Sunteți pe pagina 1din 468

GUVERNUL ROMNIEI

RAPORT
asupra progreselor nregistrate
n pregtirea pentru aderarea la
Uniunea European
n perioada
septembrie 2002 - iunie 2003

- Iunie 2003 -

C U P R I N S

1. INTRODUCERE...................................................................................................................... 17
1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2003 ..................................................................... 17
1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA ......................................... 19
Desfasurarea negocierilor de aderare ................................................................................ 19
Evolutii recente in relatiile bilaterale.................................................................................... 20
Dialogul politic ............................................................................................................................... 20
Aplicarea Acordului European ....................................................................................................... 21
Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare
la programele comunitare)............................................................................................................. 23

2. CRITERIILE DE ADERARE ................................................................................................... 38


2.1. CRITERIILE POLITICE .................................................................................................... 38
2.1.1. Democratia si statul de drept .................................................................................... 38
Parlamentul ................................................................................................................................... 38
Executivul ...................................................................................................................................... 40
Puterea judecatoreasca................................................................................................................. 44
Masuri anticoruptie ........................................................................................................................ 52

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor................................................................. 57


Drepturile civile si politice .............................................................................................................. 57
Drepturile economice, sociale si culturale...................................................................................... 68
Drepturile si protectia minoritatilor ................................................................................................. 68

2.2. CRITERIILE ECONOMICE .............................................................................................. 73


2.2.1. Evolutii macroeconomice .......................................................................................... 73
2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga............................................................ 88
Existenta unei economii de piata functionale................................................................................. 88
Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana ...... 116

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE........... 121


2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR................................................................. 121
Masuri orizontale si procedurale.................................................................................................. 121
Standardizare .............................................................................................................................. 122
Acreditare .................................................................................................................................... 122
Metrologie.................................................................................................................................... 123
Supravegherea pietei .................................................................................................................. 125
Produse alimentare ..................................................................................................................... 126
Substante chimice periculoase .................................................................................................... 126
Precursorii de droguri .................................................................................................................. 127
Produse cosmetice ...................................................................................................................... 128
Produse medicamentoase de uz uman ....................................................................................... 128
Autovehicule ................................................................................................................................ 128
Produse pentru constructii ........................................................................................................... 129
Vase simple sub presiune............................................................................................................ 130
Aparate consumatoare de combustibili gazosi ............................................................................ 131
Ascensoare.................................................................................................................................. 132
Jucarii .......................................................................................................................................... 132
Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica........................................................ 133
Echipamentele radio si de telecomunicatii................................................................................... 134
Instalatii de transport pe cablu a persoanelor .............................................................................. 134
Ambarcatiuni de agrement........................................................................................................... 135
Dispozitive medicale .................................................................................................................... 135
Achizitii publice ............................................................................................................................ 135
Returnarea bunurilor culturale ..................................................................................................... 136
Domeniile nearmonizate .............................................................................................................. 136

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR ............................................................. 137


Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale ................................................................... 137
Dreptul de stabilire a persoanelor................................................................................................ 139
Libera circulatie a lucratorilor....................................................................................................... 139
Reteaua EURES.......................................................................................................................... 140
Coordonarea sistemelor de securitate sociala............................................................................. 140

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR.................................................................. 142

Servicii financiare .........................................................................................................................142


Servicii nefinanciare .....................................................................................................................149

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR ............................................................157


Operatiuni de capital ....................................................................................................................158
Actiunea nominativa de control a statului.....................................................................................158
Sisteme de plati............................................................................................................................159
Investitii straine directe in Romania..............................................................................................159
Prevenirea si combaterea spalarii banilor ....................................................................................160

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE ...........................................................162


Dreptul societatilor comerciale .....................................................................................................163
Contabilitate si audit.....................................................................................................................166
Dreptul de proprietate intelectuala ...............................................................................................170
Dreptul de proprietate industriala .................................................................................................178
Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala .......................181
Dreptul civil ..................................................................................................................................182

