Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Conf. Dr.ing. Tiberiu CATALINA

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Stiati ca aerul interior este mult mai toxic decat cel de afara?

Majoritatea oamenilor petrec peste 90% din timpul lor in

interior
Calitatea aerului poate fi de la 2 pana la 5 ori mai toxica
decat afara
Specialistii au identificat aproximativ 8.000 de substante
chimice care contamineaza spatiile interioare
Poluarea aerului in interior afecteaza grav sanatatea
oamenilor (dureri de cap, iritatii ale ochilor, dureri de gat,
alergii, ameteli, oboseala, depresii, etc.chiar si cancer)
CLADIRE BOLNAVA (Sick Building Syndrome)
Poluarea in interior este responsabila de moartea a peste
2 mil. oameni annual (studiu Organizatia Mondiala a
Sanatatii)

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clasificarea poluantilor
Poluanii interiori pot fi grupai n
patru mari categorii :
- umiditatea aerului i bioalergeni,
- particule solide sau lichide
(aerosoli)
- metale grele
- compui gazoi.

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Umiditatea aerului i bioalergeni

Concentraia de vapori de H2O din aerul interior (nu
este un poluant periculos) dar.....
Sursele de degajare interioarede vapori de H2O
sunt n principal : oamenii si activitile umane,
cum ar fi : bi, gtit, splarea locuinei
Umiditatea relativ a aerului interior trebuie s fie
cuprins ntre 40 si 70%
Notiuni despre UMIDITATEA RELATIVA

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Umiditatea relativa

Umiditatea relativa a aerului, RH, este relatia

proportionala dintre umiditatea momentana la o
temperatura anume si umiditate maxima posibila la
aceeasi temperatura .

Cu un RH de 50%, aerul contine jumatate din umiditatea

posibila la acesta temperatura. Cu un RH de 100% aerul
este complet saturat cu aburi de apa. RH-ul nu poate
depasi 100% deoarece surplusul se elimina prin forma
condensului sau a cetii.

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Umiditatea relativa

Cu scaderea temperaturii capacitatea de a mentine aburi de apa scade si surplusul

se va transforma in apa lichida temperatura a atins punctul de roua si
condensarea apare.

Temperatura aerului joaca un rol important: cu ct e mai cald aerul, cu att mai
multa apa poate absorbi.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Umiditatea relativa

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Umiditate relativa

Temperatura ext.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Umiditatea aerului i bioalergeni

Bioalergenii (praf, acarieni, mucegaiuri, polen etc.) sunt frecvent ntlnii la
interior n cantiti variabile.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Particule solide sau lichide nsuspensie in aer

(aerosoli)
Aerosolii sunt particule solide sau lichidece se pot afla n
suspensie (plutire frdepunere) n aer.
Factori:
traficul rutier, degajri de la centrale termice, eroziuni ale
cldirilor sub aciunea vntului, prelucrri ale unor
materiale de construcii.
Particulele de diametru mai mare de 75 m se depun
rapid i sunt denumite pulberi.
Diametrul mai mic de 50 m pot rmne n aer sub
form de aerosoli

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Metale grele
Cele mai importante metale grele ce pot fi ntlnite n
mediul interior sunt plumbul i arsenicul.

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Compui gazoi
Poluanii cel mai des tratai sunt oxizii de carbon (CO2, CO etc.), oxizii de
azot sau acizi azotai (NOx, HNO3 etc) dioxidul de sulf (SO2), radonul i
Compuii Organici Volatili (COV).

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Dioxidul de carbon (CO2)

Nu este un poluant periculos pentru sntate n concentraiile uzual
ntlnite la interior dar.produce stari de ameteala, oboseala, lipsa de
concentratie
Debitul de CO2 rezultat din expiraie depinde de metabolismul corpului
uman i se exprim prin relaia : G =4*10-5 Q (l/s), n care Q este
metabolismul specific al corpului uman (W/m2), iar A este suprafaa
corpului uman (egal cu 1,8 m2 n medie).

