Sticla 3

..,.
, ,
D
NIVERSITATEA TEHNICA "GHORGHE ASACHI ",IA 1912

1937
ULTATEA DE INGINERIE CHIMICA $1 PROTECTIA MEDI \
.
EPARTAMENT:INGINERIA SI MANAGEMENTUL MEDIUI
OE\} I
$'
ori:cr1i>. iA'o
Prevenirea i Controlul lntegrat al Poluarii

PROIECT
evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei
TEMA PROIECTULUI:
Prevenirea i controlulintegrat al
poluarii in industria sticlei
Prevenirea i controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Capitolul 1.Prezentarea generala a industriei
1.1.
Introducere
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
Descrierea profilului i a distributiei geografice

Caracterizarea produselor
Prezentarea productiei i consumurilor la nivel regional i global -tendinte pe plan economic
Legislatia in domeniu
Capitolul 2. Descrierea procesului industrial

2.1. Descrierea succinta a fazelor procesului, instalatiei/echipamentelor
2.2. schema bloc a procesului
2.3. prezentarea schemei fluxului tehnologic
Capitolul 3. Inventarul emisiilor poluante rezultate din proces
3.1. Emisii gazoase
3.2. Efluienti lichizi
3.3. Deeuri
3.4. Zgomot i vibratii
3.5. Substantelor toxice i periculoase
Capitolul 4. Posibilitap. de prevenire i control al poluarii
4.1. Reglementiiri naponale i intemationale pentru prevenirea poluarii
4.2. Tehnici i masuri aplicate. Minimizarea pierderilor la nivelul procesului sau a instalapei
4.3. Identificarea i evidenperea beneficiilor rezultate din aplicarea practicilor de prevenire i control a
poluarii.
Capitolul 5. Concluzii
Bibliografie
Capitolul 1.Prezentarea generala a industriei
1.1.INTRODUCERE
eve nirea si contro lul integrat al poluarii in industria sticlei
Sticla este un corp amorf, obtinut pnn subracirea une1 topituri , indiferent de
compozitia chimica i domeniul temperaturii de rigidizare a acesteia.
treptate a vascozitatii
topiturii
la scaderea
temperaturii,
in
materialul
urma creterii
dobandit
are
proprietatea unui solid. Trecerea din stare fluida in stare solida trebuie sa fie reversibila. 0 st icl
anu
ar e
temper atu r a
fixa
de
top ire.
Cand
cr ete
tempera tu r a,
ea
se i n mo a i e,vascozitatea sa scade pana cand ajunge sa fie o topitura fluida.

Sticla este utilizata in multe domenii in viata moderna , ferestrele de la cladiri, masini, sunt chiar
utilizate ca i ecran sau monitor la calculatoare i televizoare. Unii artiti creaza i piese de arta din
sticla. Cu toate acestea primul tip de sticla, sticla naturala, a fost descoperita la intamplare ca fiind un
produs secundar al trasnetului , eruptii vulcanice i meteorip cazuti (www.ehow.com).
Venetia este locul de natere (sec. XVI-XVII) al industriei moderne de fabricare a sticlei.
Grigirio Agricola , considerat parintele tehnologiei de fabricare a sticlei, lasa scris (anul
1500)
procesul exact de fabricape i misterul din jurul celebrelor fabrici de sticla din Murano. Tot el face i
desenul exact al unui atelier de prelucrare a sticlei.
Se presupune ca originea oglinzilor din sticla ar fi tot la Venepa cu toate ca, in sec.XVI, doua
fabrici germane vindeau oglinzi in toata lumea, spre marea invidie a venepenilor.
In alta parte a Europei, in Bohenia, s-au infiintat in 1442 i 1443 prirnele fabrici de sticla.
Puritatea materiilor prime din aceasta zona permitea obtinerea unei sticle transparente comparabila cu
cristalul.
La jumatatea sec. XIX, ia sfarit istoria romantica a sticlei. Tot ce s-a intamplat de atunci i
pana in zilele noastre in prelucrarea sticlei ramane arta dar succesul se datoreaza, mai ales,
Tehnici(www.decoratiuni-sticla.ro).
Figura 1. Prima tehnologie de fabricare a sticlei

Industria Sticlei este in esenta o industrie de mar!a. Peste 80% din productia industriei este
vanduta la alte industrii, industria sticlei ca un intreg este foarte dependenta de constructie, precum i

industria alimentara i a biiuturilor. Cu toate acestea, aceasta imagine generala nu este valabil pentru
toate componentele sale, deoarece unele dintre sectoarele volumului mai mic produce produse de inalta
valoare tehnica sau de consum.La sfiiritul anilor nouazeci, industria sticlei este intr-o continua
perioada de reorganizare.
in
scopul de a reduce costurile i de a concura mai eficient intr-o piatiJ.
globala i sa beneficieze de economiile de scara, sunt societatile care fuzioneaza, precum i numiirul de
operatori independenp este in scadere. Grupurile care domina industria devin tot mai intemationale In
operatiunile lor, iar utilizatorii necesita din ce in ce o calitate omogena, indiferent de tara in care
produsele sunt utilizate. Industria Sticlei UE se afla in fruntea evolutiei tehnologice i, astfel, este
probabil de a beneficia de performanta industriale imbunatatita in anii viitori. Owens Coming
Corporation este specializata in tehnologia fibrei de sticla, fibre de sticla cu filament continuu i vata de
sticla. PPG este un mare producator international de sticla plana i fibre de sticla cu filament continuu.
Si Grupul Pilkington este specializat in principal in activitati de sticla plana.Provocari majore de mediu
pentru industria sticlei sunt emisiile in aer i consumul de energie. Efectuarea de sticla este o
temperatura inalta, activitate consumatoare de energie, care rezulta in emisie de produsele de ardere i
de oxidare la temperatura inaltii a azotului atmosferic; de exemplu dioxidul de sulf, dioxid de carbon, i
oxizi de azot.Fumalul contine, de asemenea emisiilor de praf, care rezultii In principal din volatilizare i
condensarea ulterioare a materialelor lot volatile. Se estimeaza ca in anul 1997 emisiile de Industria
sticlei in aer a constat In: 9000 de tone de praf; 103500 de tone de NOx; 91500 de tone de SOx; 22
milioane de tone de C02 (inclusiv generare a energiei electrice). Acest lucru s-au ridicat la aproximativ
0,7% din totalul emisiilor din UE. Consumul total de energie de catre industria sticlei a fost de
aproximativ 265 PJ.
Omul a facut ca sticla sa necesite un set de componente unice cum ar fi: nisip, calcar i carbonat
de sodiu.
in fabricarea sticlei la scara industrialii, cunoaterea proprietap lor acesteia este de mare
importanta pentru conducerea procesului tehnologic i pentru controlul produselor fabricate.
Industria sticlei trebuie sa garanteze calitatea produselor in tolerante foarte stranse. Dar,
mentinerea proprietatilor in asemenea tolerante contribuie i la stabilizarea procesu lui de productie
(Nolle, 1981).
1.2. DESCRIEREA PROFILULUI 1>1 A DISTRIBUTIEI GEOGRAFICE
in
timpul racirii unei topituri, are loc in mod obinuit cristalizarea. La topiturile fluidelor
vascoase , care stagniaza, in sensul ca nu sunt sub influenta unor procese de miscare de nici un fel,
cristalizarea apare in timpul racirii cu o viteza finitli masurabilli. Astfel stand lucrurile, este posibil, ca
prin racire cu o vitaza suficient de mare, topitura sa fie adusa in stare solida complet necristalizatli.
Acest produs obtinut prin solidificare este amorf, iar materialele de acest fel se numesc sticle.
Proprietatile lor se schimba treptat cu temperatura. Nu exista nicio discontinuitate in probele ce
reprezinta proprietaple functie de temperatura; numai intr-o anumita zona de temperatura, caracteristica
pentru fiecare sticla, aa numita zona de transformare , existli schimbliri vizibile de proprietap.
Se pot fabrica sticle cu compozitii dintre cele mai diferite. Sticlele fabricate in prezent pe scara
industiala sunt in cea mai mare masura sticle silicatice. Cele mai importante tipuri de sticla se pot
impaqi in patru grupe:
Sticle silicatice calco-sodice
Sticle boro-silicatice
Sticle silicatice cu plumb
Sticle alumino-silicatice.
Procesul de topire a sticlei trebuie sa cuprinda patru etape :
Formarea silicaplor - aceasta are loc in timpul incalzirii amestecului pana la temperatura
cuptorului, timp in care se produce i o degazare activa. Dupa formarea silicatilor se obpne o topitura
care conpne
incii cristale de Si02 nedizolvate.
Formarea sticlei -aceasta etapa cuprinde procesul de dizolvare a cristalelor de Si02 ramase la s!aritul
fazei de formare a silicatilor.
Afinarea - bulele de gaze, care sunt foarte frecvente in topitura, se urea treptat la suprafata sticlei.
Acest proces poate fi accelerat prin adaugarea in amestec de afm' ati i prin ridicarea temperaturii.
Linitirea - in timpul afinarii, prin procesele de curgere si de difuzie, are loc in continuare
omogenizarea topiturii, fiind adusa in felul acesta la temperatura de prelucrare. In timpul linistirii se
desavarseste procesul de omogenizare in masa topiturii.
In timpul prelucrarii sticlei pana la forma fmala, temperature scade asa de mult , respective
vascozitatea ei creste in asa masura , ca obiectul obtinut este suficient de rezistent si nu se mai
deformeaza sub greutatea proprie.
In sfarsit, produsele din sticla trebuie racite corespunzator, deoarece marimea tensiunilor inteme
depinde de vitaza de racire. 0 racire prea rapida are drept consecinta tensiuni inteme mari, care pot
conduce la spargerea produselor. Aproape toate produsele din sticla sunt supuse la diferite tratamente
ulterioare pentru a le confectiona, a le completa, a le decora sau fmisa.Varietatea obiectelor din sticla

