Sunteți pe pagina 1din 6

Economia Romaniei

-C4-

Pot. Ec al Pod. Mold


E considerat cel mai caracteristic podis al Ro, are o sup. de 24800 km2 (10%), si se extinde in
cea mai mare parte pe raza judetelor Botosani, Suceava, Neamt, Bacau, Vaslui, GL, Vrancea.
Formatiunile sedimentare sunt predominante, reprez. prin calcare, conglomerate, argile, marne,
gresii, nisipuri. Toate sunt depuse peste 3 unitati structurale deosebite platf. E Europeana, Dep.
Barladului si orogenul N Dobrogean.
Acest sedimentar, de suprafata, sunt dispuse monoclinal NV-SE. Rocile sunt mult utilizate ca
materiale de constructii.
Relieful Pod. Mold.
Reprezinta o alternanta de culmi si poduri structurale, care au altitudine de 350-500m in C si V
si 200-300m in E si S. De asemenea, se mai intalnesc si vai largi insotite de terase si versanti afectati de
eroziune si alunecari de teren.
Res. Naturale sunt sarace, putine, comparativ cu alte unitati. Valoarea lor este redusa, iar
pdap, exploatarea lor este dificila.
Mai imp gaze naturale (V aproape de SubC), care sunt exploatate la Roman Secuieni,
Gaiceanca.
pertol si gaze de sonda in dep. Barladului cu exploatari la Glavanesti, Negulesti,
Huruiesti. Mai intalnim in Orog. S-Dobrogean exploatate la localit. Independenta.
Valoare ec. Ceva mai ridicata o au nisipurile cuartoase care se exploateaza in E aproape de vl.
Prutului in localit. Miorcani si Hudesti. Aceste nisipuri, datorita concentratiei ridicate de bioxid de
siliciu (99.5%) materie prima solicitata in ind. sticlei si a cristalului.
Sedimentarul este materie prima pt ind. Materialelor de constructii cu exploatari la: Lipiceni
(calcare, argile pt caramizi si tigla, balastru pt prefabricate din beton), gresii si calcare oolitice (tot
constructii) si turba exploatata la Dersca, folosit ca ingrasamant. Rezerve de gips la Cuzlau, zac. de sulf
la Paltinis-Darabani, in cp. Mold.
Imp. ec. Mai au:

izvoare minerale cu exploatari la Iasi, Raducaneni, Dranceni

ape de adancime, pt tratament, tot in zona Iasiului


Climatul continental temperat este cu nuanta excesiva si genereaza frecvente secete, limiteaza
rez. de apa din sol si afecteaza mult economia, in special agricultura si alimentarea cu apa a populatiei.
Din aceasta cauza (seceta), constructia acmularilor de apa/iazurilor si organizarea unor sisteme
de irigatii sunt extrem de necesare atat pt regularizarea raurilor, la diminuarea eroziunii, la alim. cu apa
a localitatii, piscicultura, agrement. Toate aceste restrictii climatice, in podisul Mold. Se permite
cultivarea unei game variate de culturi, inclusiv a culturilor termofile (vita de vie, pomicole, tutun,
floarea soarelui.
In acest podis, ca urmare a existentei si intensitatii vanturilor mai ales E si NE, se poate
valorifica si energia eoliana (1-6m/s), dar constribuie si la o pondere redusa a calmului atmosferic,

asigurand o dispersie a noxelor urbane.


