Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere

Perioada dezvoltarii umane despre care voi vorbi in acest referat este batranetea. Mi-am
ales aceasta perioada de dezvoltare deoarece procesul de imbatranire este un fenomen prin
care vom trece cu totii la un moment dat. In acelasi timp, marea majoritate a indivizilor
intampina dificultati in ceea ce priveste trecerea de la maturitate la batranete, pentru ca acest
proces implica modificari atat in plan fizic, cat si in plan psihic si social. De aceea, numeroase
persoane trec printr-o adevarata criza in aceasta perioada, unele dintre ele ajungand sa
dezvolte chiar idei suicidare.
Definirea varstei a treia
Varsta a treia, cunoscuta si ca perioada batranetii sau de regresie, este considerata din
punct de vedere cronologic etapa existentei de dupa 65 de ani, reper utilizat de majoritatea
autorilor. Aceasta perioada este relationata si cu alti termeni, fiind necesara delimitarea lor.
(Schiopu & Verza, 1981) Senescenta se refera la aspectul normal al imbatranirii, la procesul
biologic care, desi incepe de timpuriu, acum se manifesta la toate nivelurile de integrare ale
organismului, in timp ce senilitatea desemneaza aspectul patologic al acestui proces.
Peste varsta de 65 de ani incepe ultimul ciclu al vietii, nedorit, dar de care nimeni nu
scapa. Instalarea batranetii este un fenomen natural, rezultand din legitatile vietii si in fata
caruia stiinta a incercat sa gaseasca, nu cai de inlaturare, ci de intarziere, de amanare. (Tinca,
2009) Din punct de vedere individual, imbatranirea este socotita ca fiind un proces
multidimensional, care cuprinde schimbarile la nivel fizic ale organimului uman, dupa varsta
adulta, schimbarile la nivel psihic si schimbarile sociale, adica felul in care este vazuta
persoana, relatiile stabilite de aceasta cu cei din jur, ceea ce asteapta aceasta si ceea ce se
asteapta de la ea.
Stadii ale batranetii
Cercetatorii considera ca exista trei stadii ale batranetii: stadiul de trecere spre batranete
cuprins intre 65-75 de ani, stadiul batranetii medii cuprins intre 75-85 de ani si stadiul marii
batraneti atunci cand se depaseste varsta de peste 85 de ani.
Stadiul primei batraneti se caracterizeaza prin faptul ca se observa o usoara diminuare a
capacitatilor fizice si psihice. Persoanele ajunse in acest stadiu acorda o mai mare atentie
sanatatii. In aceasta perioada persoanele sunt deja pensionate, rolul parental dispare dar pot
aparea nepotii care le solicita atat fizic cat si emotional. Pot aparea anumite boli in aceasta
perioada precum: bolile respiratorii, infarctul, cancerul. In ceea ce priveste femeile, sunt mai
frecvente tulburarle afective. De obicei, barbatii sunt mult mai vigilenti si prudenti in ceea ce