produse industrial este asa de mare, incat abia jumatate din productia industriei sticlei poate fi
considerata ca sticla de larg consum.
1.2.1. Distributie geografica
in afara de folosinta traditionala (geamuri pentru ferestre),
ln timpul din urma sticla a
capatat multiple utilizari ill constructii Zacamintele industriale de feldspat se gasesc ill SUA,
Canada, Suedia
.a. Boratii, folositi la categoriile de sticla care suporta variatii mari de temperatura (sticla pentru lampi,
vase laborator, vata de sticla), se obtin fie din zacaminte, fie din emanatii gazoase i ape termale , SUA,
India, Turcia, Italia fiind tarile care au cele mai mari posibilitati de obtinere a acestora.lndustria sticlei
este foarte raspandita ill lume, marea majoritate a statelor acoperindu- i necesarul din productie
proprie. Amplasarea unitatilor de productie se face ?nand seama mai ales de piata de desfacere i de
existenta combustibililor, decat de materia prima . Se remarca, totui, tari cum sunt: Polonia, Cehia
(nordul Boemiei), Germania (Saxonia, Thuringia, Ruhr, Saar), Polonia (Silezia Superioara), Franta
(zona de nord-est i pariziana), precum i Belgia (Gompel), Marea Britanie (Glasgow, Londra), Italia
(Piemont). Apoi, pe alte continente: Japonia (o producatoare mondiala de sticla i obiecte de sticla
obinuita), China, Coreea de Sud, SUA (Bran ,2005).
1.3. CARACTERIZAREA PRODUSELOR
Avand in vedere diversitatea mare de compozitii a topiturilor care cristalizeaza suficient de lent
pentru solidificare sub forma amorfa, se pot fabrica sticle foarte diferite, ale caror proprietati pot fi
variate in limite largi. Ca urmare, sticlele cu compozitii speciale, pe baza proprietatilor lor, si-au gasit
domenii de folosire deosebit de interesante. In cele ce urmeaza se vor lua in consideratie numai sticlele
silicatice fabricate industrial ca bunuri de larg consum.
1.Proprietati mecanice.
a.Densitatea si dilatarea termica - densitatea unui corp este catul dintre masa si volumul
sau.
Dintre sticlele silicatice cea mai usoara este sticla de cuart (Si02), iar cea mai mare densitate o
au sticlele silicatice cu plumb. Deoarece densitatea poate fi masurata relativ simplu si foarte exact, in
industrie se controleaza adesea constanta compozitiei chimice pe baza constantei densitatii.
Coeficientul de dilatatie are deosebita importanta pentru fabricarea sticlelor, in care urmeaza sa
se includa elemente metalice si care sunt folosite in tehnica vidului, in electritehnica si in electronica ca
: evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

si in constructia de aparate. Deasupra temperaturii de transformare, dilatarea este importanta pentru
realizarea curentilor termici de convectie in topitura.
b.Comportarea reologica
Comportarea reologica a sticlei este de mare importanta tehnica pentru fabricatie si
domeniile de folosire. La temperatura camerei sticla este intr-adevar un corp solid elastic, dar la
incercarile de lunga durata sub sarcina apar si curgeri vascoase. La temperaturile de topire si
prelucrare, sticla este un lichid vascos, dar la anurnite solicitari se prezinta ca un corp elastic.
Prelucrarea sticlei este o consecinta a curgerii vascoase. In timpul prelucrarii scade temperatura ,
respectiv creste vascozitatea asa de mult ca la sfarsitul deformarii dorite nu mai are loc nicio
deformare intamplatoare .
c.Tensiunea superficiala
Ea exprima energia de suprafata lirnita specifica a unei suprafete de lichid in contact cu un
mediu gazos. Tensiunea superficiala a sticlei are valori intre 0,3 si 0,4 Jm-2 Ea scade cu cresterea
4
temperaturii numai cu circa 10 K- Tensiunea superficiala este totusi importanta pentru procesul de
topire si pentru fasonare.
d.Comportarea la rupere si rezistenta
La sticla nu exista niciun fel de curgere plastica drept urmare a unei suprasolicitari mecanice. 0
deformare remanenta nu poate fi obtinuta printr-o suprasolicitare mecanica, aceasta comportare la
rupere se numeste fragilitate. Comportarea sticlei la fragilitate nu exclude posibilitatea curgerii
vascoase.
e.Duritat e
Duritat ea la compresiune este masurata prin urma pe care o lasa o pirarnida de diamant presata pe
suprafata sticlei.
Duritat ea la zgariere poate fi folosita pentru caracterizarea sticlelor daca se foloseste un varf de
diamant pentru tregerea zgarieturii.trebuie prescrisa forma, incarcarea si viteza varfului de diamant.
Pentru caracterizarea duritatii la zgariere trebui e masurate adancimea si latimea urmei.
Duritat ea la slefuire, masurata prin viteza de degosare la slefuire in conditii determinate. Sticlele
bogat e in alcalii si plumb au o duritate la slefuire mica, iar sticlele boro-silicatice sunt considerate dure
pentru slefuire (Nolle, 1981).
2.Proprietati optice

a.Refractia
Indiciii de refractie sunt fara indoiala obiectul conditiilor de livrare pentru sticlele optice. Ei pot
fi calculati relativ exact din compozitia chimica a sticlei. Intr-o mica masura, indicele de refractie poate
fi influentat prin stabilizarea sticlei. Din aceasta cauza, la fabricarea sticlei optice se obisnuieste
corectarea indicelui de refractie prin ,,racire fina" sau ,,racirea indicelui de refractie".
b.Reflexia
Capacitatea de reflexie a unei suprafete de sticla depinde de frecventa luminii si de dispersia
corespunzatoare , dar nu depinde de faptul ca reflexia are loc la intrarea in sticla sau la iesirea din ea. La
sticlele obisnuite, pentru lurnina vizibila, rezulta o capacitate de reflexie de aproxirnativ 4-5% din
lurnina incidenta.
c.Absorbtia
Absorbtia este interactiunea dintre sticla si un camp de radiatie prezent in sticla. Campul de
radiatie pierde continuu energie prin absorbtie, pe care o cedeaza sticlei sub forma de entalpie. Daca pe
sticla cad radiatii infrarosii aceasta se poate incalzi simtitor, iar la temperaturi mari ale sticlei ia nastere
in ea un camp ce radiatii a carui interactiune cu sticla nu poate fi neglijat. La sticlele obisnuite, banda
de absorbtie este situata la circa 300 nm.
d.Transmisia
Gradul de transmisie al unei probe este definit de raportul dintre intensitatea fluxului care iese
si intensitatea fluxului incident. Gradul de transmisie si gradul de transmisie pura depind de lungirnea
de unda, respectiv de frecventa, in deplina concordanta cu reflexia si absorbtie.
e.Emisia
Emisia reprezinta transformarea energiei interne in energie radiata. Corpurile incalzite emit
catre exterior radiatii calorice. Spectrul de frecventa al acestor radiatii electromagnetice este deterrninat
de temperatura corpului care radiaza (Nolle, 1981).
3.Proprietati termice
a.Caldura specifica
Relatia dintre volumul unui corp si marimile sale de stare, presiune si temperatura, se numaste
ecuatie de stare. Daca corpul primeste sau pierde energie, atunci variatia continutului sau de caldura
se regaseste in variatia energiei interne si lucrul mecanic efectuat prin schimbarea volumului.
Marimile se numesc capacitati calorice la presiune constanta, respectiv la volum constant. Daca se
raporteaza toate marimile la unitatea de masa se obtin caldurile specifice.
b.Conductibilitatea termica
La transmisia caldurii prin conductibilitate, densitatea fluxului de caldura este proportionala cu
caderea de temperatura.Conductibilitatea termica a sticlelor are valoarea aproximativa de 0,9Wm1K
1
.Valorile date in literatura pentru conductibilitatea termica a sticlelor la temperaturi de peste 300 C
sunt in general prea mari, deoarece masurarea este ingreunata din cauza precipitatiei radiatiei la
transferul de caldura.
c.Transferul de caldura prin radiatie
In sticla fierbinte, fiecare element de volum este in acelasi timp si emitator si absorbant de
radiatii. Datorita permeabilitatii partiale a sticlei la radiatii calorice, schimbul de caldura se petrece nu
numai de la un element de volum la altul invecinat si cu spatiul inconjurator la orice distanta ajunge
radiatia.
d.Transferul de caldura
Transferul de caldura prin conductibilitate prin suprafata de separatie dintre doua materiale care
sunt in contact intim se calculeaza ca o conductibilitate de caldura.la contactul sticlei fierbinti cu o
forma rece, cu apa sau ulei, precum si la suflarea cu j et concentrat de aer, in apropierea suprafetei
sticlei pot sa apara gradienti de temperatura foarte mari. In aceste zone, in functie de situatie, fluxul de
caldura prin conductibilitate poate sa intreaca cu mult pe eel prin radiatii.
e.Rezistenta la soc termic
Prin rezistenta la soc termic se intelege, diferenta de temperatura inca suportabila la racirea
brusca a unui produs. Pentru a considera rezistenta la soc termic ca o proprietate a materia lului, atunci
trebuie incercate, pe baza unor norme, mai multe corpuri de proba (Nolle ,1981).
4.Proprietati chimice

Rezistenta fata de acizi Atacul sticlei de catre acizi este, in cazul ideal, un schimb superficial de
cationi. Sticla de cuart nu contine cationi liberi, de aceea ea este rezistenta fata de acizi. La atacul
progresiv al acizilor stratul lirnita de la suprafata sticlei devine sarac in ioni alcalini si in felul acesta
rezistenta la acizi se imbunatateste treptat.
b.Rezistenta fata de baze
Atacul bazelor consta in reactia dintre ionii de OH si reteaua Si02. Dizolvarea sticlei in baze are
loc proportional cu timpul, iar viteza de dizolvare creste odata cu valoarea pH-ului bazei.
c.Rezistenta fata de apa
Atacul sticlei de catre apa se bazeaza in primul rand pe schimbul cationilor Na+ si H+. Atacul
chimic devine in timp un atac basic, daca intre timp nu se improspateaza solventul. Cu cat sticla este
mai rezistenta, cu atat mai mult se aseamana atacul apei cu eel al acizilor; cu cat sticla este mai putin
rezistenta, cu atat mai mult se aseamana atacul apei cu eel al bazelor.
d.Alterarea
Alterarea sticlei are la baza reactia sa cu apa adsorbita sau condensate. Din cauza cantitatii mici
de apa apare un pH de valoare ridicata. De cele mai multe ori, produsul de reactie ramane la suprafata
sticlei astfel ca se produc precipitatii albicioase (Nolle ,1981).
TIPURI DE STICLA
1.Sticle silicatice calco-sodice
Grupa sticlelor silicatice calgo-sodice cuprinde aproape toate sticlele de larg consum cum sunt:
Sticlele de ambalaj
Geamurile
Sticle de menaj
Sticle tehnice (pentru aparate)
Sticla de ambalaj . Clasificarea sortimentelor de sticla de ambalaj poate si facuta din mai multe
puncte de vedere. Dupa scopul folosirii, din varietatea mare de produse, se releva urmatoarele grupe:
sticla pentru bauturi, borcane pentru conserve, flacoane. Primele doua grupe sunt fabricate aproape in
totalitate mecanic de masini automate modeme. In fabricatia flacoanelor domina asa nurnitele
semiautomate, instalatii care seamana mai mult sau mai putin cu niste scule pentru productia manuala.
Figura 2. Sticla de ambalaj
Geamurile. In afara de pretentiile ridicate cu privire la calitatea optica vizuala a geamurilor,

din utilizare, nu rezulta alte cerinte deosebite pentru aceasta sticla. Prin comparatie cu alte sticle
silicatice calgo-sodice, la toate compozitii le sticlelor pentru geamuri se constata un continut de MgO
mai mare, el serveste la imbunatatirea rezistentei la cristalizare.
Figura 3. Geamuri (sticla plata)
Sticla de aparate. Se caracterizeaza prin rezistenta chimica si rezistenta la cristalizare mai bune
fata de celelalte sticle silicatice calco-sodice . Rezistenta la cristalizare este deosebit de importanta la
prelucrarea prin suflare a sticlei in constructia de aparate. Fata de sticlele obisnuite, aceasta sticla se
caracterizeaza prin coeficienti de dilatatie mai mari (Nolle , 198 1).
Sticle boro-silicatice.
Avantajul eel mai important al sticlelor boro-silicatice consta in faptul ca ele permit realizarea
de coeficienti de dilatatie mici si in acelasi timp sunt topite la temperaturi sub 1600 C. Din aceasta
categorie de sticla fac parte : sticla pentru aparate G20 si sticla Pyrex (Nolle , 1981).

