Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MASURI DE PREVENTIE
PRIMARA
Educatia populatiei pentru ingrijirea ochiului:
-spalarea cu apa curata
-nu se duce mana murdara la ochi
-nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane
necalificate
-folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei
-nu se vor freca ochi
-controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice la nou-nascut
Igiena vederii:
-sursa de lumina sa vina din partea stanga
-distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm
-lumina artificiala trebuie focalizata pe hartia de scris-citit
-pe soare puternic sau zapada stralucitoare se poarta ochelari
fumurii
-persoanele care lucreaza cu sudura vor purta ochelari de
protectie
-alimentatia completa cu respectare necesarului zilnic de
proteine,vitamina C,A,B
-examenul periodic al vederii la cei cu diabet zaharat,HTA
-indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata
Sub 2. MASURI DE PREVENTIE
SECUNDARA
1.In cazul infectiilor ochiului:
-indrumarea pacientului catre medicul specialist
-educarea pacientului in vederea evitarii transmiterii
infectiei si la ochiul sanatos sau la alte persoane
2.In cazul deficientelor de vedere:
-educarea pacientilor care necesita corectarea vederii cu
ochelari sa-I poarte conform prescriptiilor
-invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii
OFTALMOLOGIE
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI OFTALMOLOGICENOTIUNI DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIEAnalizatorul vizual este format dintr~un segment
central(nervul optic,neuronii,talamocorticali si ariastriata a lobului occipital),si dintr-un
segment periferic(globul ocular si anexele sale)
GLOBUL OCULAR
Globul ocular: este alcatuit din 3 membrane concentrice in interiorul carora se afla aparatul
dioptric.-mediile transparente si refringente. Membranele :tunica externa e alcatuita din
sclerotica posterior sicorneea transparenta anterior.-tunica medie cu 3 segmente: coroida
,corpul ciliar si irisul-tunica interna sau retina care este fotosensibila,responsabila de receptia
si transmiterea stimulilorluminosi in flux nervos.Mediile refringente sunt reprezentate de
corneeia transparenta,umoare apoasa,cristalinul si corpulvitros. Ele au rolul de a refracta
razele de lumina.Anexele ochiului:-anexe de miscare-muschii globului ocular(4drepti si 2
oblici)-anexele de protectie-sprancenele,pleapele,conjunctiva si aparatul lacrimal.Functia
analizatorului vizual este perceperea luminozitatii,formei si culorii obiectelor din
lumeainconjuratoare.Razele luminoase patrund pri corneea transparenta in globul ocular,sunt
refractate de catre mediilerefringente ale ochiului si formeaza pe retina imaginea obiectului
asezat in fata ochiului.Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de
Efectuarea tehnicii:
- asistenta isi spala mainile cu apa si sapun
- se pozitioneaza bolnavul si se invita sa priveasca in sus
- se trege in jos si in afara pleoapa inferioara, cu policele mainii stangi, folosind o
compresa
- se aplica unguentul incarcat pe partea latita a baghetei (cat un bob de grau) pe fata interna
a pleoapei sau se preseaza din tub
- se da drumul pleoapei si se solicita bolnavului sa inchida si sa deschida ochiul pentru a
antrena astfel unguentul pe suprafata globului ocular
- surplusul de unguent se sterge cu un tampon steril.
Sub. 16 Bandajul monocular
Monoclul sau binoclul se foloseste pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor.
Monoclul acopera o singura regiune orbitara. Se efectuaza ncepnd cu 2-3 ture circulare
frontooccipitale dupa care se conduce fasa oblic peste ochiul pansat, pe sub urechea de
aceeasi parte si se readuce fasa pe frunte, deasupra urechii opuse. Se efectuaza din nou o tura
circulara frontooccipitala, apoi oblic repetnd succesiunea de ture oblice si circulare pna la
acoperirea completa a ochiului. Se fixeaza capatul liber al fesei cu leucoplast sau ace de
siguranta.
Sub. 17 Bandajul binocular .Binoclul acopera ambele regiuni orbitale. Pentru infasarea
binoculara, n locul turelor circulare frfontooccipitale, se conduce fasa oblic peste celalalt
ochi, turele incrucisindu-se deasupra piramidei nazale unde formeaza o spica
Sub. 18 Problemele pacientului cu cataracta
Cataracta opacefiere progresiva a cristalinului. Putem intalni cataracta la varstnici, in urma
unor , in urma unor traumatisme, la pacientii cu Dz.
Manifestari de dependenta:
Scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa (catarcta senile) sau cu
instalare rapida (cataracta traumatica)
Localizarea catarctei unilaterala si apoi la celalalt ochi(cataracta senila), si bilaterala (in
cataracta congenitala)
Diagnostic de nursing:
1. Anxietate
2. Apatie
3. Risc de accidente
Manifestari de dependenta:
In perioada acuta: dureri ocular, perioculare cu iradiere spre tample, insotite de lacrimare,
scaderea acuitatii vizuale, greturi, anxietate
In glaucomul cronic: dureri permanente, acuitatea vizuala scade treptat, in 10-15 ani
ajunge sa nu mai vada.