priveste starea lor de sanatate, iar femeile devin mult mai atente si acorda mai multa
importanta starii de sanatate a partenerului.
Cel de-al doilea stadiu, denumit si a doua batranete, se caracterizeaza prin diminuarea
accentuata a capacitatilor fizice si psihice. Starea de sanatate este pe zi ce trece mai precara.
Pot aparea anumite perioade de criza din cauza decesului unuia dintre parteneri. Tot in aceasta
faza apare si se dezvolta dependenta de alte persoane din jur.
In final, ultimul stadiu, cel al marii batraneti, implica o supraveghere permanenta si
foarte atenta si implicit un grad mare de dependenta fata de cei din jur.
Schimbari la nivel fizic, psihic si emotional
Dupa cum am precizat si mai sus, imbatranirea are efecte atat in plan fizic, dar si in plan
psihic, emotional si social.
La nivel fizic are loc procesul de imbatranire al celulelor si tesuturilor. In urma
incheierii stadiilor varstei adulte, survin o serie de modificari precum incapacitatea de
reproducere. Alte modificari la nivel fizic se refera la scaderea elasticitatii pielii, aceasta
devenind mai subtire si mai palida. Adeseori pigmentatia este evidenta, iar spargerile de vase
capilare subcutanate formeaza mici pete sau firisoare violacee. Fenomenele de ridare si
pigmentare a pielii sunt mai pronuntate la nivelul fetei si a mainilor. (Verza, 1994) Tonusul
muschilor scade, iar miscarile mainilor devin din ce in ce mai incete si mai nesigure. In ceea
ce priveste aparatul circulator apar si aici modificari importante precum ingrosarea peretilor
vaselor de sange. Acest lucru creeste riscul a persoana sa sufere un infarct. Activitatea inimii
sufera modificari importante, din aceasta cauza cardiopatiile devin din ce in ce mai dese la
varsta batranetii. Un alt fenomen specific procesului de imbatranire eeste incaruntirea si
caderea parului. Scade capacitatea de efort fizic, mobilitatea articulatiilor, creste fragilitatea
oaselor din aceasta cauza apar si dureri usoare(reumatism, dureri de coloana). Aparatul
respirator functioneala mai greu, capacitatea plamanilor scade. Scade substantial gradul de
oxigenare al sangelui, organelor, tesuturilor. Alte modificari care se accentueaza de la un
stadiu la altul sunt scaderea duratei somnului, apar des insomnii, iar pe parcursul zilei se
resimte o anumita stare de oboseala. Oarecum stilul de alimentatie se schimba, batranii
preferand legumele si fructele in schimbul mancarurilor mai grele. Si auzul sufera schimbari
importante care pot afecta activitatile de zi cu zi a batranilor.
La nivel psihic se remarca imbatranirea sistemului nervos.Irigarea si oxigenarea
creierului se face cu dificultate, iar neuronii intra intr-un proces ireversibil de atrofiere. Se
remarca si o usoara scadere in volum a creierului. (Verza, 1994) Activitatea mentala scade,
din acest motiv persoana devine mai inceata in gandire, in modul in care vorbeste sau in care

relateaza anumite lucruri. Rferindu-ne la memorare vorbim despre cele doua tipuri de
memorie: cea de scurta durata si cea de lunga durata. Memoria de scurta durata se reduce
treptat inca din perioada de adult si se accentueaza la batranete. In schimb, memoria de lunga
durata persista si se conserva mai bine. Este dovedit ca batranii au mai mari dificultati in a-si
aminti ceva ce au memorat de curand decat in a relata, de exemplu, detalii legate de anumite
evenimente petrecute cu multi ani in urma. Dupa varsta de 80 de ani, hipomnezia se
accentueaza, iar amnezia poate cuprinde campuri mai mici sau mai alrgi ale experientei
trecute. Multi batrani inregistreaza toate acestea ca pe ceva firesc, in timp ce altii sunt
nelinistiti, cand se compara cu ceea ce au realizat in tinerete. (Tinca, 2009) De asemenea,
scade capacitatea de concentrare, apare tremurul vocii. In ceea ce priveste inteligenta, dupa
varsta de 60 de ani aceasta incepe sa scada usor. Aceasta degradare a sistemului psihic
depinde in mare masura i de conditiile de mediu, de stilul de viata dus de persoana respectiva.
In cazul in care persoana a avut un stil de viata echilibrat, inteligenta se va mentine realtiv
activa, dar cu toate acestea vor exista unele momente in care va scadea forta de argumentare a
unui lucru, se va produce anumite confuzii in cele exrpimate, va scadea fluenta ideilor si vor
aparea asa numitele momente de vid intelectual. In ceea ce priveste exprimarea verbala,
daca in primul stadiu al batranetii nu exista foarte mare diferenta comparativ cu stadiul adult,
in a doua perioada a batranetii ritmul vorbirii devine mai lent, pronuntarea unor cuvinte
devine mai dificila, uneori aparand balbaiala sau repetarea unor cuvinte. Exprimarea scrisa
sufera si ea de asemenea modificari, astfel ca la varstele mai inaintate scrisul este mai
tremurat si nesigur.
La nivel emotional si social au loc de asemenea numeroase schimbari in perioada
senectutii.

