CUPRINS

I. Prezentare generala a unitatii administrativ teritoriale a orasului Cajvana

II. Prezentarea Compartimentului unde a fost efectuat stagiul de practic
III. Obiectivele stagiului de practic
IV. Concluzii

PRIMARIA CAJVANA

I. Prezentare generala a unitatii administrativ teritoriale a orasului Cajvana

Date generale
Cajvana este o localitate din judetul Suceava sau Bucovina, cum mai este denumit acest minunat
tinut, cunoscut atat pentru frumusetile oferite de cadrul natural, cat mai ales, pentru valoroasele
monumente istorice si de arta, marturii ale existentei unei bogate vieti spirituale si materiale din
cele mai vechi timpuri.
Spatiul urban cadrul conceptual
Orasul este acea unitate administrativ-teritoriala de baza, alcatuita fie dintr-o singura localitate
urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana. Ca unitate
administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic orasul are doua
componente:
componenta teritoriala elementele orasului sunt: vatra suprafata cuprinsa in linia de
contur a zonei cladurilor de locuit; intravilanul suprafata afectata contructiilor, ingloband toate
zonele functionale al orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul restul suprafetelor din
perimetrul administrativ al orasului.
componenta demografica si social-economica -, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative care se desfasoara pe teritoriul
localitatii. Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa
fiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care prezinta o insemnatate
deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de
dezvoltare in aceste directii sunt declarate municipii.
In Romania, o localitate poate fi considerata oras (potrivit normelor statisticii populatei si a
reglementarilor pe linia administratiei centrale), daca au un anumit numar de locuitori, de regula
peste 5.000 si indeplineste concomitent anumite standarde privind dezvoltarea economica,
dotarile edilitare si o anumita infrastructura.
Prin Legea nr. 83 din 7 aprilie 2004 comuna Cajvana devine orasul Cajvana.
Scurt istoric:
Cadrul geografic al localitatii, conditiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de
locuire a acestor meleaguri, din paleolitic pana in prezent, motivanta fiind nu numai
continuitatea, dar si densitatea si dinamica de locuire. Aceasta permanenta de locuire este
dovedita de izvoarele arheologice si in sec. VII-XII pe cand sub numele de camp se infiripa
2

obstea sateasca medievala.

Prima atestare documentara este datata 3 iulie 1575, cand domnul Moldovei, Petru Schiopul
hotaraste impartirea mosiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana si satul vecin
Hrincesti (astazi catunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale Marica Calugarita la
batranete. In anul 1615 satul si teritoriile sale sunt cumparate de Stefan Tomsa care le face danie
Manastirii Solca, in a carei proprietate vor ramane pana in 1785, cand domeniile manastirii se
desfiinteaza. Pana in 1849 va face parte din Fondul Religionar Bisericesc al Bucovinei, in acel an
castigandu-si autonomia. De atunci si pana in prezent a fost o localitate intens locuita, cu o
populatie numeroasa si in continua crestere.
Asezare geografica:
Cajvana, straveche vatra istorica, este situata in centrul judetului Suceava, la 36 km NV de
municipiul cu acelasi nume, resedinta de judet, la 38 km NE de orasul Gura Humorului, 30 km S
de municipiul Radauti, si la 12 km SE de cel mai mic oras al judetului Solca, pe care-l
depaseste de doua ori ca numar de locuitori.
Teritoriul Cajvanei se invecineaza la est cu comuna Iacobesti. Prin satucul Gura Solcii, si
Todiresti, prin catunul Sarghesti.
La sud vecina este tot o comuna Todiresti prin satele Todiresti si Solonet si comuna Comanesti.
La vest se invecineaza cu comuna Comanesti si Botosana, iar la nord cu comunele Arbore si
satul Arbore, Iaslovat si Milisauti.
Clima si relieful:
Clima este cea de podis, submontana, cu variatii de temperatura si de precipitatii in toata
perioada anului.
Relieful a influentat evolutia solurilor din cadrul zonei. Astfel, aflandu-se in extremitatea nordvestica a Podisului Sucevei, conditiile de clima, completate cu ceilalti factori au dus la formarea
solurilor brune tipice pozolite si soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

