Perspectiva retoric

Dezvolat in lumea greco-romana pt interesul comunicarii verbale. Romanii dezvolta si

structureaza actul vorbirii.
Finaltatile pe care oratoria le avea in vedere:

3 genuri retorice
1 discursul deliberativ(dezbaterea)
2 discursul juridiciar: viitorul trecutul prezentul
3 discursul demonstartiv
Canonul de discuie discrsiv
Invenia- ceea ce urmeaz s spui
Dispoziia- etapa de oraginzare a infromaiei
Elocuia- eleganta in exprimare, individualitatea actului de comunicare + proprietti
expresive, gndurile sunt exprimate verbal
Memoria fiecare informati e in constiinta vorbitorului
Aciunea- pronuntarea discursului
Stilul este etapa in care gindurile sunt imbracate in cuvinte. Stilul este omul insusi.
Doctrina celor 3 stiluri:
1. Stilul simplu/umil/comun- logos (a informa,a educa)
2. stilul temperat/mediu-ethos (a placea)
3. stil inalt/ grav/solemn- pathos(a emotiona)
Calittile si defectele stilului
Aristotel recunoaste 4 calitati ale unuei constructii si 4 defecte
Calitati
defecte
1. Corectitudinea
eroarea
2. Claritatea
incoerenta
3. Potrivirea/ adecvarea
nepotrivirea
4. Hrandoarea stilistic
stilul pompos

Perspectiva estetic
Estetica a luat nastere la jum, sec al 18 lea.Ideea de frumos, creaie artistic, este o copie fidela
a realittii.Omul se afla sub stapanirea naturii. ,,functiile,, artei: arta ca imitatie, arta-realitate,
obiectiv, finalitate utilitar.
Estetica-ceea ce tine de simturi, trebuia sa fie meditatia menita sa explice cunoasterea prin
smituri,este stiinta care se ocupa cu studiul perceptiilor in formarea notiunilr( estetica de tip
rationalist) Sfarstiul sec al 18 lea se cotureaza doua cai de dezvoltare estetica:

1. Abstract

2. Concret-discursul gastronomic-Pstorel Teodoreanu-teorii despre gust

.
CONCEPTIA STILISTICA A LUI LUCIAN BLAGA
Pentru Blaga fenomenul stilisticii sta in legatura cu fenomenul inconstient.
Stilul este genetic, eshaustiv. Stilul este interpreat de Blaga de pe o pozitie matricial. Stilul
este legat de sistemul de gandire al individului. In viziunea lui Blaga, toate faptele de cultura
au o dimensiune colectiva.
Stilul este omul insusi si tine de investigatia rationala. Blaga arat ca orice stil se
concretizeaza intr-o matrica stilistica:
a)
b)
c)
d)
e)

Spaiu, geografii ale inconstientului colectiv

Timp
Axiologic
Cadru orizontic
Nzuinta formativ

CONCEPTIA ESTETICA A LUI TUDOR VIANU

Faptele de limba au dubla dimensiune obiectiva reflexiva. Texte stiintifice: dimensiune
tranzitiv, cognitiv, texte literare, dimensiune reflexiv.
Vianu -dimensiunea rationala, a fiintei umane, fr a nega dimensiunea care vine din
inconstient. n coceptia lui T.V opera de arta este asezat la intersectia a doua axe: axa
obiectiva su axa intesubiectiv.
Pt a judeca valoarea . Estetica unei opere de arta trebuie sa se tina seama de 4 princiii,
repere:
1.
2.
3.
4.