Reteaua hidrografica cu caracter permanent are densitati relativ mici si au debit foarte variat
alimentarea raurilor este realizata in principal de ploi.
In per. contemporana, s-au construit o serie de acumulari de apa, cu utilizare multipla, cum
sunt:

Stanca Costesti (baraj) pe Prut

Parcovaci si Podul Iloaiei pe Bahlui

Solesti pe Barlad

Puscas pe Racova

Cuibul Vulturilor pe Tutova


Acumul imp de pe vl. Siretului:

Bucegea

Blagesti

Galbeni

Racaciuni

Beresti
Nici pot. vegetatiei nu este ridicat, deoarece % padurilor este redusa in anumite areale 10%
paduri in Cp. Moldovei. Padurile au o productivitate slaba impreuna cu pajistile. Veg de aici e reprez
prin pad mixta, de foioase si veg de silvo-stepa si stepa.
Lemnul padurilor este utiliz in ind de prelucrarea lemnului, constructii si ca lemn de foc in
Mold. o mare parte a pop e rurala.
Solul, poate fi considerat o res importanta a podisului doar in masura in care este protejat
corespunzator impotriva degradarilor.
Cele mai ridicate valori ale natalitatii si fertilitatii feminine zona exodinamica (a plecat
popuatie), beneficiind de pe urma plecarilor definitive toate provinciile tarii, in special Bucuresti,
Transilvania, Dobrogea.

Pod. Dogrobei si Delta Dunarii


Cele 2 unitati se suprapun peste judetele CT si TL si insumeaza o sup de 15.485km2, din care
Deltei ii revin 4340 km2 (+complexul lagunar Razim).
In ansamblul ei, DBG reprezinta cea mai tipica unitate de platforma din tara si, de asemenea,
este un adevarat mozaic tectono-structural si petrografic.
Dbg de N este mai complicata sub raport structural si petrigrafic, care a fost generata de orog.
Hercinica si Chimerica de care sunt legate si intruziunile de roci eruptive, cum sunt:

granit

bazalt

gabbrou

granodiorit

diorit

Aceste roci corespund, de fapt, punctelor cele mai inalte.


In peisaj, relieful dbg apare diferit, si anume: cu aspect de muncei (muntisori) cu alt mai mari in
N si tipic de podis in S unde alt medie ajunge la 120m cu 50m energie de rel.. In S are caracteristicile
unei campii rel., in c m M parte, se preteaza la un indice ridicat al mecanizarilor agricole.
Clima are o nuanta continentala mai puternica in S si cu influente moderate in zona de litoral
(briza marina).
Restrictiile de ordin pluviometric (PP) sunt impuse de clima, culturilor agricole si sunt partial
eliminate prin amenajarea unor sist de irigatii, o parte din ele au fost distruse dupa revolutie, dar 75%
din sup agricola beneficiaza de sist de irigatii.
Potentialul hidrologic este redus, daca avem in vedere nr mic de rauri (Telita, Taita, Slava,
Casimcea), au lg, reduse si debite mici.
Panzele freatice (apa subterana), din cauza depozitelor de loess, sunt cantonate la ad. destul de
mari.
Res forestiere sunt slabe, pad reprezinta doar 5% in jud CT si 11% in jud TL.
Pot. Agricol e intregit de % mare a terenurilor agricole si arabile, 60% agr, 50% arabil, inclusiv
DD.
Are si resurse de subsol de interes economic cum sunt:

min de Fe

baritina

pirita cuprifera

materiale de constructii (granit, diorit etc)

calcar

caolin

diatomita

namolul terapeutic (Techirghiol, Mangalia)


Nu trebuie subestimat pot. eolian si solar.
Zona litoala conditii favorabile pt odihna, agrement, tratament.
Delta peisaje unice, productii ce stuf, lemn de esenta moale.
cea mai mare prod de peste
populata din perioade stravechi (Paleolitic) cu descoperiri arh. La Cheia, Mamaia,
Pestera.
A fost colonizata de greci, stapanita mai tarziu de romani, bizantini si turci.
In ultimele decenii, mai ales prin dezv turistica, Dbg s-a inscris ca zona endo-dinamica (a atras
populatie).

