Sunteți pe pagina 1din 7

Academia de Studii Economice

Specializarea : Resurse Umane

Serviciile Publice
-Metode de gestiune-

Grupa : 239
Nume student : Dumitru Denisa

Serviciul public este un organism creat de catre stat, judet sau comuna, cu o competenta si putere
determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al admnistratiei creatoare, pus
la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si continuu o nevoie cu caracter general,
careia initiativa privata nu ar putea sa-i dea decat o satisfactie incompleta si indeterminata.
Serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de
interes general, in regim de put 414j93e ere politica. Infiintarea serviciilor publice este atributul
exclusiv al autoritatilor deliberative, respectiv al consiliilor locale iar organizarea si functionarea lor
constituie atributul autoritatilor executive, adica al prefectiilor si primarilor. In categoria serviciilor
publice se includ:

Servicii publice cu caracter statal

Servicii comunitare (infiintate la nivel local, dar si judetean)

Serviciile publice de gospodarie comunala

Alte servicii publice locale

Servicii publice comerciale

Servicii publice pentru activitati culturale

Dupa natura serviciilor publice se disting :

Servicii publice administrative(S.P.A.)


Servicii publice industriale si comerciale(S.P.I.C)

Dupa modul in care se realizeaza interesul general deosebim :

servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor


servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect
servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu

Din punct de vedere al importantei sociale deosebim :

servicii publice vitale (alimentare cu apa, canalizare)


servicii publice facultative (amenajare parcuri si locuri de distractii, centre de informare etc.)
Problema tipologiei serviciilor publice nu este inca pe deplin clarificata, existand, in opinia
specialistilor, criterii extrem de variate de clasificare.

De aceea prezentam aici si alte cateva criterii, acestea fiind cele mai cunoscute in literatura de
specialitate:
I.

Dupa obiectul de activitate:

1.

servicii publice administrative, acestea fiind realizate numai de stat prin institutiile sale
(ex. servicii publice judiciare, de legiferare, de administrare a domeniului public)

2.

servicii publice industriale si comerciale- au ca obiect activitatile cu caracter industrial si


comercial (ex. serviciile de transport feroviar, de transport urban sau metrou , exploatarea
liniilor de tramvai sau autobus)

3.

servicii publice de distribuire a apei , gazului si electricitatii etc.

II. Dupa scopul propus:


1.

servicii publice infiintate de autoritati ale administratiei publice centrale si locale (ex.
servicii publice de salubritate, de sanatate, educatie)

2.

serviciile publice infiintate de institutii publice centrale si locale (ex. servicii publice de
invatamant organizate in vederea reconversiei profesionale)

3.

regii autonome de interes local si national (ex. Regia Autonoma de Transport Bucuresti)

In opinia altor autori de specialitate[1] serviciile publice pot fi clasificate astfel:


III.

Dupa forma de organizare:

1.

servicii publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice (ex:
ministerul Sanatatii, directiile judetene de sanatate publica etc.). Acestea isi desfasoara
activitatea, de regula, in mod gratuit si din oficiu cu personal de specialitate, in mod
continuu si ritmic si adopta sau emit acte administrative

2.

servicii publice care functioneaza sub forma de institutii publice (ex: Societatea
Nationala de Radio si Societatea Nationala de Televiziune etc.). Se infiinteaza,
reorganizeaza si desfiinteaza prin lege sau potrivit legii, de catre Parlament, Guvern,
ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de
catre consiliile judetene si locale. Isi desfasoara activitatea fie gratuit, fie cu plata prin
incasarea unor taxes au tarife; numai unele dintre ele emit acte administrative (ex: diplome
de absolvire, certificate medicale, atestate etc.) etc.

3.

servicii publice care functioneaza sub forma de regii autonome, societati si companii
nationale de interes public. Se infiinteaza, reorganizeaza si desfiinteaza prin hotarari ale
guvernului sau ale consiliilor judetene si locale. Isi desfasoara activitatea la cerere, contra
cost si dupa programe aduse la cunostiinta celor interesati.

IV.

Dupa obiectul lor de activitate


1.

servicii publice care au ca obiect pastrarea ordinii publice si apararea nationala- care
sunt realizate de Ministerul Apararii Nationale, MIRA, Ministerul Justitiei prin unitatile
lor deconcentrate in teritoriu

2.

servicii publice care au ca obiect activitatile financiare si fiscale, realizate de M.F P.


prin unitatile deconcentrate in teritoriu

V.

3.

servicii publice care au ca obiect invatamantul si cercetarea- realizate de Ministerul


Educatiei si Cercetarii si prin unitatile lor deconcentrate in teritoriu

4.

servicii publice care au ca obiect asigurarea sociala si sanatatea colectivitatii- care se


realizeaza prin Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familie, Ministerul Sanatatii si
prin unitatile lor deconcentrate in teritoriu

5.

servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor de arta si cultura- se


realizeaza prin Ministerul Culturii si Cultelor si unitatile sale din teritoriu

6.

servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor economice- care sunt


realizate de Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si turismului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale etc., precum si prin companiile si societatile
nationale de interes public aflate in subordinea lor.