Sticle silicatice cu plumb.
Sunt sticle cu continut de PbO de pana la 80%, o rezistenta chi.mica scazuta si proprietari optice
interesante. Pana la circa 30% PbO se situeaza sticlele de larg consum, irnportante din punct de vedere
tehnic, cunoscute sub denumirea de cristal de plumb.
Sticle alumino-silicatice.
Aceste sticle au coeficienti de dilatatie mici si temperaturi de transformare foarte ridicate. Ca
urmare, acestea pot fi folosite la temperaturi inalte, iar continutul mic sau aproape inexistent in alcani
face ca aceasta sticla sa aiba o foarte buna rezistenta hidrolitica si o extrem de mica conductibilitate
electrica (Nolle , 1981).
1.4.PREZENTAREA PRODUCTIEI SI CONSUMURILOR LA NIVEL REGIONAL SI GLOBAL TENDINTE PE PLAN ECONOMIC
Industria europeana a sticlei are 200.000 de angajati directi si
1.300 de producatori s1
prelucratori a caror productie s-a ridicat, in 2010, la 34 rnilioane de tone(30% din productia mondiala).
Prin recilarea unei tone de sticla se evita producerea a 670 kg de CO
2.
In ceea ce priveste subsectoarele, ,,sticla pentru ambalaj" reprezinta cea ma1 mare parte a
industriei europene a sticlei, cu mai mult de 60 % din productia totala. Productia sa consta din (sticla si
borcane ). Sticla pentru recipiente se poate produce in toate statele membre ale UE, cu exceptia Irlandei
si Luxemburgului; la nivel mondial,cu circa 140 de fabrici, UE reprezinta cea mai mare regiune
producatoare de sticla de ambalaj.
Sectorul sticlei plate care reprezinta cca 22% din productia totala de sticla, ocupa locul al II-lea
ca dimensiuni in cadrul industriei europene a sticlei si cuprinde productia de sticla flotata si de sticla
laminata . In UE isi desfasoara activitatea 5 producatori de sticla flotata si 5 de sticla larninata.
Fibra de sticla cu filament continuu se produce si se livreaza sub diverse forme : roving, mat, fir
taiat, fire textile, tesatura, fibre macinate . Principala sa intrebuintare (in proportie de cca 75% ) o
reprezinta ranforsarea materialelor compozite, in special a rasinilor termorigide, dar si materialelor
termoplastice. Principalele piete pentru materialele compozite
sunt
constructiile ,
sectorul
automobilelor si transporturilor (50%) si industria electrica si electronica (eur-lex.europa.eu).

Polonia are o industrie a sticlei asemiiniitoare cu cea a Romaniei, cu deosebirea cii Polonia
depne o valoare a exporturilor de 4 ori mai mare decat cea a tiirii noastre.
' evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

0 structurii a produselor din sticlii fabricate in Polonia ar aratii astfel: sticlii planii
reprezintii un procent de 15% din producpe, cea prelucrata 25 % iar primul loc ilocupii sticlii
suflatii cu un procent de 49% din volumul total al productiei
Piatii Europei de Vest absoarbe cam 74% din exporturi pe cand
in
Europa Centralii i de Est
exportii cam 23%. Mai exportii i inMarea Britanie , Rusia i SUA (ShoreBank ).
Tabel 1.Numarul de sticla plata in statele membre in 2007

State membre
Germania
Franta
Italia
Belgia
Regatul unit
Spania
Polonia
Republica ceha
Luxemburg
Romania
Firlanda
Olanda
Portugalia
Suedia
Ungaria
Bulgaria
Total
Rezervoare sticla plata

11
7
7
7
5
5
3
3
2
2
1
1
1
1
1
1
58
Distributia in % a produselor
19.0
12.1
12.1
12.1
8.6
8.6
5.2
5.2
3.45
3.45
1.7
1.7
1.7
1.7
1.7
1.7
100
1.5.LEGISLATIE IN DOMENIU
Principalele reglementiiri nationale i intema?onale pentru prevenirea poluiirii din industria
sticlei sunt:
1. Directiva nr.94/62/EC privind ambalaj ele i deseurile de ambalaj e, pentru care s-a solicitat i obtinut
perioadii de tranzitie, panii in anul 2013;
2. Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deeurilor, pentru care s-a solicitat i obpnut o perioadii de
tranzitie panii in anul 20 17;
3. Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul i tranz itul de deeuri, panii la sfa' ritul
anului 2015

4. Directiva 2008/98/CE privind deeurile, transpusa in legislatia nationala prin Legea
Nr.211/2011 privind
regimul deeurilor, prezentand ierarhia deeurilor care "se aplica in calitate de ordine a prioritiitilor in cadrul
legislatiei i al politicii in materie de prevenire a generarii i de gestionare a deeurilor, astfel: prevenirea,
pregatirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operatiuni de valorificare, de
exemplu valorificarea energetica i eliminarea;
5. Directiva 96/61/CE transpusa prin OUG. Nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
6.
7.
8.
9.
integrat al poluarii ;
Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
Legea 465/18/07/2001 gestionarea deseurilor industriale reciclabile
H.G.349/11/04/2002 gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
H.G.899/10/06/2004 modificarea si completarea HG. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si a
deseurilor de ambalaje
10. Ordin 880/20/12/2004 procedura de raportare a datelor referitoare le ambalaje si deseuri de ambalaje
11. Ordonanta de urgenta nr.152/2005 privind prevenirea, reducer ea i controlul integrat al poluarii
12. Ord. nr.169/2004 aprobare prin metoda confirmarii directe a Documentelor de referinta privind cele mai
bune tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana (pentru 9 documente de referinta: cloralcali , metalurgia neferoasa, producerea fontei si otelului, industria sticlei, tabacirea blanurilor si pieilor,
industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme industriale de racire, monitorizare) (
www.mappm.ro ).
Capitolul 2. Descrierea profilului industriei sticlei
12.1. DESCRIEREA
SUCCINTA
FAZELOR
PROCESULUI,
INSTALATIEI/
ECHIPAMENTELO R
Topirea sticlei
1.Procese de topire
Se considera mai intai procesele care trebuie sa se realizeze pentru ca amestecurile de materii
prime sa poata devein un flux de topitura omogena i fara denivelari. Procesul de topire incepe cu
incalzirea treptata, iar stadiile avansate ale intregului proces se realizeaza numai la o temperatura de
proces constanta.

a. Formarea silicatilor. Sub denumirea de formare a slilicatilor se inteleg toate procesele , care au loc in
timpul incalzirii amestestecului pana la temperatura la care se termina transformarile chimice de
formare a silicatilor.
b.
Formarea sticlei. In cazut sticlelor silicatice calgo-sodice, 80-90 % din cantitatea de Si02
introdusa este folosita in reactiile de formare a silicatilor .Numai aceasta parte trece in faza topita pana
la atingerea temperaturii de proces. Din cele 10-20 % Si02 crostalin nefolosit, numai foarte putin se
dizolva pana la aceasta temperatura.
c. Limpezirea. Dupa terminarea topirii brute se obtine o topitura foarte neomogena. Probleme
limpezirii consta aceea ca, basicile care sunt prezente la sfarsitul fazei sticlei brute sa creasca pana la
atingerea acestei marimi de ordinul mm.
d.
Linistirea. Sticla topita fina, dupa limpezire, trebuie ca pana la prelucrare sa se linisteasca un
anumit timp. Acest lucru este necesar deoarece prelucrarea sticlei, in aproape toate cazurile, are loc la
mai multe sute de grade sub temperatura de limpezire.
e. Omogenizarea masei de sticla. 0 sticla aparent fina, fara ramasite de cristale sau basici este
mai mult sau mai putin neomogena . Aceste neomogenitati in sticle sunt sub forma de ate sau
stratificatii care se numesc friluri. Deoarece la fabricarea sticlei se urmareste totdeauna o sticla cat se
poate de omogena, procesul de omogenizare joaca un rol foarte important.
a.Topirea discontinua
Se realizeaza in cuptorul cu oale sau in cuptorul vana de zi.
a)Conducerea procesului. In cazul topirii discontinue se realizeaza totdeauna o curba de temperatura
periodica, deoarece pentru prelucrarea sticlei gata topite este necesara in mod obisnuit o temperatura
bine determinata , cuprinsa intre 1050 si 1250 C. Trebuie sa se controleze urmatorii
parametri : debitul de combustibil, debitul de aer de combustie si tirajul gazelor arse.
b)
Curentii. Curentii termici de convectie, care se formeaza intr-o oala, sunt diferiti de cei dintr-o
vana de zi. 0 vana de zi, avand focarul in partea de sus, transmite caldura catre topitura exclusiv de
deasupra . Suprafata cuptorului cu oale limiteaza spatiul focarului la partea inferioara .
c)Consumul de caldura al cuptoarelor cu oale si al vanelor de zi depinde foarte putin de cantitatea de
sticla prelucrata. Consumul de caldura este determinat de pierderi, adica de temperaturile si de
suprafetele zidurilor si boltilor cuptoarelor.
b.Topirea continua
Procesul de topire continua se petrece in cuptoarele vana care se caracterizeaza prin faptul ca
vasul in care are loc topirea este partea component a cuptorului.

a)Topirea in cuptoare vana incalzite cu combustibil. In aceste cuptoare sticla care se gaseste in bazin
se incalzeste incepand de la suprafata in jo s. Combustibilii folositi pentru aceste cuptoare
sunt : combustibil lichid, gazul natural sau gazul de generator.amestecul este introdus in cuptor cu
dispozitive sau masini de alimentare si pluteste pe siprafata sticlei.
b)
Topirea in cuptoare vana incalzite electric. La vanele incalzite electric, energia este
introdusa direct in baia de sticla in cea mai mare parte cu ajutorul electrozilor. Suprafata baii, la astfel
de cuptoare, este complet acoperita cu amestec, iar diferitele etape ale procesului de topire se
desfasoara succesiv in straturi orizontale.
Cuptoarele
In cursul dezvoltarii tehnologice de topire a sticlei, au aparut un numar mare de tipuri de
cuptoare.
a)Cuptoare cu oala. Sunt cele mai vechi agregate de topire pentru fabricarea sticlei. Treptat acestea s-au
inlocuit cu cuptoare vana de zi sau cuptoare vana mici cu functionare continua. In prezent, in cuptoarele
cu oala se topesc numai sticle colorate, sticle optice si altele care sunt necesare in cantitati
llllCl.
b)Cuptoarele cu vana. Sunt caracterizate prin faptul ca vasul de topire este partea componenta a
cuptorului, se mai numesc si cuptoare cu bazin . Structura superioara a cuptorului consta din peretii
laterali si din bolta, iar structura inferioara cuprinde elemente pentru recuperarea caldurii din gazele
arse.
Cuptoare vana de zi -sunt instalatii care lucreaza discontinui , folosite pentru producerea acelor
sticle,
care sunt necesare in cantitati mici. Ele au inlocuit cuptoarele cu oala mari in care se topea sticla de
menaj sau sticla de plumb pentru prelucrare manuala.
Cuptoare vana cu functionare continua .
Figura 4. Cuptor pentru topirea sticlei