Suprafata si populatia:
Suprafata totala a orasului este de 2483 hectare, fiind locuita de un numar de peste 8300 de
locuitori, dupa ultimul recensamant, cel din 2002.Vatra actuala a orasului Cajvana masoara 752
hectare, in anul 2007 fiind construite peste 2200 locuinte, la care se adauga 6 unitati de
invatamant, 3 gradinite, doua biserici ortodoxe, doua localuri ale cultului penticostal, un
dispensar uman si altul veterinar, doua farmacii (umana si veterinara), un camin cultural, un local
al Primariei, altul al Postului de politie, un stadion si trei terenuri de handbal.
In componenta orasului actual intra catunul Codru, care numara 40 de gospodarii.

Locul n sistemul administraiei publice

Structura administraiei publice desemneaz att componentele instituionale ale sistemului
administrativ ,ct i compartimentele funcionale ale fiecarei instituii.Structura nu este identic
pentru toate organele administraiei deoarece ea este determinat de sarcinile mari ce revin
fiecareia i care sunt diferite, dup specialitatea lor.
Prin urmare, primria Cajvana face parte din administraia public local.
Obiect de activitate
Legea administraiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabilete principalele
elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativ i financiar exercitat pe
baza i n limitele prevzute de lege) :
Primria are ca principal atribuie, gestionarea resurselor de care dispune comuna. Pentru
aceasta anual se elaboreaz i se aprob bugetele de venituri i cheltuieli i se stabilesc
impozitele, taxele locale i taxele speciale;

Administraiile publice locale au dreptul ca n limitele legii s aib iniiativ n toate

domeniile cu excepia celor care sunt date n competena altor autoriti publice.

Primria este instituia public care duce la ndeplinire hotrrile consiliului local i
soluioneaz problemele curente ale comunitilor umane n care funcioneaz.

II. Prezentarea Compartimentului unde a fost efectuat stagiul de practic

Conform organigramei i statului de funcii aprobate, la nivelul instituiei funcioneaz un
compartiment financiar-contabil distinct, care rspunde de activitatea de ncasare a veniturilor si
de plat a cheltuielilor, dup cum urmeaz:
compartimentul buget contabilitate cu 2 angajai;
compartimentul impozite i taxe cu 3angajai
Sarcinile compartimentului financiar-contabil al instituiei publice sunt:
organizarea i exercitarea controlului financiar preventiv propriu;
elaborarea i urmrirea execuiei bugetului de venituri i cheltuieli;
organizarea i conducerea evidenei propriu-zise;
organizarea controlului operativ curent i a celui ulterior.
Departamentul contabil din cadrul primariei, a fost locul unde mi-am desf urat stagiul de
practic.
4

Aici am dobndit un set minimal de cunotine practice n domeniul contabilit ii i competen e

