Localitatea JAC

Dei atestat documentar destul de trziu, primele

menionri ale satului Jac datnd din
anul, 1449izvoarele istorice demonstreaz c
teritoriul acestei localiti a fost locuit din vremuri
imemoriale. Documentele istorice atest pentru
prima dat localitatea sub denumirea de Sakfalva,
apoi din anul 1850 satul aprnd sub numele
de Saku, care pn la urm s-a transformat n
numele actual Jac. Satul este aezat la poalele
dealului Pomet, deal pe care se gsete marele
castru roman Porilissum.

Vestigii arheologice pe teritoriul satului:

-Amfiteatrul roman dealul Pomet

-Cuptoarele de olarit si ars caramizi dealul Pomet
-Necropola romana zona "Ursoies" (la baza dealului
Pomet)
-Val si turn de observatie al sistemului roman de
aparare dealul Citera
-Cetate de pamant, cariera romana de gresie, chilii
medievale dealul Camin
-Biserica rupestra (Pestera Monului) dealul In Dos
- Biserica de lemn

Amfiteatrul roman dealul Pomet

Cetatea Porolissum

Biserica rupestra (Pestera Monului)

Necropola romana
Situat cam la 1500-2000 de metri spre Est-Sud-Est de
incinta castrului de pe Pomet, cimitirul se gaseste pe locul
numit Ursoies, de-o parte si de alta a drumului roman care,
coborand de pe Pomet, o lua spre castrul Certiae de la
Romita. Cercetarile arheologice asupra necropolei a inceput
inca de prin anul 1943, continuate mai apoi n 1949 de catre
cunoscutul cercetator C. Daicoviciu, iar cele mai recente
sapaturi au fost efectuate in anul 2007. Mormintele
descoperite pe dealul Ursoies sunt in totalitate de
incineratie. Materialele descoperite aici sunt toate de factura
romana, majoritatea fiind vase ceramice, monede si
inscriptii funerare.

Castrul roman de pe Citera

La aproximativ 500 m distanta de coltul

vestic al dealului Pomet, si a castrului
Porolissum, se gaseste o inaltime izolata, cu
trei parti, care se termina cu pante foarte
abrupte. Pe aceasta inaltime Imperiul Roman,
in cadrul sistemului defensiv conceput la
Porolissum, a construit un castru pentru
trupele auxiliare care au stationat aici.

Situl arheologic de pe dealul Camin

Pe partea stanga a drumului ce coboara de pe

Pomet, pe dealul numit Camin, deal ce vine in
continuarea culmii de pe Citera, s-a descoperit si
o cariera de gresie din aceeasi perioada a locuirii
romanilor la Porolissum. De asemenea pe acelasi
deal au fost identificate urmele unei cetati de
pamant din perioada Hallstatt. Din perioada
medieval-timpurie, sec.XI, pe Camin au fost
descoperite de asemenea si urmele unor chilii
sapate n stanca.

Biserica rupestr pestera Monului

Ascunsa privirilor de un palc de padure, pe dealul in Dos, se gaseste un
lacas incrustat in piatra, ca o pestera. Acesta face parte din multele sihastrii
satesti descoperite pe teritoriul tarii noastre, prezente inca din zorii
crestinismului. Aceasta are dimensiuni mici si este alcatuita din doua incaperi
boltite de 2x3 m, respectiv 1x3 m. Intrarea se face printr-o deschizatura sapata in
stanca, la marginile careia se vad si azi urmele unde erau fixati stalpii de lemn de
care probabil era prinsa usa ce inchidea pestera. Cele doua incaperi comunica
intre ele printr-o usa si un gemulet. Pestera a fost realizata prin cioplirea in roca
dealului, peretii fiind in totalitate insemnati de urmele uneltelor manuale cu care au
fost sapate incaperile. De asemenea, in peretii incaperilor sunt sapate mai multe
nise, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru pastrarea
candelelor ce iluminau incaperea.
Pestera este cunoscuta printre localnici cu numele de Pemnita Monului si
reprezinta probabil numele celui care a locuit aici cu mult timp in urma, dupa
datarea istoricilor aproximativ sec. VIII-IX d.Chr. Denumirea pesterii s-a transmis
pe cale orala din generatie in generatie in randul locuitorilor satului Jac.
Aceste urme de locuire, impreuna cu chiliile de pe dealul Camin, atesta
continuitatea populatiei pe acest teritoriu, pe care este asezat in prezent satul Jac si
dupa ce armatele romane au parasit zona castrului de la Porolissum prin retragerea
aureliana. De asemenea este atestata continuitatea credintei crestine pe aceste
meleaguri pe care a prins radacini odata cu patrunderea ei in randul populatiei
romane de pe dealul Pomet.

Piatra Lata

Piatra Vulpii

Prospectare Analiza SWOT

Puncte tari:
asezare geografica proprie dezvoltarii turismului rural
prezenta ansamblului arheologic Porolissum
existenta in imprejurimi a altor vestigii romane: Brusturi, Brebi,
Jibou, Romita, Romanasi, Moigrad
existenta in imprejurimi a unor arii protejate: Gradina Zmeilor,
Poiana cu narcise de la Racas, Gradina Botanica din Jibou
mediu natural favorabil drumetiilor
habitat rural bine conservat
ospitalitatea traditionala
potential peisagistic deosebit
diversitatea florei si faunei
potential bun pentru dezvoltarea turismului rural

Puncte slabe:
resurse financiare locale insuficiente, investitii
autohtone sau straine foarte mici
pregatirea profesionala foarte slaba in domeniul
serviciilor turistice
absenta unei strategii locale pentru zone de
agrement
posibilitati de informare slabe
lipsa unui brand local

Oportunitati:

realizarea unor investitii in spatii de cazare

realizarea unor investitii de agrement (trasee pentru
drumetii, ATV-uri, biciclete)
valorificarea potentialului turistic al zonei
amenajarea unor case de vacante
utilizarea programelor de finantare ale Uniunii
Europene

Amenintari:

o legislatie in continua schimbare

o mentalitati de indiferenta fata de mediu in general
si fata de patrimoniul turistic in special
o poluarea mediului prin practicarea unui turism
neecologic din partea unor vizitatori
o slaba infrastructura de baza
o irosirea sansei de accesare a fondurilor europene

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jac,_Slaj
https://www.google.ro/search?
q=cetatea+porolissum+moigrad&client=
opera&biw=1440&bih=790&source=lnm
s&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwif1oy
W_N7MAhXJQBoKHR92CEoQ_AUIBigB#im
grc=_
http://www.primariacreaca.ro/cultura.html