Fasonarea
Fasonarea sticlei este strans legata de procesul de topire. Fabricarea unei pulbere de sticla se
face din topitura, prin curgerea unei vane de sticla, deci tot prin intermediul unui proce s de fasonare.
Daca fasonarea se intelege ca un proces, care face trecerea de la starea lichida a topiturii la cea solida
fara a se obtine un obiect care sa se deformeze, atunci pentru buna reusita trebuie crescuta vascozitatea
sticlei in timpul fasonarii. Pentru aceasta in fazele succesive ale intregului proces , in prim plan trebuie
sa stea deformatia sticlei si in continuare cresterea vascozitatii, ceea ce inseamna defapt racirea sticlei.
Toate procesele de curgere care au loc in timpul fasonarii, sunt larninare.Procese defasonare. Prcesele
modeme de fasonare mecanica se compun in fiecare caz din procesele partiale diferite care se succed.
Se intelege de la sine, ca la procedeele complicate de fasonare exista totdeauna numai un anumit
proces care se termina cu completa solidificare a masei de sticla. Acest proces este denurnit formare
finala, in timp ce toate celelalte procese de fasonare, care au avut loc inainte alcatuiesc preformarea.
l)Procese defasonare
Procesele modeme de fasonare mecanica se compun in fiecare caz din procesele partiale
diferite care se succed. Se intelege de la sine, ca la procedeele complicate de fasonare exista totdeauna
numai un anumit proces care se terrnina cu completa solidificare a masei de sticla. Acest proces este

denumit formare finala, in timp ce toate celelalte procese de fasonare, care au avut loc inainte
alcatuiesc preformarea.
Procese continue
Curgerea prin duze si diafragme (curgere laminara)

Curgerea laminara in film prelins : - film prelins plan;
-film prelins cilindric;
-film prelins conic;
Tragerea : - tragerea baghetelor;
-tragerea tevilor;
-tragerea in foi;
Valtuirea .
Procese discontinue
Natural ca procesele partiale continue descrise anterior pot fi realizate si in mod discontinuu.
Mai ales la fasonarea manuala a sticlei si ca precursoare istorice ale proceselor modeme continue,
procesele partiale discontinue sunt de mare importanta.
Formarea picaturii : - alimentatorul cu vacuum

Tumarea
Centrifugarea
Presarea
Suflarea : - suflarea libera a balonului;
-suflarea balonului in fornia;
-producerea baloanelor prin suflare in forma.
2)Procedee defabricare a geamurilor

In prezent, geamurile se fabrica in trei variante principal diferite. Cea mai mare parte a
productiei de geamur1 se obtine prin tragere in sus din baia de sticla. Exista doua procedee
asemanatoare : procedeul Fourcault si procedeul Pittsburgh. Deosebirea esentiala
dintre
aceste
procedee este aceea ca la procedeul Fourcault se foloseste o duza, in timp ce la procedeul Pittsburgh nu
se foloseste.
Procedeul Fourcault este o varianta de fabricare a geamurilor cu directie de tragere verticala,in
sus. La duza procedeului Fourcalut, diferenta de inaltime intre suprafata baii de sticla si partea
superioara a deschiderii duzei are numai cativa centimetri.

Procedeul Pittsburgh este o varianta de tragere in fabricarea geamurilor, cu directia de tragere
verticala, in sus. Contrar procedeului Fourcault, banda de sticla este trasa de pe suprafata libera a baii
de sticla. Sub bulbul care se formeaza in timpul tragerii se afla inecat in masa de sticla un corp de
tragere (ca o grinda ).
Camera de tragere este construita ceva mai deosebit decat la procedeul Fourcault,in special, ea
este mai mare si are o putere de racire instalata mai mare. Acest procedeu este sensibil fata de
perturbari ale compozitiei sticle si ale omogenitatii , pentru conducerea temperaturii in camera de tras
sunt exigente mai mari.
Procedeul laminarii
In procedeul de laminare se formeaza o banda de sticla intre doua valturi care se rotesc in sens
contrar. Produsele din geam larninat se comercializeaza uneori sub numele de geam turnat.
Procedeul float
La procedeul float, sticla topita trece peste un plan inclinat pe o baie de staniu topit. Prin
procedeul float se obtine un geam cu suprafata de o calitate exceptionala,trebuind respectate anumite
conditii.
3)Procedee defabricare a tevii
In prezent, tevile de sticla se fabrica in general in trei moduri, care se deosebesc in mod vizibil
prin directia de tragere. Tevile de diametru mic se fabrica in mod obisnuit dupa procedeul Danner, la
care sunt caracteristice : performarea din film prelins pe un cilindru si prin directia de tragere
orizontala. Procedeul Vello se caracterizeaza prin faptul ca formarea incepe de la un bulb care curge in
JOS.
Proced eul Danner este caracterizat pnn aceea ca, mai intai, se realizeaza o preformare,
formandu-se un film prelins cilindric pe o lulea din samota putin inclinata, apoi se produce formarea
finala dintr-un bulb care se formeaza la capatul de jos al lulelei sub greutatea proprie a vanei de sticla si
in sfarsit teava, care se formeaza pe un tren de role orizontale, deplasata cu ajutorul unei masini de tras.
Procedeul Vello

Fata de alte procedee, la care teava se formeaza vertical m
JOS
curgand printr-o duza,
procedeului Vello ii este caracteristic filmul prelins conic. Prin acest procedeu se fabrica sortimente de
tevi obisnuite avand grosimea peretelui relativ mica.
4)Procedee defabricare a sticle cave
La fabricarea sticlei cave prin suflare se foloseste intotdeauna un procedeu cu eel putin doua
trepte, in care deci se folosesc succesiv doua procese de baza diferite.acestea sunt :
Procedeul dubla suflare

Procedeul presare-suflare
Procedeul Ribbon
Finisarea
Procesul de productie care se desfasoara in fabrica de sticla, nu se incheie ,de regula, cu
fasonarea. Dupa aceasta sunt necesare anumite operatii chiar daca in uzina se produc numai
semifabricate care urmeaza sa se prelucreze in alte ramuri industriale.
Formarea tensiunilor si racirea
Tensiunile mecanice pot fi relativ usor masurate m sticla si in produsele din sticla. Dupa
originea diferentei de dilatare, la produsele din sticla se deosebesc trei feluri de tensiuni :
1.
2.
3.
Tensiunile temporare
Tensiunile datorita neomogenitatii
Tensiunile provocate de racire : -recoacerea ;
- calirea ;
Tratamente pentru modificarea proprietatilor sticlei:

In cazul sticlelor se pot enumera procese de stabilizare,de separare si de influentare a suprafetei
prin difuzie.
Stahilizarea : - racirea fina a sticlei optice;

-imbatranirea sticlelor pentru termometre ;
Tulburarea (separarea) : - colorarea prin tratament termic;

-cristalizare controlata;
Tratamente ulterioare de modificare aformei

In tehnologia sticlei, sub aceasta denumire se intelege modelarea, separarea (taierea) s1
impreunarea (lipirea).
Modelarea reprezinta confectionarea obiectului prin transformare plastica. Acest procedeu se
realizeaza prin mai multe moduri :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Modificarea formei prin reincalzire;

Curbarea;
Modificarea formei cu ajutorul sculelor;
Modificarea formei prin indoire;
Modificarea formei prin tragere;
Modificarea formei prin suflare.
Separarea este schimbarea formei unei piese prin indepartarea anurnitor parti din totalul care o
alcatuiesc. Sunt mai multe feluri de separare :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Separarea prin topire;

Separarea prin rupere mecanica;
Separarea prin soc termic;
Separarea prin puscare;
Separarea prin taiere;
Slefuirea si polisarea
Matuirea prin sablare;
Fabricarea sticlei givrate;
Gravarea chimica.
Montura (Iipirea) este asamblarea a doua sau mai multor piese cu material care nu contribuie
la forma obiectului. In cazul sticlei, se poate vorbi de monturi prin sudare si prin lipire (Nolle,1981)
2.2. SCHEMA BLOC A PROCESULUI

Cioburi de sticla
...
Sortare
Ni sip
Alte materiale brute
...
_J
Spalare si sortare
y
Zdrobire (15-20 mm)
.,.I
Cantarire
.,.
...
[Amestecare
...
Cuptor ( l
500C)
Canal de extragere
(racirea sticlei I000C)
...
Turnul de
...
Masina de
...
Antefocar
...
I
Taierea gramezilor
r--
...
-----,
Turnare
...
Raeire
Capatul marginii rupte
...
Raeire
...
Stiela
...
Cuptor de recoacere
...
Invelis de protectie
...
Sticle si
hn rr::.n o
Figura 2. Schema bloc a procesului de fabricare a sticlei
2.3.PREZENTAREA SCHEMEI FLUXULUI TEHNOLOGIC
159oc
1050"C
200 mapprox.
A Amestec materie prima

B Racitor
C Uei ars din furoal
D Controlul atmosferei
E Staniu topit
F Bale de aburi
G Cuptor de recoacere
H Depozit automat (nu apare pe site)

I Stivuire automata
J Comenzi
K Calculatoare
L Punctul de control
M Calculatoare care guveroeaza procesul
de taiere
Figura 3. Schema fluxului tehnologic pentru obtinerea sticlei plate

Sticla plata este formata intr-un proces continuu cu dublu rol. Sticla topita la aproximativ 1000
C este presata intre cilindri de otel raciti cu apa,in urma operatiei rezultand o placa cu o grosime
standard. Sticla este transportata de la cuptorul de topire intr-un furnal, in scopul de a ajunge la
temperatura dorita. in functie de capacitatea cuptorului ?i debitul dorit, una sau doua utilaje pot fi
alimentate de la un singur cuptor. Cilindrii rotativi trag sticla topita, din care rezulta o placa cu grosime
determinata de spatiul dintre cilindri. Latimea placii este de aproximativ 2 metri. Trecand printre
cilindrii raciti cu apa, caldura este inlaturata. Controlul temperaturii de la interfata este esentiala pentru
functionarea corecta a procesului ?i calitatea produsului. in timpul procesului placa este suficient de
vascoasa pentru a evita ingustarea i a se putea deplasa inainte pentru aproximativ
2 metri. in
continuare este racita i transportata in cuptorul de reincalzirela o temperatura de aproximativ 600

