LICEUL TEORETIC IULIA ZAMFIRESCU

MIOVENI

Lucrare pentru atestarea competenelor

profesionale a absolvenilor claselor de
matematic informatic

Profesor ndrumtor
Nae Silviu

-2016-

Autor
Vlasceanu Carmen

LICEUL TEORETIC IULIA ZAMFIRESCU

MIOVENI

Industria Filmelor
Pagin WEB

Profesor ndrumtor
Nae Silviu

Autor
Vlasceanu Carmen

-2016-

Cuprins
Motivaia alegerii lucrrii
Noiuni generale despre internet
Introducere
Generalitati despre limbajul HTML
Cerinte hardware si software
Structura si continutul proiectului
Bibliografie

Motivatia alegerii lucrarii

ncepnd cu anii '95, Internetul, sub aspectul su cel mai popular, i anume al paginilor
web, a cunoscut o amploare greu de imaginat. Dac la nceput, paginile web aveau un coninut
simplu i oarecum stngace, n zilele noastre aspectul acestora s-a schimbat radical. Dup doar 10
ani, n paralel cu evoluia tehnicii de calcul, au evoluat i tehnicile de programare a acestora.
Primele pagini permiteau doar navigarea prin coninutul lor, pe cnd n zilele noastre ele au o
utilizare foarte larg, de la jocuri i aplicaii grafice dinamice la comer pe Internet.
Limbajul HTML este un limbaj de programare destinat n primul rnd Internetului,
aducnd dinamic unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare
web open-source (codul surs este public, fiind accesibil tuturor) i server-side (rularea sa nu se
face pe calculatorul celui care vizualizeaz pagina, ci pe server-ul care o conine).
Este unul dintre cele mai folosite limbaje de programare server-side. Statisticile arat c
la 1 mai 2008, suportul HTML este prezent pe 20 de milioane dintr-ul total de 70 de milioane de
website-uri active din lumea ntreag.
Popularitatea de care se bucur acest limbaj de programare se datoreaz urmtoarelor
sale caracteristici: Familiaritatea , Simplitatea, Securitatea, Flexibilitatea, Gratuitatea.
Am ales ca subiect pentru a exemplifica programarea unei pagini web folosind limbajul
HTML, Industria filmelor, deoarece filmele au cunoscut o evolutie spectaculoasa odata cu
aparitia filmelor alb-negru(1899), ajungand la o grandioasa gama de filme.

Notiuni generale despre internet

Internetul este o retea globala formata prin interconectarea mai multor calculatoare , ce
faciliteaza comunicarea intre utilizatori prin transferul de date de pe un calculator pe altul .
O retea este formata dintr-un grup de calculatoare care utilizeaza in comun echipamente ,
date si aplicatii , adica resurse hardware si software .
Resurse hardware = dispozitive fizice (calculatoare , imprimante , etc) :
Resurse software = se refera la informatii de tip logic (foldere , fisiere , aplicatii , etc) .
Domeniile in care se utilizeaza cu precadere Internetul sunt:
1. Accesul la informatie de la distanta
2. Comunicatiile interpersonale
3. Divertismentul interactiv
Accesul la informatie poate avea diferite forme: accesul la institutii financiare,
cumparaturi de la domiciliu cu consultarea prealabila a cataloagelor on-line, accesul la
World Wide Web, biblioteci digitale, informatii despre arte, politica, stiinta, sport. Acest
tip de comunicatie presupune o interactiune dintre o persoana si o baza de date aflata la
distanta.
Comunicatiile interpersonale reprezinta o extensie a telefonului clasic. Posta
electronica, mijloc flexibil de comunicatie, este deja larg utilizat de catre milioane de
oameni. Deja exista posibilitatea de a comunica in timp real, eventual folosindu-se chiar
sunete si imagini. Aceasta tehnologie face posibila intalnirile virtuale, numite
videoconferinte, intre oameni aflati in locuri diferite pe glob.
A treia categorie, divertismentul interactiv, reprezinta deja o industrie uriasa.
Aplicatia care se bucura de cel mai mare succes este video la cerere. In plus, filmele noi ar
putea fi interactive, spectatorul poate decide asupra derularii actiunii. Dupa alte pareri
jocurile interactive vor avea un impact si mai spectaculos. Jucatorii, aflati de altfel la mare
distanta intre ei, cu ajutorul animatiei tridimensionale in timp real, vor avea senzatia de
realitate in timpul derularii jocului
Pentru a intelege mai bine importanta si structura Internetului este util un istoric al