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI ............................................................183


Concurenta ..................................................................................................................................183
Ajutorul de stat .............................................................................................................................186
Capacitatea administrativa...........................................................................................................189

2.3.7. AGRICULTURA .......................................................................................................190


Aspecte generale .........................................................................................................................190
Aspecte orizontale........................................................................................................................192
Agricultura ecologica....................................................................................................................193
Organizatiile comune de piata......................................................................................................194
Sectorul sanitar veterinar .............................................................................................................199
Sectorul fitosanitar .......................................................................................................................213
Sectorul seminte si material saditor .............................................................................................214
Siguranta alimentara ....................................................................................................................215
Dezvoltare agricola si rurala.........................................................................................................216
Sectorul forestier ..........................................................................................................................217

2.3.8. PESCUITUL.............................................................................................................218
Consolidarea constructiei institutionale ........................................................................................218
Sistemul de inspectie piscicola ....................................................................................................218
Stadiul privatizarii in piscicultura ..................................................................................................219
Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP).......................................................219
Organizarea pietei de peste .........................................................................................................219
Relatii internationale.....................................................................................................................219

2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR...................................................220


Transport rutier.............................................................................................................................220
Transport feroviar.........................................................................................................................223
Transport pe cai navigabile interioare ..........................................................................................224
Transport maritim .........................................................................................................................224
Transport aerian...........................................................................................................................229
Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor terestre ........................231

2.3.10. IMPOZITAREA ......................................................................................................231


Taxa pe valoarea adaugata .........................................................................................................232
Accize ..........................................................................................................................................232
Impozite directe............................................................................................................................233
Perfectionarea sistemului fiscal romanesc ...................................................................................233

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA .............................................................236


Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de supraveghere multilaterala
.....................................................................................................................................................236
Politica fiscala ..............................................................................................................................237
Politica monetara si a cursului de schimb ....................................................................................238

2.3.12. STATISTICA ..........................................................................................................238


Infrastructura statistica .................................................................................................................239
Statistici demografice si sociale ...................................................................................................240
Statistici regionale ........................................................................................................................240
Statistica macroeconomica ..........................................................................................................241
Statistica intreprinderilor...............................................................................................................242
Statistica energiei.........................................................................................................................243
Statistica cercetarii dezvoltarii, inovarii......................................................................................243
Statistica in transporturi, servicii, turism si comert exterior...........................................................243
Statistica agriculturii, silviculturii si pescuitului .............................................................................244
Statistica mediului ........................................................................................................................245

2.3.13. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ..............................245


Legislatia muncii...........................................................................................................................245

Egalitate de tratament pentru barbati si femei ............................................................................. 247


Sanatate si securitate in munca................................................................................................... 248
Dialog social ................................................................................................................................ 252
Sanatate publica.......................................................................................................................... 256
Ocuparea fortei de munca ........................................................................................................... 259
Fondul Social European .............................................................................................................. 264
Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala ........................................................ 265
Lupta impotriva discriminarii ........................................................................................................ 277

2.3.14. ENERGIA .............................................................................................................. 279


Gaze naturale .............................................................................................................................. 279
Domeniul petrolier ....................................................................................................................... 280
Energia electrica si termica.......................................................................................................... 281
Domeniul nuclear......................................................................................................................... 285
Eficienta energetica ..................................................................................................................... 286
Industria carbonifera .................................................................................................................... 288

2.3.15. POLITICA INDUSTRIALA..................................................................................... 288


Sectoare specifice ....................................................................................................................... 295

2.3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII ................................................................ 297


Evolutii recente ale politicii in domeniul IMM si instrumente de aplicare...................................... 297
Imbunatatirea mediului de afaceri................................................................................................ 299
Promovarea culturii antreprenoriale............................................................................................. 303
Facilitarea accesului la finantare al IMM...................................................................................... 304
Dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale IMM si promovarea transferului tehnologic;
cresterea competitivitatii IMM pe diverse piete ............................................................................ 305
Cresterea accesului IMM la informatii si la servicii de consultanta de calitate ............................. 307
Cresterea capacitatii institutionale si dezvoltarea cadrului legislativ specific ............................... 308
Cadrul legislativ ........................................................................................................................... 309

