SUBIECTE TMFDP

Cursul#1: Decizia public: teorii generale

1. Prezentati pe scurt, principalele abordri ale deciziei
publice(enumerarea i descrierea succint a abordrilor politice,
juridice i manageriale)
Abordarea manageriala
Valori: eficienta, eficacitatea , economia
Unitatea de analiza: indivizi, grupuri, structuri organizationale si
procese.
Aspecte fundamentale: Cum putem creste eficienta,eficacitatea
economia?

si

Abordarea politica
Valori: reprezentare, raspundere, responsabilitate
Unitate de analiza: indivizi, grupuri, comunitati si institutii politice(structuri
si procese).
Aspecte fundamentale: Cum putem aloca puterea si resursele?
Abordarea juridica
Valori: drepturi legale, proceduri legale, echitate
Unitate de analiza: reglementari, legi, procese legale.
Aspecte fundamentale: Cum pot fi rezolvate conflictele si cum poate fi
legea respectata?
Abordarea etica
Valori: moralitate, etica, integritate
Unitate de analiza: standarde etice
Valori fundamentale: Cum putem imbunatati etica in administratia publica?
Abordarea istorica
Valori: lectii ale trecutului
Unitatea de analiza: analiza istorica, evenimentele individuale
Aspecte fundamentale: Cum putem evita greselile trecutului?
Abodarea integrata
Valori: guvernanta; valorile democratice;
Unitatea de analiza: orice actor relevant guvernantei;
Aspecte fundamentale: Cum putem imbunati sistemul administratiei publice
ca intreg?

2. Prezentai, pe scurt, tipologia de lucru n cadrul cursului,

accentnd Definiia noului management!public.
1. Institutionalismul de tip clasic(Wilson, 1886; Weber, 1914; 1922)
2. Behavioralismul (Simon, 1945)
3. Teoria alegerii rationale + Noul management public (Buchannan si
Tullock, 1962; Niskanen, 1971, 1975; Downs, 1965)
4. Neo-institutionalismul (Peters si Savoie, 1992)
1. Institutionalismul clasic: Woodrow Wilson: Administratia este separata
de politic. Corp profesional al functionarilor publici.
Max Weber: Birocratia = organizatie rational functionala, bazata pe reguli,
ierarhica, permanenta, meritocratica, furnizor competitiv de locuri de munca;
Birocratia = organizatie eficienta si impartiala.
3. Teoria alegerii publice: William Niskanen: Model de maximizare a
bugetelor din cauza asimetriei de informatie (intre seful biroului si
organizatia finantatoare) (organizatia nu cunoaste costurile reale ale
biroului), bugetul propus de seful biroului (mai mare decat cel necesar)
va fi acceptat de sponsor. Bugetul (mai mare decat cel necesar) va fi
acceptat de organizatia finantatoare si acest lucru conduce catre un
input al administratiei mai mare decat cerut de cetateni si astfel,
genereaza ineficienta.
James M. Buchanan si Geoffrey Brennan: In acest model, organizatia
finantatoare si seful biroului reprezinta statul. Birourile sunt dependente de
politicieni si impreuna maximizeaza bugete generand ineficienta.
Teoria alegerii publice + NMP
Christopher Hood, Noul management public inseamna:
1. Stil de conducere liber, bazat pe controlul organizational activ, vizibil si
discretionar;
2. Standarde si metode explicite de obtinere a performantei prin identificarea
si clarificarea obiectivelor si a indicatorilor de succes;
3. Masurare a performantei prin indicatori cantitativi;
4. Descentralizare a unitatii de comanda publica;
5. Competitie in sectorul public;
6. Practici ale stilului de conducere specific organizatiilor private: contracte
pe termen scurt, planuri corporatiste, acorduri de performanta, etc.
7. Reducerea costurilor, cresterea eficientei si minimizarea resurselor.
Guy Peters Donald Savoie (1994): NMP incearca sa realizeze o operatie
radicala a corpului de functionari publici operatia nu a reusit, iar pacientul
a reusit cu greu.
Asumptii (de validat):
Birocratia nu este ineficienta! Administratia publica inseamna management
si consultanta fara prima, politicile publice sunt mai slabe! NMP a condus la
politizarea administratiei publice.

Cursul 2: Decizia public in context democratic.