Tipul artistic
Stilul
Domeiul
Genul

Priincipiile artistice:
Izolarea-intre realitate si opera de arta trebuie s existe o bariera menit s avertizeze
receptorul c fenomenul este de ordinul artisticului.
Ordonare- omu are pornirea instictiva de a ordona lumea inconjuratoare.
Clarificarea/ Reliefarea -artistul stie foarte bine s reliefeze ideale pe care vrea s le transmit.
Relatia tip stil

Si tipul si stilul sunt notiuni de ordin sistematic. Stilul este o notiune de tip istoric, stilurile
evolueaza in timp( originalitate).
Opera de arta este o unitate in viersitate. Stilul se subordoenaza tipului artistic.
Vianu observ c detectarea faptelor de stil se bazeaz pe:
1. Nucleul comunicarii- denotatia
2. Zona expresiv- conotatia

Perspectiva lingvistica
Lingvistica se intemeiaza ca stiinta in sec al 19lea, fondatorul lingvisticii este Wilhalm von
Humbolott.
Limba este aidoma unei creatii artistice. Limba este ea o arta. In centrul conceptiei lui
Humbolott despre limba st o viziune de tip estetic Limba are dimensiunea estetica intrisec.
Limbile sunt viziune asupra lumii. Cuvintele sunt interpretari ale lumii obiectelor.
Principiul relativittii lingivistice.
In viziunea lui Wachkernagel stilul este maniera de reprezentare prin intermediul limbii.
Orice fapt stilistica are dubla dimensiune: 1. Cognitiv-subiectiv 2 lingivistica-obiectiva
Tot ceea ce tine de stil tine si de forma.
Limba: dupa Bally este de 2 feluri
1, populara limba de tip colectiv, are caracter spontan
2, limba literara- limba elitelor, o limba a individualitatii, -stil-stilistica literara
Doua feluri de a vorbi voluntar si involuntar adica constiinta lingvistic
Functia stilistic
E in legatura cu functiile sintactice, functie-rol..
Rolul sintactic e influlentat de vecinttile cuvntului.
In planul unei propozitii forma corespunde unui singur continut(structura lingvistica)
Limba functionala-este limba vorbita intr-un anumit timp si loc si de anumite persoane.
Sunt si situatii in care o forma poate avea mai multe valori si invers( arhitectura)- cuvintele
polisemantice
1. Functia este relatia dintre forme si continutul lingvistic si anumite vecinatati.
2. Randamentul functional este mai mare cu cat vechimea unitatilor lingvistice este mai
mare.

3. Functie inseamna rol comunicatuv, epitetul are functie ornamentala.

Organon-ul lui Karl Buhler isi are originea in dialogul lui cu platon In mesaj se
intalnesc toate aceste 3 elemente ale comunicarii:
1.Semn-------------Lume/ referent= simbol
2. semn----------emitator-=simptom
3. semn---------destinatar/ receptor= semnal
Actul de comunicare verbala este egocentric. Actul de comunicare este intersubiectiv. Actul
conversational poate fi modelat.
Modelul lui Roman Jakobson
Functia fatica in scris se realizeaza prin elemente de paratext.
Coseriu-identifica : limbaj 1 primar( folosit ca instrument) 2 metalimbaj (interogarea
primului)
Literatura primeaza prin functia expresiva, poetica.
Functia poetica planul echivalentei este proiectat de pe axa paradigmatica pe axa
sintagmatica. Functiile devin functii de mimesis.
Riffatere- functia poetica este numita functie stilistica, functia stilistica este cea care asigura
identitatea tectului.
Coseriu- functia lui Jackobson se manifesta doar intr-un context dat, functia atica este partea
initiala a functiei conative. Functia metalingvistica este si particularitate a functiei
referentiale.
Mrci lingvistice, mrci stilistice
Marca este un element a crui prezenta sau absenta determina identitatea sau valoarea unui
fapt lingvistic.
Mrcile se contureaza prin opozitie. Mrcile stilistice sunt trsturi prin care se configureaza
identitatea stilistica a unei comunicari
Marcile lingvistice se manifesta la toate nivelle limbii: nivel fonetic -b, nivel morfologic,
nivel semantic.
Functia marcilor stilistice: functia de identitate si functia de caracterizare
Sufixele augumentative au functie obiectiva
Orice semn lingvistic se inscrie in trei dimeniunui:
1 dimensiunea semantica
2 dimensiunea sintactica

3 dimensiunea pragmatica