Valoarea total a bunurilor i serviciilor exportate din Romnia n perioada
1991-2011 ajunge la aproape 347,6 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Naional de Statistic (INS). Dac n 1991 din ara noastr s-au exportat ctre state din ntreaga lume bunuri i servicii cu o valoare echivalent cu 3,4 miliarde de euro, anul trecut valoarea lor a ajuns s fie de 13 ori mai mare i s depeasc 45 de miliarde de euro. n urm cu 21 de ani, cea mai mare parte a exporturilor Romniei aveau ca destinaie Federaia Rus, valoarea acestora ajungnd pn la echivalentul a 792,6 milioane de euro, potrivit datelor INS. Exporturi cu o valoare total echivalent a peste 140 de milioane de euro au fost trimise din ara noastr i ctre state precum Frana (141,8 mil. euro), Olanda (184,8 mil. euro), Italia (214,2 mil. euro) i Germania (378,8 mil. euro). Anul trecut, cele mai multe bunuri i servicii au fost exportate n Germania, acestea avnd ovaloare total de peste 8,4 miliarde de euro. Pe al doilea loc n topul statelor care au reprezentat, n 2011, o destinaie important pentru exporturile din Romnia se afl Italia, unde s-au exportat bunuri i servicii n valoare de 5,8 miliarde de euro, aceasta fiind urmat apoi n clasament de Frana (3,3 mld. euro). Cel mai mare exportator al Romniei a fost n prima jumtate a acestui an compania Automobile Dacia, aceasta fiind urmat n top de Rompetrol Rafinrie i Renault Industrie Roumaine, potrivitZiarul Financiar. Principalele sectoare n care i desfoar activitatea primii 100 cei mai mari exportatori din economie sunt producia de componente auto, agricultur, prelucrarea lemnului, producia de igarete, siderurgie i vnzarea materialelor reciclabile.
Caracteristicile exporturilor in 2013
Structura exporturilor arata ca ponderea produselor industriei constructoare
de masini si echipamente de transport este de 43,7% fata de 43,2% in perioada corespunzatoare din anul trecut. A crescut si ponderea produselor industriei chimice si de mase plastice de la 10,3% la 11,4%. De asemenea, produsele industriei lemnului, inclusiv mobila, au crescut ca pondere de la 7,8% la 8,5%. Orientarea geografica preponderenta a exporturilor se mentine catre tarile Uniunii Europene cu 70,7% din total exporturi, desi in usoara scadere de la 71,4% pe primele patru luni din 2012. Se evidentiaza, astfel, tendinta de orientare a exporturilor romanesti si catre piete emergente din afara Uniunii
Europene, mai putin afectate de criza. La import, ponderea Uniunii Europene
a reprezentat 77%. O serie de tari au inregistrat cresteri cu peste 40% ale exporturilor romanesti: Canada (53,1%), Federatia Rusa (40,1%), India (40,0%), Iordania (315,9%), Libia (148,7%), Liban (85,6%), Algeria (65,1%), Irak (88,6%), Mexic (85,6%), Georgia (43,8%), Belarus (192,4%), Kazahstan (82,0%), Azerbaidjan (112,8), Tailanda (145,6%), Togo (641,0%). Cresteri importante au inregistrat totodata: R. P. Chineza (14,5%), Brazilia (25,0%), SUA (4,7%), Norvegia (26,2%), Columbia (22,1%), Arabia Saudita (22,6%), Turcia (17,0%), Australia (28,7%), Vietnam (15,8%), Singapore (3,7%). Evolutia exporturilor de marfuri romanesti reflecta, inca din primele luni ale acestui an, posibilitatile de crestere pentru anul 2013 prin valorificarea acordurilor de parteneriat strategic cu Turcia si SUA, respectiv parteneriatul privilegiat cu China, care vor permite deschiderea exporturilor Romaniei catre firmele din aceste tari intr-un ritm accelerat. Produse importante pentru exporturile romanesti sunt: Autoturisme si alte autovehicule (6,7% din exporturile romanesti, cu o crestere de 56,5% fata de aceeasi perioada din 2012); parti si componente pentru autovehicule (7,3%/19,8%); fire, cabluri, conductori electrici izolati (5,9%/6,7%); produse din rafinarea titeiului (4,4%/ 8,0%); mobilier lemn (3,5% /16,7%); anvelope din cauciuc (2,4%/14,8%); medicamente (1,8%/15,7%); pompe si compresoare cu aer sau gaze (1,8%/13,0%); incaltaminte (1,7%/ 9,9%); confectii dama (1,5%/10,0); ingrasaminte cu azot (1,5%/144,0%); motoare cu piston cu aprindere prin scanteie (1,1%/ 520,3%).