aparitiei acestuia. Astfel, la mijlocul anilor 1960cand Razboiul Rece era in punctul culminant,
DoD (Department of Defense) a dorit o retea de comanda si control care sa poata supravietui unui
razboi nuclear. Pentru rezolvare DoD s-a orientat catre agentia sa de cercetare ARPA. ARPA a
fost creata ca raspuns la lansarea sputnik-ului de catre URSS in 1957 si avea misiunea de a
dezvolta tehnologia care putea fi utila scopurilor militare. Agentia nu dispunea de savanti sau
laboratoare de aceea a furnizat fonduri si contracte universitatilor care aveau idei promitatoare.
ARPA a decis ca are nevoie de o retea cu comutare de pachete constand dintr-o subretea si din
calculatoare gazda.
Dupa aceea ARPA a cautat o oferta pentru construirea subretelei. A fost aleasa firma
BBN si in 1968 a incheiat cu aceasta un contract pentru construirea subretelei si scrierea
programelor de subretea. Subreteaua trebuia sa fie formata din minicalculatoare numite IMP-uri
(Interface Message Processors) conectate prin linii de transmisie. Pentru siguranta fiecare IMP
trebuia legat la cel putin alte doua IMP-uri. Subreteaua avea sa fie o retea datagrama, astfel ca
daca unele linii si IMP-uri se defectau mesajele puteau fi redirijate pe cai alternative.
Pe post de IMP-uri au fost utilizate minicalculatoare DDP-316 special modificate, cu
12K memorie, fara discuri.
1969, la Snowbird, Utah are o intalnire intre cercetatori din domeniul retelelor, cei mai
multi proaspat absolventi de facultate. S-a constatat ca nu exista experti in retele de calculatoare
si nu exista nici o proiectare serioasa. Urma ca ei sa faca si proiectarea si realizarea retelei.
decembrie 1969, functioneaza o retea experimentala cu 4 noduri cu calculatoare gazda
diferite si complet incompatibile. Mai tarziu programele pentru IMP-uri au fost modificate pentru
a permite terminalelor sa se lege direct la un IMP special fara a fi nevoit sa treaca printr-o gazda.
S-a facut posibila existenta a mai multor gazde pentru un IMP, comunicarea gazdelor cu mai
multe IMP-uri si separare gazdelor de IMP-uri prin distante mari (pentru ca gazdele sa se afle
departe de subretea.) Asa s-a nascut reteaua ARPANET.
1974, Cerf si Kahn -inventia modelului si a protocoalelor TCP/IP. Acest model a fost
proiectat special pentru a trata comunicarea prin inter-retele. Pentru introducerea acestor noi
protocoale, ARPA semneaza contracte cu BBN si univesitati pentru a integra aceste protocoale in
Berkeley Unix
1983, ARPANET are 200 IMP-uri si sute de gazde. ARPA incredinteaza administrarea

