Sunteți pe pagina 1din 6

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR

In general membrele sau extremitatile sunt 2 perechi de apendice mobile, fiecare extremitate prezentand o
portiune care le leaga de trunchi, nimuta centura, si o portiune care continua centura numita, membru liber.
Membrul superior este constituit din 4 segmente: umar (care reprezinta centura), brat, antebrat si mana.
Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre toracele osos si
membrul liber. Centura membrului superior este constituita din 2 oase: clavicula si scapula (omoplatul).
Clavicula
Este un os lung, pereche, aflat la limita dintre torace si gat. Este orientata transversal, fiind cuprinsa intre
manubriul sternului si acromion. Prezinta 2 curburi inegale si are forma literei S culcat. Cele 2 curburi sunt
dispuse astfel: una este mediala cu concavitatea posterior si o curbura laterala cu concavitatea anterior. Prezinta 2
fete, 2 margini si 2 extremitati.
Fata superioara este neteda in portiunea mijlocie si se poate palpa sub piele. La cele 2 extremitati fata superioara
este rugoasa dand insertii muschilor. In partea mediala a fetei superioare este inserat muschiul
sternocleidomastoidian, iar in partea laterala se insera muschii trapez si deltoid.
Fata inferioara corespunde primei coaste si prezinta un sant pe care se insera muschiul subclavicular. Medial de
acest sant se afla o impresiune pe care se insera ligamentul costoclavicular. Lateral de sant se gaseste tubrculul
conoidian si linia trapezoidala. Pe tuberculul conoidian se insera ligamentul conoidian, iar pe linia trapezoidala se
insera ligamentul trapezoidal. Aceste 2 ligamente unesc clazicula de procesul coracoid care apartine scapulei.
Marginea anterioara este concava lateral si da insertie muschiului deltoid, si convexa medial si da insertie
muschiului pectoral mare.
Marginea posterioara este si ea concav / convexa dar in sens invers. In partea laterala a marginii posterioare se
insera muschiul trapez. In partea mijlocie, clavicula are raporturi cu muschiul omohioidian, muschii scaleni, artea
si vena subclavie si trunchiurile plexului brahial.
Extermitatea mediala (sternala) este voluminoasa, prezinta o fata sternala care se articuleaza cu manubriul sternal.
Extremitatea laterala (acromiala) este turtita, prezinta o fata acromiala care se articuleaza cu acromionul.
Scapula
Este un os lat, pereche, triunghiular si pozitionarea sa postero-superioara pe torace se intinde de la primul spatiu
intercostal pana la coasta a VIII-a. Are 2 fete, 3 margini si 3 unghiuri.
Fata dorsala este orientata posterior si lateral. Transversal prezinta o lama puternica, numita spina scapulei, care
imparte fata dorsala in 2 fose: una superioara si una inferioara spinei.
Spina scapulei adera de fata dorsala a scapulei, se continua lateral cu o prelungire libera fata de scapula, numita
acromion. Spina scapulei are forma triunghiulara, prezinta 2 fete: una superioara si una inferioara, si 3 margini:
una anterioara, una laterala concava si una dorsala. Pe marginea dorsala a spinei se insera muschii trapez si
deltoid.
Acromionul este o proieminenta turtita de sus in jos palpabila sub piele. Prezinta o fata articulara pentru
extremitatea laterala a claviculei. La unirea acromionului cu spina scapulei se formeaza unghiul acromionului.
Fosa supraspinoasa da insertie muschiului suprasinos. Fosa infraspinoasa da insertie mai multor muschi:
subspinos, rotund mare, rotund mic.
Fata anterioara (costala) prezinta o concavitate numita fosa subscapulara. Este strabatuta de mai multe creste. In
fosa si pe aceste creste se insera muschiul subscapular. In partea mediala a fetei insera si muschiul dintat anterior.
Marginea superioara este subtire, prezinta o scobitura, numita incizura scapulei, prin care trece nervul
subscapular. Medial de aceasta incizura scapulei se insera muschiul omohioidian.
Marginea mediala se palpeaza sub piele, este orientata spre coloana vertebrala si pe ea se insera mai multi muschi:
romboidul mare, romboidul mic, dintat anterior.