C.in acest proces, cilindrii indeplinesc trei functii: formarea placii, imprimarea modelului ales, ?i
eliminarea caldurii. Cilindrii nu trebuie sa prezinte defecte de fabrica?e.Gama de modele produse este
variata, astfel incat schimbarile frecvente trebuie sa fie !acute pentru a satisface cerintele pietei.
Astfel, un element important de design al ma?inii este U?urinta cu care un model poate fi schimbat.
Solutia cea mai adoptate de obicei este de a amplasa doi cilindri in paralel cu posibilitatea de a
comuta de la unu la
celalalt. in acest fel, noii cilindrii pot fi montati in instalatia de rezerva gata sa fie dati spre functionare
atunci cand este nevoie. Aceasta operat_iune necesita ca fluxul tehnologic de fonnare a sticlei sa fie
oprit prin intermediul unui brat metalic plasat in canalul din amonte de cilindri.
Procesul de laminare a fost extins pentru a produce frre-intarite de sticla. Exista doua tipuri
diferite de tehnici angajate, prima tehnica presupune folosirea a doua canale care transporta doua
fluxuri de sticla la o maina de formare, iar cea de-a doua, presupue folosirea unui singur flux de sticla
i a unui singur canal.O plasa de sarma este alimentata de la un cilindru suspendat deasupra utilajului
i ghidat in consolidarea " sticlei ",care rezulta in urma procesului de trecere a acesteia printre cei 2
cilindri (SCALET,2013)
Capitolul 3.Inventarul emisiilor poluante rezultate din proces
Principalul rezultat dintr-un proces de sticla plana este, desigur produsului, care reprezinta
aproximativ 70% din materia prima de intrare. Restul format in mare parte de emisiile din aer (10 20%), C02 din descompunerea carbonat_ilor i resturi de sticla(cioburi de sticla) , iar 10 - 20% rezulta
din modificarile de margine a produselor aranjate, i rupturi. Cioburile de sticla sunt, de obicei
continuu reciclata, de fapt reprezinta aproximativ 85% din materia prima de intrare.
Materii prime
Toate sectoarele din industria sticlei implica utilizarea de materii prime sub forma de pulbere,
granule sau praf. Depozitarea i manipularea acestor materiale reprezinta un potential semnificativ
pentru emisiile de praf. Miscarea materialelor prin sistemul silozurilor incorporate i vasele de
amestecare rezultate in deplasarea de aer, care poate contine o concentratie foarte ridicata de praf. Acest
lucru este valabil mai ales in cazul in care sistemele de transfer pneumatice sunt utilizate.Transferul
materialelor care utilizeaza sisteme de transport i de manipulare manuala poate duce, de asemenea la
emisii semnificative de praf. Multe procese din industria sticlei implica utilizarea de cioburi de sticla
(fie interna sau externa), car epoate necesita sortare i concasare inainte de a utiliza cuptorul. Ca toate
procesele similare, acest lucru are potentialul pentru emisiile de praf. Nivelul emisiilor va depinde de
factori, cum ar fi: de proiectare a instalatiei, de extractie si filtrare inainte de descarcare , cat de bine
cladirile sunt sigilate, etc. Unele procese implica, de asemenea, utilizarea de lichide volatile, ceea ce
poate duce la eliberarea in aer de la rezervoare cu aer i pierderi de deplasare a vaporilor in timpul
transferurilor de lichid (Scalet, 2013).
Topire
Pentru multe dintre procesele care intra in domeniul de aplicare al acestui document , eel mai
mare potential de poluare al mediului rezulta din activitatile de topire. in general, principalii poluanti ai
mediului proveniti din topire sunt:
produsele de ardere a combustibililor fosili i oxidarea azotului la temperaturi ridicate in
atrnosfera de ardere (de exemplu dioxidul de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot);
pulberi in suspensie care rezulta in principal din volatilizare i condensarea
ulterioara a materialelor volatile;

gazele ernise din materiile pnme care se topesc in timpul proceselor de
topire(Scalet,2013).
3.1.
EFLUENTI GAZOSI
Ernisiile din aer sunt in mod normal prezentate sub forma de concentratii (mg/Nm3) sau
ernisiile de masa (kg I tona de sticla). Toate valorile indicate in concentra\ii se refera la condi\iile
standard: gaz uscat, temperatura de 273 K si presiunea de 1013 hPa . In tabelul 2 sunt prezentate
conditiile de referinta a emisiilor de date(Scalet ,2013).
Cele mai importante ernisii ale gazelor cu efect de sera in procesul de obtinere al sticlei sunt
cele de C02, care apar mai ales in etapa de fuziune datorita consumului de energie de catre cuptor. In
general, energia necesara pentru fuziune reprezinta 75% din energia folosita in intregul proces. In
subsectorul sticlei cu scobituri, energia de fuzionare este 79% din total. Factorii cu influenta putemica
in eficienta energetica si emisiile de la cuptor sunt sursele de energie folosite, metoda de incalzire, si
metoda de recuperare a caldurii.
in procesele cele mai modeme din sticla plata, silozuri i vasele de amestec sunt echipate cu
sisteme de filtrare care reduc emisiile de praf la sub 5 mg/Nm 3 Emisiile de masa din ambele sisteme
filtrate i nefiltrate vor depinde in mod clar de numarul de transferuri i cantitatea de material
manipulat(Scalet,2013 ).
Tabel 2.Conditii de referinta a emisiilor de date
Conditii de operare
Unitate de masura
Activitati de tovire
3
Cuptoare conventionale (topire mg/Nm
continua)
3
Cuptoare conventionale (topire mg/Nm
discontinue)
Cuptoare de alimentare CU OXl- kg/tone de sticla topita
combustibili
Cuptoare electrice
Cuptoare de topire a fritelor
Toate tipurile de cuptoare
Activitati fara topire

Toate proce sele
Toate procesele
Conditii de referinta
8 % volum de oxigen
13 % volum de oxigen
Folosirea emisiilor specifice de

masa (kg/tona de sticla topita) este
cea mai convenabila.
kg/tone de sticla topita
Corectarea
concentratii lor de
emisii de oxigen nu este aplicabila
kg/tone de sticla topita sau Volumul de oxigen este de 15 %
Masa specifica a emisiilor la o tona
mg/Nm3
de frita topita
kg/tone de sticla
Masa specifica de emisii la o tona
de sticla topita
Mg/Nm 3
kg/tone de sticla
Nu sunt corectii pentru oxigen

Masa specifica de emisii la o tona
de sticla produsa
Problemele de mediu asociate productiei de sticla sunt datorate temperaturilor inalte s1

proce selor energetice intensive. Emisiile de poluanti in atrnosfera provin de la arderea combustibilului
si oxidarii de inalta temperatura a azotului din aer, si sunt:dioxid de sulf, dioxid de carbon si oxizi de
azot. De asemenea, la cuptorele din fluxurile tehnologice, se mentioneaza prezenta urmelor de cloruri,
fluoruri si metale, in impuritatile din materiile prime utilizate la producerea sticlei.Tehnic exista solutii
de minimizare a tuturor acestor emisii, dar la fiecare din solutiile tehnice adoptate trebuie analizate
implicatiile economice si de protectia mediului(Scalet,20 13).
Cele mai utilizate emisii din activitatea de topire a industriei sticlei este prezentata in tabelul 3.
Tabet 3. Emisiile din atmosfera pentru activitatile de topire

Emisii
Particule importante
Sursa/ comentarii
Volatilizarea componentelor
de sticla topita 1 condensarea
ulterioara in particulele submicronice de praf . Reportarea de
materia l fin in lot. Produs de ardere a unor combustibi li fosili
Oxizi de azot
Formarea prompta de NOx din cauza temperaturi lor de topire
ridicate. Descompunerea compuilor de azot in materiale de lot.
Oxidarea de azot continura in combustibi lii
Oxizi de sulf
Combustibil de sulf. Descompunerea compu ilor de sulf din
materia lele de lot, in special din procesul de rafinare cu
sulfap. Oxidarea hidrogenului sulfurat In operatiuni de sablare .
Acid clorhidric
Prezenta impuritatilor 1Il unele materii pnme , particularitatile
carbonatului de sodiu sintetic si cioburi de sticla. NaCl utilizat ca
materie prima in unele sticle speciale
Floururi
Prezenta ca impuritati in unele materii prima, incluzand cioburi de
sticla. Adaugate ca materie prima in productia de frite emailate
pentru adaugarea anumitor proprietati in produsul fmal. Cand
floururile sunt adaugate in gramada, eliberarile necontrolate pot fi
foarte ridicate
Metale grele ( Ni, Cr, Se, Pb,Co, Ca o impuritate mica in unele materii prime, dupa consumul de
cioburi de sticla si combustibili. Utilizati in fluxuri si agenti de
Sb,Cd)
colorare in sectorul fritei. Utilizat in compozitia sticlei soeciale
Dioxid de carbon
Produs de combustie. Este em.is dupa descompunerea carbonatilor
in lotul de materiale
Monoxid de carbon
Produs al combustiei incomplete .
Hidrogen sulfurat
Format din materie prima sau sulfura de combustibil in lotul
fierbinte pentru reducerea conditiilor gasite 1Il componentele
cuptorului.
in general, emisiile in aer pot aparea de la:

aplicarea acoperirii i I sau uscare (de exemplu, vata minerala, fibra de sticla cu filament
continuu,sticla ca recipient, iar unele sticlei plate)
orice activitap efectuate pe materiale le produse , cum ar fi raierea, lustruirea sau prelucrarea
secundara (de exemplu, vata minerala, de sticla intema, sticla speciala )
unele operatii de formare a produsului (de exemplu, vata min eralii) (Scalet,20 13).
Pentru a reduce emisiile de C02, trebuie actionat atat pentru reducerea consumului de
energie electrica cat si de energie termica (combustibili fosili) care se face in cele mai multe cazuri
in etapa fuziunii.
3.2.
EFLUENTI LICHIZI
In general, emisiile de apa in mediu sunt relativ scazute i exista cateva probleme majore care
sunt specifice pentru industria sticlei. In general, apa este utilizata in principal pentru curatarea i
racire i pot fi uor reciclate sau tratate folosind tehnici standard. In cele mai multe activitati se vor
folosi unele lichide, adesea limitate la produse chimice de tratare a apei, lubrifianti sau combustibil
lichid. Toate materiile prime lichide reprezinta o poten{iala amenintare pentru mediul inconjurator
prin scurgeri sau izolare. In cele mai multe cazuri, practicile de baza buna i proiectare sunt
suficiente pentru a controla orice emisiile poten{iale. Ca un exemplu, o diagrama tipica de
distributie a apei in recipient de industria prelucratoare a sticle este prezentata in figura 4
(Scalet,2013).
Preparare (operatii
unitare, amestecare
Vapori de apa
10- 40 %
Procesarea sticlei
apori de apa
eciclata 6 - 90 %
racire 30 - 40 %
formare, curatare
utilizare 60 - 70 %
Vapori de apa iesiti