Diagnostic de nursing:
1. Disconfort cauzat de atrofierea nervului ocular manifestat prin durere oculara/perioculara
2. Scaderea acuitatii vizuale:
Pericol de accident cauzat de. Manifestat prin scaderea acuitatii vizuale
Comunicare ineficienta cauzata de atrofierea nervului optic, manifestata prin scaderea
acuitatii vizuale
3. Anxietate cauzata de scaderea acuitatii vizuale manifestata prin .(culegere date)
4. Risc de alterare a tegumentelor cauzate de lacrimare, manifestata prin (culegere de date
eritem, prurit)
5. Intoleranta digestiva cauzata de HTA, manifestat prin greata si varsaturi
6. Deficit de autoingrijire
Sub. 21 In glaucomul acut: internare, repaus la pat, salonul in semiobscuritate, adminstram
antialgice, diuretice, purgative la nevoie, instilatii cu Pilocaprina 1%, perfuzie cu Manitol,
regim hiposodat cu consum redus de lichide, apa nu se bea multa o data pt ca duce la
cresterea TA.
-
1.
2.
3.
4.
-
Manifestari de dependenta:
Prurit
Durere
Secretie purulenta
Diagnostic de nursing:
1. Alterarea nevoilor de a evita pericolele si de comunicare cauzata de scaderea acuitatii
vizuale
2. Complicatia orjeletului care nu se vindeca salazion
Interventii:
Nu se folosesc farduri, lentil de contact
Aplicam comprese locale calde si umede
Nu se va utiliza apa fierbinte pe comprese
Compresa se tine pe pleoapa 5-10 min
Nu-l presam, nu-l deschidem, nu se sparge
Idem
Ochiul este foarte dureros
Sensibilitate la lumina
Acuitate vizuala scazuta (se vede prin ceata)
Produse de virusul herpetit
Risc mare pana la orbire
Sub. 27 Presbitia?
Presbiopia reprezinta scaderea puterii de focalizare a cristalinului la vederea de
aproape
Sub 2 Iridociclita inflamatia irisului si a corpului ciliar
8. Iridociclita?
mpreun cu sclera, corneea i ofer ochiului o protecie extern. poate fi prea curbat. Drept
rezultat, imaginile pe care le vedei nu se focalizeaz pe retin aa cum ar trebui.
ORL
Sub.1 masuri de profilaxie primara in orl
Educatia pentru sanatate pentru prevenirea bolilor ORL
1. Masuri de profilaxie primara:
-masuri pentru fortificarea organismului prin sport si activitate in aer liber
-asigura un mediu curat, nepoluat
-invatarea suflarii corecte a nasului
-umezirea aerului din incaperi, saloane si locuinte
-asigurarea unei temperaturi constante 16-18 grade in incaperi
-evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii (CRS)
-folosirea aspiratoarelor de praf , masti de protectie la locurile de munca cu praf si
pulberi, folosirea de casti pentru amortizarea zgomotelor la persoanele expuse
profesional, efectuarea de controale periodice ale auzului.
Sub 2. Masuri de profilaxie secundara:
-depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si tratarea lor
corecta pentru prevenirea cronicizarii si a unor infirmitatii (surditate, tulburari de
vorbire si respiratie ).
-tratarea corecta a rinofaringitei a sugarului pentru prevenirea otitelor
-reeducarea vorbirii, auzului la bolnavii cu suferinte ale urechii.
Sub 3. Masuri de prevenire tertiara:
-indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezarea auditiva
-educarea pacientului purtator de proteza, cum sa o utilizeze, pentru a se adapta
progresiv la mediul sonor
-educarea anturajuluipentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
-examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp, accentuarea
surditatii si necesitatea schimbarii protezei.
SsuSub.4Evaluarea morfofunctionala a organelor ORL
1.Examenul auzului:
-acumetria fonetica
-acumetria instrumentala
-examenul audiometric
2.Ortoscopia:este examenul pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.
3.Narinoscopia(rinoscopia)este examenul narinelor si interiorului cavitatii nazale.
4.Bucofaringoscopia-examenul cavitatii bucale si a faringelui.
5.Laringoscopia:
-indirecta:examenul laringelui
-directa: examen pt. prelevarea de tesuturi pt examen biopsic si extragerea corpilor
straini.
6. Radiografia sinusurilor fetei.
7.Examen de laborator:
-secretie otica:se recolteaza in conditii de asepsie pt. examene bacteriologice:
-secretie nazala;
-exudat faringian pt. examenul bacteriologic;
-sange pt. VSH,henoleucograma,TS,TC
Sub .5Surditatea Descriere
Surditatea sau pierderea auzului reprezint incapacitatea parial sau total de a auzi.
Surditatea poate afecta una sau ambele urechi. Ea poate fi prezent de la natere
(congenital) sau poate deveni evident pe parcursul vieii (dobndit). Diferena dintre cele
dou forme cea dobndit i cea congenital se refer doar momentul n care apare surditatea.
Nu specific ns dac, cauza care duce la pierderea auzului este genetic (ereditar).
ierderea auzului mai poate fi clasificat i n funcie de partea sistemului auditiv care este
afectat. Cnd este afectat sistemul nervos se numete surditate neurosenzorial. Cnd sunt
afectate prile urechii responsabile de transmiterea sunetului se numete surditate de
transmisie.
Odat cu naintarea n vrst exist o pierdere progresiv a capacitii de percepere a
sunetelor cu frecvene nalte cunoscut sub numele de presbiacuzie. Aceasta ncepe la adultul
tnr, dar de obicei nu interfer cu capacitatea de nelegere a conversaiilor dect mult mai
trziu.