Marginea laterala este orientata spre axila. Aici se insera muschiul rotund mare si rotund mic.
Unghiul inferior este ascutit. Aici se insera muschiul dintat anterior.
Unghiul lateral este cel mai voluminos. Prezinta 2 elemente: cavitatea glenoidala (glenoidiana) si procesul
coracoid (coracoidian).

Cavitatea glenoidala este legata de corpul scapulei printr-o portiune mai ingusta numita colul (gatul) scapulei.
Este putin adanca si la cele 2 extremitati prezinta 2 tubercului: tuberculul inferior (sub/infra glenoidal) care da
insertie muschiului triceps si tuberculul superior (supraglenoidal) care da insertie muschiului biceps brahial.
Procesul coracoidian este o prelungire recurbata, baza sa aflandu-se intre cavitatea glenoidala si scobitura
scapulei. Poate fi palpat in spatiul delto-pectoral. Pe el se insera mai multi muschi: capatul scurt al bicepsului
brahial, coracobrahialul si pectoralul mare, si se mai insera ligamentele conoidian si trapezoidian.
Scheletul membrului superior liber
Scheletul bratului
Este constituit dintr-un singur os: humerus
Humerusul
Este un os lung, pereche. Prezinta o diafiza si 2 epifize.
Diafiza (corpul) osului este aproape cilindrica in partea suprioara si prismatic triunghiulara in parte inferioara.
Prezinta 2 fete si trei margini care sunt bine definite in partea inferioara si mult mai slab in cea superioara.
Fata anterolaterala prezinta putin mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma literei V, numita tuberozitatea
deltoidiana. Pe aceasta tuberozitate se insera muschiul deltoid si muschiul brahial. Sub tuberozitate se gaseste un
sant care pleaca de la fata posterioara si vine spre anterior. Este santul nervului radial prin care trece nervul radial
si artera brahiala profunda. Deasupra tuberozitatii fata anterioara este inconjurata de nervul axilar (acest nerv
poate fi interesat in fracturile osului), iar fata anteromediala prezinta santul intertubercular care coboara de la
epifiza superioara si prezinta o zona rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial. Deasupra santului se insera capul lateral iar
dedesubtul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial.
Marginea brahiala (anterioara) este bine pronuntata.
Marginea laterala si cea mediala sunt bine conturate in jumatatea inferioara si mai putin in jumatatea superioara.
Epifiza superioara (proximala) este unita de corpul osului prin colul chirurgical. Prezinta mai multe elemente:
capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic si santul intertubercular.
Capul humerusului prezinta o suprafata articulara neteda, reprezentand o treime de sfera, priveste medial in sus si
usor posterior. Axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul diafizei.
Tuberculul mare se afla pe partea laterala a capului, in partea superioara; prezinta 3 fatete de insertii musculare.
O fateta superioara pentru muschiul supraspinos, o fateta mujlocie pentru muschiul subspinos si o fateta inferioara
pentru muschiul rotun mic.
Tuberculul mic se afla pe partea anterioara a epifizei. Pe el se insera muschiul subscapular.
Santul intertubercular (culisa bicipitala) este un sant vertical care pleaca de la nivelul epifizei si se termina pe fata
antero-posterioara a diafizei. Prin sant aluneca tendonul capului lung al muschiului biceps brahial. Santul este
delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic, prima situata anterior si a doua posterior. Pe
creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare, iar pe creasta tuberculului mic se insera muschiul
rotund mare.
Epifiza inferioara (distala) este turtita, recurbata dinainte inapoi, astfel ca diametrul transversal este mult mai
mare decat cel antero-posterior. Prezinta un condil si 2 epicondili.
Condilul humerusului prezinta in primul rand suprafetete articulare: trohleea humerusului, capitul humerusului si
santul intertubercular.
Trohleea humerusului corespunde scobiturii trohleare de la nivelul uleni. Este formata din 2 margini, 2
proieminente si un sant. Santul are traiectorie spiroida mergand de jos in sus si din medial catre lateral. Aceasta
traiectorie a santului trohlear directioneaza miscarile articulatiei cotului.