Personalitatea

sufera

numeroase

modificari

majore

datorita

aparitiei

discontinuitatii, a scaderii echilibrului emotional, a hipomaniei. Modalitatea de manifestare a


emotiilor si taririlor devine mai primitiva, unele conduite emotionale se amplifica peste limita.
Pe langa dragostea parentala, apar si sentimentele de afectiune pentru nepoti. Batranii au o
dorinta extrem de puternica sa traiasca pentru a-si vedea nepotii crescand, uneori fiind mai
legati emotional de nepoti decat de proprii copii. In stadiul celei de-a doua batraneti, bucuriile
specifice varstei constau in bunastarea proprie a copiilor si nepotilor. Daca partenerul de viata
dispare sau unul dintre copii este nevoit s plece din cauza lipsurilor materiale, de exemplu,
apar starile afective negative precum nelinistea, frustrarea, depresia. Din aceasta cauza
depresia reprezinta cea mai deasa tulburare afectiva intalnita la batrani.
Natura afectiunilor psihice la persoanele varstnice

Depresia Desi din punct de vedere fizic, longevitatea creste aceasta poate fi afectata
de problemele psihice ale varstnicilor ceea ce-i determina sa devina mai dependenti de
ajutorul si ingrijirile celorlalti.
Depresia majora este o afectiune prin care persoana devine profund nefericita,
demoralizata si plictisita. Varstnicii cu depresie majora nu se simt bine, isi pierd energia cu
usurinta, au un apetit scazut si devin mai putin motivati. Printre cele mai obisnuite forme ale
depresiei la varstnici sunt: simptomele depresive intalnite la o varsta mai tanara, o sanatate
precara si evenimente precum moartea sorului sau sotiei, precum si suportul social din partea
societatii mai mic. (Gatz)
Dementele Capacitatea deficitara a functiilor cognitive la varsta a treia este progresiva
si apare pe nesimtite. Bolnavul sau familia la un moment dat, observa aceasta involutie
neplacuta. Aceasta poate constitui prima etapa. Apoi urmeaza etapa a doua cand activitatea
sociala, profesionala, familiala si chiar cea de autoingrijire este tot mai dificila determinand
accidente de comportament.
Conform opiniei lui Cornutiu (2003) in momentul respectiv se poate vorbi doar despre
un sindrom de involutie, iar dupa acel moment apare sindromul demential. Acesta reprezinta
partea finala a involutiei, care este de fapt un aspect cantitativ al deteriorarii si poate fi
cunatificat. Este dificil insa de mentionat de la ce nivel de functionare deficitara (nivel de
deteriorare) se poate vorbi de dementa sau pana unde se poate pune problema doar despre un
sindrom involutiv. Involutia pana la demente prin lezarea definitiva a creierului poate fri lentr
progresiva cu sesizarea clinica a diverselor stadii de pierdere a performantelor.
Sindromul involutiv se caracterizeaza prin pierderea performantelor in plan social si
profesional asociat cu anumite neglijente pe care altadata pacientul nu le-ar fi acceptat, cu
dificultati majore in rezolvarea problemelor noi, a diferentelor sau cu neobservarea
similitudinilor.
Dementa este un sindrom al pierderii tuturor performantelor cognitive in grade variabile
de intensitate. Acest sindrom se intalneste in urma unor conditii de lezionare neuronala:
infectioase, toxice, posttraumatice, vasculare, degenerative. Sindromul demential presupune
ca o persoana a fost normala pana la un moment dat din punct de vedere al performantelor
cognitive, moment de la care s-a produs involutia uneori progresiva, cum se intalneste in
dementele cu predispozitie ereditara, iar alteori brusca, cum ar fi traumatismele grave si
majore. Prin sindromul demential se intelege plaja deteriorarilor medii si severe, cu o
functionare la limita sau cu o absenta de compatibilitate sociala.
Teorii ale dezvoltarii la varstnici
Printre primele teorii ale dezvoltarii se numara Teoria dezvoltarii psihosociale a lui E.
Erikson. Acesta propune opt stadii care acopera intreaga perioada a vietii. Ultimul staidu, in

viziunea lui Erikson il reprezinta batranetea, stadiu care incepe de la 65 de ani. Se


