Sunteți pe pagina 1din 92

Analiza comportamentala aplicata in

tulburarile de spectru autist


Psih. Anca Dumitrescu
Consultant analiza aplicata a
comportamentului,
acreditat BCBA

Definitia analizei aplicate a


comportamentului

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces


de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari
cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile
necesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata este
o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana,
apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri
semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia
la cerintele mediului social.

Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre


mediu si comportament.

ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui


comportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.

ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

Journal of Applied Behavior Analysis este un jurnal de


psihologie unde sunt publicate cercetari referitoare la
aplicatiile analizei experimentale a comportamentului
asupra problemelor de importanta sociala.

Applied Behavior Analysis (2nd Edition)


John O. Cooper
Timothy E. Heron
William L. Heward

Analiza comportamentului (Behavior Analysis) s-a


dezvoltat datorita studiilor stiitifice in domeniul
principiilor invatarii si formarii comportamentului
uman.
Exista 3 ramuri pricipale ale Analizei
comportamentului:
Behaviorismul
Experimental analysis of behavior (EAB)
Applied behavior analysis (ABA)

Experimental analysis of behavior (EAB) a fost fondata de B.F. Skinner,


si se bazeaza pe filozofia comportamentalismului radical.
Comportamentalismul radical se bazeaza pe urmatoarele premise:
Tot ceea ce face un organism este comportament (inclusiv
comportamentul de a gandi).
Orice comportament se bazeaza pe niste legi ceea ce permite sa
fie studiat si sa se poata crea conditii experimentale;
Comportamentul se formeaza conform celor 4 termeni contingenti
(four term contingency)

Motivating Operation, Discriminative


Stimulus, Response, Reinforcing Stimulus
In functie de relatia dintre acestea se formeaza si poate fi controlat
COMPORTAMENTUL.

Applied behavior analysis (ABA) este o stiinta care


foloseste teoriile de invatare a comportamentului pentru a-l
modifica.
Comportamentalistii resping ideea explicatiilor ipotetice si
se bazeaza pe relatiile observabile dintre comportament si
mediu. Facand analiza functionala a unui comportament,
observand relatia dintre el si mediu, se folosesc apoi
metode pentru a modifica acel comportament.

ABA poate fi definita ca stiinta care aplica


sistematic pricipiile analizei
comportamentului pentru a modifica si
imbunatati comportamnete semnificative din
punct de vedere social; in ABA, prin
experimentare
se identifica variabilele responsabile de
modificarea comportamnetului.

Baer, Wolf, and Risley's descriu 7


dimensiuni stiintifice ale ABA:
application;
a focus on behavior;
the use of analysis;
and its technological;
conceptually systematic,
effective;
and general approach.

Aplicatii ABA
In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai
multe domenii:
copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;
tulburari de dezvoltare;
tulburari din spectrul autist;
comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj
etc.);
se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite
grupuri sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

Analistii comportamentali studiaza comportamentul


observabil.
Comportament este tot ceea ce face o persoana. A ridica
mana este comportament, la fel cum a vorbi sau a rade
este comportament.
ABA nu neaga existenta gandurilor dar nu studiaza
gandirea unei persoane pentru ca nu poate fi observata
si in consecinta nu se pot colecta date obiective despre
ceea ce gandeste o persoana (in ABA gandurile sunt
numite private events).

Masurarea comportamentului

Definitia masurarii = proces de aplicare a


etichetelor cantitative
evenimentelor observate folosind un set standard
de reguli.

De ce avem nevoie de masurarea


comportamentului?
Fara a masura comportamentul, stiinta devine
opinie.
Analiza comportamentala aplicata masoara
comportamentul pentru a raspunde la intrebari.

Dimensiunile comportamentului
Dimensiunile comportamentului = trasaturile
distincte masurabile
Comportamentul are trei proprietati
fundamentale
Repetabilitate (repetability): comportamentul poate fi
numarat = FRECVENTA
Dimensiune temporala (temporal extent): durata
comportamentului
Dimensiune spatiala (temporal locus): cand apare
comportamentul respectiv raportat la alte evenimente

Repetabilitate
Numarare
Numar de raspunsuri emise intr-o
perioada de observatie
Raportata ca si frecventa a
comportamentului
Nu ofera suficiente informatii pentru
analiza

Metode de masurare pe baza repetabilitatii


Rata/Frecventa
Rata comportamentului pe o unitate de timp
Ofera mai multe informatii
Rata de raspunsuri corecte si incorecte in
consolidarea abilitatilor.
Raportat ca numar pe o unitate standard de timp.

