Pmnt, roc sau material de umplutur care exist pe amplasament nainte de execuia
lucrrilor de construcii.
Fundaie
Partea inferioar a unei construcii care are rolul de a transmite ncrcrile la teren i de
a participa, alturi de celelalte elemente structutale, la asigurarea rezistenei, stabilitii,
exploatrii i durabilitii construciei.
Adancimea de
fundare, D
Sistemul
structural
Infrastructura
Ansamblul elementelor structurale situate, de regul, sub cota zero a construciei; este
alctuit din substructur i fundaii; la construciile care nu au substructur,
infrastructura este alctuit din fundaii.
Substructura
S
S
T
F
T
a)
F
T
b)
LEGENDA
S=Suprastructura
I=Infrastructura
B=Substructura
F=Fundatii
T=Teren de fundare
S
S
S
0.00
CTA
0.00
CTA
0.00
B I
CTA
c)
d)
e)
3
Infrastructura se proiecteaza astfel nct s fie solicitat, de regul, n domeniul elastic de comportare.
Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la aciuni seismice severe cu dezvoltarea de
articulaii plastice i n substructur. In aceste situaii se vor lua msuri care s asigure o comportare ductil a
substructurii i accesul pentru intervenii post seismice.
Solicitri transmise infrastructurilor
Solicitrile transmise infrastructurilor se determin considernd eforturile transmise de suprastructur,
ncrcrile aplicate direct infrastructurii (ncrcri din greutatea proprie, din ncrcri de exploatare, fore
seismice etc.), presiuni sau mpingeri ale pmntului, presiunea apei etc.
Solicitrile transmise infrastructurilor se determin pentru:
- gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare permanente sau tranzitorii (grupri fundamentale, GF);
- gruprile de aciuni pentru situaii de proiectare seismice (GS).
stabilirea solicitrilor transmise infrastructurilor este condiionat de dimensionarea complet a suprastructurii;
pentru structurile considerate avand o comportare liniar-elastica, se recomand calculul ansamblului constituit
din suprastructur, infrastructur i teren de fundare;
se recomanda acceptarea dezvoltarii mecanismului de disipare a energiei induse de cutremur prin
formarea articulatiilor plastice dirijate;
4
Stlp
Grind
S
F
SS I
TF
TF
Fundaii de suprafa
D 3,00m
In cazul construciilor prevzute cu 2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), fundaiile sunt considerate de
suprafata, desi D > 3m.
Fundatii de adancime
Fundatiile care nu se incadreaza in categoria fundatiilor de suprafata.
Fundatii directe
Incarcarile se transmit exclusiv prin suprafata bazei fundatiei.
1 umplutura
2 - sapatura taluzata
Incarcarile se transmit prin suprafata bazei si prin fortele de frecare mobilizate pe suprafata laterala.
a, b, c, d:
diferite tipuri de
elemente de fundare
Sectiune verticala
Vedere in plan
10
Sectiune verticala
bs
L0
50 mm
Lc
Hc
Ht
Hc
Beton de egalizare
Vedere longitudinala
Sectiune transversala
11
Sectiune transversala
12
Sectiune verticala
Vedere in plan
13
Vedere in
plan
Sectiune
verticala
1-1
hr
Beton de
egalizare
14
Vedere in plan
15
16
17
Partea I.
METODE DE MODELARE SI ANALIZA A COMPORTARII FUNDATIILOR IN
INTERACTIUNE CU TERENUL DE FUNDARE
Definirea i descrierea fenomenului de interaciune
Cazul A: EFECTUL nu modific CAUZA, ca urmare NU exista interactiune intre cauza si efect.
Cazul B: EFECTUL modific CAUZA, deci exista interactiune interactiune intre cauza si efect.
19
20
21
22
23
24