2.3.17. STIINTA SI CERCETAREA .................................................................................. 309


Participarea Romaniei la Programele Cadru de Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii si
implementarea Spatiului European de Cercetare ........................................................................ 309
Perfectionarea cadrului legislativ si institutional........................................................................... 310
Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare ............................................ 310

2.3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET...................................... 311


Educatie....................................................................................................................................... 311
Formarea profesionala continua .................................................................................................. 320
Tineret ......................................................................................................................................... 322

2.3.19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI ................................... 323


Comunicatii electronice ............................................................................................................... 323
Servicii postale ............................................................................................................................ 329
Tehnologia informatiei ................................................................................................................. 329
Cadrul institutional ....................................................................................................................... 330

2.3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI ............................. 333


Cultura ......................................................................................................................................... 333
Politica in domeniul audiovizualului ............................................................................................. 334

2.3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR


STRUCTURALE................................................................................................................ 336
Organizarea teritoriala ................................................................................................................. 336
Cadrul legislativ ........................................................................................................................... 338
Structuri institutionale .................................................................................................................. 338
Parteneriatul ................................................................................................................................ 345
Programarea................................................................................................................................ 345
Monitorizare si evaluare............................................................................................................... 347
Management financiar si control.................................................................................................. 350
Programarea bugetara multianuala ............................................................................................. 350
Progrese inregistrate in domeniul auditului public intern ............................................................. 351
Evolutiile sistemului de control financiar preventiv asupra fondurilor bugetare si comunitare...... 352
Statistica regionala ...................................................................................................................... 352

2.3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR.......................................................... 354


Capacitatea institutionala de implementare si aplicare a legislatiei de mediu la nivel national,
regional si local............................................................................................................................ 354
Armonizare legislativa ................................................................................................................. 356

2.3.23. PROTECTIA SI SANATATEA CONSUMATORILOR ........................................... 371


Transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor ................................ 371
Infrastructura administrativa pentru activitatea de supraveghere a pietei.................................... 374

2.3.24. COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE............. 378


Protectia datelor .......................................................................................................................... 378
Politica de vize............................................................................................................................. 380

Controlul frontierelor.....................................................................................................................381
Migratia ........................................................................................................................................386
Azilul ............................................................................................................................................389
Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate ....................................................391
Combaterea terorismului..............................................................................................................398
Combaterea fraudei si coruptiei ...................................................................................................399
Combaterea traficului si consumului de droguri ...........................................................................406
Lupta impotriva spalarii banilor ....................................................................................................407
Cooperarea vamala......................................................................................................................409
Cooperare judiciara......................................................................................................................410

2.3.25. UNIUNEA VAMALA ...............................................................................................416


2.3.26. RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE .....................................................427
2.3.27. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA.........................................432
Participarea la dialogul politic.......................................................................................................432
Politica Europeana de Securitate si Aparare................................................................................432
Alinierea la politica UE privind zona Balcaniilor de Vest ..............................................................433
Vecinatatea Europei largite ..........................................................................................................434
Relatiile cu Federatia Rusa ..........................................................................................................435
Irak ...............................................................................................................................................435
Orientul Mijlociu............................................................................................................................435
Respectarea Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de arme.....................436

2.3.28. CONTROLUL FINANCIAR ....................................................................................439


Controlul financiar preventiv si auditul intern................................................................................439
Controlul financiar extern .............................................................................................................441

2.3.29. PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE..........................................................442


Sistemul bugetar ..........................................................................................................................442
Controlul deficitului bugetar..........................................................................................................443
Managementul financiar al fondurilor comunitare ........................................................................445
Contributia la bugetul Uniunii Europene.......................................................................................445