Reguli

Folosita pentru comportamente simple, cu


inceput si sfarsit clar
Folosita pentru comportamente emise in mediul
natural.
Nu este adecvata pentru raspunsurile oferite in
format discrete trial.
Nu este adecvata pentru comportamente intinse
pe o perioada mai mare de timp.

Metode de masurare pe baza dimensiunii


temporale
Durata
Intervalul in care comportamentul a fost
demonstrat
Durata totala a sesiunii
Durata fiecarei aparitii a comportamentului
Raportat in unitate de timp standard.
Numararea si durata ofera imagini diferite ale
aceluiasi comportament.

Metode de masurare pe baza dimensiunii


spatiale

Latenta raspunsului
Durata dintre aparitia unui stimul si initierea
raspunsului.
IRT Interval inter-raspuns
Intervalul dintre doua raspunsuri

Raportat ca medie

SD---latenta---RASPUNS ---CONSECINTA
Intervalul inter trial
SD---latenta---RASPUNS ---CONSECINTA

Descrierea principiilor analizei aplicate a


comportamentului
Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de
principiile conditionarii operante care are 3 componente:
ANTECEDENT situatia in care a aparut comportamentul respectiv
(unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca,
daca a fost interupt din vreo activitate etc);
COMPORTAMENT actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;
CONSECINTA ce s-a intamplat imediat dupa aparitia
comportamentului problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca
vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva).

ANTECEDENT

COMPORTAMENT

CONSECINTA

Suna telefonul
Suna telefonul

Raspund
Raspund

Aud o voce
Nu vorbeste nimeni

Copilul vede
bomboana
Copilul vede
Bomboana

Plange si tipa

Mama ii da bomboana

Plange si tipa

Nu primeste bomboana

Sunt in masina
si ma grabesc
Sunt in masina
si ma grabesc

Conduc cu viteza

Primesc amenda

Conduc cu viteza

Nu ma opreste politia

CONDITIONARE OPERANTA o forma de invatare in care un comportament devine


probabil sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior
intr-o situatie similara.
Daca M. va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce sa
jucat foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile. Sau, daca este
recompensat si laudat de fiecare data cand spune ceva verbal (oricat de simplu ar fi) cu
timpul va intelege ca acesta este cel mai potrivit, eficient si productiv mod de a comunica.
CONDITIONARE CLASICA o forma de invatare in care un stimul neutru
conditionat capata puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat
al asocierii lui repetate cu un alt stimul neconditionat care in mod natural ar provoca
reactia respectiva. Sa luam un exemplu:
X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in
urma lui. Zgomotul brusc provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat
care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale
de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a
tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si
atunci a provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat
zgomotul produs cu clipitul din ochii.

B. F. Skinner conditionarea operanta

Recompensa/ Intaritorul
Principiul intaririi se refera la cresterea frecventei
unui raspuns cand acel raspuns este urmat
imediat de o anumita de o anumita consecinta
(Kazdin, 1994).
Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi
inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect dat
imediat dupa un raspuns
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind
neplacute, pot actiona ca recompense pozitive
pentru altii.

Recompensa/ intaritorul
Este consecinta pozitiva oferita copilului dupa un
raspuns corect
Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat.
Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea
recompensei in stadiile initiale ale programului
Oferirea recompensei imediat dupa
comportament va mari intotdeauna sansele ca
acel comportament sa mai apara
Recompensele folosite in sesiuni nu trebuie sa fie
valabile in afara lor.

Este foarte important ca intaritorul sa vina imediat dupa


raspuns. O intarziere de numai o secunda poate
recompensa un alt comportament care poate aparea intre
timp.
Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa de
manifestare a unui comportament pe viitor insa schimba si
valoarea stimulului prezentat/ antecedentului.
Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a
fost asociat cu recompensa devine discriminative stimulus
(SD).

Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare


in valoarea SD-ului datorita unei motivatii.
Establishing operation (EO) (deprivarea) creste eficienta
recompensei.
Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta
recompensei.
EO ----- SD ----- R ----- SR

SR = stimulus reinforcer

Recompensa/ intaritorul
Lucrurile pe care copilul le gaseste
recompensatorii variaza in timp.
Recompensa trebuie sa fie usor de
dat si sa amuze copilul repede.
Recompensa verbala trebuie sa
sune diferit de SD si de informalul
Nu.

Recompensa
Mari cantitati de recompense pot avea un
puternic efect dar pot cauza si saturatia.
Recompensa variata este esentiala!!!
Recompensa trebuie sa fie diferentiata.
Exista mai multe tipuri de recompense: pozitive si
negative, primare si secundare.

Sistem de recompensa

Programul de recompensare/intarire ne spune


cate raspunsuri sau care specific raspuns va fi
recompensat (Kazdin, 1994, p148).

Clasificare:
1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de
cate ori
acesta apare.
2. Intermitent: Recompensarea unui raspuns dupa
un
numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un
interval fix
sau variabil.

Efectele sistemului de recompensare


Comportamentele target (in achizitie) sunt
realizate la o mai mare frecventa cand este folosit
un sistem de recompensare continuu.
Comportamentul intarit de un sistem de
recopensare continuu va fi eliminat mult mai
repede in cazul in care se decide ca acel sistem
de recompensare sa fie eliminat.
Comportamentul mentinut de un sistem
recompensare intermitent este mult mai rezistent
la extinctie.

Recompensa este un eveniment pozitiv


prezentat imediat dupa un comportament
Este definita de faptul ca va mari frecventa
comportamentului
Daca frecventa comportamentului nu va creste in
urma prezentarii a ceea ce se considera a fi
recompensa atunci evenimentul sau obiectul NU
este recompensa
Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul
este un eveniment sau obiect care se poate
intampla sau oferi in schimbul a ceva facut, dar
nu inseamna ca frecventa unui comportament va
creste

Intarirea pozitiva si negativa

Orice recompensa mareste frecventa unui


comportament

Intarirea pozitiva
.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat
de un eveniment favorabil (recompensa pozitiva)
(Kazdin, 1994)
Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca
un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un
raspuns
Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute,
pot actiona ca recompense pozitive pentru altii, de ex.
tipand Opreste-te ori constrangerea fizica pot uneori
recompensa comportamente.

Intarirea negativa

se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea


unui eveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994)

Intarirea negativa se refera la acele situatii in care o persoana se


simte inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este
inlaturat
De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlaturarea
evenimentului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui
comportment, altfel nu este o recompensa negativa
Intarirea negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa
Exemple de intaritori negativi:
- unui copil i se da timp liber numai dupa ce a reusit sa stea 10
minute pe scaun.;
- Copilul este lasat sa iasa din camera numai dupa ce a raspuns la 10
intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.

Intarire pozitiva vs. Intarire negativa

Recompensa primara si secundara


Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa,
mancare
Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil a
mancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o
Recompensa.
Recompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii ale
programului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara.
Recompensa secundara
Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc.
Recompensa diferentiata
Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata
Raspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi
asa mult recompensate.
Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii
echipei si stabilite recompense diferentiate.

Evidenta recompenselor
Data/
Terap

Recompense

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Principiile recompensarii
Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta
trebuie sa respecte urmatoarele principii:
IMEDIAT
CONTINGENT
ADECVAT
EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA
Atunci cand copilul nu colaboreaza sau terapia este in impas primul
lucru care trebuie analizat este daca s-au respectat principiile
recompensarii.

EXTINCTIA
Extinctia este procedura prin care se retrage intaritorul
care mentinea un anumit comportament iar in urma
retragerii intaritorului comportamtnul vizat scade in
frecventa.
Pentru a putea spune ca este extinctie trebuie indeplinite 2
reguli:
1. Retragerea intaritorului unui anumit comportament;
2. Se observa ca scade rata comportametului vizat.

Extinctia nu inseamna numai ignor


inseamna indepartarea recompensei ce
mentine comportamentul.
Ignorarea unui comportament functioneaza
numai si numai daca atentia este variabila
care mentinecomportamentul.