Capitul este o proieminenta rotunjita aflata lateral de trohlee. Corespunde unei fosete la nivelul capului radiusului.
Santul intermediar se gaseste intre trohlee si capit. Corespunde marginii fosetei de pe capul radial.
Extremitatea distala (epifiza inferioara) a humerusului prezinta 3 fose:
- fosa coronoida situata deasupra trolheei, pe fata anterioara a epifizei; in ea patrunde procesul coronoidian al
ulnei in miscarea de flexie a antebratului pe brat;

- fosa radiala se afla deasupra capitulului; in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexie;
- fosa oleocraniana situata deasupra trohleei dar pe fata posterioara; in ea patrunde oleocranul in miscarile de
extensie ale antebratului.
Epicondilii sunt 2 proieminente, una mediala si una laterala, pe care se realizeaza insertii musculare.
Epicondilul medial este triunghiular; la el se termina marginea mediala a diafizei. Pe fata sa posterioara exista
santul nervului ulnar (cubital). Pe epicondilul medial se insera muschii pronatori ai antebratului, muschii flexori ai
antebratului, mainii si degetelor (rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmar lung, flexorul ulnar al
carpului si flexorul superficial al degetelor).
Epicondilul lateral este mult mai mic; la el se termina marginea laterala a diafizei. Pe epicondilul lateral se insera
muschii supinatori ai antebratului, extensorii antebratului, bratului si mainii (supinator extensor al degetelor, scurt
extensor radial al carpului, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carupului si anconeu).
Oasele antebratului
Cuprind 2 oase aproximativ paralele, unul situat in prelungirea degetului mic, numit ulana sau cubitus, si altul
situat in prelungirea degetului mare (police) numit radius. Aceste oase se articuleaza prin epifizele lor ramanand
distantate la nivelul diafizelor. Intre cel 2 diafize ia nastere un spatiu interosos. Radiusul depaseste ulna prin
epifiza sa inferioara si este depasit de ulna prin epifiza superioara. Diafizele celor 2 oase sunt prismatic
triunghiulare, deci fiecare prezinta 3 fete si 3 margini.
Ulna
Ulna este un os lung, pereche, aflat in partea mediala a antebratului in prelungirea degetului mic. Este oblic de sus
in jos si din medial catre lateral si formeaza cu humerusul un unghi obtuz deschis lateral. Prezinta diafiza (corpul)
si 2 epifize.
Corpul este usor concav inainte. Prezinta 3 fete si 3 margini.
Pe fata anterioara, in partea superioara, se insera muschiul flexor profund al degetelor, iar in partea inferioara se
insera muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica de sus in jos si medial. Deasupra liniei
oblice se insera muschiul anconeu. Portiunea inferioara este impartita de o linie verticala intr-o portiune mediala
si una laterala. Pe partea mediala se insera extesorul ulanar al carpului. Pe partea laterala superioar se insera
muschiul supinator, iar inferior se insera: muschiul abductor lung al policelui, muschiul scurt extensor al
policelui, muschiul lung extensor al policelui si muschiul extensor al indicelui.
Fata mediala este larga superior si ingustata inferior.
Marginea anterioara este pronuntata. Incepe de la procesul coronoidian si se termina la procesul stiloid
(stiloidian).
Marginea posterioara pleaca de la oleocran, coboara sub forma unei creste care se sterge in treimea inferioara a
diafizei.
Marginea laterala (interosoasa) da insertie mambranei interosoase care uneste corpurile celor 2 oase. Marginea
laterala se bifurca superior delimitand o suprafata numita incizura radiala a epifizei proximale. Ramura de
bifurcatie posterioara da insertie muschiului supinator.