Cauze posibile
Condiiile care afecteaz cohlea, nervul vestibulocohlear (nervul VIII cranian), mduva
spinrii sau creierul produc surditate neurosenzorial. Aceastea includ:
Boala Meniere;
Meningita;
Rujeola (pojar);
Oreionul;
Boli autoimune (de exemplu granulomatoza Wegener);
Pierderea auzului datorat naintrii n vrst (presbiacuzie);
Leziuni ale nervilor datorate sifilisului;
Surditatea idiopatic (de cauz necunoscut);
Naterea prematur determin surditate neurosenzorial la cca 5% din cazuri;
Tumorile nervoase;
Scleroza multipl;
Accidentele vasculare cerebrale;
Toxicitatea anumitor medicamente care pot afecta auzul reversibil, de exemplu aspirina,
diureticele, antiinflamatoarle nesteroidiene i antibioticele macrolide sau ireversibil, de
exemplu chimioterapicele pe baz de platin (cisplatin) i aminoglicozidele (gentamicina);
Substane ototoxice: metale precum plumb i mercur; solveni precum toluen, xilen, stiren,
white spirits, percloretilen, tricloretilen; monoxidul de carbon; acidul cianhidric; pesticide,
ierbicide de exemplu paraquat, compui organofosforici.
Condiiile care afecteaz conductul auditiv, timpanul i urechea medie duc la surditatea de
transmisie. Aceastea includ:
Dopuri de cerumen (cear) care blocheaz conductul auditiv;
Otita medie;
Adenoidita cronic;
Otoscleroza;
Alte cauze:
Ereditatea;
Traumatismele;
Infecii ale urechii;
Persoanele infectate cu HIV/SIDA prezint frecvent anomalii ale sistemului auditiv;
Infecia cu Chlamydia transmis de la mam la copil n timpul naterii poate duce la
pierderea auzului la nou-nscui;
Sindromul alcoolismului fetal duce la pierderea auzului la 64% dintre nou-nscuii din
mame alcoolice, datorit efectului ototoxic asupra ftului n dezvoltare i datorit malnutriiei
din timpul sarcinii produs de consumul excesiv de alcool;
Expunerea prelungit la zgomot intens;
Sub.6 Manifestari de dependenta infectii (localizare)
Infectiile otice se pot localiza-la nivelul paviloinului urechii
- in conductul auditiv extern
-urechea medie-otite
-mastoida- otomastoidita
Infectiile rinosinuzale se pot localiza:
-la nivelul cavitatii nazale, rinite, furuncul
-la nivelul sinusurilor- sinuzite
Infectii faringiamigdaliene- faringoamigdalita
Infectiile vegetatiilor adenoide- adenoidita
Infectii laringiene-laringita
Sub. 7epistaxis- hemoragie ce ia nastere in fosele nazale cauzata de iritatie mecanica
localasau leziuni ale vaselor mucoasei nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale: apar si in
cadrul unor boli generale HTA , hemofilii, avitaminoze C, K.
-
Manusi
Se introduce cu grija tamponul in conductul auditiv extern si se roteste. Daca secretia este
foarte abundenta se recomanda stergerea secretiei scurse in pavilion cu un tampon steril si
apoi recoltarea exsudatului.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix US, respectiv UD pe tubul corespunzator urechii stangi
si respectiv drepte, sau doar US sau UD daca se recolteaza doar secretie otica din urechea
stanga respectiv dreapta.
Dupa recolta tampoanele sterile cu care s-a sters pavilionul se arunca in containerul pentru
deseuri medicale.
Sub. 11Spalatura auriculara
Spalatura auriculara reprezinta indepartarea secretiilor (puroi sau cerumen) sau a corpilor
straini si in tratamentul otitelor cronice.
SCOPUL terapeutic;
Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom aseza o
tavita renala mare, 2 sorturi de cauciuc, musama, traversa, vata, seringa Guyon avand o
capacitate de 150-200 ml sterilizata si uscata, prosoape uscate, lichid de spalatura (apa sterila
la 37grade C, solutie de bicarbonat de sodiu 1 la mie, solutia medicamentoasa prescrisa de
medic);
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica scopul tehnicii;
- in cazul dopului de cerumen, cu 2 ore inainte de a efectua spalatura auriculara, se va instila
in conductul auditiv extern de 3 ori solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20;
- in cazul dopului epidermic, se va instila solutie de acid salicilic 1%in ulei de vaselina;
- in cazul corpurilor straine hidrofile (boabe de legume si cereale) se va instila alcool;
- in cazul insectelor vii, se fac instilatii cu ulei de vaselina sau cu glicerina sau se aplica un
tampon cu alcool cu efect narcotizant;
- bolnavul se aseaza in pozitie sezanda;
- se protejeaza patul cu musama si traversa iar umarul respectiv al bolnavului, cu un prosop
curat, uscat peste care se aseaza sortul de musama pana la gat;
3. efectuarea tehnicii:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
- se imbraca manusile de unica folosinta;
- asistenta imbraca si ea sortul de cauciuc;
- se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului care va inclina putin capul spre tavita si o va
sustine;
- se verifica temperatura lichidului si se aspira in seringa Guyon;
- se solicita bolnavului sa-si deschida gura prin aceasta, conductul se largeste iar continutul
patologic poate fi indepartat mai usor;
- cu mana stanga se trage pavilionul urechii in sus si inapoi iar cu mana dreapta se injecteaza
lichidul de spalatura in conduct spre peretele posterior si se asteapta evacuarea;
- operatia se repeta de cateva ori pana cand lichidul scurs in tavita devine curat;
- se usuca conductul auditiv extern cu cateva tampoane de vata uscate;
- se anunta pacientul sa ramana in aceasta pozitie 30-40 secunde pentru ca solutia sa ajunga
in faringe.
*** Medicamentul lichid sa nu fie aspirat, deoarece poate patrunde in laringe, provocand
accese de tuse si spasme laringiene.
1. Sub.13 Instilatia auriculara reprezinta administrarea unor solutii medicamentoase in
conductul auditiv extern.
Materiale necesare:
- pipeta
- tampoane de vata si comprese sterile
- prosop
- tavita renala
- vas cu apa calda la 370 C.