Extinction burst

Factori ce influenteaza extinctia

1. Sistemul de recompensare anterior extinctiei


2. Aparitia recompenselor in timpul extinctiei

Pedeapsa
Pedepsirea comportamentului se refera la ORICE
comportament al unei persoane apropiate, copil sau
situatie din mediu care scade probabilitatea ca acel
comportament sa apara in viitor.

.se refera la scaderea frecventei unui raspuns urmat


de retragerea unui eveniment favorabil sau de
adaugarea unui eveniment nefavorabil (Kazdin, 1994).

Pedeapsa este procesul prin care se prezinta un stimul in urma unui


comportament, iar ca urmare a acelui stimul frecventa comportamentul
descreste.
Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera
consecinta nici de natura consecintei. Avem de-a face cu o pedeapsa
numai daca un comportament scade in intensitate.
Vorbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa negativa.
Pedeapsa pozitiva apare atunci cand frecventa comportamentului
scade prin prezentarea unui stimul overcorection,
Pedeapsa negativa apare atunci cand frecventa comportamentului
scade prin indepartarea unui stimul time out, costul raspunsului.

Overcorection i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni


care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului
problema.
De exemplu daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il
punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si spele mult
gura si mainile.
Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla
frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai
multe ori (sa zicem de 5 ori) pune-l la loc ia-l, pune-l la loc, ia-letc.

Timeout consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva


minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii
recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia
folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul
copilului
au esuat.
De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete
dupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat
timp este pedepsit.
Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de
pedeapsa.

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul.


Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o
situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in
aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii
comportamentul nedorit.
De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si
stranga jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine
ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa
fie lunga pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

LEGI ALE COMPORTAMENTULUI

Stimul dorit
Intarire pozitiva
stimuleaza
comportamentul
Pedeapsa negativa
inhiba
comportamentul

Stimul nedorit
Pedeapsa pozitiva
inhiba
comportamentul
Intarire negativa
stimuleaza
comportamentul

Adaugarea
unui stimul

Indepartarea
unui stimul

Cercetarile analizei comportamentale aplicate de


la sfarsitul anilor 60 pana in prezent
Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale
pentru persoanele cu autism cresc exponential.
Apare Journal of Applied Behavior Analysis.
Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de
Baer, Wolf si Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in
analiza comportamentala aplicata a condus la aparitia mai
multor metode in tratarea persoanelor cu autism.
A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente
mai complexe.

Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost


publicate de Lovaas, Koegel, Simmons si Long (1973).
In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres
cu copii cu autism.
Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de
tratarea deficitelor principale ale copiilor cu autism.
In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.
Acesti copii erau in terapie de 7 ani.
Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor.


Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.
A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente auto-agresive.
A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie
neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.
El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima
instanta comportamente sociale controlate de aceleasi legi ca si comportamentele
adecvate.
Lovaas a explicat decizia lui de a folosi aversivul ca impuls la observarea unui
copil care isi lovea sistematic capul de suprafete tari.
A lovit-o la fund si problema de comportament a disparut; mai mult a observat ca
devenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti.
Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca
procedura de reducere a comportamentelor problema.

Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate


fi conditionata ca si intaritor prin asocierea sa cu alimente sau
alte tipuri de intaritori (Lovaas, Freitag, Kinder, Rubenstein,
Schaeffer & Simmons, 1966).
A observat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana
care oferea atentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965).
Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei
aversive.
In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe
dintre comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor
stimulari senzoriale/perceptuale produse de raspuns.

Diseminarea interventiei analitice comportamentale


Munca lui Lovaas si a colegilor lui din 60 pana in 90 a condus la acceptarea
analizei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cu
autism.
Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si
1993.
Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile invatate din studiul din 1973:
1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de terapie.
2.Terapia in mediul copilului este cea mai eficienta.
3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv.
4.Parintii sunt cei mai buni terapeuti.
5.Terapia trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2 ani.

Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani.


Terapia s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele
demonstrate anterior a fi eficiente.
Terapia s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si
dezvoltarea abilitatilor de comunicare, interactiune sociala,
abilitati de joaca si abilitati cognitive.
Procedurile implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas,
Me Book, publicata in 1981.
Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor.
Terapia aversiva s-a folosit cu unii copii.

Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.
A existat un grup experimental si doua grupuri de control.
Grupul experimental a primit 40 de ore de tratament, iar
grupul de control mai putin de 10 ore si nu s-a folosit stimuli
aversivi.
Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de
tratament dar serviciul era oferit de o agentie diferita.
Rezultatele l-au surprins chiar si pe Lovaas.

Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese


remarcabile indicand o functionare intelectuala si educationala
normala, in timp ce numai 2% din grupul de control au avut
aceleasi progrese.
In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele
terapiei au fost mentinute la 8 din 9 copiii considerati in 1987
recuperati.
Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu
erau semnificative (erau rezultatul maturizarii).

Replicile studiului lui Lovaas


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Birnbrauer & Leach, 1993.


Smith, Eikeseth, Klevstrand, Lovaas, 1997.
Smith, Groen & Wynn, 2000.
Eikseth, Smith, Jahr & Eldevik, 2002.
Howard, Sparkman, Cohen, Green, Stanislaw, 2005.
Sallows & Graupner, 2005.
Cohen, Amerine-Dickens & smith, 2006.
Eldevik, Eikseth, Jahr & Smith, 2006.
Eikeseth, smith, Jahr & Eldevik, 2007.
Remington, Hastings, Kovshoff, DegliEspinosa, Jahr,
Alsford, Lemaic & Ward, 2007.

11. Zachor, Ben-Itzchak, Rabinovich, lahat, 2007.

Nu toate programele de interventie


comportamentala timpurie au produs acelasi efect.
Reguli:
Terapia sa se faca in mediul copilului (acasa,
gradinita, etc.).
Parintii sa fie implicati activ.
Terapia sa fie intensiv asi sa acopere toate ariile
deficitare.
Analistii comportamentali sa fie foarte bine
pregatiti.
Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine
instruita.

Analiza comportamentala aplicata in


tulburarile de spectru autist
Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia
este inceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este
destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe
saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre
copii pot fi recuperati.
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta
abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important,
abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare
necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si
sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe
cazuri, relativ independenti.

Cum vede un comportamentalist autismul

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune,


hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe).

Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca,


abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste
comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a
modela altele noi.

Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor.


Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamente
adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor
comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii.
Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social,
autosevire si comunicare si limbaj. De asemenea terapia vizeaza si
principalele probleme legate de comportamentele neadecvate.

Comportamente deficitare

Comportamente neadecvate

Cum ajuta ABA copilul cu autism


creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin
recompensare;
invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si
recompensare preda abiliati de autoservire, comunicare,
relationare sociala);
mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul
social;
generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in
alta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex
( scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in
camera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social);
reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna
invatarea si relationarea;
modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze
cat mai eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana
sa se poata descurca in orice situatie.

Comportamente neadecvate

Abilitati

Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un


sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa
modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv.
Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel
incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea
comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul
functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.
Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i
poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana
cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI


Varsta copilului la intrarea in program;
Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
autostimularile;
Gradul de implicare al familiei;
Profesionalismul echipei si coordonatorului.
Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul
vom putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care
evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da
un prognostic.

Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita;

Consecintele comportamentelor neadecvate trebuie oferite contingent;

Trebuie sa existe echilibru intre nivelul cerintelor din terapie si nivelul


cerintelor familiei.

Discrete Trial
Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea
copiilor cu autism.
Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data
de Wolf cu Dicky.
Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.
Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune
sociala, hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor
inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).
Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de
invatare a noilor abilitati si de noi discriminari.

Discrete trial are 4 componente:


1. Stimulul antecedent devine un stimul discriminativ
2. Prompt
3. Raspuns
4. Consecinta
SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul
Raspunsul
Consecinta
Discriminativ
copilului
comportamentului
Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit
copilului), apoi Consecinta.

De ce se foloseste Discrete Trial?


clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si

pentru copil.
ajuta terapeutul sa fie consecvent
usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic
Copilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr-un sitting
Consistenta in randul tutorilor este mentinuta
Colectarea datelor este simpla
Evaluarea progreselor poate fi facuta obiectiv

Caracteristicile unui SD
trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, uita-te la
mine!, fii atent!);
se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei
miscari, sau a unei intrebari;
initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.