Extermitatea proximala (epifiza superioara) prezinta 2 proieminente osoase: una verticala numita oleocran si una
orizontala numita proces coronoidian (apofiza coronoida). Cele 2 proieminente formeaza intre ele un unghi drept
si delimiteaza o cavitate articulara orientata anterior, numita cavitate trohleara, care se articuleaza cu trohleea
humerusului. Cavitatea trohleara prezinta o creasta orientata antero-posterior care corespunde santului de pe
trohleea humerusului. Pe partea laterala a coronoidei exista o fateta articulara, numita incizura radiala, care se
articuleaza cu capul radial. Sub coronoida exista o proieminenta, numita tuberozitatea ulnei, pe care se insera
muschiul brahial. Pe oleocran se insera muschiul triceps brahial.
Extremitatea inferioara (epifiza distala) prezinta 2 formatiuni capul si procesul stiloid.
Capul reprezinta un segment de cilindru. Fata laterala este articulara pentru incizura ulnara a radiusului. De
asemenea este articulara si fata inferioara a capului, care intra in contact cu articulatia radio-ulnara distala.

Procesul stiloid este situat in partea mediala a capului, este o prelungire conoida cu varful in jos. Intre cap si
procesul stiloid, pe partea posterioara a osului, se formeaza un sant prin care trece tendonul muschiului extensor
ulnar al carpului.
Radiusul
Este un os lung, pereche, aflat in partea laterala a osului, un prelungirea policelui. Prezinta un corp si 2 epifize.
Corpul este prismatic triunghiular, are 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara este ingusta superior, la acest nivel se insera muschiul flexor lung al policelui, iar in portiunea
inferioara a fetei anterioare se insera muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este rotunjita superior si da insertie muschiului supinator; este plana si usor concava in partea
inferioara si da insertie muschiului lung abductor al policelui si muschiului scurt extensor al policelui.
Fata laterala prezinta in partea mijlocie o rugozitate pe care se insera muschiul rotund pronator. Deasupra
rugozitatii, fata laterala, este in raport direct cu partea profunda a nervului radial.
Marginea inferioara este pronuntata superior si se pierde in partea inferioara.
Marginea posterioara apare doar in partea mijlocie a osului.
Marginea mediala (interosoasa) este ascutita. Se termina in partea inferioara a corpului printr-o bifurcatie,
delimitand o suprafata trunghiulara la baza careia se afla incizura ulnara a radiusului. Pe marginea mediala se
prinde membrana interosoasa.
Epifiza proximala (extremitatea superioara) prezinta 3 elemente: capul, colul si tuberozitatea radiusului.
Capul este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. Fata sa superioara prezinta o depresiune, numita foseta
capului radial, care raspunde capitulului humerusului. Circumferinta capului corespunde incizurii radiale de pe
ulna.
Colul este portiunea ingusta care uneste epifiza, respectiv zona capului, cu diafiza. Este oblic indreptata in jos si
medial si formeaza cu capul un unghi deschis lateral.
Tuberozitatea radiusului este o proieminenta ovoida. Pe ea se insera muschiul biceps brahial.
Epifiza distala (extremitatea inferioara) este comparata cu un trunchi de piramida. Are 4 fete si o baza.
Fata mediala prezinta incizura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.
Fata laterala prezinta un sant prin care trec tendoane. Aceasta fata laterala se continua in jos cu procesul stiloid
(stiloida radiala), care coboara in jos mai mult decat stiloida ulnara.
Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri prin care trec tendoanele muschilor
extensori ai mainii si degetelor.
Fata anterioara este concava in jos si da insertie muschiului patrat pronator.
Baza (fata articulara carpiana) are forma unui trunghi al carui varf se prelungeste lateral cu prosesul stiloid. La
nivelul bazei exista o creasta anteroposterioara care imparte fata in 2 parti: o suprafata laterala triunghiulara in
raport osul scafoid si o fata mediala patrulatera in contact cu osul semilunar.
Oasele mainii
Scheletul mainii este format din 27 de oase organizate in 3 grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor.
Carpul
Este format din 8 oase dispuse in 2 randuri; primul rand (proximal) cuprinde 4 oase in ordine de la police catre
degetul mic: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform; al doilea rand (distal) cuprinde oasele: trapez, trapezoid,
capitat (osul mare) si osul cu carlig. Toate au forma aproape cubica si deci prezinta o fata superioara si una
inferioara, o fata anterioara (palmara) si una dorsala, o fata laterala si una mediala.