Efectuarea tehnicii:
- asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun
- se aseaza pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa)
- se curata conductul auditiv extern cu un tampon de vata
- se incalzeste solutia medicamentoasa, in baie de apa, pana la 370 C
- se se tractioneaza pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga
- se lasa sa cada din pipeta numarul de picaturi prescrise
- se mentine pacientul in aceeasi pozitie cateva minute
- se introduce un tampon de vata absorbant in conductul auditiv extern, lejer
- se procedeaza la fel si pentru urechea opusa.
Sub. 14 Administrarea unguentelor in conductul auditiv extern
2. Unguentele se aplica in conductul auditiv extern cu ajutorul tampoanelor de vata
infasurate pe porttampon.
Efectuarea tehnicii:
- asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun
n.n.
130-140 p/m
copil mic
100-120 p/m
la 10 ani
90-100 p/m
adult
60-100
p/m
vrstnic
>80-90 p/m
Modificri de frecven a pulsului
Tahicardie = creterea frecvenei pulsului
Bradicardie =
scderea
frecvenei
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
Sub. 17 Masurarea si notarea respiratiei
pulsului
Aezm pacientul n decubit dorsal (pe spate) i nu-i explicm tehnica ce urmeaz s-o
efectum.
Plasm mna cu faa palmar pe torace i numrm inspiraiile timp de un minut: ritmul,
aplitudinea. Se noteaz cu pix verde. Cum se noteaz pe foaia de temperatur: valoarea este
nscris pe fiecare linie orizontal.
Frecventa respiratiei
- reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influentata de varsta si sex
la nou-nascut
la 2 ani
la 12 ani
adult
varstnic
30-50 r/min
25-35 r/min
15-25 r/min
16-18 r/min
15-25 r/min
Interpretarea rezultatelor:
tvia renal,
ceas,
foaie de observaie,
carnetel individual.
Interventiile asistentei
- pregatirea materialelor langa pacient
- pregatirea psihica a pacientului
- spalarea pe maini
- se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
- se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
- se ridica bratul pacientului
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
- se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
- daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie
de catre asistenta
- termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
- temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad
mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
- se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei
dentare
Tipuri de febra
Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si
cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.
Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat
cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii
cavitare.
Sub.20 Injectia intramusculara( im)
Injectia intramusculara( im)
Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei
substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea
provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este
situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina
iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;
Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel
pentru injectia intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se
introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent
injectii intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula
fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta
o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul
montata la seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a
fost introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar
fi la administrarea de fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa
eventualele sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea
acului,efectuarea injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin
verificarea pozitiei acului
Sub. 21 injectia iv
Injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in
circulatia venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Resorbtia este instantanee.
-calea intravenoasa este aleasa atunci cand
trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca
distructii tisulare;
Loc de electie
-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru
corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul
diverselor conduite terapeutice;
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre
medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale
pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere
venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai
multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa
calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la
nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul
radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin
comprimarea arterei;
Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si
aplicam garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a
verifica pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu
policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie
cateterizarea corecta a venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool
Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare
starea generala
Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta
injectiile in acceasi vena la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor
face intotdeauna mai central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a
interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin
volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
-nu se administreaza solutii uleioase in vena
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de
urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;
-pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg
150 cu capul intors contralateral;
-tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de
incrucisare cu marginea externa a muschiului sternochidomastoidian;
-abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena
jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular
sau prin gresirea caiii de administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul bolnavului
-evitarea greselilor-eliminarea aerului din seringa
-evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza totala a extremitatilor,durere
exacerbata,albirea mainii,degete cianotice
-se intrerupe de urgenta injectarea
Sub. 22Injectia subcutanata( s.c.)
Injectia subcutanata( s.c.)
Scop
-terapeutic
Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in
zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de
asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei,
locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta
administrata
Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei
doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au
un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel
pentru injectia subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate
echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se
introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre
exterior prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in
timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut
adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se
irita fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina,
iar la heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub
acelasi unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a
facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina
sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau
echimoze
Consideratii speciale
-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic
-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni
complicatiile (lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in
cazul injectarii repetate in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se
scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute
dupa injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea
unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este
indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de
nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand
nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si
pronatie.
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele
bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa,
incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa
se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din
nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in
directia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.
este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie
cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de
montarea branulei.
Sub. 25 interventiile asistente in cazul pacientului cu otita
-Pacientul sa afirme stare de bine,temperatura corporala sa se mentina in limite fiziologice;
-masoara functiile vitale si le noteaza in F.O;
-Administreaza tratamentul prescris :antibiotice pe cale generala,cu simptomatice pt
combaterea febrei si durerilor,instilatii auriculare cu solutii caldute deco0ngestive si
analgetice,instilatii nazale cu solutii dezinfectante,comprese caldute pe regiunea mastoidiana
pe care le schimba la 2-3 ore.
-Asigura alimentatia hidrozaharata in perioada febrila,bogata in vitamine si lichide;
-Pregateste pacientul si participa la punctia otica(paracenteza);
Sub. 26 Interv a.m in cazul pacientului cu amigdalita
.Interventiile asistentei:
-asigura repausul la pat in camera calda cu umiditate corespunzatoare
-aplica comprese alcoolizate pe fata anterioara a gatului
-asiguara alimentatie lichida in perioada febrila.Imbogateste alimantatia cu alimente
semiconsistente in fct. de reducerea durerilor la deglutitie
-masoara T.A, P ,R ;administreaza tratamentul prescris
(antibiotice,antitermice),recolteaza exudatul faringian;recolteaza sange pentru
determinarea VSH, ASLO, hemoleucograma.