Din punct de vedere al gradului de extensie:


1.

servicii de importanta nationala

2.

servicii locale (de importanta judeteana, municipala, orasenesca sau comunala)

Conform Clasificarii Centrale a Productiei serviciile publice se regasesc in urmatoarele


categorii :
1.
2.
3.
4.
5.

-SERVICII DE COMUNICATII
-SERVICII DE INVATAMANT
-SERVICII DE AMBIENT
-SERVICII LEGATE DE SANATATE SI SOCIALE
-SERVICII DE TRANSPORT

MODALITI DE GESTIUNE A SERVICIILOR PUBLICE


Consideraii generale cu privire la gestionarea serviciilor publice :
Exist mai multe moduri de a gestiona un serviciu public, fie de ctre o persoan public
(stat, comuniti locale, instituii), fie de ctre o persoan privat (fizic sau juridic).
Persoana public poate gestiona un serviciu fie n regie proprie, fie printr-o instituie
specializat.
Persoanele private pot gestiona un serviciu public n mai multe moduri:
n baza unui contract administrativ;
n temeiul unui contract de locaie;
prin mputernicirea dat de autoritatea administraiei publice locale sau mai bine spus
prin delegare;
prin concesionare (trebuie fcut distincia fa de arendarea recunoscut n legislaia
altor state, dar interzis n Romnia).

n afara unor dipoziii contrare, autoritile administraiei publice locale acioneaz att n beneficiul
statului ct i al colectivitilor locale i au posibilitatea de a alege una din aceste forme de gestiune.
Autoritile administraiei publice locale au dreptul de a ncredina gestiunea unui serviciu public
intuitutilor personale, indiferent dac agentul este public sau privat. Desigur aceast nominalizare a
prestatorului de servicii trebuie fcut potrivit unei proceduri (ex: licitaia), aspect pe care-l vom trata
distinct.
Dup cum se poate observa, obiectul concesiunii poate fi diferit. Chiar n art. 25 din Legea nr. 15/1990
se enumer care poate fi aceasta:
o activitate economic;
serviciile publice;
uniti de producie aparinnd regiilor autonome;
terenurile proprietate de stat.
O prim observaie trebuie fcut cu privire la faptul c serviciile publice, la rndul lor, pot avea
caracter economic, ceea ce justific tratarea lor separat. Ca atare, trebuie s restrngem sfera noiunii
de activitate economic numai la acele activiti care satisfac un interes general pentru care este
responsabil administraia public. Jurisprudena interbelic i mai puin cea actual au considerat c
prin noiunea de activitate economic trebuie avute n vedere dou situaii:

lucrrile publice n cazul n care exploatarea lor nu era un prerogrativ al serviciului public;
monopolul de exploatare, adic dreptul exclusiv al statului/colectivitii locale de a
administra i/sau de a emite licene de exploatare. La rndul ei noiunea de lucrri publice
comport dou sensuri:

- n sens strict, lucrrile publice sunt numai cele care au caracter imobiliar, n scopul de utilitate
general i se supun regimului juridic administrativ;
- n sens larg, pe lng elementele enumerate mai sus, se neleg i obiectele ce sunt nglobate n
cadrul lucrrilor publice.
Practic, prin contractul de concesionare se realizeaz o fuziune ntre serviciul public i lucrarea
public executat din moment ce concesionarul preia serviciul public ce beneficiaz de lucrarea
respectiv sau, invers, persoana privat care gestioneaz un serviciu public va face lucrrile necesare i
le va exploata n continuare. n ceea ce privete regimul juridic aplicabil concesiunilor de servicii
publice, trebuie precizat c acesta este diferit n funcie de natura lor:
- pentru regiile autonome care gestioneaz servicii publice de interes naional sau local sunt aplicabile
normele dreptului public (administrativ);
- pentru societile comerciale care desfoar activiti industriale/comerciale pentru satisfacerea
interesului general, dar obin profituri prin vnzarea de furnituri sau servicii ctre usageri, se aplic un
regim mixt de drept public/privat;
- pentru serviciile publice concesionate de regiile autonome unor persoane private i care, deci, nu
realizeaz un interes general, este aplicabil regimul juridic civil.
n practic s-au fcut adesea confuzii cu privire la clauza contractului de concesiune n special pentru
transmiterea unor terenuri spre folosin unor persoane private. De aceea, autoritile administraiei
publice trebuie s stabileasc de la nceput care este destinaia terenului sau a construciei ce trebuie
realizat: - dac terenul este numai un accesoriu pentru lucrrile publice, el va putea fi concesionat; dac terenul este obiectivul exploatrii, atunci trebuie ncheiate contracte de nchiriere (art. 30-31 din
Legea nr. 15/1990).