Pot. ec. Al Pod. Getic


Administrativ, cuprinde sectoare din jud. : Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj, Olt, Arges.
Are o suprafata de 13700 km2.
Prin geneza, este strans legat de subC Getitci reprezentand impreuna cel mai mare piemont din
tara, format prin acumularea de sedimente carpatice in aria Dep. Getice si NV platformei Moesice.
Separarea lui de munti s-a realizt odata cu h subC Getici, alt medie a reliefului coboara de la
300-500m in N la 200-300m in S, la contact cu Cp. Ro.
Vaile sunt adancite in cuvertura pietrisurilor de Candesti, au versantii afectati de procese de
eroziune. Aici, grosimea mare a pietrisurilor si nisipurilor usureaza infiltrarea apei si formarea unor
mari rezerve de ape subterane, dar greu de valorificat datorita adancimii mari.
Climatic, se poate vorbi de o interferenta climatica oceanica, sub-mediteraneeana si E
Europeana, generand o vegetatie spontana si culturilor agricole.
Solurile nu sunt prea favorabile culturilor agricole prod/ha este mai redusa.
Padurile sunt preprez prin gorunul balcanic, etc.
Subsolul cantoneaza multe zac. de petrol si gaze naturale (+ gaz sonda), mai ales carbuni (+
lignit cele mai mari rezerve), materiale de constructie,

Dealurile de V
Administrativ, se desf inc adrul jud: Caras-Severin, Timis, Arad, Bihor si Salaj.
Sup 7400km2.
Dealurile piemontane din V Carp Occ au alt de 300-400m si sunt larg deschise influentelor
climatului oceanic si partial celui sub-mediteranean (Banat).
Formarea Dl de V, este strans legata de aparitia lacului Panonic si sedimentarea lui si de usoara
ridicare a scoartei cu retragerea treptata a apelor la inceputul Q si cu adancirea treptata a raurilor in
sedimente.
Sunt despadurite si cultivate, in cea mai mare parte, cu cult. de vita de vie si pomi fructiferi.
Solurile nu sunt printre cele mai productive, totusi.
Res. de subsol :

carbune inferior lignit

sisturi bituminoase

petrol

ape termale

mangan

bazalt

roci sedimentare caolin, nisip.

Campiile
Cp. Romana are o sup de 44150km2
Se desf in cuprinsul jud GL, Braila, BZ, IL, Calarasi, PH (o parte), DB, Giurgiu, AG,
Teleorman, OT, Dolj, Mehedinti (o parte).
S-a format pe locul unui bazin lacustru, colmatarea lui si evolutia sub-aeriana ulterioara s-a
facut neuniform. Este acoperita de depozite loess-oide, pe care s-au format predominant cernoziomuri
si molisoluri.
Relieful descreste de la cca 300m in cp. Pitestilor la cca 10-20m in Cp Siretului Inferior.
Este o alternanta de campii netede (campuri) si zone mai joase (lunci) azi importante bazine
legumicole si de cultura a plantelor tehnice (sfecla de zahar +).
In subsol cantoneaza rezerve de

petrol

gaze naturale
in ultimele decenii, se valorifica energ solara si eoliana.
Viata economica e polarizata de orase mari: Ploiesti, Pitesti, Craiova, Braila, Galati, BZ, Buc.

Campia de V
Sup 18000km2
Se desf in aria judetelor Timis, Arad, Bihor si Satu Mare.
S-a format pe un fundament carpatic scufundat la diferite adancimi si intens fragmentat de un
sistem de falii orientate pe 2 directii dominante E-V si N-S.
Sist de falii se pune in evidenta prin patrinderea campiei sub forma de golfuri/palnii si este
evidentiat si prin prezenta unor masive dure iesite la zi (Lucaret si Gataia) si aparitia apelor termale si
minerale (Oradea si Buzias).
Campiile joase/subsidenta, apartin unor grabbene, separate de 2 horsturi, unul la S de Mures si
altul la S de Carei.
Alt medie 100-200m
T medie 9-11 grade C
PP medii 500-600 mm
Soluri luvice si cernoziomice favorabile dezv unei economii agricole
Resurse

petrol

gaze naturale

ape minerale

ape termale

materiale constructii
In general, este o imp zona agro-industriala, atractia aici o au: Timisoara, Arad, Oradea, Satu
Mare polarizeaza viata economica si sociala a Cp de V.