2.3.30. TRADUCEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR.......................................................447


2.4. REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE .......................................................................448
Administratia publica centrala ......................................................................................................448
Administratia publica locala..........................................................................................................454
Directii de reforma in administratia publica ..................................................................................457

2.5. DATE STATISTICE ........................................................................................................461

LISTA ABREVIERILOR
ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

ADR

Agentia de Dezvoltare Regionala

Regional Development Agency

ADS

Administratia Domeniilor Statului

Agency of State Domains

AE

Acordul European

Europe Agreement

AFER

Autoritatea Feroviara Romana

Romanian Railways Transport


Authority

ANCESIAC

Agentia Nationala de Control al National Agency for Control of


Exporturilor Strategice si al Strategic
Exports
and
Interzicerii Armelor Chimice
Interdiction
of
Chemical
Weapons

ANDRAD

Agentia Nationala pentru Deseuri National Agency for Radioactive


Radioactive
Waste

ANEIR

Asociatia
Nationala
a National Association of the
Importatorilor si Exportatorilor din Romanian
Importers
and
Romania
Exporters

ANM

Agentia
Nationala
Medicamentului

ANOFM

Agentia
Nationala
pentru National Agency for Employment
Ocuparea Fortei de Munca

ANPC

Autoritatea
Nationala
Protectia Consumatorilor

ANPCA

Autoritatea
Nationala
pentru National Authority for
Protectia Copilului si Adoptie
Protection and Adoptions

ANPH

Autoritatea
Nationala
Persoane cu Handicap

ANR

Autoritatea Navala Romana

ANRE

Autoritatea
Reglementare
Energiei

ANRGN

Autoritatea
Nationala
de National Authority for Natural
Reglementare
in
domeniul Gas Regulation
Gazelor Naturale

ANRM

Agentia Nationala pentru Resurse National Agency


Minerale
Resources

ANRSC

Autoritatea
Reglementare
Comunale

ANRTIC

Autoritatea
Nationala
de National
Authority
for
Reglementare
in
Tehnologia Information Technologies and
Informatiei si Comunicatii
Communications Regulation

ANSIT

Agentia
Nationala
pentru National Agency for Support
Sprijinirea Initiativelor Tinerilor
Youths Initiatives

a National Drug Agency

pentru National Authority for Consumer


Protection
Child

pentru National Authority for Persons


with Handicap
Romanian Naval Authority

Nationala
de National Authority for Energy
in
domeniul Regulation

for

Mineral

Nationala
de National Authority for the
a
Serviciilor Regulation of the Public Utilities

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

ANEIR

Asociatia
Nationala
a National
Associations
Exportatorilor si Importatorilor din Exporters and Importers
Romania

of

ANFP

Agentia Nationala a Functionarului Civil Servants National Agency


Public

ANPE

Autoritatea Nationala a Produselor National Authority for Organic


Ecologice
Products

ANRC

Autoritatea
Nationala
Reglementare in Comunicatii

ANSPCP

Agentia
Nationala
pentru National Agency for Dangerous
Substante si Preparate Chimice Chemical
Substances
and
Periculoase
Preparations

ANSV

Agentia
Nationala
Veterinara

APAPS

Autoritatea pentru Privatizare si Authority for Privatisation and


Administrarea
Participatiilor Management of the State
Statului
Ownership

APCR

Asociatia
pentru
Protectia Association
for
Consumer
Consumatorilor din Romania
Protection of Romania

ARBDD

Administratia Rezervatiei Biosferei Administration of Biosphere


Delta Dunarii
Reserve Danube Delta

ARCE

Agentia
Romana
Conservarea Energiei

ARIS

Agenia Romana pentru Investitii Romanian Agency for Foreign


Straine
Investments

ARS

Asociatia Romana de Salubritate

Romanian
Association

ARR

Autoritatea Rutiera Romana

Romanian
Authority

ASRO

Asociatia
Standardizare

AVAB

Autoritatea pentru
Activelor Bancare

BCR

Banca Comerciala Romana SA

Romania Commercial Bank SA

BEI

Banca Europeana de Investitii

European Investment Bank

BERD

Banca
Europeana
pentru European
Reconstructie si Dezvoltare
Reconstruction
Development