Notiunea si clasificarea serviciilor publice in Romania


In doctrina juridica, serviciul public a fost definit sub un dublu aspect: material si formal.
Din punct de vedere material, serviciul public este privit ca o activitate de interes general
care se desfasoara de catre organele administratiei publice sau de catre persoane particulare
autorizate, abilitate in acest scop.
Din punct de vedere formal, serviciul public poate fi definit ca ansamblul de structuri ale
administratiei publice sau al organismelor private care desfasoara activitati in regim de serviciu
public.
In functie de modul de organizare, serviciile publice pot fi interioare sau exterioare.
Serviciile interioare sunt reprezentate de compartimentele de lucru ale autoritatilor
administratiei publice, a caror competenta si atributiile sunt strict determinate de legile de organizare
si functionare ale fiecaruia in parte.
Serviciile exterioare sunt constituite din entitatile distincte, autonome, cu sau fara
personalitate juridica, constituite de catre administratia publica, care au organizare de sine statatoare
si conducere proprie. Aceste servicii, organizate de particulari, sunt imputernicite, in baza legii, de
catre autoritatile publice competente pentru a desfasura o anumita activitate si trebuie sa se
conformeze dispozitiilor legale in temeiul carora functioneaza, sub sanctiunea retragerii autorizatiei
administrative. Astfel, in conformitate cu prevederile articolului 104 alineat 1 litera f), Consiliul
judetean hotaraste asocierea cu Consiliile locale, pentru realizarea unor interese comune, scop in
care poate infiinta, impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice iar
potrivit articolului 138 litera i), Consiliile locale Infiinteaza institutii publice, societati comerciale si
servicii publice de interes local.
In functie de intinderea competentelor, serviciile publice pot fi organizate atat la nivel
national cat si la nivel local.
Serviciile publice de interes national, sunt organizate, de obicei, fie sub forma unor structuri
interioare (departamente, inspectorate, directii generale), fie sub forma unor institutii sau regii
autonome, exterioare, organizate de autoritatile administratiei publice centrale. De asemenea, pot fi
infiintate servicii publice de interes national de catre organismele nonguvernamentale, cum ar fi
fundatiilor pentru protectia copilului, femeilor violentate, animalelor, universitati particulare etc.
Serviciile publice de interes local sunt organizate de autoritatile administratiei publice locale
sau de catre organisme private, autorizate in acest scop, care isi limiteaza activitatea la nivelul unei
singure unitati administrativ-teritoriale. Potrivit prevederilor legilor in vigoare, autoritatile
administratiei publice locale au obligatia de a organiza si asigura functionarea corespunzatoare a
serviciilor publice de interes local, atat a propriilor servicii interioare si exterioare, cat si a serviciilor
publice gestionate de particulari.

Formele de organizare a serviciilor publice in Romania


Natura activitatilor desfasurate, dar mai ales modalitatea in care este realizata gestionarea
serviciilor, determina esentialmente forma de organizare a fiecarui serviciu public in parte.

Astfel, in literatura de specialitate se vorbeste despre:


a) compartimentele interioare ale autoritatilor administratiei publice, care nu au
personalitate juridica, nici calitatea de ordinator de credite, deci nici calitatea de subiect de drept in
raporturile juridice si nici calitate procesuala; ele apar ca prepusi ai autoritatii publice din care fac
parte;
b) institutii publice sau stabilimente, cu sau fara personalitate juridica, carora le-au fost
incredintate anumite servicii publice administrative. Acestea au o anumita autonomie, dar se gasesc si
raman sub tutela administratiei publice;
c) delegarea gestiunii serviciilor publice, constand in concesionarea pe baza de licitatie a
unor servicii publice economice ca societati comerciale, denumiti si operatori de servicii
publice care isi desfasoara activitatea pe baza concurentiala, in scopul obtinerii unui profit.
Trebuie sa retinem ca acesti agenti comerciali au o personalitate juridica de drept privat si nu
se afla in raporturi de subordonare cu autoritatile administratiei publice, ci, in cadrul legii si a
clauzelor angajamentelor asumate, accepta supravegherea si controlul asupra modului in care este
asigurat serviciul public concesionat.
In situatia infiintarii unei regii autonome sau a unei societati comerciale, de catre
administratia publica insasi, forma de organizare a acestora nu este concesionarea ci gestiunea directa,
proprie structurilor interne sau externe ale administratiei publice locale.
d) delegarea de gestiune a unor servicii catre organisme private, cu caracter
neguvernamental, care poarta denumiri diferite: fundatii, asociatii, uniuni etc. Acestea preiau, de
regula, in integritatea lor, gestiunea serviciilor publice care constituie aportul lor de activitate cu
caracter social, de binefacere, de invatamant, de sanatate s.a.
Delegarea gestiunii acestor servicii se face pe baza autorizatiei emise, intotdeauna, de catre
autoritatile publice care au competente in domeniile de specialitate respective, spre deosebire de
delegarea gestiunii sarcinilor publice economice, despre care am amintit deja, care se face pe cale
contractuala.