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Dioxidul de carbon (CO2)

ECO2
(mg/h*pers.)

Dependena emisiei specifice de CO2 (ECO2, n mg/h*pers.) de varsta elevilor (sursa: Ghid
REHVA nr.13, 2010)

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Dioxidul de carbon (CO2)

msurarea concentraiei de CO2 a constituit mult vreme singura
modalitate de a evalua calitatea aerului interior.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Dioxidul de carbon (CO2)

msurarea concentraiei de CO2 a constituit multvreme singura
modalitate de a evalua calitatea aerului interior.
PPM parti per milion ( raportul de molecule de CO2 la toate celelalte
molecule)
EXTERIOR 400-500 PPM
INTERIOR - 1000 - 5000 !!!! PPM

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

CCO2
(ppm)

Debit de aer specific, q (m3/h*pers.)

Dependena concentraiei de CO2 de echilibru (CCO2, n ppm) de debitul de aer
specific, q (m3/h*pers.) (sursa: Ghid REHVA nr.13, 2010)

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Dioxidul de sulf (SO2)

Intlnit n cantiti mult mai mari la exterior
dect la interior.
Mediul exterior este principala sursde
poluare cu SO2 a mediului interior, prin
intermediul debitului de aerde ventilare si
infiltraiilor, nsacest gaz poate rezulta i din
arderea
(ntr-o instalaie de nclzire
amplasat la interior) a combustibililor fosili
cu coninut important de sulf.

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Radonul (Rn)
este un gaz radioactiv ce provine din
descompunerea radiului (ce se gsete n
diverse proporii n sol).
Concentraia de Rn se msoarn picocurie/l
(pCi/l) sau bequereli/m3
1 pCi/l =37 Bq/m3
1WL =100 pCi/l unde WL (Working Level)

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Fumul de igar poate fi privit sub

douaspecte :
tabagism activ (inhalarea sa de ctre
fumtori)
i tabagism pasiv (inhalarea sa de ctre
nefumtori).

Din cauza compuilor nocivi eliberai de fumul

de igar, cum ar fi : acroleina, nicotina,
gudronii i CO (monoxid de carbon).

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Dioxidul de azot (NO2) este a priori recunoscut ca fiind mult mai

toxic dect monooxidul de azot (NO), chiar dac cei doi compui
gazoi sunt prezeni n atmosfern proporii variabile i deseori
apelai cu numele de oxizi de azot (NOx).
Spre deosebire de SO2, acesti compui sunt prezeni n concentraii
importante la interior (200-1000 mg/m3), prezena lor datorndu-se n
general tabagismului i aparatelor de combustie funcionnd cu gaz.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Ozonul (O3) este un gaz format n

pturile inferioare ale atmosferei. El
apare ca rezultat indirect al reaciilor
chimice ntre Compui Organici Volatili
(COV) i oxizi de azot (NOx) sub
efectul
temperaturii ambiante
i
radiaiei solare.
Principalii vectori
de producere a
ozonului sunt produsele de combustie
i solvenii chimici. De asemenea, s-a
artat c unele echipamente de birou
(computere, imprimante, copiatoare)
pot fi surse de producere a ozonului.

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Compuii Organici Volatili (COV) reunesc mai mult de 250 de specii

gazoase diferite avnd o concentraie mai mare de 1 ppb (pri per
bilion). Pentru a facilita analizele, se face frecvent apel la noiunea de
TCOV (cantitate Totalde COV) ce consider ansamblul acestor specii
ca o entitate unic.
Se recomand o valoare maxim de 0.5 mg/m3 in funcie de sursa
poluant.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Formaldehida (HCHO) este un un gaz emis cu o constant de timp

de cinci ani de ctre anumite materiale (panouri de lemn aglomerat,
vopsele, textile, spumele izolante etc.).
Unele standarde de ventilare propun o concentraie maxim admis de
formaldehidde 0,1 ppm.

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air

Energy efficiency

Univesitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Clean Air