Caracterisitcile unui Raspuns


raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da
raspunsul asteptat in 3 - 5 sec. (in colectarea datelor se noteaza cu
+);
raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un
raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se
angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urma
SD-ului (se noteaza cu -) ;
non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da
un raspuns corect dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi
raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu 0).
promptat copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza
cu P).

Consecinta Raspunsului
Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai
in cazul unui raspuns corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent
pentru a-si mentine valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente
sau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor
promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc
efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin
varierea recompenselor.
Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie
sa fie pur informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat
raspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns.
Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea
intradevar valoare de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in
nici o alta imprejurare, decat in urma unui raspuns corect.
Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata,
alunele, kinderul).

SP STIMUL PROMPT (P)

Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un


SD
SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

Trebuie sa apara imediat dupa SD.


Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.

Tipuri de prompt
Fizic
Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva.
Imitare
Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite.
Accelerare
Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta
inseamna ca avand o recenta experienta de raspunsuri corecte si a fost
recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspuns
corect
Pozitionare
Obiectul tinta este pus mai aproape de copil
Legaturi cu cunostintele anterior invatate
Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitioneze un raspuns
corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat,
immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu
(recompensa).

Indrumare verbala
Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde
Inflectiunea vocii
Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la
care
trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.
Alte prompturi
Aratat, gest, privire
Prompturile involuntare (trebuie evitate)

Cand se foloseste?

Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai


multe ori, aceasta este cunoscut ca mass prompt
In general prompt-ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori in
acelasi timp
Cand un raspuns a fost ghidat de mai multe ori si copilul incepe
sa isi dea seama de ce trebuie sa faca, prompt-ul este retras
treptat
Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la
jumatate deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva
Daca o actiune se considera masterata, deci suntem siguri ca el
stie ce are de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa doua
raspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si nu-nu-prompt
Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a
primi prompt
Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este
ghidat, pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur.

Sugestii
Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt.
O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita.
Eliminati promptul cat mai repede.
Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri
incorecte
Intotdeauna dupa NU_NU_prompt- TEST.
Recompensati raspunsurile cu prompt
diferentiat.
Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intrun sitting.

Motivatia
Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocal
controlat de stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu au
antecedente verbale. n scopul de a preda spontaneitatea, antecedentele
relevante trebuie s fie predate (antecedentele verbale nu sunt intotdeauna
relevante; uneori sunt contraproductive).
Stabilirea Cererii
O cerere (mand) este "un operant verbal n care rspunsul este ntrit de o
consecin caracteristic i este, prin urmare, sub controlul funcional al
condiiilor relevante deprivare sau stimulare aversiva" (Skinner, 1957, pp.. 3536 ).
MO
Copilul vrea sa
i se citeasca
(deprivarea de povesti)

Comportament verbal
Spune citeste

Consecinta
I se citeste povestea

REGULI DE INVATARE
MT Trial masiv;
DT Trial de discriminare;
RR Rotatie aleatoare;
INTRETINERE
INVATARE INCIDENTALA
Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.
Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri
gresite.
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care
poate fi diminuat treptat.
Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea
Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea
raspunsului?

Modelare/ Shaping
O procedur n care este ntrit prin aproximri succesive un comportament
int. Este folosit pentru a nva comportamente care nu sunt n repertoriul
copilului sau care sunt greu de promptat .
Stabilii comportamentul int .
Identificai un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu
comportamentul int .
Recompensai copilul pentru aceast aproximare , promptnd dac este nevoie .
Odat ce copilul se angajeaz consitent n aceast aproximare, mrii criteriul de
rspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul int.
Recompensai numai aceast aproximare apropiat
Continuai s recompensai fiecare aproximare i s ridicai criteriul dvs . pn
cnd vei obine comportamentul int .
Avantaje :
Permite recompensarea imediat .
Conduce copilul spre rspuns corect .
Reduce frustrarea copilului .
Dezavantaje :
Poate necesita timp .