retelei Agentiei de Comunicatii a Apararii pentru a o folosi ca retea operationala. Agentia izoleaza
portiunea militara intr-o subretea separata, MILNET si prevede porti stricte intre MILNET si
subreteaua de cercetare ramasa. In timpul anilor 1980 au fost conectate la ARPANET multe alte
retele in special LAN-uri. Odata cu cresterea retelei, gasirea gazdelor devenea tot mai dificila si
costisitoare, de aceea a fost creat DNS (Domain Name Server - Sistemul Numelor de Domenii).
1990, se inchide si se demonteaza ARPANET
La sfarsitul anilor 1970 , NSF (U.S. National Science Foundation - Fundatia Nationala
de Stiinta din SUA) a remarcat enormul impact pe care ARPANET-ul il avea asupra cercetarii
universitare, reteaua permitand savantilor din toata tara sa partajeze date si sa colaboreze la
proiecte de cercetare. Dar pentru a se conecta la ARPANET, o universitate trebuia sa aiba un
contract de cercetare DoD, iar multe universitati nu aveau. NSF-ul a organizat o retea virtuala,
CSNET, centrata in jurul unei singure masini de la BBN care asigura suport pentru linii telefonice
si care aveau conexiuni cu ARPANET-ul si cu alte retele. Astfel cercetatorii puteau suna si lasa
posta pentru a fi citita mai tarziu de alte persoane.
In 1984 NSF a inceput proiectarea unei retele deschise tuturor grupurilor de cercetare
din universitati . Se incepe construirea unei coloane vertebrale care leaga supercalculatoarele din
6 orase: San Diego, Boulder, Champaign, Pittsburgh, Ithaca, Princeton Fiecare supercalculator a
primit un frate mai mic constand dintr-un microcalculator numit fuzzball. Fuzzball-urile au fost
legate prin linii inchiriate 56kbps formand subreteaua. De fapt aceasta a fost primul WAN
TCP/IP.
NSFNET-ul a reprezentat un succes instanteneu si a fost suprasolicitat din clipa in care a
inceput sa functioneze. Se introduc fibre optice de 448 kbps in a doua coloana vertebrala , se
folosesc rutere In 1990, a doua coloana vertebrala este adusa la viteza de 1.5 Mbps Incep sa
devina interesate organizatii comerciale, dar statutul NSF le interzicea sa se lege la retele
finantate de NSF. In 1990 apare ANS Advanced Networks and Services o corporatie nonprofit. Liniile 1.5 Mbps sunt inlocuite cu linii de 45 Mbps si i se schimba numele, devine
ANSNET.Apar oferitanti de servicii, devine comercial . Alte tari si regiuni construiesc retele
comparabile cu NSFNET. In Europa exista doua coloane vertebrale:
EBONE, pentru organizatii de cercetare
EuropaNET, domeniul comercial

Numarul retelelor, masinilor si utilizatorilor conectati la ARPANET a crescut rapid dupa

ce TCP/IP a devenit, la 1 ianuarie 1983, unicul protocol oficial. Candva, pe la mijlocul anilor
1980, lumea a inceput sa vada colectia de retele ca fiind un internet, iar apoi ca fiind Internetul.
Cresterea a continuat exponential si in 1990 Internet ajunsese sa cuprinda 3000 de retele
si 200000 de calculatoare.
In 1992 a fost atasata gazda cu numarul 1.000.000. Tot in acest an a fost infiintata
Societatea Internet, cu scopul de a promova utilizarea Internetului. Traditional Internetul a avut
patru functii principale:
Posta electronica (E-mail)
Stiri (News)
Conectare la distanta (Telnet)
Transfer de fisiere (Ftp)
Pana la inceputul anilor 1990 Internet-ul a fost utilizat mai ales de cercetatori din
domeniul academic, guvernamental si industrial. aplicatia WWW (World Wide Web), a schimbat
toata situatia si a adus in retea milione de utilizatori care nu fac parte din mediul academic.
WWW-ul cu aplicatiile specifice a reusit sa puna la dispozitie un numar de pagini de informatii
continand text, poze, sunet si chiar video, in fiecare pagina existand legaturi catre alte pagini.
Printr-un clic pe legatura, utilizatorul este transportat la pagina indicata de legatura.
O masina este pe Internet daca foloseste stiva de protocoale TCP/IP, are o adresa IP si
are posibilitatea de a trimite pachete IP catre toate celelalte masini Internet. Simpla posibilitate
de a trimite si primi posta electronica nu este suficienta.
Multe calculatoare personale pot sa apeleze un furnizor de servicii Internet folosind un
modem, sa primeasca o adresa IP temporara si apoi sa trimita si sa primeasca pachete IP spre sau
de la alte gazde. Aceste masini fac parte din Internet numai atata timp cat ele sunt conectate la
ruterul furnizorului de servicii.
Deci, cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:
1. World Wide Web (WWW) - serviciu multimedia care permite lucrul cu
documente formatate special, intr-un limbaj numit HTML (Hyper Text Markup
Language) ce permite integrarea elementelor grafice si a hyperlink-urilor. Acest

serviciu permite accesul la o cantitate imensa de informatii; informatiile accesate pot

fi selectate cu ajutorul unor programe numite motoare de cautare.
2. E-mail - posta electronica;
3. Chat - conversatie pe Internet;
4. Newsgroups - ultimele noutati pe o anumita tema;
5. ftp - serviciu ce permite transferul fisierelor la distanta