Schimburile comerciale romno-franceze au avut o evoluie ascendent n ultimii 11 ani, n intervalul 2003 2009 crescnd de circa 2 ori. ncepnd din 2007, Frana a ocupat n mod constant poziia de al treilea mare partener comercial al Romniei, dup Germania i Italia. n anul 2009, pe fondul crizei economice mondiale, schimburile comerciale romno-franceze au scazut cu 16,17% fa de 2008, ajungnd la 4,78 miliarde euro. Tendina ascendent a schimburilor comerciale bilaterale a fost reluat n anul 2010, la finalul cruia s-a nregistrat i cel mai mare excedent comercial n favoarea prii romne (+331,45 milioane euro). n 2012, comerul bilateral a totalizat 6,2 mild. Euro (n scdere -4,69% fa de 2012), meninndu-se astfel relativ aproape de nivelul record al schimburilor bilaterale (6,5 mild. Euro) nregistrat n 2012. Frana ocup locul 3 n topul partenerilor comerciali ai Romniei, cu o pondere de 6,26% n schimburile comerciale totale, respectiv: Export: 3,2 mild. Euro Scdere: - 6,80% Pondere n exportul total: 6,99%/locul 3. Import: 3,09 mild. Euro Scdere: -2,45% Pondere n importul total: 5,66%/locul 4. Balana excedentar: 53,94 milioane Euro (fa de 210 milioane Euro n 2011), n ciuda faptului c timp de 10 luni n 2012 balana comercial a fost deficitar pentru partea romn, ceea ce indic o posibil relansare a
exporturilor pe aceast relaie. Frana revine astfel n topul rilor cu care se
nregistreaz excedent comercial, situndu-se pe locul 28. Structur exporturi: 6 grupe de produse concentreaz 84,6% din exportul romnesc n Frana, respectiv: vehicule, aeronave i echip. transport (25,9%) ; maini, aparate, echipamente electrice (25%) ; materii textile i articole din acestea (12%); mrfuri i produse diverse (mai ales mobila): 7,7%; metale comune i articole metalice (7,7%); mase plastice i articole, cauciuc (6,3%). Structur importuri: 6 grupe de produse reprezint cca. 86,7% din importurile Romniei din Frana: maini, aparate, echipamente electrice (32,3%); vehicule, aeronave i echip. Transport (15,9%); produse ale industriei chimice i conexe (13,2%); metale comune i articole metalice (10,2%); materii textile i articole din acestea (7,8%); mase plastice i articole, cauciuc (7,3%). http://paris.mae.ro/node/168 http://www.dce.gov.ro/Materiale %20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Franta.pdf
RAPORTURI COMERCIALE CU GERMANIA
Companiile romanesti exporta anual bauturi si tigari de zeci de milioane de euro catre Germania, cea mai bogata tara a Europei. Pe langa exportul de produse menite sa asigure viciile nemtilor, tot catre Germania pleaca si masinile, telefoanele mobile sau hainele pe care le cumpara de la noi. In timp ce piata autohtona cumpara tot mai putine tigari din cauza preturilor in crestere, 35% din productia unei fabrici din Bucuresti merge catre export. Tot catre Germania merge si o mare parte din marfa unui producator de vinuri din Iasi, anunta Pro Tv. Daca tragem linie, aproape 20% din exporturtile Romaniei sunt cumparate de cea mai importanta economie a Europei. Dupa Germania, principalele tari in care ajung marfurile noastre sunt Italia, Franta si Turcia. Structura exporturilor
La exportul romanesc in Germania se constata modificri de structura
favorabile, primul loc fiind deinut in 2011 de exportul de Maini si aparate electrice, cu pondere de cca. 39,5, urmat de Mijloace de transport cu 20,4%. Confeciile textile si-au meninut locul 3 cu pondere 8,6% . In clasament urmeaza grupa Metalelor, aflate in poziia a 4-a cu 7,7%, Mase plastice si articole din cauciuc cu 5,4%, produse chimice cu 3,0%, aparate optice, fotosi de masura cu 2,9%, inclmintea 1,0%. Este semnificativ faptul capeste 80% din volumul exporturilor romanesti pe piata germana il reprezinta produse cu valoare adaugata superioara. http://www.dce.gov.ro/Materiale %20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf http://www.ziare.com/economie/exporturi/nemtii-cauta-produse-romanestice-exporta-romania-catre-germania-1070935 Alte link-uri utile: http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/contacte_sprijin/index_contacte.htm http://www.dce.gov.ro/surse_date.htm http://www.portaldecomert.ro/default.aspx http://www.portaldecomert.ro/Instrumente--15924.htm - document word Structura comerului internaional n 2013