Namol, reziduuri
de vapori
Separare
(supernatant, epurari)
Source:[lOl. Bruno D. BATwater 2007)
Figura 4. Distributia tipica a apei in recipientul de sticla
Iesire apa
uzata 10 40 %
3.3.
DESEURI
0 caracteristica a majoritatii sectoarelor industriei de sticla este faptul ca marea majoritate a
deeurilor inteme de sticla generate sunt reciclate inapoi in cuptor. Principalele excep\ii de la aceasta
sunt : sectorul filament continuu, sectorul HTIW i producatorii de calitate foarte sensibila la
produsele de sticla speciala i sectoarele casnice de sticla.Vata minerala si sectoarele de frite arata o
gama larga de variatie in cantitatii de deeuri reciclate la cuptor variind de la nimic la aproape
100% pentru unele produse din vata de sticla . Alte deeuri de produc{ie include deeuri de materii
prime preparate i manipulate, depozitele de deeuri (in general, sulfati) in couri de gaze reziduale i
a materialelor de deseuri refractate la sfliritul duratei de viata a cuptorului.
Ori de cate ori este posibil, lotul de pulberi este retumat la silozurile de materii prime i este
refolosit in proces. Respingerea loturilor este treptat reintrodusa in proces prin includerea unor mici
sume in loturile ulterioare ori de cate ori este posibil. De obicei 99% din deeurile de sticla din sfliritul
procesului de sticla, omamente,
respingeri
sticla
deterioraiorata,
se
intorc
pentru
fi
retopite(Scalet ,2013).
Cele mai multe materii prime din sticla sunt, in general, livrate in vrac i nu dau natere la
producerea deeurilor. Deeurile de materiale de la opera{iunile de ambalare a produselor
(plastic,
carton, lemn, etc) sunt de obicei refolosite sau reciclate, daca este posibil. Alte deeuri care nu sunt
specifice sectorului sunt eliminate prin mijloace conventionale.
3.4.
ZGOMOT SI VIBRAID
in procesul de fabrica{ie a sticlei, zgomotul poate fi o problema semnificativa pentru unele

sectoare, in special in depizite i sectoarele de productie casnica a sticlei. Prevenirea i reducerea
zgomotului nu este intotdeauna posibila i masurile de precau{ie sunt in mod normal luate pentru a
proteja lucratorii in cazul in care nivelurile de zgomot nu pot fi reduse. Nivelurile de zgomot din cadrul
instalatiei reprezinta in principal o problema de sanatate importanta, efectul zgomotului asupra
operatorilor care nu se afla in sfera de aplicare a prezentei documentului . 0 evaluare a impactului
asupra mediului al instala\iei de sticla ar trebui sa se faca inceea ce privete apropierea de plante de
receptorii sensibili.Sursele semnificative ale emisiilor de zgomot sunt urmatoarele:
aer comprimat pentru racire
ventilator pentru aer de ardere
ventilator pentru extractia gazelor reziduale

Masini de formare (de exemplu, depozite, sectoarele casnice de prelucrare a sticlei)
curele de transport pentru produse din sticla
operatiuni de taiere (de exemplu din sticla plana i sticla speciala)
operatiuni de lefuire, lustruire (de exemplu pentru sticla speciala).
Nivelurile de zgomot (in decibeli) sunt echipamente I plante specifice i poate depai valoarea
de 85 dBA in unele zone ale instalatiei.Cele mai frecvente tehnici de reducere a zgomotului sunt:
incinta de echipamente zgomotoase I operatiuni in structuri separate
utilizarea de trasamente la ecran sursa de zgomot(Scalet,20 13).
3.5.
SUBSTANTELOR TOXICE I PERICULOASE
in unele sectoare ale industriei sticlei, materialele refractare care contin crom sunt folosite
pentru construirea de ziduri superioare, coroane si regeneratoare. Atunci ciind cromul este combinat cu
magneziu, pentru a forma caramizi de magneziu-crom este foarte rezistent la lotul de raportare i de
ardere a produselor la temperatur i ridicate care exista in camerele de regenerare. Cromul utilizat in
pregatirea acestor materiale, Cr3+, este in esenta nepericulos , are solubilitate scazuta i prezinta un rise
scazut. Cu toate acestea, la temperaturi ridicate, in conditii alcaline i oxidante, mici cantitati de crom
se vor converti la Cr in perioada arderii. Cr6 + este un component solubil, toxic i cancerigen.
Pentru unele produse, un agent de crom pe baza de dispozitiv de cuplare este Inca folosit, dar
acest lucru este eliminat treptat (Scalet,2013).
Zone ale procesului in cazul in care praful este probabil sa fie generat (de exemplu, deschiderea
sacilor, etc) pot fi prevazute cu orificii de extracpe. Acest lucru poate fi important la instalafiile mai
mici in cazul in care un grad mai mare de manipularea manuala are loc. Toate aceste tehnici sunt
deosebit de relevante in cazul in care materiile prime toxice sunt manipulate i stocate, de exemplu,
compui ai plumbului
i oxid de fluor (Scalet,2013) .
Capitolul 4. Posibilitiip de prevenire i control al poluiirii

Cea mai buna metoda de reducere a poluarii este prevenirea ei. Cateva companii au creat tehnici
de prevenire a poluarii care imbunatatesc eficienta i ridica profitul, minimizand in
acelai timp
impactul asupra mediului inconjurator.

Acest lucru poate fi realizat in diverse moduri, precum reducerea de material de intrare,
imbunata!ifea practicilor manageriale, utilizarea substituentilor chimicalelor toxice.
4.1. REGLEMENTAru NA'flONALE
I INTERNATIONALE PENTRU PREVENIREA
POLUARII
O.U.G. nr.
privind
152
din
10 noiembri e 2005
prevenirea i controlul integrat al poluarii ;

Decizia 2000/479/CE stabileste infiintar ea
pentru
aprobata pnn
Registrului
Leg ea
84 din
Poluantilor
05.04.2006
Emisi
(EPER)
activitatile care intra sub incidenta OUG nr.152/2005. Aceasta a fost transpusa prin
Ordin nr.1144/2002;
Ordin Nr. 1440/2003 aproba Ghidului naponal de implementare al Registrului poluanplor
emii
(EPER) de activitatile care intra sub incidenta prevederilor OUG nr.152/2005 aprobata
modificata prin Legea nr. 84/2006,

Centrului national de coordonare, informare, reactualizare a ghidurilor privind cele mai bune
tehnici disponibile i de comunicare cu Biroul European pentru Prevenirea i Controlul Integrat
al Poluarii i cu Forumul European de Informare este infiintat prin Ordin Nr. 249/2005.
Decizia 2006/194/CE de stabilire a unui chestionar referitor la punerea in aplicare a
Directivei 96/61/CE privind prevenirea i controlul integrat al poluarii

Regulamentul 166/2006/CE stabilete infiintarea Registrului Poluantilor Emisi i Transferati
(PRTR) ;
Prevederile Directivei 96/61/CE au fost transpuse integral prin OUG nr. 34/2002
privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii , aprobata prin Legea nr.
645/2002.
Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii
de
evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;
HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru pentru evaluarea
asupra mediului (EIA) si pentru aprobarea listei proiectelor publice
acestei proceduri ;
impactului
sau private supuse
Ordinul ministrului
Registrului
apelor
si
protectiei
mediului
nr.
I 144/2002 privind stabilirea
privind poluantii emisi in mediu de activitatile aflate sub incidenta prevederilor OUG nr.
34/2002, aprobata prin Legea nr. 645/2002;

Ordinul ministrului apelor si protecti ei mediului nr. 1440/2003 pentru
Ghidului
aprobarea
National pentru realizarea Registrului privind poluantii emisi;

Ordinul rninistrului agriculturii. padurilor. apelor si mediului nr. 169/2004 de aprobare prin
metoda confinnarii directe a Documentelor de referinta privind cele mai
bune
tehnici
disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana (pentru 9 documente de referinta : clor

alcali, metalurgia neferoasa , producerea fontei si otelului, industria sticlei, tabacirea blanurilor
si pieilor, industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme industriale de racrre,
monitorizare ).
4.2. TEHNICI
I MASURI APLICATE. MINIMIZAREA PIERDERILOR LA NIVELUL
PROCESULUI SAU A INSTALATIEI

Selectarea tehnicilor de topire
Alegerea tehnicii de topire depinde de multi factori, dar in special capacitatii necesare formarii
sticlei, calitatea sticlei cerute, preturile combustibililor, pretul nivelului de oxigen, de energie electrica
locala i a infrastructurii existente. Alegerea este una dintre cele mai importante decizii economice i
tehnice racute pentru o instalatie noua sau pentru o reconstruc {ie a cuptorului. Factorii decisivi sunt
capacitatea necesara i tipul de sticla.
Alegerea intre un cuptor cu regenerare si unul cu recuperare se bazeaza pe moduri economice si
tehnice. Alegerea intre combustibilu l conventional de ardere i eel topire electric sau de topire a
metalelor este un factor important in detenninarea BAT i aceste tehnici sunt descrise separat.
Performantele de mediu ale cuptorului sunt rezultate ca o combina{ie dintre alegere tehnicii de
topire, tipul i calitatea sticlei, metoda de func{ionare. Dintr-o perspectiva a mediului , de tehnicile de
topire sunt in mod inerent mai put.in poluante sau pot fi controlate prin intermediul primare sau
generale, preferate de catre cei care se bazeaza pe reducerea secundara. Cu toate ca practicile tehnice si
economice trebuie sa fie luate in considerare i in final alegerea trebui facuta intr-un echilibru optim.
Cuptoare de regenerare
Aceste cuptoare sunt, in general, mult mai eficiente ca energie decat cele conventionale bazate
pe combustibi li fosili, datorita sistemului eficient de preincalzire cu aer a combustiei. Consumul de
energie scazut pe tona de sticla topita conduce la reducerea a unei varietati de
poluantii asociati cu
combustia. Cu toate ca temperaturile mari de preincalzire favorizeaza formari mari de NOx. Aceste
cuptoare au aratat rezultate foarte bune cu tehnicile primare de control al ernisiilor, in special pentru
NOx. Pentru doua tipuri de cuptoare de regenerare,ultimul cuptor tinde sa dovedeasca o eficienta mai
buna a energiei si ernisii de noxe scazute. Cu toate ca la cuptoarele de regenerare aprinse incrucisat este
posibil sa se regleze punctul de incalzire pentru a se ajunge la o productie de sticla de inalta calitate
chiar si in cuptoarele mari pentru un control mai bun a masei de sticla topita.
inlocuirea unui cuptor cu aprindere incrucisata va posibil doar la o reconstructie completa.
Presupuniind ca este posibil sa construim un astfel de cuptor 1ntr-un spatiul disponibil, costurile
aditionale asociata cu o reconstructie completa poate depai orice mediu de operare sau beneficii
econom1ce.
Tehnici pentru depozitarea i manipularea materialelor
Diversitatea rezultatelor industriei de sticla in utilizarea unei game largi de materii prime .
Majoritatea acestor materiale sunt compui anorganici, fie solide minerale naturale sau
produse
fabricate. Acestea variaza de la materiale foarte grosiere la pulberi fin divizate. Lichide i, intr-o
masura mai mica, gazele sunt, de asemenea, folosite in majoritatea sectoarelor.
Tehnici pentru depozitarea materialelor
Materialele vrac pulberi sunt, de obicei, stocate in silozuri, iar emisiile pot fi reduse la minimum
prin utilizarea silozurilor illchise, care sunt degajate in aer cu echipamentele adecvate de reducere a
prafului, cum ar fi filtre textile. in cazul in care este posibil, materialele colectate pot fi returnate la
siloz sau reciclate la cuptor. in cazul ill care cantitatea de material utilizat nu necesita utilizarea de
silozuri, materiale fine pot fi stocate in containere 1nchise sau pungi sigilate. Stocurile de materiale
grosiere praf pot fi stocate ill incaperi inchise pentru a preveni emisiile de la cos.
Masuri I tehnici de reducere a pierderilor de la rezervoarele de stocare la presiune atrnosferica,
se enumera urmatoarele:
utilizarea vopselei pentru rezervore cu absorbtie solara redusa;
controlul temperaturii;
rezervor de izolare;
managementul stocurilor;
utilizarea unor cisteme cu acoperis plutitor;
utilizarea sistemelor de vapori de transfer;
utilizarea unor cisteme cu camere acoperite;
utilizarea valvelor de presiune I vid , in cazul in care rezervoarele sunt concepute pentru a rezista
fluctuatiilor de presiune ;
aplicarea unui tratamente specifice ;
umplere subterana.
Tehnologiipentru manipularea materialelor
in general, praful de la sistemele de tratare a gazelor de ardere este foarte fin si poate contine
cantitati semnificative de reactiv alcalin nereac{ionat care ar putea prezenta coroziune i I sau
caracteristici iritante. in consecin\:li, manipularea i depozitarea acestor
materiale poate solicita o
atentie sporita.
0 zona in cazul in care emisiile de praf sunt comune este zona de alimentare a cuptorului.
Principalele masuri I tehnici pentru controlul emisiilor in aceasta zona sunt enumerate mai jos:
umectarea lotului.
aplicarea unei presiuni uor negativa in cadrul cuptorului. inpractica, o presiune uor pozitiva, in jurul
valorii de 5 Pa, se aplica in general pentru toate cuptoarele de topire a sticlei.
utilizarea de materii prime care nu produc fenomene de ardere (ill principal a dolomitei i calcarul).
Aceste fenomene constau din minerale care sunt "cracate" atunci cand sunt expuse la caldura,cu o
cretere potentiala a emisiilor de praf.
furnizarea extrac{iilor, care due la un sistem de filtrare, (comuna in topitura rece).
utilizarea
Tehnologii
de alimentatoare
pentru
controlul
cu
urub inchise.
emisiilor in
aer
Precipitare electrostatica
Precipitatorul electrostatic (ESP) este capabil sa func\ioneze mtr-o gama larga de condi\ii de
temperatura, presiunea i sarcina de particule. Acesta nu este deosebit de sensibil la dimensiunea de
particule, i poate colecta particule in condifii umede i uscate. ESP consta intr-o serie de descarcari de
inalta intensitate ale electrozilor care corespunde electrozilor colectori. Particulele sunt incarcate i
ulterior separate din fluxul de gaze sub influenta unui camp electric generat intre electrozi. Camp
electric este aplicat de-a lungul electrozilor de catre un mic curent de inalta intensitate (de piina la 80
kV). in general, un ESP este impart-it intr-un numar de zone (zone de piina la cinci ciimpuri pot fi
folosite) aa cum sunt reprezentate in figura 5.
Distribuitor a
Intrare ---+ ,
Colectare praf
Electrozi de
colectare (placi)
Figura 5. Precipitor electric