-pregateste pacientul cu flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si evacuarea
puroiului.
-invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pt. a se scurge
puroiul in tavita renala si periodic sa faca gargara cu apa oxigenta.
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei chirurgicale
pt. a preveni reumatismul articular acut (RAA) si glomerulonefrita acuta (GNA).
-pregateste pacientul pentru amigdalectomie.
-masoara T.A , P ,R.
-recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramei, T.S , T.C
-recolteaza urina pentru examenele de laborator.
Ingrijirea postoperatorie:
-supraveghere permanenta 6-8 ore,internare 24h.
-asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau
sezand cu capul aplecat in fata cu tavita renala pe coapse.
-educa pacientul sa nu inghita saliva,sa nu faca miscari de deglutitie;copii sa nu planga
pt. a nu se accentua sangerarea
-examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul
hemoragiilor mari pt, a se reintervenii chirurgical.
-alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si oprirea hemoragiei cu lichide reci.
-invata pacientul sa nu suga cu paiul lichidele;sa nu faca gargara,sa evite sa tuseasca,sa
stranute,sa vorbeasca tare (acestea putand accentua hemoragia).
-educa pacientul ca timp de sapte zile sa stea in casa si-l informeaza ca in a 6-a sau a 8-a
zi este posibila o hemoragie datorita desprinderii membranelor albicioase formate in
lojile amigdaliene.
Sub. 27 Recoltarea sangelui pt det VSH-ului , ASLO, Valori normale
(la
(la
1 h) i 5-15 mm (la 2
1 h) i 1 20 mm (la 2
h)
h)
titrul (nivelul) ASLO mai mare de 200 U/ml (uniti pe mililitru) este considerat
drept crescut.
Cu toate acestea, n cadrul mai multor studii tiinifice, efectuate n mai multe ri ale lumii,
s-a stabilit c la copiii sntoi de vrst colar titrul ASLO din snge depete, deseori,
200 U/ml.
Pregatire pacient jeun (pe nemancate)2.
Specimen recoltat sange venos2.
Recipient de recoltare vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator2.
Prelucrare necesara dupa recoltare se separa serul prin centrifugare2.
Volum proba minim 0.5 mL ser2.
Cauze de respingere a probei specimen intens lipemic, contaminat bacterian sau intens
hemolizat2.
Stabilitate proba serul este stabil 2 zile la temperatura camerei; 2 zile la 4-8C; 6 luni la
20C2.
Metoda imunoturbidimetrica2.
Valori de referinta2
Varsta
Valoare (UI/mL)
0-16 ani
<150
>16 ani
<200
Globulele rosii (eritrocitele) pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o
picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum
foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub
- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
Sub. 29. Interventiile A.M in cazul pacientului cu vegetatii adenoide
Interventii:
-asistenta din ambulatoriu (dispensar,cresa ,camin ,scoala) informeaza
famili,educatorii,invatatorii privind consecintele negative ale vegetatiilor adenoide
asupra dezvoltarii copilului.
-indruma parintii copiilor catre medicul specialist ORL.
-asistenta din serviciul ORL pregateste copilul pentru interventia chirurgicala(ca si
pentru amigdalectomie).
-Supravegheaza postoperator copilul 3-4 ore pentru ca secretiile bucale sa se scurga in
tavita renala.
-linisteste copilul sa nu planga,sa nu se agite pentru a prevenii hemoragiile.
-timp de 24h recomanda regim hidric rece.daca intervin hemoragii,administreaza
hemostatice la indicatia medicului.
-asistenta din ambulatoriu va ingriji copilul in continuare pentru combaterea
sechelelor(anemia,rahitismul)si reeducarea respiratiei.
Sub. 30 Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu epistaxis
-asistenta aplica masurile de prim ajutor: compresiune digitala asupra narinei care
sangereaza cel putin 10 minute sau tampon compresiv imbibat in solutie hemostatica:
antiprina 10% sau apa oxigenata
-ajuta medicul la aplicarea tamponului anterior sau dupa caz posterior
-evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si T.A
-recolteaza sange pt. determinarea hemoglobinei, hematocrit.
-asigura repausul la pat pe partea care sangereaza pt. pacientul cu tendinta de lipotimie
-administreaza medicatia hemostatica recomandata si inlocuieste pierderile de sange cu
sange integral sau masa eritrocitrara.
-aplica ingrijiri specifice in cazul epistaxis cauzat de boli generale, HTA, hemofilie,
avitaminoze
Modul 25
Sub 1 Masuri de profilaxie primara : vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de
imbolnaviri. Ele constau in :
2.
deshidratri masive,
intoxicaie cu belladona,
boli infecioase acute,
sindrom Sjogren (caracterizat prin triada: xerostomie, xeroftalmie, poliartrit
reumatoid).
Disfagia-senzatia pacientului de oprire a alimentelor
Cauze:tumori, stricturi ale esofagului, spasm esofagian, cancer esofagian
Se asociaza cu dureri retrosternale, leziuni ale mucoasei, regurgitatii, disfonie, scadere
ponderala.
Sub. 5 Anorexia, greturile si varsaturile.
Anorexia intalnita in cancerul gastric, hepatic si in duodenite si gastrite.
Poate fi selectiva pentru carne si grasimi.
Greturi si varsaturi in bolile digestive pot fi:
-precoce, dupa mese intalnite in ulcerul gastric
- tardive la 2-4 h dupa masa in ulcerul duodenal
- continut alimentar , in boala ulceroasa
- continut alimentar vechi , in stenoza pilorica
-continut biliar- in dischinezie biliara
-continut sanguin- hematemeza, - in complicatiile bolii ulceroase, cancer gastric.