profesionale astfel putnd s amplificnd cunotinele teoretice acumulate n decursul anilor n
cadrul facultii ntr-un mod practic. Ceea ce am observat imediat este c teoria este doar baza de
la care pornete practica , ns nu este suficint pentru a putea lua decizii privind firma . Am avut
ansa de a deprinde abilitil necesare pentru aprofundarea elementelor de contabilitate
financiar dar nu numai.
n cadrul acestui departament mi-au fost prezentate cele mai importante fenomene care au loc la
nivelul instituiei publice Primria Cajvana i reflectarea lor n contabilitate , pe baza
documentelor financiar-contabile, am nvat s fac fa provocrilor create de anumite situa ii
complexe, s nu m feresc de neprevzut , ba chiar s fac fa cu brio oricror situaii dificile.
n aceast instituie am nvat importana muncii n echip, perseverenei, curajului, ambiiei,
mi-am dezvoltat abilitile de comunicare i exprimare. Aici am ndrznit s imi sus in
argumentativ propriile preri personale cu privire la realitatea practic i de asemenea, pot afirma
c acest scurt stagiu de practic mi-a fost de folos, i mi va ajuta dup ce voi termina facultatea
fiind un plus la CV.
III. Obiectivele stagiului de practic
Facilitarea dobndirii unui set minimal de competente tehnice/profesionale;
Completarea si adancirea cunostintelor practice in domeniul contabilitatii;
Familiarizarea cursantilor cu modul de aplicare in unitatile patrimoniale a cunostintelor
teoretice insusite in procesul instructive;
Dobandirea abilitatilor necesare aprofundarii elementelor de contabilitate financiara si nu
numai, evidentiind de altfel principalele aspecte ce asigura o evidenta contabila corecta cu accent
deosebit pe inregistrarea contabila a principalelor operatiuni economico-financiare , in cursul
exercitiului financiar;
Prezentarea celor mai importante fenomene care au loc la nivelul societatilor comerciale si
refletarea lor in contabilitate , pe baza documentelor financiar-contabile;
Capacitatea si menirea de a invata cum sa fie insusite practicile contabile in vederea obtinerii
eficientei si performantei in domeniul financiar-contabil;
Abordarea problematicii complexe, reflectand succesiunea claselor si grupelor de conturi din
Planul de conturi general actual cu modificarile si completarile ulterioare;
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare si lucrul in echipa;
Dezvoltarea capacitatii de a utilize cunostintele acumulate in situatii noi, nepredictibile si
complexe;
5

Interpretarea si aplicarea reglementarilor/normelor legale in viguare;

Formarea gandirii critic-reflexive, stimularea exprimarii si argumenarii parerilor personale cu
privire la realitatea practic.
IV. Concluzii
n urma participarii la acest proiect am acumulat un set de cunostinte care mi vor fi utile pentru
viitor deoarece mi-am dat seama c una este teoria si alta e s o aprofundezi n practic. Exist o
serie de diferente ntre ceea ce nvatam pe bncile facultatii si modul n care trebuie s tinem
evidenta economico-financiar a firmelor si doar confruntndu-ne cu situatia n sine putem
nvata si ntelege de fapt cum stau lucrurile. Din punctul meu de vedere un bun economist pe
baza teoriei trebuie s isi formeze anumite deprinderi, s aib discernmnt contabil n fata unei
situatii si s stie s ia cele mai bune decizii pentru a avantaja instituia.
Uneori ne putem ntlni cu anumite situatii n fata crora credem c o s facem fata de exemplu
starea de faliment sau cresterea neasteptat a cheltuielilor sau alte situatii dificile) ns analiznd
bine mprejurrile n care ne aflm constatm cu usurinta c de fapt lucrurile nu sunt att de
simple precum par si c baza teoretic pe care o avem deja nu este suficient, deoarece trebuie s
fim capabili s depasim momentul critic n care ne aflm, s aducem solutii de mbuntatire, s
stim cum s actionm si s gestionam lucrurile, simpla constatare a obstacului nefiind de ajuns.
Consider c n calitate de economisti suntem singurii n msur s ajutm instituia deoarece
cunoastem n detaliu situatia ei patrimonial, cauzele care au generat aceast situatie si astfel
putem gestiona ct mai eficient lucrurile si ndruma instituia spre rezultate optime. n cadrul
Primriei Cajvana, primarul se consult cu Consiliul Local i n special cu contabila nainte de a
se pronunta n privinta unei decizii. Din perspectiva mea lucrul cel mai important, sau conditie
obligatorie pentru a fi angajat este s ai un minimum de experienta, iar prin acest proiect mi s-a
oferit sansa de a acumula gratuit cunostinte necesare pentru a putea profesa n acest domeniu, si
beneficiez de un avantaj n comparatie cu cei care nu au avut aceasta sans. Iar aceast
experienta acumulat n cadrul stagiului de practic mentionat n CV mi va fi de folos.
Ca propunere as putea sugera ca instituia sa-si respecte termenele ce le are stabilite pentru
demararea unor proiecte europene de mare anvergur si s-i respecte Bugetul propus.