1. Definitia Democratiei in sens practice, reprezentante de cele 6 inst.
descrise de R.D.
Ideal, democratia este un system care permite
a) Participare efectiva: toti membrii sistemului beneficiaza de oportunitati egale
si effective de a-si face cunoscute parerile in raport cu politic ace ar trebui
adoptata.
b) Egalitate la vot: decizia urmeaza a fi luata in conditiile in care fiecare
membru va avea oportunitatea egala si efectiva de a vota iar toate voturile
vor fi considerate egale.
c) Intelegere luminata: adica informarea deplina si complete a fiecarui membru
asupra politicilor relevante si a eventualelor consecinte implicate.
d) Controlul asupra aagendei: membrii ar trebui sa beneficieze de oportunitatea
exclusive de a stabili ce, cum sic and se stabileste agenda de discutii. Astfel
procesul democratic nu este inchis niciodata.
e) Cuprinderea deplina: termen ce trimite la includerea tuturor indivizilor adulti
in precesul de luare a deciziei publice.
Cele 6 insititutii descrie de R.D:
1) Oficiali alesi prin vot: controlul asupra deciziilor guvernamentale in privinta
politicilor revine in mod constitutional oficialilor votati de cetateni fiind astfel
satisfacuta primul dintre cristeriile minime ale democratizarii, garantia
reprezentativitatii.

2) Alegeri libere, corecte si frecvente: pentru a oferi posibilitatea cetatenilor de

a exercita in mod real controlul agendei politice fara constrangeri regulate.

3) Libertatea de exprimare: cetatenii au dreptul de a-si exprima fara amenintarea

unei pedepse grave, opiniile asupra unor chestiuni politice precizate in linii mari
inclusive critici la adresa oficialilor guvernului, regimului, sistemului socio-economic
si a ideologiei predominante.
4) Surse alternative de informare: o transpunere palida a intelegerii luminate din
varfianta ideala: cetatenii au drepzul de acauta surse de informare alternative si
autonome(protejate prin lege si ferrite de influenta guvernamentala ori a altor
grupari politice.
5) Autonomie asociationala: exprimata prin recunoasterea si garantarea libertatii de
asociere cetatenilor (in sensul dreptului de a crea si adera la organizatii).
6) Cetatenie cuprinzatoare: in fapt recunoasterea drepturilor cetatenesti fundamentale
tuturor celor care au rezidenta permanent ape teritoriul respectivei tari.

2. Comentai msura n care n Romnia administraia public este

organizat n manier democratic
Conform Constitutiei, Romania este stat stat de drept, democratic i social, n
care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor sunt respectate.

Administratia publica este organizata intr-o maniera democratica, deoarece

oficialii sunt alesi prin vot, in urma alegerilor libere, corecte si frecvente.

3. Definii societatea plural, corelnd-o cu existent societii plurale.

Societile plurale sunt societi n care se manifest clivaje segmentale: acestea
exist acolo unde divizrile politice urmeaz ndeaproape i mai ales au legtur cu
limitele de difereniere social obiectiv, ndeosebi cele extrem de frapante ntr-o
societate (Harry Eckstein, citat de Lijphart [1977] 2002: 19). Societatea plural
este, n sensul cel mai strict, un amestec de popoare, deoarece se amestec, dar
nu se
combin (J.S. Furnivall, citat de Lijphart [1977] 2002: 33).

4. Comentai n ce msur astzi, n Romnia, clivajele

reprezint interes pentru procesul decizional la nivelul
administraiei publice locale.
Clivajul este un concept folosit n sociologia politic pentru a identifica
grupuri sociale cu impact potenial sau activ n structurarea vieii politice. Clivajele

presupun o linie de divizare nu toate diferentele sunt insa clivaje. Unii autori cer ca linia de
demarcatie sa fie concentrata pe convingeri si valori ale sistemului. Altii introduc variabile
extrem de greu de cuantificat, precum diferente politice importante sau structurate in sens
larg sau suficient de importante. Problema substantiala in teoria clivajelor este: cum alegi un
set de clivaje si nu pe celalalt? Solutia: cadrele teoretice selectate.
Posibile criterii de clasificare a clivajelor: etnie (rromi, maghiari, sasi, secui, ucrainieni,
xenofobi, toleranti), religie (fundamentalisti, moderniti, catolici, protestanti, anti-clericali,
clericali), conflict geografic (oras versus tara, centru versus periferie), nationalitate versus
nationalism (partide etnice, miscari nationale).
De exp., clivajul nationalitate versus nationalism - UDMR, este un partid etnic, aparent
regional, care ocupa o pozitie teritoriala ce produce confuzie. Este o Uniune de organizatii a
minoritarilor etnici maghiari. Functioneaza ca partid al etnicilor maghiari din Transilvania,
UDMR are o baza mai mare decat Ardealul, deoarece are reprezentanti si in alte regiuni istorice.)
Partidele regionaliste au obiectivul autonomizarii puterii locale fata de centru (Uniunea Civica
Maghiara este mai curand regionalista). Regionalistii doresc autonomia culturala, legislativa si
regionala. Partidele regionaliste apar ca reactie la partidele nationaliste.