Sub. 6 Durerea
-
localizare
o epigastrica ulcerul gastroduodenal
o retrosternala bolile esofagului
o hipocondrul drept- colecistita
o fosa iliaca dreapta apendicita
o supraombilical, hipocondrul stang in bara in pancreatita
- iradiere
o spate, in ulcerul gastroduodenal
o umarul drept litiaza veziculara
- manifestare
o intensitate crescuta colica biliara, apendiculara, intestinala
o ca un pumnal in cazul perforatiilor
- ritmicitate
o marea periodicitate: durere aparuta toamna si primavara
o mica periodicitate: imediat dupa mese sau la 2-4 ore, in ulcerul gastric sau
duodenal
Sub. 7 Regurgitatie
- reflux alimentar din esofag sau stomac, in cavitatea bucala
- este insotita de arsura retrosternala
Eructatie
- evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau din esofagul inferior; este intalnita in
aerofagie, la persoanele care mananca repede
Pirozis
- arsura retrosternala , are caracter ritmic si periodic (cauza fiind hiperaciditatea
Sub. 8 Melena
- hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaun, intalnita in ulcerul
hemoragic, ciroza hepatica cu varice esofagiene (scaun negru lucios ca pacura)
Rectoragie
- hemoragie la nivelul ultimei portiuni tubului digestiv. Sangele este rosu si acopera
scaunul
Sub. 9 Esofagoscopia rolul asistentei medicale
Asistentul :
Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.
Scop
explorator
recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i
secretorii (chimismul gastric)
pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului
terapeutic
evacuarea coninutului stomacal toxic
curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse
hidratarea i alimentarea bolnavului
introducerea unor substane medicamentoase
Indicatii
n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas
Materiale
de protecie
dou oruri din cauciuc sau din material plastic
muama i alez
manusi
sterile
sonda Faucher sau Einhorn
2 seringi de 20 ml
pense hemostatice
eprubete
nesterile
tvi renal
tav medical
pahar cu ap aromat
pahar cu ap pentru protez
recipient pentru colectare
medicamente
la indicaia medicului
Pregatirea
pacientului
psihic:
se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii
este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului
fizic:
Pregtirea
- se determin cantitatea evacuat
produsului pentru
examenul de
- se completeaz formularele de recoltare
laborator
- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ;
notare n foaia de
observaie
Accidente
De evitat
- ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului)
Sondajul sau tubajul duodenal const din introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior.
Scop
explorator
extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil
(A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie
aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice
descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care
dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor
extrase prin sondaj
evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare
therapeutic
drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au
aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,
ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu
bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice
alimentie artificial
se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul
pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire
aspiraie continu
n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
Generaliti
Pregatirea
materialelor
de protecie
muama i alez
sor de cauciuc sau alt material impermeabil
manusi
sterile
sonda Einhorn
2 seringi de 20 ml
pens hemostatic
medii de cultur , eprubete
nesterile
tvi renal
tav medical
stativ pentru eprubete
pahar cu ap aromat
pern cilindric dur sau ptur rulat
hrtie de turnesol roie i albastr
medicamente
sulfat de magneziu 33%
ulei de msline
novocain
soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege n
funcie de scopul sondajului)
Pregtirea
pacientului
psihic:
- se informeaz pacientul
- i se explic necesitatea tehnicii
fizic:
- pacientul va fi nemncat
- se izoleaz patul cu un paravan
- se protejeaz cu muamaua i aleza
- se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului
- se protejeaz cu orul din material plastic
- i se ndeprteaz proteza (dup caz)
- i se d tavia renal s o in sub brbie
Execuie
asistenta se spal pe mini
mbrac mnuile
prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu
blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n faringe
cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de
cteva ori pn cnd oliva trece n esofag
cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45cm la
arcada dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a
ptruns n stomac
pregtirea
produsului pentru
examen de laborator
Accidente
nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul
senzaiei de vrsturi
ncolcirea sondei n stomac
greuri i vrsturi
imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol
funcional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei
vscoase)
De evitat
aspirarea coninutului sondei la extragerea ei
oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h
grbirea naintrii sondei
depirea duratei de execuie >31/2h
Inainte de recoltarea probei pacientul trebuie sa tina un regim de 3 zile fara carne, peste sau
legume verzi, sau preparatele cu fier.
Recoltarea probei pentru testul Adler
Proba (5- 10 gr materii fecale intr-o lopatica), se recolteaza intr-un recipient curat si
uscat(coprocultor).Trebuie verificat ca materiile fecale sa nu fie contaminate cu sange
provenit din hemoroizi sangeranzi. Se recomanda repetarea testului de 2-3 ori la intervale de
2, 3 zile mentinaind intre recoltari regimul mentionat.
Sub. 18 Determinarea transaminazelor TGP, TGO.Valori normale
Prin masurarea transaminzelor se masoara afectarea ficatului. In mod normal aceste enzimele
se gasesc in celulele ficatului dar cand acestea sunt distruse enzimele ajung in sange
Cele mai folosite enzime sunt TGO (ASAT) si TGP (ALAT). TGO inseamna transaminaza
glutamica oxaloacetica sau aminotransferaza aspartat (ASAT) iar TGP inseamna
transaminaza glutamica piruvica sau aminotransferaza alanina (ALAT)
Unde se gasesc transaminazele?
TGO se gaseste in mod normal in multe tesuturi inclusiv in ficat, muschi, rinichi, inima,
creier.