Introducere

Lucrarea de fata are ca tema industria filmelor. Sunt prezentate detalii istoria
cinematografica , topuri filme all-times (din diverse categorii : drama , actiune , animatie ,
comedii , horror) , tehnologii utilizate in industria cinematografica , cat si detalii despre filmul
romanesc .
Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare in
cod sursa (scrierea liniilor de comanda). Meniul principal a fost realizat in html, pentru care s-a
folosit in principal programul de editare Macromedia Dreamweaver 8.

Generalitati despre limbajul HTML

Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si

reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta.
Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat link-urile
hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata
mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML.
Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul este un set de conventii pentru
marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci
cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul
de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate
vedea documentul gata formatat.
HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup
Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte
documente HTML cand se executa clic pe ele.
Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini.
Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau echipate pentru a gazdui pagini
HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite <WORLD WIDE WEB>
Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu ajutorul carora
puteau fi vizualizate pagini web care contineau text si imagini.
In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB sunt grupate in trei generatii:

paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita text si 1-2
imagini.

paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau contine si un fundal,
permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin
intermediul Internetului.

paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete,
etc.
In prezent a aparut a patra versiune a limbajului HTML.
Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII); ele pot fi editate direct, prin

comenzi specifice sistemului de operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza

NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte.
Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicatii speciale, numite
BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta
fisierelor de tip HTML fata de platforma de lucru.
Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice
pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final.
Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a
documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii < si > care
incadreaza fiecare eticheta.
Forma generala: <tag> pentru a marca inceputul unui tag si </tag> pentru a marca
sfarsitul unui tag.
In HTML nu se face distinctie intre majuscule si minuscule;
Unele elemente HTML admit atribute care specifica informatii suplimentare despre
continutul elementului. Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de inceput si se
aplica doar elementului curent.
Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut
adresa fisierului care contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face
includerea.
Avantajul major al unui browser este acela ca poate suporta si alte limbaje, ca Java sau
Basic, ce completeaza utilitatea limbajului HTML.
Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web.
Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a ajuns la
versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul
WYSIWYG dar n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support
pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc.

Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan

deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme
software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor
emulatoare software, cum ar fi Wine.
Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a
paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii
neexperimentai.
Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de
dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a
browserelor web.
Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc
design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de
coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n
versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS
precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel.
Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul
utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare
pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de
cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul
panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare.
Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic
a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi
MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP,
ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil
experien n programare.
Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil.
Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate
scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea
aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate
de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru
probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare

online.

Macromedia Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie utilizat pentru dezvoltarea
obiectelor-aplet de tip Flash disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul obiectelor
flash, vei putea crete dinamismul unei pagini precum i facilita interaciunea cu utilizatorul.
Iniial dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de ctre Adobe odat cu
achiziionarea companiei sus amintite.
Avantajele folosirii Flash-ului pe web:
Elemente grafice vectoriale: dimensiuni mici i scalabil: Pentru a memora imaginile
un calculator poate recurge la dou metode: prima este reinerea pixel cu pixel a imaginii, cea dea doua este memorarea unor puncte critice cu ajutorul crora imaginea poate fi refcut. Astfel

pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat ntr-o imagine de tip raster (cum ar fi formatul
BitMap sau Jpeg) dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai nu numai pixelii
de pe circumferina cercului ci i cei din interiorul acestuia sau care sunt n jurul su. Spre
deosebire, n cadrul formatelor vectoriale (SVG - Scalable Vector Graphics, SWF - ShockWave
Flash) sunt reinute doar centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda de afiare a
tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Este evident faptul c dimensiunea unui fiier n format
rasterizat (jpg, bmp, gif) este mai mare dect cea a unui fiier n format vectorial (din cauza
numrului de informaii ce vor fi reinute). Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu
facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putnd reda cercul cu aceeai claritate se
cunoate forma geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint dect trasarea (la scar)
a fostei imagini vectoriale. Atunci cnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu cunoate
despre ce este vorba i operaia va consta doar n suprademensionarea pixelilor (un pixel al
cercului va fi afiat n mai multe puncte de pe ecran).
Independena de platform (browser/sistem de operare): Imaginile vectoriale, dei mai
utile, necesit o aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul SVG de exemplu exist
Adobe SVG Player iar pentru SWF avem Playerul de Flash). Independena de platform apare
din cauz c acest program ce tie s afieze imaginile a fost construit pentru o gam larg de
hardware i sisteme de operare: Astfel dac vom vizualiza obiectul Flash n Windows se va folosi
automat Playerul de Flash versiunea Windows, dac utilizm un telefon mobil (SmartPhone), se
va folosi playerul disponibil pentru telefoane (Flash Player Lite 1.0), sau dac vom folosi MacOS
exist un player separat (evident toate playerele vor afia aceeai imagine final).
Animaii de lung durat uor de realizat: animaiile sunt punctul forte al Flash-ului,
interfaa aplicaiei d posibilitatea de a sincroniza (n funcie de timp) diversele obiecte, poziii
sau forme ale acestora. Flash-ul nu numai c realizeaz aceast sincronizare, dar poate i
interpola poziia (sau forma) unui obiect pentru a uura munca utilizatorului.
Se pot aduga interfeei elemente multimedia: n interiorul obiectelor Flash putei
importa i manipula (nainte, inapoi, salt la un anumit moment) MP3-uri sau AVI-uri.
Nu necesit cunotine de HTML, XHTML: n cazul n care v hotri s realizai un
ntreg site n Flash, aplicaia v poate furniza odat cu obiectul flash i codul HTML necesar n
acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului pe un server WEB.

Editoare puternice i lucrul facil: (Macromedia) Flash este un editor puternic care d
posibilitatea de atari de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de desenare
grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor.
Uurina mbinrii elementelor grafice cu scriptul: ataarea codurilor ActionScript
obiectelor din flash se realizeaz prin selectarea obiectului i introducerea codului asociat
obiectului ntr-o fereastr special.
Transferabil ca flux de date: pentru ca un film Flash s ruleze pe maina clientului nu
este necesar s fie ncrcat n ntregime playerul va afia doar ct va putea din film ateptnd
(eventual) ncrcarea n continuare. Din acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate
obiectelor Flash pot furniza informaii privitoare la procentul de fiier care a fost ncrcat.

Dezavantaje ale utilizrii Flash-ului:

Printre dezavantajele folosirii obiectelor flash n paginile web amintim:
Depinde de player: dei acesta vine instalat pe o suit de browsere (i n cazul n care
nu este preinstalat instalarea este destul de rapid dimensiunea Playerului Flash este destul de
mic i descrcarea acestuia n contextul reelelor actuale este rapid), totui exist cazuri n care
obiectele Flash ajung pe maini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii obiectelor Flash,
ajungndu-se n imposibilitatea folosirii fiierelor (Pentru a rula aplicaiile Flash pe aceste
calculatoare trebuie exportat obiectul Flash ca un executabil).
Mare amator de resurse: deoarece trebuie s reconstruiasc de fiecare dat elementele
grafice, Playerul Flash (precum i aplicaia de dezvoltare) este mare consumator de memorie i
procesor (n cazul graficii raster este clar unde trebuiau afiai pixelii ce formeaz cercul n
cadrul graficii vectoriale trebuie ca poziiile pixelilor s fie recalculate).