Cursul 3: Decizia public

schimbarea administrativ
1. Comentai importana implicrii
decizional administrative

context

diverilor

democratic

actori

procesul

n accepiunea lui Howlett/Rameshatt actorii ct i instituiile joac un rol

crucial n procesul administraiei publice, dei unii pot fi mai importani
dect ceilali n anumite situaii. Indivizii, grupurile, clasele i statele care
iau parte la acest process i au cu siguran propriile interese, ns maniera
n care urmresc s le ndeplineasc, precum i rezultatele eforturilor lor sunt
conturate de factorii instituionali. 1. Actorii politici = actorii implicate
ntrSun anumit domeniu administrativ, pri constitutive ale unui system
administrative.
2. Prezentai definiia politicilor publice i etapele procesului de
politici publice.

Politica publica reprezinta raspunsul pe care o guvernare (centrala,

regionala, locala sau europeana) il da unei nevoi formulate de comunitate
/ societate, o nevoie considerata atat de importanta incat pentru
solutionarea ei sunt disponibilizate autoritate si resurse publice.

1.Thomas Dye:politicile publice sunt orice decide un organ al

administraiei publice s fac sau nu n Howlett/Ramesh( [1995]
( 2004:13). Definiia este ns cu mult prea larg, principala critic adus
fiind c n principiu i judecnd dup formularea orice decide un
organ,aciuni precum cumprarea sau eecul de cumprare a unor clame de
birou pot fi oricnd aezate alturi deciziei de a declana ori evita un rzboi
nuclear (Howlett/Ramesh( [1995](2004:13).
2.William Jenkins : politicile publice sunt un set de decizii
interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori politici cu
privire la selecia elurilor i la mijloacele de a atinge aceste eluri ntr-o
situaie specific, n care ar trebui ca acei actori s poat, n principiu,s ia
aceste deciziin Howlett/Ramesh([1995](2004:14).
ETAPELE PROCESULUI DE POLITICI PUBLICE
1. Stabilirea agendei
2. Formularea deciziiei publice
3. Procesul luarii unei decizii
4. implementarea politicilor publice
5. Evaluarea politicilor publice

3. Comentai rolul grupurilor de interese n procesul decizional al unei

societi plurale.

Grupurile de interese una dintre resursele fundamentale a acestor actori

este informaia: membrii unui asemenea grup cunosc de obicei aproape totul
despre domeniul lor de activitate.Din moment ce elaborarea politicii administrative
este un process bazat, n mare msur, pe informaie, cei care o dein ateapt s
joace un rol important n acest proces Impactul grupurilor de interese asupra
procesului de elaborare a politicilor publice variaz n funcie de resursele
organizaionale
de
care
amintitele
grupuro
dispun((Paul(Pross(1992(n(Howlett/Ramesh.

Cursul 4: Decizia public n context democratic

guvernana
1 Definii guvernana ca noul management public.
Guvernanta se refera la activitati bazate pe obiective impartasite reciproc,
ce pot decurge sau nu din responsabilitati legale prescrise in mod formal si
care nu se bazeaza in mod necesar pe puteri politienesti pentru asigurarea
respectarii acestora. Ea include deopotriva institutiile guvernamentale si
mecanismele informale non-guvernamentale prin care persoanele si
organizatiile din acest domeniu progreseaza si isi ating obiectivele.
Guvernanta ca NMP
NMP:
- Colectie de variabile privind guvernarea, activitatile si modalitatile de
organizare si furnizare a serviciilor publice ce pune in evidenta limitele
administratiei publice.
- Creatie cletica ce se inpira la nivel conceptual din mai vechile teorii
ale alegerii rationale, administratiei publice clasice si neoclasice si ale celor
manageriale.
- Reconceptualizare normativa a managementului sectorului public ca
raspuns la noile realitati sociale si economice pe care guvernele trebuie sa
le accpte
- Instrumentul fundamental pentru organizarea guvernului (J.E.Lane) si
crearea unei culturi a performantei.
Colectie de variabile privind guvernarea, activitatile si modalitatile de
organizare si furnizare a serviciilor publice, ce pune in evidenta limitele
administratiei publice.
Elemente caracteristice:
- Adoptarea practicilor managementului sectorului privat la specificul
organizatiilor publice
- Accentul pus cu deosebire pe eficienta
- Trecerea de la controlul input-urilor, reguli si proceduri la masurarea

