Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Case Pasive
Case Pasive
Case Pasive
PASIVE
SOLAR
1. Introducere
Utilizarea soarelui n proiectare
Primul pas n creare unui mediu plcut ambiant n cadrul unei cldiri este
nelegerea legturii dintre climat si nevoia uman de adpost. Cldirile sunt
supuse unei variaii mari de clim, acestea pot fi climate central
continentale, sau oceanice la nivel global, sau pe partea ntunecat a unui
deal sau strad, la nivel local. Toate acestea vor influenta o cldire n ceea ce
privete relaia ei cu soarele. Acesta, n funcie de soluia propus, poate fi
un element pozitiv sau din contr poate avea influent nociv asupra cldirii.
Un design climatic prost poate fi observat n foarte multe exemple de cldiri
contemporane, de exemplu datorit ansamblului ales pentru faade acestea
se supranclzesc, n clime unde aceast problem nu a existat pentru
cldirile tradiionale.
Puterea solar ar trebui neleas si respectat pentru o bun proiectare a
cldirilor pasive solar n care energie solar este utilizat n aa fel nct sa
nu interfereze cu confortul si sntatea ocupanilor.
Latitudinea sitului
Altitudinea si azimutul sitului
Umbra creat de obstacolele din jurul sitului( vegetaie, cldiri existente, relief)
Clima specific zonei.
Din
cauza
rotaiei Pmntului n jurul Soarelui, rezult un unghi diferit al radiaiei solare
n funcie de anotimp(poziia Pmntului in raport cu Soarele). Astfel
schimbarea azimutului si a nlimii reflect poziia relativ a Pmntului
influenat de
Toate caracteristicile solar pasive implic transmiterea radiaiei solare printro serie de straturi de protecie din exterior n interiorul cldirii, unde este
absorbit de o mas termic (de exemplu perei groi de zidrie, sau podele
ce conin recipiente umplute cu ap). Procesele care implic acest procedeu
sunt:
Colectarea solara utiliznd orientarea sudic a cldirii si suprafee
mari vitrate
nmagazinarea , dup colectare, o parte din energie solar este
utilizat direct n spatiile de locuit, iar o parte este nmagazinat de
masa termic, caracterizat din capacitatea de a absorbi cldura si a o
ceda treptat o dat cu scderea temperaturii n cldire. Betonul,
crmida, piatra si apa pot fi folosite pe post de mas termic.
Distribuirea, energia nmagazinat este distribuit prin convecie,
conducie, utiliznd eventual un sistem de ventilatoare.
3
Sisteme de colectare
direct (A)
Acest tip de sisteme este cel
mai
des
utilizat
in
arhitectura
solar
pasiv.
Acoperiul,
pereii
si
podeaua sunt izolate termic,
iar radiaia solar ptrunde
in cas prin vitraj si este absorbit de elementele mas termica ale cldirii
(perei sau podea).Astfel ntreaga cldire colecteaz si nmagazineaz treptat
energie de-a lungul zilei, urmnd a fi eliberat de-a lungul nopii, cnd nu
mai exist energie solar.
Sistemele de colectare direct utilizeaz ferestre sau luminatoare care
permit ptrunderea direct a energiei solare n zonele care urmeaz a fi
nclzite. Dac construcia este realizat din elemente uoare, masa termic
va trebui adugat ulterior pentru a creste capacitatea global de
nmagazinare. Astfel n zonele corespunztor orientate scade utilizarea
sistemului de nclzire si intr n aciune nclzirea solar. Trebuie avute in
vedere de asemenea diferenele de temperatura si timpul in care se
desfoar eliberarea de energie colectat.
Masa termic
Aceasta joac un rol vital n nivelul de performant al sistemului pasiv. Ea
trebuie s nmagazineze energia solar pentru a fi eliberat n spaiul interior
sub form de cldur. Este necesar deoarece energia solar nu este emis n
acelai moment n care este nevoie ca spaiul s fie nclzit. De aceea
energia absorbit trebuie pstrat pentru a fi eliberat pe timp de noapte,
reducnd considerabil efortul de a nclzi artificial acel spaiu.
n cadrul unei cldiri, masa termic aduce dou avantaje:
Peretele Barra-Constantini
Peretele Barra-Constantini ( schema E ) folosete o serie colectori vitrai
montai de-a lungul pereilor, care acioneaz ca colector de energie,
conducte cu aer cald sunt distribuite n ntreaga cldire.
Sistem termosifon
Acest tip de sistem absoarbe radiaia solar, nclzete un spaiu tampon
care transfer apoi cldura in interiorul cldirii utiliznd o serie de valve si
ventilatoare automate, la partea superioara a peretelui. La partea inferioar
aerul interior este colectat. In acest caz este nevoie de un sistem mult mai
complex de control al aerului interior, pentru a ti cnd este necesara
deschiderea valvelor, sau colectarea aerului interior.
Serele
Sistem foarte des ntlnit in cazul caselor pasive, serele au si un rol estetic
puternic care trebuie luat n considerare. O ser ataat cldirii constituie pe
lng avantajul unui ansamblu pasiv de nclzire, si un spaiu confortabil pe
timp de iarn. Aceasta
transmite radiaia solar
casei
ataate
prin
convecia aerului, dar si
utiliznd peretele ca mas
termic.
Si in acest caz aerul poate
fi controlat cu ajutorul unor
valve sau ventilatoare.
4. Studii de caz
A. Solar Hemicycle, arh. Frank Lloyd Wright
n anul 1946, Frank Lloyd Wright primete o comand
pentru o cas care s corespund principiilor
Usoniane, specific orientate spre un design care s fie
solar pasiv, cu un sistem natural de ventilaie.
Planul casei Solar Hemicycle este circular, cu un
perete de sticla in zona concav pe nlimea celor
dou etaje, orientat Sud, spre grdina ngropat. Pe
prile nordice, estice si vestice, casa este ngropat
pentru a contribui la pstrarea unei temperaturi
constante de-a lungul anului, n interior, dar si pentru
a o proteja de vntul puternic din perioada iernii. De
asemenea geometria casei mpreun cu grdina
ngropat creeaz o presiune de aer care deviaz
zpada si curenii din direcia vitrajului de sticl.
Primul nivel al cldirii prezint o podea din beton, care este un element direct de absorbie a
energiei solare. Tot n podea se afla un sistem de nclzire prin pardoseal, care pe timp de
iarna compenseaz energia care nu este preluat de la soare. Pereii interiori constituie si ei
o masa termic important datorit realizrii lor din piatr nchis la culoare si finisat
neregulat.
Al doilea etaj prezint un balcon suspendat de acoperi, in acest fel aerul circula pe direcia
verticala, realiznd o nclzire si ventilare uniform a casei.
Vara pentru protecia solara, casa prezint o streaina pronunat, care protejeaz casa de
efectul de ser, mpreun cu
sistemul natural de ventilatei
interioara.
B. BARILOC
HE
circulaia aerului din aceasta zona in zonele de locuit prin ferestre deschise sau prin
intermediul pereilor despritorii care acioneaz ca mase termice.
Sisteme de captare direct prin intermediul vitrajului si a podelelor care acioneaz
ca mas termic.
Doi perei trombe plasai pe faada nordic.
Sera are contribuia cea mai important n sistemul de cas pasiv datorita faptului ca
10
Pe timp de iarn reduce pierderile de cldur dinspre cas spre exterior, iar pe timp
5. Bibliografie
Solar Home Design Manual for Cool Climates, Shawna Henderson, Don
Roscoe, 2010
11
*** http://www.feldmanarchitecture.com/blog/