Motoarele de cutare nu pot indexa textul: Flashul lucreaz cu mai multe tipuri de texte,
majoritatea dintre acestea (textul static) nu poate fi indexat de motoarele de cutare deoarece
obiectul Flash este tratat ca element grafic/obiect i roboii de cutare nu au cunotinele necesare
disecrii obiectelor Flash i extragerii textului intern.
Uurina utilizrii l face sa fie folosit n cele mai absurde moduri (de exemplu, flashurile - sperietoare). Pentru aceste tipuri de Flash-uri, fcute de obicei de nceptori, n limba
englez exist un termen special: "flashturbation".
Tehnologie liceniat: fiind o aplicaie dezvoltat de o serie de programatori (pltii
pentru a dezvolta Flashul), instrumentul de dezvoltare cost cel puin 600[necesit citare]. Totui
specificaiile formatului obiectului Flash sunt disponibile i din acest motiv au aprut (i nc
apar) destule instrumente care s utilizeze acest format n scopuri mai mult sau mai puin
productive sau legale. Dintre acestea amintim: Swift3D, Swish, ImperatorFLA, ActionScript
Obfuscator.

Cerinte hardware si software

Fiind realizat in HTML, functionarea corecta depinde de foarte putini factori la nivel
hardware.
Configuratia minima necesara :

procesor la 133MHz

min. 32 MB RAM (de preferat cel putin 64 MB)

o placa vide care sa suporte mai mult de 256 de culori (optional pentru o
afisare corecta a detaliilor)

Este necesara o versiune a browser-ului care sa permita recunoasterea tuturor

comenzilor ( testul a fost facut cu Internet Explorer 6.0 ), si de asemenea este obligatoriu un flash
player, sau un patch pentru flash.
Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC AMD Athlon 1700MHz, la
256 MB DDRAM, sistem de operare MS Windows Xp.

Structura si continutul proiectului

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare in
cod sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a facut cu Macromedia Dreamweaver, vizualizarea
codului putandu-se face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.).
Structural, prima pagina (primapagina.html) este structurata sub forma de tabel:
In primul rand (table row) este prezentat meniul , din care poti alege: Acasa ,
Istorie , Topuri , Tehnologie , Filmul romanesc , Contact .

Meniul principal a fost realizat in Flash, pentru care s-a folosit in principal programul
de editare Macromedia Flash8. De asemenea animatia din partea de sus a paginii a fost facuta in
Flash.

1. Acasa - primapagina.html. In aceasta pagina sunt prezentate notiuni

elementare despre industria filmelor.
2. Istorie - istorie.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii istoria
industriei cinematografice , de la inceputuri pana in prezent.

3.

Topuri - topboxoffice.html. In aceasta pagina sunt prezentate topurile

all-times din diferite categorii de film: actiune , drama , horror ,

comedie .

4.

Tehnologie - tehnologie.html

In aceasta pagina sunt prezentate

trucaje , tehnici cinematografice , cat si filmele in care acestea au fost

aplicate.

5.

Filmul romanesc - filmulromanesc.html . In aceasta pagina sunt

prezentate detalii despre evolutia filmului romanesc , de la inceputuri
pana in prezent .

6.

Contact - contact.html . In aceasta pagina sunt prezentate detalii

despre autor

Codul sursa al paginii animatie.html :

<html>
<head>
<title>Top Animatie - Atestat industria filmelor</title>
<link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css" media="screen" />

<link rel="stylesheet" href="thumbnailviewer.css" type="text/css" />

<script src="thumbnailviewer.js" type="text/javascript">

</script>
<style type="text/css">
table.sample {
border-width: 2px;
border-spacing: ;
border-style: dashed;
border-color: #FFCC00;
border-collapse: collapse;
}
table.sample th {
border-width: 1px;
padding: 1px;
border-style: dotted;
border-color: #FFCC00;
}
table.sample td {
border-width: 1px;
padding: 1px;
border-style: dotted;
border-color: #FFCC00;
}
</style>
</head>

<body>
<div id="container">
<div id="page_header">
</div>
<div id="page_menu">
<ul>
<li><a href="primapagina.html"><font color="#111111"><b> Acasa
</b></font></a></li>
<li><a href="istorie.html"><font color="#FF6600"><b> Istorie </b></font></a></li>
<li><a href="topuri.html"><font color="#FF6600"><b> Topuri </b></font></a></li>
<li><a href="tehnologie.html"><font color="#FF6600"><b> Tehnologie
</b></font></a></li>
<li><a href="filmulromanesc.html"><font color="#FF6600"><b> Filmul romanesc
</b></font></a></li>
<li><a href="contact.html"><font color="#FF6600"><b> Contact </b></font></a></li>
</ul>
</div>
<!-- Start of Main Content -->
<div align="center">
<div id="main_content">
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"
background="images/back_tabel.gif">
<tr><td>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" >