Particulele sunt eliminate din fluxul gazos inpatru etape:
aplicarea unei sarcini electrice particolelor
migrarea particulelor in camp electric
captare a particulelor pe electrodul de colectare
eliminarea particulelor de pe suprafata electrodului.
Filtre cu saci
Fabricarea sistemelor cu filtre sunt utilizate pentru multe aplicatii din industria sticlei, din
cauza eficientei ridicate si controlul partico lelor. Utilizarea lor in procesul de filtrare a sticlei este
acum mult mai uzuala, ca urmare a utilizarii de materiale moderne i fiabile. Cu toate acestea,
datorita potentJ.alului lor ascuns, in anumite circumstante, acestea nu sunt alegerile adecvate in toate
aplicatJ.ile. in multe cazuri, exista solutii tehnice pentru aceste dificultati, dar poate exista un cost
asociat.
Figura 6. Schema filtrului cu saci

Procesul FENIX
Procesul FENIX este bazat pe o combinaJie a unui numar mare de masuri primare pentru
optimizarea combustiei cuptorelor cu ardere incrucisata si reducerea consumului de energie.
Tehnologia poate fi implementata pe cuptoarele cu gaz, pacura, sau amestec de doua energii.
Controlul de ardere este asigurat de:
minimizarea exces de aer prin reducerea aerului pentru atornizarea pacurii , construcJii de placi
tubulare, eliminarea intrarilor de aer rece i de intre{inere a cuptoarelor;
reducerea ratei de amestec combustibil I aer, in special prin optimizarea numarului,tipul
pozi{ia (unghiurile) injectarelor in port.

Reducerea chimica a combustibilului (CRF)
Reducerea chirnica a combustibilului (CRF) descrie aceste tehnici in care combustibil este
adaugat in curentul de gaz pentru a reduce NOx la N z , printr-o serie de reac{ii. Combustibilul nu arde
ci pirolizeaza la o forma radicalica care reactioneaza cu componentii curentului de gaz formand apa si
N2. Cele doua tehnici principale care au fost dezvoltate pentru a fi utilizate in industria sticlei sunt cei
3R i procesul de reardere. Ambele tehnici sunt in prezent !imitate la cuptoarele de regenerare.
Procesul celor 3R a fost pe deplin dezvoltat pentru aplicarea in industrie.
Reducerea catalitica selectiva (SCR)

Unitatile catalitice utilizate ill industria sticlei sunt structuri modulare tip fagure, dei formrlr
granulare sau plane sunt utilizate in alte industrii. Marimea unitat]i depinde de volumula gazelor
reziduale tratate i reduse dorita NOx. Structura modulara permite inlocuirea uora a sect]unii, sau
adaugarea de catalizator ill continuare.
Tehnologii pentru controlul emisiilor din aer pentru activitati ce nu implica topirea
in general, emisiile din aer de la activitat.ile ce nu implca topirea ill product]a de sticla plana
sunt foarte scazute si nu necesita masuri de reducere a emisiilor.
Emisiile de praf rezultate din taierea i macinare pot fi tratate cu uurinta prin extract]e la un
sistem cu filtru. Aceasta este o tehnica standard utilizata in sector i emisii in intervalul de1 - 5
mg/Nm3. Prelucrare secundara poate implica utilizarea unor acoperiri suplimentare sau liant].
Tehnologii pentru controlul emisiilor in apa
In general emisiile in apa sunt relativ scazute s1 exista cateva probleme majore care sunt
specifice pentru indistria sticlei.
Cu exceptia apelor uzate menajere , deverslirile ill general cont.in numai substante solide de
sticla, unele uleiuri contaminante, unele materiale din sticla solubila (de exemplu, sulfat de sodiu) i
chimicale de la sistemul de tratare a apei de racire. In cazul in care se utilizeaza materiale potential
dliunatoare, masurile pot fi luate pentru a le impiedica de la intrarea ill circuitul de apa. Ori de cate ori
este posibila racirea,sistemele pot fi utilizate pentru minimizarea purjarii. Tehnici standard de control al
poluarii poate fi utilizat pentru reducerea emisiilor suplimentare, daca este necesar, de exemplu,
decantarea, de separatoare de ulei,neutralizarea, i descarcarea de gestiune a sistemelor municipale de
apa reziduala.
Tehnologii pentru minimizarea altor deseuri
in procesul de topire a sticlei procedeile de intrerupere apar de obicei cand deseul se
transforma in sticla solida care poate fi de asemenea faramitata sau reciclata ca rebut. Similar, in
procesul de filamentare a fibrei de sticla, intreruperile apar ill general dupa formarea de fibre i
material rezidual. 0 alta sursa a acestui tip de deeu este sticla de curgere, care implica retragerea unui
flux de sticla topita luate din partea de jos a canalului si elirninarea particolelor dense netopite. Daca
nu sunt illdepiirtate, aceste particule pot provoca probleme de filare, care ar putea conduce la
deteriorarea costisitoare i cresterea deseurilor. Reciclarea intema a acestui material nu este de obicei
dorita, deoarece irnplica
returnarea impuritatile separate la cuptor, care va curge inapoi la trecere. Acest lucru ar putea duce la o
cretere treptata a materialului netopit i eventual un nivel mai ridicat de deeuri
din cauza unor
probleme de filare. In unele cazuri, este posibil sa se recicleze acest material in alte sectoare ale
industriei sticlei.
Energie
Fabricarea sticlei este un proces foarte intensiv de energie si alegerea surselor de energie,
tehnici de incalzire si metode de recuperare a caldurii sunt cruciale la proiectarea cuptorului si la
performantele economice ale acestui proces. Aceste alegeri sunt deasemenea necesare pentru cei mai
importanti factori ce afecteaza performantele de mediu si eficienta energiei la operatiile de topire.
In general, energia necesara pentru topirea scticlei poate constitui peste 75 % din energia totala
necesara fabricarii sticlei, cu o medie de aproximativ 65 % din energia totala introdusa. Procentajul
indicat mai sus se refera la energie din puctul de vedere al utilizarii acesteia pe prim plan.
4.3. IDENTIFICAREA SI EVIDENTIEREA BENEFICIILOR REZULTATE
DIN APLICAREA
PRACTICILOR DE PREVENIRE SI CONTROL AL POLUARn.

Problemele de mediu asociate productiei de sticla sunt datorate temperaturilor inalte si
proceselor energetice intensive. Ernisiile de poluanti in atmosfera provin de la arderea combustibilului
si oxidarii de inalta temperatura a azotului din aer, si sunt: dioxid de sulf, dioxid de carbon si oxizi de
azot. De asemenea, la cuptorele din fluxurile tehnologice , se mentioneaza prezenta urmelor de cloruri,
fluoruri si metale,in impuritatile din materiile prime utilizate la producerea sticlei. Tehnic, exista solutii
de rninirnizare a tuturor acestor ernisii, dar la fiecare din solutiile tehnice adoptate, trebuie analizate
implicatiile econornice si de protectia mediului.
Inlocuirea cuptoarelor ce functioneaza cu combustibili fosili cu cele cu functionare
electrica
Inlocuirea completa a combustibililor fosili cuptor elirnina formarea de combustie produse la
nivel de instalatie (dar producerea de energie electrica ar trebui sa fie contabilizata), i anume,oxizii de
sulf (atunci ciind uleiul combustibil este folosit), NOx , i dioxid de carbon (C02). Ernisiile ramase
provin din reportarea de particule i de descompunere a materialelor de lot, in special de C02 provenit
din carbonati, NOx i SOx. In cele mai multe cazuri, unde sunt aplicate topirile electrice, sulfatul
utilizat in compozi{.ia lotului este destul de redus, deoarece utilizarea de rafinare i de alti agentii de
oxidare sunt frecvente (de exemplu, nitra{.i).
Emisiile directe de la cuptor sunt mult reduse cu ajutorul topirii electrice i termice, eficienta
acestora este ridicata. Cu toate acestea, atunci cand se analizeaza performanta ecologica generala a
tehnologiei, impactul asupra mediului al producerii de energie electrica poate beneficia de cele mai
multe avantaje. 0 analiza complera cantitativa este imposibila ill domeniul de aplicare al acestui
document. Problemele de mediu asociate cu productia de energie electrica sunt foarte complexe, i
difera mult pe teritoriul UE i, uneori , mtre instalatii.
Peincipalele avantaje si dezavantaje asociate cu aplicarea cuptoareleor electrice sunt prezentate
in tabelul 4.
Tabeleul 4. Principalele avantaje si dezavantaje ale cuptorului electric
Avantaie
Emisii directe foarte scazute
Rata de topire potential crescuta pe m2 de suprafata a cuprorului
Imbunatatirea eficientei enegetice directe
In unele cazuri , scaderea costurilor materiei prime
In unele cazuri topirea electrica ofera o sticla de calitate mai buna si omogena
Reducerea costurilor capitalului si cerintelor de spatiu
Potential simplu de operare
Dezavantaie
Costuri ridicate de operare
Nu este in prezent nu este viabil din puncte de vedere tehnic si economic pentru producerea
Este mai putin flexibila si adaptate la variatia tragerii de calitate inalta a sticlei
Implicarea asocierii mediului asupra generarii electricitatii
Tehnologii pentru controlul aerului
Precipitare electrostaica
Un factor important pentru performanta ESP este instalarea unui scruber uscat inainte de filtru.
in functie de nivelurile de emisie pentru a atinge SOx, cantitatea de alcalin adaugat in sistem ar putea
fi foarte mare.Concentratia de praf ill gazele de ardere ar putea crete pana la 10 ori fata de
valoarea
initiala. in acest caz, scruberul uscat reprezinta principala sursa de praf. Ca o consecin, performantele
filtrului ar putea fi afectate de cantitatea de reactant alcalin adaugat in sistem.
Filtre cu saci
Filtrele cu saci sunt dispozitive extrem de eficiente pentru colectarea
prafului, avand o
eficienta de colectare de 95 - 99% .