Inlantuire/ Chaining
Crearea
unui
comportament
complex
prin
combinarea
comportamentelor simple masterate
ntr-o secven de
comportamente numit lan .
Pai :
Stabilii comportamentul int .
Efectuai o analiz a sarcinii.mprii comportamentul int n pai
distinci mici . Determinai care dintre aceti pai sunt deja dobndii
de copil i care au nevoie s fie nvai .
Stabilii SD-ul i controlul SR pentru fiecare pas n parte .
Legai paii rnd pe rnd unul de altul ntr-o secven nainte sau
napoi .
Diminuai SD-urile individuale i SR ul pn la existena unui
singur SD la nceputul lanului iar recompensa apare numai la finalul
nlnuirii .

Tipuri :
nlnuirea nainte ncepei cu primul pas din lanul
comportamentelor i adugai fiecare pas ntr-o secven ce
nainteaz pn la ultimul pas (ncepei prin a-l nva pe copil s-i
pun pantalonii peste picioare i s sfreasc prin a-l nva s i
trag pn n talie).
nlnuirea napoi ncepei cu ultimul pas din lanul comportamentelor
i adugai fiecare pas ntr-o secven napoi , pn se ajunge la
primul pas (ncepei prin a-l nva pe copil s-i trag panatalonii
pn la talie i ncheiai prin a-l nva s i-i pun peste picioare).
Not :
n timpul nlnuirii putei prompta copilul de-a lungul ntregii secvene
a pailor i s diminuai prompt-urile ntr-o manier de avansare sau
de napoiere .Putei de asemenea s adugai fiecare pas pe msur
ce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesar
pentru includerea pasului adugat n rspunsul copilului .

Task analysis
Spalatul pe maini

Da drumul la apa

Pune sapun pe maini

Freaca mainile

Pune mainile sub apa

Opreste apa

Ia prosopul

Se sterge pe maini
Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel
anterior si ca SD pentru urmatorul.

GENERALIZARE
Generalizarea SD-ului
Generalizarea raspunsurilor
Generalizarea locatiei
Generalizarea persoanelor

Generalizarea Stimulului Msura n care un comportament nvat intr-o


situaie este dup aceea efectuat ntr-o alt situaie.
cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferite
de cele implicate n nvarea original .
n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri diferite de scaun
i mas ( e.g., pe canapea , pe podea ,la coal).
alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri diferite ( aeazte aici , stai jos , ia loc ) .
ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la exemple diferite de stimuli
fa de cei folosii la lecii .

S1
S2
S3
S4

Generalizarea Rspunsului Msura n care, prin nvarea \unui


comportament, observai schimbri n alte comportamente dei aceste
comportamente nu au fost nvate explicit ( e.g., nvai copilul s i strng
jucriile la SD-ul strnge jucriile iar copilul ncepe n acelai timp s arunce
gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe raft).
R1
R2
S1
R3
R4
Meninere Msura n care comportamente care sunt meninute ntimp (un
comportament este nvat la momentul 1 iar copilul menine comportamentul
la momentele 2, 3,i 4 ).
R
R
R
R
I-----------------I---------I-----------------I
T1
T2 T3
T4

Tehnici generale de promovare a generalizarii:


1. Variai condiiile de stimulare n timp.
Avei mai muli profesori/terapeui i mai multe stiluri .
Variai stimulii . nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe
fotografii a diferite pisici ).
Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc
, ezi aici ).
Variai mediul n care are loc nvarea . Odat ce s-a ajuns la
controlarea SD-ului n camera original de nvare , dai drumul la
radio , lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor
familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .

2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la


cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. )
Totui , n timp , trecei la condiii ct se poate de naturale :
Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum
vor aprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus
atinge triunghi) .
Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri,
stelue , bani ,etc .
Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu
interaciunile tipice (folosii un
limbaj mai natural
i diminuai
recompensarea evident ) .
Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasai
pe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).
Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte
ore ale zilei (orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i
prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .

3 . Modificai recompensele .
Folosii recompense secundare .
Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i
recompensele ce consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns
corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu (la fiecare al 3lea sau al 4-lea rspuns).
4.Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .
Extindei durata timpului dintre
practicarea sarcinilor (trecei de la
practicarea sarcinii n fiecare zi la 3 ori pe sptmn, la 1 pe sptmn ,
la 2 ori pe lun , etc .) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de
meninere.
Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele
s fie mai rezistente extinciei.
Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse.
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea
s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi, cum ar fi joaca
adecvat, comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei.