Sunteți pe pagina 1din 10

Bucureti, oraul cu cel mai mare

grad de poluare fonic din


Romnia

Poluarea acustic, denumit i poluare fonic sau poluare sonor, este o


component a polurii mediului, produs de zgomote.
Ceea ce numim zgomot este descris de obicei ca sunete pe care le percepem ca
fiind neplcute sau deranjante. Zgomotul la nivel ridicat este periculos pentru
auz. Zgomotul poate cauza simptome de stres, disconfort, durere i risc ridicat
de afeciuni cardiace. Zgomotele nocive sunt pretutindeni. Muzica tare, concerte
rock, sporturi cu motor, tragerea la int sau vntoarea, chiar i tunderea
gazonului, toate acestea v pot afecta auzul. Aceste zgomote sunt considerate de
multe ori inofensive, dar prezint un risc semnificativ i impun msuri de
protecie.
Fonul este unitatea de msur fiziologic de percepie de ctre urechea uman a
celei mai slabe excitaii sonore. S-a admis c cifra 80 pe scara de decibeli, sau
pe scara de foni, reprezint pragul la care intensitatea sunetului devine nociv.
Expunerea excesiv la zgomot intens i pe perioade lungi de timp determin
surditatea.
n studiile de poluare acustic, pentru determinarea aproape a oricrui tip de
zgomot, n mod special pentru domeniile industrial, protecia mediului i zgomot
aeroportuar, se utilizeaz sonometrele care msoar nivelul de presiune acustic.
Cu ajutorul su, prin msurri repetate, se poate obine o hart de zgomot a unei
localiti sau zone.
Decibelul este o unitate de masura a intensitatii sonore; scara dB se refera la o
ierarhie a tariei sunetelor, care are la baza un raport intre intensitatea unui
sunet si intensitatea acestuia la limita audibila.

SCARA DECIBELILOR

Liniste absoluta

0dB

Vorbit in soapta (intr-o librarie)

30dB

Conversatie normala (3-5)

60-70dB

Sunet taste telefon

80dB

Trafic auto (in masina)

85dB

Sirena tren la 500, camion

90dB

Metrou la 200

95dB

Nivel sonor de la care


expunerea prelungita poate
cauza pierderea auzului

90 - 95dB

Masina de tuns iarba 3'

107dB

Snowmobile, Motocicleta

100dB

Fierastrau electric 3'

110dB

Concert Rock zgomotos

115dB

Nivel audio care provoaca


durere

125dB

Main de nituit pneumatic 4'

125dB

Chiar si expunerea scurta poate


cauza pierderea definitive a
auzului. Ptotejati-va auzul, cu
echipamente speciale.

140dB

Motor de avion, la decolare


100', Gun Blast

140dB

Pierderea auzului

180dB

Cel mai puternic sunet posibil

194dB

Sunt momente cand ne dorim sa scapam de zgomotul care ne inconjoara si


cautam acel loc in care suntem doar noi si gandurile noastre.
In Minnesota exista o camera apartinand Laboratoarelor Orfield care blocheaza
99% din sunetele venite din exterior, nivelul zgomotului fiind de aproximativ -9
decibeli. Camera aceasta poarta numele de camera fara ecou si ideea consta in
faptul ca peretii, podeaua si tavanul absorb tot sunetul, cand in mod normal
astfel de suprafete il reflecta.
Cand este liniste, urechile se adapteaza. Cu cat e mai multa liniste in camera,
cu atat auzi mai multe lucruri. O sa iti auzi inima batand, uneori poti auzi proprii
plamani, stomacul forfotind zgomotos. In camera fara ecou, tu devii sunetul. Si
asta este o experienta foarte derutanta. Propria orientare are loc prin sunetele pe
care le auzi cand mergi. In camera fara ecou, nu ai parte de nici cel mai mic
sunet. Ti se iau sunetele care iti permit balansarea si manevrarea propriului corp.

Imagine din cea mai linistita camera din lume .

La polul opus, cel mai zgomotos loc de pe pamant este un stadion din Kansas
(SUA). Reprezentantul Guiness World Records a omologat recordul de 137,5
decibeli.
Stadionul Arrowhead este cel pe care isi desfasoara jocurile de acasa echipa de
fotbal american Kansas City Chiefs.

Sa vorbim putin si de capitala noastra Bucuresti !


In orasele mari exista zone care depasesc 80 decibeli-db(A),in conditiile in care
valorile limita din timpul zilei, acceptate de legislatia in vigoare in Romania,
pentru zonele rezidentiale, sunt pana in 50 db(A),informeaza Enviro Consult.
Potrivit acestuia, Bucurestiul este cel mai zgomotos oras, avand cea mai mare
pondere, circa 85%, din populatie expusa la poluarea fonica. Capitala este
urmata de Constanta cu 76% din populatie afectata de zgomotele puternice si de
Cluj cu 64%. La polul opus topului de mai sus, cel mai linistit oras este Iasi, cu
doar 16% din populatie afectata de zgomot.

Harta de zgomot a capitalei.

Topul poluarii fonice:

Bucuresti- 85% din populatie afectata


Constanta- 76% din populatie afectata
Cluj-Napoca- 64% din populatie afectata
Brasov, Ploiesti- 61% din populatie afectata
Galati- 55% din populatie afectata
Timisoara- 49% din populatie afectata
Valorile limita din timpul zilei, acceptate de legislatia in vigoare in Romania,
pentru zonele rezidentiale, sunt pana in 50 db(A). In zona aeroporturilor,
strazilor principale si cailor ferate de 70 db(A), iar in sectoarele industriale de 65
db(A).
Cele mai zgomotoase zone ale capitalei sunt Bulevardul Magheru (zona
Nottara), Zona Oltenitei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hasedeu),
Bulevardul Ghencea si Pantelimon (zona Morarilor).
Unele dintre cele mai linitite strzi din Bucureti le putem ntlni n spatele
blocurilor din Drumul Taberei, Rahova, 1 Mai sau n cartiere ca Primverii i
Giuleti.
Principalul motiv pentru care Bucurestiul este catalogat orasul cel mai poluat
fonic din Romania il reprezinta traficul .
Pe parcursul unei zile se inregistreaza trei maxime ale nivelului de zgomot , la
orela 6-7 , 12 si 18-19. Masinile racite cu aer, de puteri mari, motocicletele,
motoarele si scuterele produc cele mai mari zgomote. Un exemplu banal il
reprezinta masina Dacia care produce 72 dB in mod normal, iar la franare si
demarare rapida 92 97 dB . Franarea si demararea sunt cele mai zgomotoase la
toate tipurile deautoturisme. Motoarele Diesel sunt cele mai poluante fonic.
90% din poluarea fonica este produsa de masini, trenuri, tramvaie si avioane.
Efectele negative ale acestei poluari :
- Disconfortul
- Deranjarea somnului

- Afectarea auzului
- Sanatatea mentala: Zgomotul ambiental nu este considerat o cauza primara
dar este posibil sa fie un factor de accelerare sau intensificare.
- Productivitatea muncii: S-a demonstrat faptul ca zgomotul de fond poate
mari performanta in munca de rutina dar o poate micsora in cazul
activitatilor care necesita concentrare si memorare.
- Tulburarea procesului de invatare
- Comportamentul social: Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca
oamenii sa devina necomunicativi si inchisi, mai putin intelegatori si
disponibili de asi ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil faptul ca
zgomotul genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata
stare de nesiguranta.
Masuri propuse pentru prevenirea si reducearea poluarii sonore :
In cazul zgomotelor produse de autovehicule se poate opta pentru limitarea
vitezei de circulatie ceea ce poate reduce zgomotul cu cca 4 5 dB sau sa se
interzica circulatia pe anumite trasee ori la anumite ore, mai ales a masinilor
grele.
O alta modalitate ar fi amenajarea unei benzi unice pentru autobuze si troleibuze
pentru incurajarea circulatiei cu mijloace de transport in comun.
Ar trebui create piste pentru biciclisti si pe langa aceasta ar trebui sa se planteze
mai multi arbori deoarece acestia absorb o parte din zgomot .
Masuri asemanatoare de combatere a poluarii sonore au fost luate si in Paris.

Bibliografie :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare_acustic%C4%83
http://www.hotnews.ro/
http://www.energeia.ro/
http://www.ecomagazin.ro/

S-ar putea să vă placă și