<tr><td><img src="images/sus_stanga.gif" border="0"></td>

<td><img src="images/sus_dreapta.gif" border="0"></td></tr>
</table>
</tr></td>
<tr><td>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" height="300" width=594>
<tr><td ><img src="images/mijloc_l1.gif" border="0" ></td>
<td>

<div align="center">
<font face="Arial, Helvetica, sans-serif" size="4" color="#FF6600"><b>Top
Animatie</b></font><br>
</div>
<table border="1" class="sample" >
<tr bgcolor="#FFCC00"><td><font color="#000000"><b>LOCUL</b></font></td>
<td><font color="#000000"><b>NUMELE FILMULUI </b></font></td>
<td><font color="#000000"><b>INCASARI TOTALE</b></font></td></tr>
<tr bgcolor=660066><td>1</td>
<td><a href="poze/animation/Ratatouille.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Ratatouille.jpg" height=70 align="middle">Ratatouille (2007) </a> </td>
<td>$76M</td></tr>
<tr ><td>2</td>
<td><a href="poze/animation/Shrek 2.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Shrek 2.jpg" height=70 align="middle"> Shrek 2 (2004) </a></td>
<td>$890M</td></tr>
<tr ><td>3</td>
<td><a href="poze/animation/Finding Nemo.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Finding Nemo.jpg" height=70 align="middle"> Finding Nemo (2003) </a>

</td>
<td>$689M</td></tr>
<tr><td>4</td>
<td><a href="poze/animation/Over the hedge.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Over the hedge.jpg" height=70 align="middle">Over the hedge (2006)</a>
</td>
<td>$450M</td></tr>
<tr ><td>5</td>
<td><a href="poze/animation/The Simpsons Movie.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/The Simpsons Movie.jpg" height=70 align="middle"> The Simpsons Movie
(2007) </a> </td>
<td>$490M </td></tr>
<tr ><td>6</td>
<td><a href="poze/animation/The Incredibles.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/The Incredibles.jpg" height=70 align="middle"> The Incredibles (2004)
</a> </td>
<td>$420M</td></tr>
<tr><td>7</td>
<td><a href="poze/animation/Meet the Robinsons.bmp" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Meet the Robinsons.bmp" height=70 align="middle"> Meet the Robinsons
(2007) </a> </td>
<td>$560M</td></tr>
<tr><td>8</td>
<td><a href="poze/animation/Cars.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Cars.jpg" height=70 align="middle"> Cars (2007)</a> </td>
<td>$520M </td></tr>
<tr><td>9</td>
<td><a href="poze/animation/Ice Age.jpg" rel="thumbnail"><img
src="poze/animation/Ice Age.jpg" height=70 align="absmiddle"> Ice Age (2002) </a> </td>
<td>$640M </td></tr>
<tr><td>10</td>

<td><a href="poze/animation/The Prince of Egypt.png" rel="thumbnail"><img

src="poze/animation/The Prince of Egypt.png" height=70 align="middle"> The Prince of Egypt
(1998)
</a></td>
<td>$390M </td></tr>
</table>
</td>

<td><img src="images/mijloc_r1.gif" border="0"></td></tr>

</table>
</td></tr>
<tr><td>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" >
<tr><td><img src="images/jos_stanga.gif" border="0"></td>
<td><img src="images/jos_dreapta.gif" border="0" ></td></tr>
</table>
</td></tr>
</table>
</div>
<!-- End of Main Content -->
<div class="clearthis">&nbsp;</div>
<br><br><br>
</div>

</body>
</html>

Bibliografie :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash
http://www.filmedetop.org/news.php
http://www.imdb.com/
http://www.cinemagia.ro/

Lewis, Tom; (2002), "HTML for the web", 2002 Ed. OceanPress.