BIRD

Banca
Internationala
pentru International
Reconstructie si Dezvoltare
Reconstruction
Development

BIT

Acordul Bilateral de Investitii

Bilateral Investments Treaty

BNR

Banca Nationala a Romaniei

National Bank of Romania

de National Regulatory Authority for


Communications

Sanitara National
Agency

Sanitary

Veterinary

pentru Romanian Agency for Energy


Conservation

Romana

Road

de Romanian
Association

Valorificarea Banking
Agency

Sanitation
Transport

Standardisation
Assets

Resolution

Bank

Bank

for
and
for
and

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

BM

Banca Mondiala

World Bank

BRML

Biroul Roman
Legala

CAFR

Camera Auditorilor Financiari din Chamber of Financial Auditors


Romania
from Romania

CAPI

Comitetul
Intern

CASPIS

Comisia
Anti-Saracie
si Anti-Poverty and Promotion of
Promovarea Incluziunii Sociale
Social Inclusion Commission

CC

Consiliul Concurentei

CCIRB

Camera de Comert si Industrie a Chamber of Commerce


Romaniei
si
a
Municipiului Industry
of
Romania
Bucuresti
Bucharest Municipality

CCPM

Corpul de Control al Primului Prime Ministers Control Body


Ministru

CCR

Curtea de Conturi a Romaniei

Romanian Court of Accounts

CDR

Consiliul de Dezvoltare Regionala

Regional Development Board

CDT

Cercetare
tehnologica

CEI

Comisia Internationala
Electrotehnica

CEIP

Centrul
European
Interprinderilor Publice

CEN

Comitetul
European
Standardizare

CENELEC

Comitetul
European
de European Committee for Electro
Standardizare
in
Domeniul Technical Standardisation
Electrotehnic

CES

Consiliul Economic si Social

CIIE

Comitetul Interminsterial
Integrare Europeana

pentru Interministerial Committee


European Integration

for

CILID

Comitetul Interministerial de Lupta Interministerial Committee


Impotriva Drogurilor
Fight against Drugs

for

CIP

Comitetul Interinstitutional pentru Inter-institutional Committee for


Elaborarea PND
PND Drafting

CIR

Centrul Informational Roman

CJAS

Case de Asigurari de Sanatate County House


Judetene
Insurance

CJASPIS

Comisia Judeteana Anti-Saracie si Anti-Poverty and Promotion of


Promovarea Incluziunii Sociale
Social
Inclusion
County
Commission

CMN

Consiliul Minoritatilor Nationale

de

pentru

Metrologie Romanian
Bureau

Audit

Legal

Metrology

Public Committee for Public Internal


Audit

Competition Council

si

dezvoltare Research and


development

and
and

technological

pentru International Electro Technical


Commission
al European Center
Entreprise

for

Public

de European
Committee
Standardisation

for

Economic and Social Council

Romanian Informational Centre


for

Health

Council of National Minorities

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

CNA

Consiliul
National
Audiovizualului

CNAS

Casa Nationala de Asigurari de National House


Sanatate
Insurance

CNCAN

Comisia
Nationala
pentru National
Commission
Controlul Activitatilor Nucleare
Nuclear Activity Control