Este eliberata in sange cand unul din organe este afectat, deci nu este foarte specifica pentru
afectarea ficatului
TGP in schimb se gaseste in majoritate in ficat. Se gaseste si in alte oragane dar in general
valori mari ale TGP in sange inseamna o afectare hepatica. Este deci destul de specifica
pentru afectarea ficatului
TGP- INTRE 5-20 U/L
TGO- INTRE 5-40 U/L
Sub. 19. Determinarea sideremiei- Pregatire pacient jeun dimineata (cand valorile
sideremiei sunt cele mai mari), inaintea administrarii de preparate de fier/transfuzii de sange;
daca pacientul a fost transfuzat, determinarea sideremiei se face dupa 4 zile2;8. De asemenea
trebuie evitate deprivarea de somn, stres-ul extrem (care scad sideremia) sau chelatorii de fier
(deferoxamina)2.
Specimen recoltat sange venos6
>18 ani
59-158 mg/dl
barbati
37-145 femei
07:00 dimineata);
pacientul va veni in Centru la ora 07:00;
se va recolta glicemia "a jeun" (pe nemancate);
apoi pacientul va bea 75 grame de glucoza dizolvata in 250 ml apa;
se vor recolta 2 probe : la o ora de la ingestia de glucoza si la doua ore de la ingestia
de glucoza;
nu se va efectua testul cu 3 zile inainte de menstruatie si in primele 3 zile dupa
menstruatie;
nu se vor administra cu 3 zile inaintea efectuarii testului medicamente hiper sau
hipolipemiate, anticonceptionale.
Infectiile, tulburarile endocrine, afectiunile hepatice pot modifica rezultatele testului de
hiperglicemie provocata.
Sub. 21 Determinarea fibrinogenului, bilirubinei. Valori normale
Pregatire pacient jeun (pe nemancate)5.
Specimen recoltat sange venos5.
Recipient de recoltare vacutainer cu citrat de Na 0.105M (raport citrat de sodiu
sange=1/9)
Presiunea realizata de garou trebuie sa fie intre valoarea presiunii sistolice si cea a presiunii
diastolice si nu trebuie sa depaseasca 1 minut. Daca punctia venoasa a esuat, o noua tentativa
pe aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10 minute5.
Cantitate recoltata cat permite vacuumul; pentru a preveni coagularea partiala a probei se
va asigura amestecul corect al sangelui cu anticoagulantul, prin miscari de inversiune a
tubului5.
Cauze de respingere a probei vacutainer care nu este plin cel putin 90%; proba intens
hemolizata, intens lipemica sau coagulata5,6.
Prelucrare necesara dupa recoltare proba va fi centrifugata 15 minute la 2500g5.
Stabilitate proba proba este stabila 4 ore la temperatura camerei, iar plasma separata cateva
luni la -20C5.
Varsta
Valori de referinta
(mg/dL)
0-1 an
160-390
2-10 ani
140-360
11-18 ani
160-390
> 18 ani
200-400
Bilirubina
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate)7;8.
Specimen recoltat -sange venos7;8.
Recipient de recoltare -vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator7.
Prelucrare necesara dupa recoltare se separa serul imediat si se lucreaza in max. 4 ore; in
perioada de asteptare, serul este protejat de lumina (expunerea la lumina produce scaderi
semnificative dupa 2-3 ore). Daca nu se poate lucra in 4 ore, serul separat se stocheaza la 4C
sau -20C7.
Volum proba minim 0.5 mL ser7.
Cauze de respingere a probei specimen hemolizat, specimen neprotejat de lumina7;8.
Stabilitatea probei serul separat este stabil 4 ore la temperatura camerei; 48 ore la 2-8C; 6
luni la -20C7.
Metoda spectrofotometrica(colorimetrica)7.
Valori de referinta7
Bilirubina totala
Varsta
Copii >1 lun
Nu sunt disponibile valori
de referin pentru prima
lun de via.
Adulti
Bilirubina directa
<1
<1.2
<0.3 mg/dL
Bilirubina indirecta
<1 mg/dL
Sub. 22 Paracenteza
Punctia abdominala (Paracenteza)
Locul punctiei
- pe linia Monroe Richter, in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a 1/3 medii cu cea
mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca anterioara superioara stanga.
- pe linia ombilico-pubiana, la mijlocul ei.
Pregatirea punctiei
Pentru executarea paracentezei sunt necesare materiale - de protectie a patului pe care se
executa punctia, pentru dezinfectia tegumentului tip III, instrumente sterile (trocar gros cu
diamentrul de 3-4 mm cun un mandrin ascutit si unul bont de rezerva, seringi de 5 si 20 ml,
ace 5-6 mm, bisturiu, pense hemostatice, camp chirurgical, manusi chirurgicale, comprese,
tuburi prelungitoare.
- pentru recoltarea si colectarea lichidului - eprubete, cilindru gradat, galeata gradata de 10 L
- pentru ingrijirea locului punctiei - cearsaf impaturit pe lungime, romplast
- substante medicamentoase - anestezice locale, tonice-cardiace
- paravan, tavita renala
Asistentul medical informeaza pacientul asupra necesitatii punctiei, si asigura securitatea si
intimitatea.
Pacientul este nevoit sa urineze (daca este cazul se face sondaj vezical), se dezbraca regiunea
abdominala. Asistentul medical asaza pacientul in pozitie decubit dorsal in pat, peste
cearsaful impaturit in lung, cu flancul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat, se
masoara circumferinta abdominala.
Executia punctiei
- se face de catre medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se deruleaza in salon sau in sala de
tratamente. Inainte de executia punctiei, medicul si asistentul/asistentii isi spala mainile si le
dezinfecteaza.
- medicul alege locul punctiei iar asistentul pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf, asaza
pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales.
- asistentul medical pregateste locul punctiei, dezinfectie tip III, serveste seringa incarcata cu
anestezic iar medicul face anestezia locala.
- dupa anesteziere, medicul primeste manusile chirurgicale si campul chirurgical de la
asistent.Medicul protejeaza locul punctiei cu campul steril, timp in care asistentul medical
Atentie !
Daca se intrerupe scurgerea lichidului pozitia pacientului trebuie schimbata
- medicul retrage trocarul, aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie, iar
asistentul medical dezinfecteaza locul punctiei, face o cuta a pielii, aplica pansament uscat
compresiv.Se strange cearsaful in jurul abdomenului, fixandu-se cu ace de siguranta.
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- se asaza comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificului si scurgerea lichidului in continuare, se asigura o temparatura optima si
liniste.
Dupa sase ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului, se masoara
circumferinta abdominala si se noteaza, se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor
sale, se monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, se noteaza valorile inregistrate in primele 24
de ore, pansamentul se schimba, respectand masurile de asepsie (sterilizare), agrafele se scot
dupa 48-72 de ore
Pregatirea produsului pentru examinare
- Examenul macroscopic consta in masurarea cantitatiid de lichid evacuat, aprecierea
aspectului lui, determinarea densitatii.
- reactia Rivalta,
- Examenul citologic, bacteriologic, biochimic - eprubete cu lichid etichetate se trimit la
laborator
Notarea punctiei in foaia de observatie
- se noteaza cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat punctia,
circumferinta abdominala inainte si dupa evacuarea lichidului
Atentie !
- In timpul executiei punctiei abdominale pot aparea accidente precum - colaps vascular prin
comprimarea brusca a cavitatii abdominale, hemoragie difestiva manifestata prin
hematemeza, melena, perforarea intestinului subtire determina peritonita, persistenta
orificiului de punctiei prin care se executa punctia
- La prima punctie abdominala se evacueaza o cantitate de maximum 4-5 L iar la urmatoarele
se pot evacua 10 L de lichid ascitic
- Viteza de scurgere a lichidului este de 1 L la 15 minute.
Sub. 23 Interventiile AM in cazul pacientului cu boala ulceroasa
Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale la nivel de familie,
profesional, timp liber si genereaza anumite probleme sociale, motive care impun asistentei
medicale si celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu de ingrijire
optim.
Asistenta medicala asigura si mentine aceste conditii si le imbunatateste, oferind un confort
optim bolnavului, cu luminozitate buna a salonului si cu dotari tehnice moderne.
Pentru bolnavii septici (cu plagi infectate, infectii cutanate, supuratii, gangrene) trebuie sa
existe saloane separate, izolate de cele aseptice, iar bolnavii gravi se izoleaza in rezerve cu 12 paturi, care vor fi dotate cu sisteme de aspiratie, monitorizare si oxigen
Patul este mobilierul cu cea mai mare importanta din salon, acesta fiind astfel confectionat
incat sa asigure pozitii comode pentru pacient si usurinta in manevrarea de catre personalul
sanitar.
Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului,
un element primordial referindu-se la:
aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu
spatele catre fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate si cap); se va
evita asezarea in zone expuse curentilor de aer.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. In masura
in care bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu
fie expusi curentilor de aer.
Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu-se
treptat numai zonele care se spala.
Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase, cu
rol deosebit de important in cazul afectiunilor canceroase
Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si
psihic al pacientului, mai ales postprandial in perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese
intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa
consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa din timp
scaderile in greutate.
Asistenta medicala are obligatia sa supravegheze si sa participle activ la administrarea
medicatiei, cunoscand foarte bine regulile generale de administrare a medicamentelor precum
si efectele secundare ale acestora, pentru a putea invata pacientul sa nu se sperie la aparitia
lor, fapt care ar putea declansa starea de anxietate a acestuia. Deosebit de importanta este
cunoasterea de catre asistenta medicala a cailor de administrare a medicamentelor, aceasta
putand fi orala sau enterala si parenterala (ocoleste tractul digestiv, are efect mai rapid),
precum si a tehnicilor de efectuare a tratamentului medicamentos parenteral (injectii s.c., i.m.,
i.v.) cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie. Va urmari functiile vitale si va nota in
FO valorile acestora, pentru a putea constata efectul medicatiei si diminuarea simptomelor
bolii.
Sub. 24 Pacientul cu stomatita in cartea verde
Sub. 25 -//Sub. 26 -//Sub. 27 -//Sub. 28 carte verde
Sub. 29 Captarea bilei
Captarea bilei: in cadrul sondajului duodenal
dup 60-90 de minute de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei apare
bila A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet
se introduc 40 ml de soluie de sulfat de magneziu 33% steril, la temperatura camerei,
pentru a favoriza drenarea bilei veziculare, nchiderea sondei prin pensare - dup 15-20 de
minute se deschide sondai se colecteaza 30-40 ml de bil vscoas de culoare nchiscastanie - bila B, vezicular
dup evacuarea bilei B se colecteaz bila clar care provine direct din ficat - bila C,
hepatic.
Sub 30
ngrijirea bolnavilor cu vrsturi,Vrsturile survin n numeroase i variate afeciuni, pot
determina tabloulclinic i reprezint o urgen datorit efectului lor asupra organismului;
activitatea organismului;
temperatura corporala.
Chirurgie generala
Sub 1. Pregatirea psihica a pacientului inaintea interv chirurgicale
Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce
disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.
Sub. 2
colonoscopienP