Genul Hourihan, Margery. Deconstructing the Hero.

Literary Theory and Childrens

Literature. London and New York, Routledge, 1997.
Eroii sunt n general personaje masculine, iar mitul eroului instig dominana masculin.
Povetile despre personaje feminine precum Boadicea sau Ioana d'Arc pot prea excep iile de la
aceast regul, ns se dovedete faptul c nu sunt altceva dect femei nzestrate cu calit i
masculine: curaj, stoicism, devotare, agresiune, etc. Eroismul are gen.
Aceeai idee este prezent i n Cronicile din Narnia, de C. S. Lewis. Dei att fete ct i
biei ajung n Narnia, este evident faptul c fetelor li se impune s aib un comportament de
biei. Singura care prezint caliti tipic feminine, Susan, sufer pedeapsa supremi este
interzis intrarea n Paradis. Un erou tipic masculin evit orice interac iune cu tent sexual, care
i-ar putea distrage atenia de la misiunea sa.
Povetile cu eroi stabilesc brbatul ca norma, definind femeia ca fiind cellalt
periculos i diferit. Esena eroului masculin este preluarea controlului asupra propriei vie i,
asupra propriei lumi. Apare astfel problema opoziiei: montrii exist i trebuie nfrunta i, iar
viaa eroului se compune dintr-o serie de ncercri. Nicio victorie nu este suficient, o nou
ncercare ateptnd s fie nfruntat. Triumful final vine abia la finalul povetii, i este o stare
asemntoare raiului. Principala nfruntare a eroului este cu el nsui, cu subcontientul su;
aceast confruntare este cel puin la fel de important ca cea cu inamicii externi. Eroul trebuie s
renune la dorinele nscute din interiorul su, cci aceasta i distrag aten ia de la obiectiv.
Aceasta este definiia masculinitii impus de mit.
Recent, ns, au aprut probleme legate de cei care ader la aceast concepie a
masculinitii eroului. n vest, brbaii au fost nvai c trebuie s renune la sentimente pentru
a deveni membri ai acestui club, lucru ce duce la o rat din ce n ce mai mare a depresiei i a
sinuciderilor n rndul brbailor.