Scafoidul
Este cel mai lat os al primului rand. Prezinta o concavitate si de aceea a fost comparat cu o luntre. Pe fata palmara
se afla tuberculul scafoidului. Se articuleaza proximal cu radiusul, distal cu trapezul si trapezoidul, medial cu
semilunarul si cu osul capitat.

Semilunarul are forma caracterizata de nume. Se articuleaza proximal cu radiusul, distal cu osul capitat si
osul cu carlig, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.
Piramidalul prezinta pe fata anterioara o fateta de articulare cu pisiformul. El se articuleaza proximal cu
ulna (prin intermediul discului fibro-cartilaginos al articulatiei radio-ulnare distale), distal cu osul cu carlig, lateral
cu semilunarul.
Pisiformul este un os lenticular aflat inaintea piramidalului cu care se articuleaza.
Trapezul este primul os din randul al doilea. Pe fata sa anterioara se afla un sant si tuberculul trapezului.
Trapezul se articuleaza proximal cu scafoidul. Fata distala, in forma de sa, se articuleaza cu metacarpianul I.
Medial se articuleaza cu trapezoidul si cu metacarpianul II.
Trapezoidul este un os foarte neregulat. El se articuleaza medial cu scafoidul, distal cu metacarpianul II,
lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.
Osul capitat este osul cel mai mare al mainii si prezinta cap, col si corp. El se articuleaza proximal cu
semilunarul, distal cu metacarpienii II, III si IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul cu carlig.
Osul cu carlig are forma unei piramide si pe fata palmara are un carlig. El se articuleaza proximal cu
semilunarul, distal cu metacarpienii IV si V, medial cu piramidalul si lateral cu osul capitat.
Privit in totalitatea sa carpul prezinta o fata dorsala acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor si o fata
anterioara (palmara) concava care formeaza santul carpului prin care trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si
degetelor.
Santul carpian este delimitat de 2 proeminente, una laterala formata de tuberculul scafoidului si tuberculul
trapezului si una mediala formata de osul pisiform si carligul osului cu carlig. Acest sant este transformat intr-un
canal fiind completat de ligamente.
Metacarpul
Formeaza scheletul palmei si al dosului mainii; este format din 5 oase metacarpiene, numerotate din lateral catre
medial de la I la V..
Caractere generale ale oaselor metacarpiene
Sunt oase lungi, pereche; prezinta un corp, o baza si un cap.
Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, una laterala si una mediala.
Baza este mare si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele invecinate.
Capul este rotunjit si se articuleaza cu falanga proximala a fiecarui deget.
Caractere proprii
Metacarpianul I este cel mai scurt si cel mai gros. Baza are forma de sa si se articuleaza cu osul trapez dar nu se
articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung. Baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectiv cu
metacarpianul III.
Metacarpienii III, IV si V, in general, se articuleaza cu randul distal carpian (respectiv cu osul capitat si osul cu
carlig) si metacarpeinii invecinati.
Oasele degetelor
Sunt in numar de 5, numerotate din lateral spre medial cu cifre romane de la I la V. Fiecare deget are un nume
astfel: degetul mare = police, degetul al II-lea = indice, degetul al III-lea = medius, degetul al IV-lea = inelar, si
degetul al V-lea = auricular.

Scheletul osos al degetelor este format din falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget are 3 falange cu exceptia
policelui care are 2 falange.
Falanga proximala este un os lung. Prezinta corp, baza, cap.
Corpul este turtit anteroposterior, are o fata anterioara (palmara) care este plana si o fata dorsala care este
convexa.
Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului corespunzator.
Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.
Falanga mijlocie are si ea corp, baza si cap.
Corpul este asemanator falangei proximale dar mai scurt.
Baza prezinta o cavitate de receptie pentru capul falangei proximale.
Capul ca si cel al falangei proximale are o trohlee corespunzatoare falangei distale.
Falanga distala are un corp redus, o baza asemanatoare cu a falangei mijlocii si se termina cu o tuberozitate in
forma de potcoava, care corespunde unghiei.