actiune are o
limita: dreptui si obligatia corelativa.

9. Subiecteie raportului juridic

A. Conceptul de sublect de drept - sau subiect al
raportului juridic; se doreste evidentierea relatiei existente
intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica o categoric ce desemneaza aptitudinea (deci posibilitatea)
de a avea drepturi si obligatii in raporturi juridice concrete.
B. Capacitatea juridica - premisa a calitatii de
subiect de drept , stems legata de persoana si
personalltatea omului. Ea poate fi generala si specials.
C. Clasificarea subiectelor raporturilor juridice:
subiecte indlvlduale (persoana) i subiecte colective
(statul, organele statului, persoanele juridice).
/^
Exercltiu: Ce relatie exista Intre
subiecteie Individuale si cele colective din punctul de
vedere al raportului juridic?

68
10. Continutul raportuluijuridic
Aid se reflects legatura. indisolubila intre norma
agendi - regula de drept ce determina conduita posibila si
datorata - i facultas agendi - dreptul unui participant la
raportul juridic.
11. Obiectul raportului juridic
II constituie, deci, chiar conduita la care se refera
continutul.
12. Faptul juridic
Clasificarea faptelor juridice: evenimente, actiuni,
cu precizarea ca nu orice eveniment produce efecte
juridice, intrand astfel In categoria faptelor juridice. Legea
selecteaza numai un numar limitat de astfel de imprejurari,
si anume pe cele care, prin amploarea consecintelor, au
legatura cu ordinea juridica.

Teme peiitni recapitulare

>
>
>
>
>
>
>

caracteristicile normei juridice

definitia normei juridice
structura normei juridice
clasificarea normelor juridice
actiunea normei juridice
conceptul de izvor de drept
evolutia izvoarelor dreptului in decursul istoriei
dreptului

69
notiunea raportului juridic
trasaturi ale raportului juridic
structura raportului juridic
continutul si subiectele raportului juridic

Termemi/expresi-eieie

a
a
a
a
a

izvor de drept
norma juridica
raport juridic
structura
sanctiune
permisiune
dispozitie
retroactivitate
fapt juridic
capacitate juridica
subiect de drept
drepturi si obligatii juridice

a
a
a
a
a

Bibliografle recomandata

Obligatorie
Popa, Teoria generald a dreptului, cap.
IX si XIV.
M. Djuvara, Teoria generald a dreptului
(Enciclopedie juridica), Ed. AH, Bucuresti, 1995.

70
Eugeniu Sperantia, Principii fundamentale de
filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului,
Bucuresti, 1991.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
generala a dreptului, Bucureti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
Bucuresti, 1999.
Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
b) Facultativa
Paul Roubier, Theorie generale du droit, Paris,
1951.
Jean Dabin, Theorie generale du droit, 1969.
E.Friedman, Theorie generale du droit, 1965.
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Bruxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generale du droit,
Paris, 1985.

PRELEGEREA 5
Meallzarea dreptului. Incakarea dreptului
(rlspmmderea juridica)
Introducere
In aceasta prelegere se vor evidentia problematica
realizarii dreptului, aspectele practice ale functlonarii
dreptului i incakarea dreptului.
Obiectlve

La sfarsitul prelegerii, studentul:

- va putea sa sesizeze aspectele practice ale
problematicii dreptului; - va putea sa isi precizeze intinderea aplicarii
dreptului;
' va putea sa sesizeze modul in care statul apara
ordinea de drept incalcata.

ContlHiit I tematizare
1. Conceptul realizarii dreptului. Aceasta este o
confruntare a modelului -general de conduita, constrult de
legiuitor, cu realitatea concreta.

73

72
Realizarea dreptului este procesul
transpunerii in viatd a continutului normelor juridice, in
cadrul caruia oamenii, ca subiecte de drept, respectd i
executd dispozitii normative, iar organele de stat aplicd
dreptul, in temeiul competentei lor.
2. Formele realizarii dreptului. Acestea sunt in numar
de doua:
A. Realizarea dreptului prin respectarea si executarea
dispozitiilor legate de catre cetateni - aid se mai pot
evidentia cateva trasaturi:
- aceasta forma de realizare a dreptului implica
indeplinirea comandamentelor cuprinse in normele
juridice, prin conformarea fata de dispozitiile normative;
- conformarea fata de conduita flxata prin normele de
drept este rezultatul direct al actiunii mai rnultor factori,
precum acceptarea legii de catre societate, ridicarea vietii
materiale si spirituale a oamenilor etc.;
- ca voluni si intensitate, aceasta forma de realizare a
dreptului este mult mai bogata decat cealalta forma aplicarea dreptului;
- din punctul de vedere al tehnicii juridice, activitatile
implicate in realizarea acestei forme sunt relativ mai simple.
B. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor
juridice de catre organele de stat si alte organisme soclale.
1. Notiunea de apllcare a dreptului consta in elaborarea
si realizarea unui sistern de actiuni statale, in vederea
transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor
normelor de drept;

2. Trasaturile aplicarii dreptului;

3. Fazele procesului de apllcare a dreptului. Acestea
sunt stabillrea starii de fapt, alegerea normei de drept,
interpretarea normelor juridice, elaborarea si emiterea
actului de apllcare;
4. Conceptul interpretarii normei de drept;
5. Formele si metodele Interpretarii;
6. Incalcarea dreptului - raspunderea juridica.
^ Exercitiu: Imaglnati o situatie reala de aplicare
a dreptului si comentati.

conceptul realizarii dreptului

formele de realizare a dreptului

Q>

Termeni/exf jresii-cheie

realizare a dreptului
a apllcare a dreptului
stare de fapt - stare de drept
act de aplicare
a Interpretarea dreptului
raspunderea juridica

74

a) Ohligatorie
N. Popa, Teoria generald a dreptului, cap. XII,
XIII i XV.

M. Djuvara, Teoria generald a dreptului

(Encidopedie juridica), Ed. All, Bucuretl, 1995.
Eugenlu Sperantia, Principii fundamentale de
filosofie juridica, Cluj-Napoca, 1936.
Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia
dreptului, Cluj-Napoca, 1940.
I. Ceterchi, I. Craiovan, Introducere in Teoria
generald a dreptului, Bucureti, 1992.
Sofia Popescu, Introducere in studiul dreptului,
Bucuretl, 1999.
Gheorghe Bobo, Teoria generald a dreptului,
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
D. Mazilu, Teoria generald a dreptului.
b) Facultativd
Fr. Rigaux, Introduction a la Science du Droit,
Braxelles, 1974.
Jean-Louis Bergel, Theorie generate du droit,
Paris, 1985.
Ion Craiovan, Tratat elementar de teoria
generald a dreptului, Ed. AllBeck, Bucureti, 2001.
Giorgio Del Vecchlo, Lectii defilosofie
juridica, Ed. EuropaNova, Bucureti, 1995.