Principalele avantaje i dezavantaje ale filtrelor cu saci
Aceasta activitate este oportuna avand illvedere necesitatea cunoasterii limitelor admisibile a
principalelor tipuri de emisii specifice industriei elaborarii si prelucrarii sticlei de menaj. La nivel
planetar, degradarea mediului a avansat constant illultimele decenii. Calitatea vietii, in special illcazul
locuitorilor din zonele urbane, a cunoscut un declin considerabil din cauza poluarii, zgomotului i a
actelor de vandalism, dezvoltarea colaborarii intemationale pentru protecpa mediului.
Prevederile Directivei 96/61/EC au fost transpuse prin intermediul OUG nr.34/2002, inlocuita
ulterior de OUG nr. 152/2005 privind prevenirea i controlulintegrat al poluarii . Sistemul integrat
pentru prevenirea, reducerea i controlul integratal poluarii este un sistem de reglementare care
utilizeaza o abordare integrata pentrucontrolul impactului asupra calitatii mediului determinat de
activitatile/instalapile listate in Anexa 1 a OUG nr. 152/2005 .
Ca urmare a temperaturilor de topire ridicate pentru fabricarea sticlei este nevoie de multa
energie. Utilizarea cat mai eficienta posibil a combustibililor este din acest motiv o cerinta econornica.
Arderea carburantilor fosili cu aer conduce la ernisii ridicate de NOx, poluante pentru mediul
inconjurator.
Concluziile BAT prezentate in aceasta secfiune pot fi aplicate la toate instalatiile de sticla :
BAT este de a reduce emisiile de praf din gazele reziduale de la cuptorul de topire, de
aplicare a unui filtru electric sau un sistem de filtru sac
BAT pentru reducerea ernisiilor de NOX de la cuptorul de topire
BAT pentru reducerea emisiilor de metale din cuptorul de topire
BAT este de a reduce emisiile de praf din gazele reziduale de la cuptorul de
topire
BAT este de a reduce emisiile de SOx de la cuptorul de topire
In BREF Glass Manufacturing Industry sunt prezentate cele mai bune tehnici i tehnologii
disponibile pentru controlul preventiv i integrat al poluarii in industria sticlei. Problemele majore de
mediu in industria sticlei sunt legate de emisiile in aer i de consumurile mari de energie. Informatiile
continute in BREF Glass Manufacturing Industry permit stabilirea valorilor de prag ale ernisiilor de
substante poluante in aer i constitue in acelai timp sursa valorilor de referintli pentru indicatorii de
performanta energetica stabiliti in urma intocrnirii auditului energetic in unitaple din industria sticlei.
in industria sticlei, tehnicile de reducere
secundare (de exemplu, filtre electrice i filtre cu saci)

sunt aplicate pe scara larga i de 100% din cuptoarele din unele state membre sunt dotate cu reducere
secundara pentru praf. Pana in prezent, necesitatea de a reduce ernisiile de particule fine,componente
acide i (grele), metale, a fost cea mai optima masura secundara. Pe de alta parte, punerea in aplicare ai
masurii secundare, implica costuri financiare substanfiale, i un anurnit grad de costuri de mediu. in
general, aspectele poziti ve ale tehnicilor primare sunt umbrite intr-un sens tehnic, mai bine este
performanta de tehnici de reducere secundara i lipsa de perspectiva atingand astfel de valori rnici, cu
masuri primare in viitorul apropiat. in plus, utilizarea exclusiv de tehnici prirnare pentru reducerea
ernisiilor de praf ar putea limita tlexibilitatea, condifiile de funcponare ale cuptorului illceea ce
privete calitatea materiilor prime (impuritati rnici: fluoruri, cloruri, metale grele), tipul de combustibil
(continut redus de sulf i metale grele) i modificari de productie (pahare colorate sau decolorat).
Beneficii pentru mediu :
Nivelurile de emisii obt.inute prin utilizarea tehnicilor primare sunt dificil de cuantificat,
deoarece depind de o gama larga de factori care pot afecta rezultatele i varietatea In tipuri de cuptoare
i formulari de sticla. Pentru cuptoare cu flacara, cazane, cele mai scazute niveluri de emisii se fac
folosind tehnici de reducere doar primare,care sunt realizate de cuptoare care produc ochelari var-sifon.
Ernisiile medii de masa sunt ln jur de 0.4 kg I tona de sticla topita, iar majoritatea concentratiile
ernisiilor se lncadreaza In intervalul de 100-300 mg/Nm3. Exista unele cuptoare care obt.in mai putin
de 100 mg/Nm3 pentru praf, dar acestea nu sunt comune.
Cateva plante au un nivel de emisii de praf de sub 100 mg/Nm3 !ara reducere secundara, i 100
- 200 mg/Nm3 (f0.4 kg I tona de sticla). Este considerat Inprezent realizabila cu masuri primare. Este
putin probabil ca aceste cifre ar putea fi realizate In alte scopuri dedit sticla soda-var .In general,
pentru alte compozitii ar putea fi de ateptat optimizarea tehnicilor primare care ar reduce emisiile cu
10 - 30% din valoarea de pornire asociata, cu o condit.ie, atunci cand unele masuri specifice sunt
aplicate pentru a limita emisiile de praf.
Masurile primare combinate cu masuri secundare (sisteme de filtrare, epuratoare umede) reduc
cantitatea de praf pentru a fi eliminate din gazele de ardere i pentru a fi reciclate sau eliminate.
in general , emisiile Inapa sunt relativ scazute i exista cateva probleme majore care sunt
specifice pentru industria sticlei. Acest document nu se refera la acele aspecte generale de poluare a
apei, care sunt comune pentru multe procese industriale i care sunt discutate In detaliu.Aceasta
sectiune rezuma pe scurt problemele generale i, dupa caz, furnizeaza informat.ii suplimentare cu
privire la aceste aspecte care sunt specifice pentru industria sticlei. In general, apa este utilizata In
principal pentru curatare i racire i poate fi reciclata sau tratata folosind tehnici standarde usoare.
Principalele surse potentiale de poluare a apei sunt identificate mai jos:
drenare a apelor de suprafata
scurgeri sau pierderi de stocare a materiilor prime
apa de drenaj din zonele contaminate cu materiale lichide sau solide
apa folosita pentru curatarea produs
apa de racire i apa de racire sufla in jos de la sistemele cu circuit lnchis
efluenti epuratori umezi.
Capitolul 5. Concluzii
in Romania,
foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc inproductie deseuri din sticla.
Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze decat sa produca sticla din materie prima. Si
totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important in fabricarea sticlei,
deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste atat energie cat si materie
prima. Mai mult decat atat, poluarea aerului si a apei este mai mica incazul reciclarii sticlei.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce in functie de scopul pentru care urmeaza sa fie
folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo unde
este nevoie de ele, acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean atat ID functie de
culoare cat si ID functie de scopul pentru care a fost folosita.
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Florina Bran, Tamara Simon, Ildiko loan, Geografia economica mondiala , Editura economica,
Bucureti, 2005 .
Scalet Bianca Maria, Garcia Muiioz Marcos,Sissa Aivi Querol, Roudier Serge, Delgado Sancho
Luis,Best Available Techniques (BA1) Reference Document for the Manufacture of Glass, 2012.
http://www.ehow .com/how-does_5451812_manufacturing-proces s-glass.html
http://www .decoratiuni -sticla.ro/doc-176/Istoria-sticlei
http://eippcb.jrc.es/reference/BREF/GLS_Adopted_03_2012.pdf
http://eurlex.europa.eu
STUDIU ASUPRA SECTORULUI STICLA SI CERAMICA ROMANIA/Realizat
de ShoreBank pentru Consortiul CHF din Romania

Sticla 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sticla 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

..,.

NIVERSITATEA TEHNICA "GHORGHE ASACHI ",IA 1912

Prevenirea i Controlul lntegrat al Poluarii

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Prevenirea i controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Descrierea profilului i a distributiei geografice

Capitolul 2. Descrierea procesului industrial

Capitolul 1.Prezentarea generala a industriei

eve nirea si contro lul integrat al poluarii in industria sticlei

se i n mo a i e,vascozitatea sa scade pana cand ajunge sa fie o topitura fluida.

Figura 1. Prima tehnologie de fabricare a sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

scopul de a reduce costurile i de a concura mai eficient intr-o piatiJ.

1.2. DESCRIEREA PROFILULUI 1>1 A DISTRIBUTIEI GEOGRAFICE

eve nirea si contro lul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

in afara de folosinta traditionala (geamuri pentru ferestre),

ln timpul din urma sticla a

1.3. CARACTERIZAREA PRODUSELOR

: evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

d.Comportarea la rupere si rezistenta

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Figura 2. Sticla de ambalaj

Geamurile. In afara de pretentiile ridicate cu privire la calitatea optica vizuala a geamurilor,

Figura 3. Geamuri (sticla plata)

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Industria europeana a sticlei are 200.000 de angajati directi si

automobilelor si transporturilor (50%) si industria electrica si electronica (eur-lex.europa.eu).

' evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Europa Centralii i de Est

Tabel 1.Numarul de sticla plata in statele membre in 2007

Rezervoare sticla plata

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Capitolul 2. Descrierea profilului industriei sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Figura 4. Cuptor pentru topirea sticlei

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Curgerea prin duze si diafragme (curgere laminara)

Formarea picaturii : - alimentatorul cu vacuum

2)Procedee defabricare a geamurilor

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

eve nirea si contro lul integrat al poluarii in industria sticlei

curgand printr-o duza,

Procedeul dubla suflare

Tratamente pentru modificarea proprietatilor sticlei:

Stahilizarea : - racirea fina a sticlei optice;

Tulburarea (separarea) : - colorarea prin tratament termic;

evenirea si controlul integrat al poluarii in industria sticlei

Modificarea formei prin reincalzire;

Separarea prin topire;

2.2. SCHEMA BLOC A PROCESULUI

Alte materiale brute

Capatul marginii rupte

Figura 2. Schema bloc a procesului de fabricare a sticlei

2.3.PREZENTAREA SCHEMEI FLUXULUI TEHNOLOGIC

A Amestec materie prima

H Depozit automat (nu apare pe site)