caracterizeaza printr-o criza a integritatii psihice. In acest interval, batranii isi masoara, isi
evalueaza realizarile din timpul vietii. Daca rezultatele acestei evaluari sunt pozitive, se
ajunge la o anumita satisfactie pentru propria viata, se accepta ideea de moarte si in acest fel
se realizeaza un echilibru in ceea ce priveste integritatea psihica. Printre caracteristicile varstei
de peste 65 de ani se numara dezangajarea profesionala si disparitia rolului parental. Pe langa
acest lucru mai poate interveni si decesul partenerului de viata. Persoana incepe sa isi
adreseze intrebari tot mai des despre rolul propriei existente, aoare frica de moarte, in ultima
instanta ajungandu-se chiar la ceea ce se numeste depresia batarnetii. O alta teorie este cea a
lui L.Vigotski Teoria dezvoltarii cognitive, in care acesta descrie modalitatea in care cultura
influenteaza modul de dezvoltare al individului. In acest sens obiceiurile sociale dintr-un
anumit timp, achizitiile colective intelectuale si materiale, stiintifice, artistice, istoria pe care
o traieste individul ii determina dezvoltarea. (Albu, 2007) Stadiu de dezvoltare cuprins intre
55 si 70 de ani este denumita de Visotski stadiul teoretizarii. Pe langa acestea, cercetatorii au
dezvoltate numeroase alte teorii precum Teoriile biologice, care spun ca procesul de
imbatranire este determinat de un program existent in genele organismului. Alte teorii care
incearca sa explice procesul de imbatranire sunt Teoriile fiziologice, care se impart la randul
lor in mai multe clase precum: teoriile sistemului imunitar, teoriile evolutioniste clasice,
teoriile ratei de viata.
Functionarea intelectuala
Procesele de cunoastere complexe sunt influentate de experienta cultural-intelectuala,
dar si de capacitatile functionale constituite intre timp, cu toate ca acestea se deterioreaza mai
usor.
Inteligenta este afectata de procesul de imbatranire. Daca in prima etapa: 65-75 ani,
operativitatea nespecifica se mentine relativ bine, volumul ideilor scade determinand un gol
intelectual care este urmat de momente de constientizare a declinului, aparand astfel o teama
de angajare in discursuri verbale manifestata prin : timiditate si reticente verbale. In cazul
rezolvarii de probleme diferenta dintre grupele de varsta poate fi foarte mare sau mica,
depinzand de cerintele problemelor si de masura in care ele permit celui care rezolva
problema sa se folosesca de propria experienta si pricepere. Declinul psihic la varstnici este
conditionat de o serie de factori care depind atat de natura subiectiva si de structura anatomofiziologica a persoanei cat si de conditiile de mediu de rezistenta organica si in special de
sistemul nervos central. (Schiopu & Verza, 1981)
Varstnicii nu-si focalizeaza atentia tot atat de mult asupra stimulilor relevanti in
comparatie cu persoanele adulte. Aceasta diferenta ar putea explica de ce ei nu sunt siguri in

selectarea informatilor relevante. In cazul in care informatile relevante si irelevante apar sub
aceeasi forma, de exemplu vizuala, varstnicii nu au capaitatea de a selecta doar informatiile
relevante ci ei surprind intr-un lot unitar totalitatea informatiilor in comparatie cu adultii. In
cazul in care informatiile relevant apar sub forma vizuala, iar cele irelevante sub forma
auditiva, ei manifesta un pattern de atentie selectiva similar cu cel al adultilor.
In abordarea memoriei la varsta a treia apar cateva aspecte esentiale. Degradarea
memoriei este mai semnificativa in cazul memoriei de scurta durata, in schimb memoria de
lunga durata prezinta o rezistenta mai buna. Varstnicii uita cu usurinta unde au pus un obiect,
ce au afirmat intr-o situatie sau alta, iar in memoria de lunga durata pot face asociatii, dar
confuze. Ei prezinta o lentoare la nivelul gandirii, atentiei si vorbirii care se realizeaza cu
pauze lungi.
Intelepciunea si iubirea sunt doua mari trasaturi, sau aspecte pozitive caracteristice
varstei a treia. Intelepciunea batranilor a fost deseori remarcata, fiind apreciata inca din
antichitate prin constituireasfatului batranilor. Iubirea batarnilor a fost mai putin remarcata,
mai rar, poate pe nedrept sub formele ei negative: egoism, suspiciune, capricii.
Evolutia psihosociala la varsta a treia
Aceasta perioada a vietii este una marcata de confruntarea cu o serie de evenimente
importante, presupunand dezangajarea fata de rolurile sociale active, retragerea din viata
profesionala (pensionarea) si adoptarea altor roluri sociale, dintre care unele cu caracter pasiv,
caracterizate de dependenta fata de altii, iar altele cu caracter activ, compensator.