output-urilor si la obiective de performanta

- Preferinta pentru proprietatea privata si formele alternative de livrare
a servicilor publice
- Descentralizarea controlului de gestiune, in contextul imbunatatirii
mecanismelor de raportare si monitorizare.
Creatie ecletica ce se inspira la nivel conceptual din mai multe teorii ale
alegerii rationale, administratiei publice clasice si neoclasice si ale celor
manageriale.
Reconceptualizare normativa a managementului sectorului public ca
raspuns la noile realitati sociale si economice pe care guvernele trebuie sa
le accepte. Noile realitati includ:
- Dezvoltarea sectorului public si accentuarea caracterului sau
expansiv
- Aparitia nevoii de utilizare a noilor tehnologii informationale in
vederea cresterii eficientei
- Dezvoltarea unei cereri a publicului de servicii de calitate
- Colapsul sistemelor economice planificate a caror perfomanta a
devenit indoielnica
- Dezvoltarea unei nevoi de crestere a personalului si de elaborare a
unui sistem care sa permita motivarea angajatior publici.
2 Definii guvernana n relaie cu guvernarea.

Cursul 8: Decizia public: indicatori de rezultat (1):

Guvernana i Banca Mondial
1. Descriei indicatorii folosii de Banca Mondial pentru
msurarea guvernanei.

Cursul 9: Decizia public: indicatori de rezultat (2):

Guvernana, UE i ONU
1.

Descriei conceptul de bun guvernan, prezentnd principiile

necesare acesteia n opinia Comisiei Europene.

1 Deschiderea: sub imperativele comunicrii reale, active i pe nelesul

opiniei publice, acest principiu promoveaz n fapt ideea unui scrutin de
legitimare a aciunilor publice europene, prin intermediul statelor
membre (depozitare prin excelen a suveranitii).
2 Participarea: recunoscnd relaia direct dintre implicarea europenilor
(organizai sau individual) n procesul decizional i gradul de ncredere n
produsele comunitare, principiul participrii ndeamn la o abordare
inclusiv n elaborarea i implementarea politicilor Uniunii la nivel
naional.

3 Responsabilitatea: potrivit creia rolurile instituiilor comunitare i a

statelor membre n procesul decizional trebuie clarificate.
4 Eficacitatea: n cadrul acestui principiu, citnd din [COM (2001) 428:10]:
politicile trebuie s fie eficace i prompte, furniznd ceea ce este
necesar pe baza unor obiective clar stabilite, a unei evaluri a
impactului viitor i, cnd este posibil, a experienei anterioare.
Eficacitatea depinde totodat de implementarea politicilor comunitare
5
ntr-o manier bine proporionat i la cel mai potrivit nivel .
5 Coerena: imperativul coerenei este consecina implicrii, inter alia, a
autoritilor infra-naionale n procesele de elaborare i implementare a
produselor comunitare a nevoia de coeren n Uniune este n cretere;
aria de sarcini s-a lrgit, [iar] autoritile regionale i locale sunt tot mai
6
implicate n politicile Uniunii .

2.

Descriei conceptul de bun guvernan, prezentnd principiile

necesare acesteia n opinia Organizaiei Naiunilor Unite.

Un alt set de indicatori pentru msurarea bunei guvernane, adaptai

pentru Organizaia Naiunilor Unite (Programul pentru Dezvoltare)
ofer Graham et.al (2003, p. 3). Acetia din urm disting sub
categorii pentru principiile bunei guvernane:

1 Legitimitate i voce:
a Participare: toi brbaii i toate femeile ar trebui s fie
consultai n procesul decizional fie direct fie indirect, prin
intermediul instituiilor de reprezentare. Participarea larg a
publicului se ntemeieaz pe libertatea de exprimare i
asociere, dar i pe capacitatea cetenilor de a se implica n
dialog ntr-o manier constructiv.
b Orientarea consensual: buna guvernan mediaz ntre
mai multe interese, ncercnd obin consensul cu privire la
interesul unui anumit grup i, acolo unde se poate, la
politicile i procedurile implementate
2 Direcie:
a Viziune strategic: att conductorii ct i publicul
mprtesc o viziune larg, pe termen lung, privind buna
guvernan i dezvoltarea sustenabil i msurile necesare
pentru atingerea acestora. Contextele istorice, culturale,
politice trebuie avute n vedere atunci cnd se definitiveaz
viziunea unei reforme.