CNCD

Consiliul
National
Combaterea Discriminarii

pentru National Council for Combating


Discrimination

CNDR

Consiliul
National
Dezvoltare Regionala

pentru National Board


Development

CNFPA

Consiliul National de
Profesionala a Adultilor

CNIPMMR

Consiliul
National
Intreprinderilor Private Mici
Mijlocii din Romania

CNPAS

Casa Nationala de Pensii si Alte National House of Pensions and


Drepturi de Asigurari Sociale
Other Social Insurance Rights

CNPS

Centrului National de Pregatire in National Centre for Training in


Statistica
Statistics NCTS

CNRED

Centrul national de recunoastere National Center of Equivalence


si Echivalare a Diplomelor
and recognition of Diplomas

CNVM

Comisia Nationala
Mobiliare

CODES

Comisia
Consultativa
Interministeriala
in
Domeniul
Egalitatii de Sanse intre femei si
Barbati

COR

Clasificarea
Romania

COSA

Consiliul
pentru
Standarde Council
for
Occupational
Ocupationale si Atestare
Standards and Attestation

CRCE

Centrul
Exterior

CRP

Comitetele
Regionale
pentru Regional
Committees
for
Elaborarea
Planurilor
de Drafting
the
Regional
Dezvoltare Regionale
Development Plans

CSA

Comisia de
Asigurarilor

CSM

Consiliul Superior al Magistraturii

Magistrature Superior Council

DCE

Departamentul de Comert Exterior

Department of Foreign Trade

DECIS

Dezvoltarea
Capacitatii
de Development of the Capacity for
Integrare a Egalitatii de Sanse
Integrating equal opportunities

DGAIA

Directia Generala pentru

al National Audiovisual Council

Formare National
Training

de

for

Regional
for

Adult

Commission

for

Consultative
Inter-ministerial
Commission in the Field of
Equal opportunities for men and
women

din International
Standard
Classification of Occupations

Comert Romanian Center for Foreign


Trade

Supraveghere

10

for

Health

al National Council for Private


si Small and Medium Sized
Enterprises of Romania

Valorilor National
Securities

Ocupatiilor

Roman

Council

for

a Insurance
Commission

Supervisory

General Directorate for

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

Agricultura si Industrie Alimentara

Agriculture and Food Industry

DGEIP

Directia Generala de Evidenta General Directorate for Personal


Informatizata a Persoanei
Data Registering

DGP

Directia
Generala
Penitenciarelor

DGV

Directia Generala a Vamilor

DRI

Departamentul
Interetnice

DRVI

Directia
Regionala
Interjudeteana

ERA

Zona Europeana de Cercetare

ETSI

Institutul
European
de European Telecommunications
Standardizare
in
domeniul Standards Institute
Telecomunicatiilor

ETUC

Confederatia
Europa

FASS

Fondul asigurarilor
sanatate

FGDSB

Fondul
de
Garantare
Depozitelor in Sistemul Bancar

FEE

Federatia
Europeni

FIAS

Serviciul de Asistenta
Investitii Straine

FMI

Fondul Monetar Internaional

FNAE

Federatia
Nationala
Agricultura Ecologica

FNGCIMM

Fondului National de Garantare al National SME Credit Guarantee


Creditelor pentru IMM
Fund

FREE

Fondul Roman pentru Eficienta Romanian


Energetica
Efficiency

FSE

Fondul Social European

GICP

Inspectoratul
General
Protectia Consumatorilor

GPTI

Grupul
pentru
Promovarea Group for the Promotion of
Tehnologiei Informaiei
Information Technology

IACS

Sistemul Integrat de Administrare Integrated Administration


si Control
Control System

ICAS

Institutul de Cercetare
Amenajari Silvice

ICIM

Institutul National de Cercetare- National Research-Development


pentru
Protectia Institute
for
Environmental
Dezvoltare

a General
Department

pentru

Penitentiary

General Directorate of Customs


Relatii Inter-ethnic
Department

Relations

Vamala Regional Custom Directorate

Sindicatelor

din European
Trade
Confederation

sociale

Expertilor

11

European Research Area

Union

de Health Insurance Fund


a Bank Deposits Guarantee Fund

Contabili European
Federation
Accountants Experts

of

pentru Foreign Investment Assistance


Service
International Monetary Found

pentru National Federation for Organic


Farming

Fund

for

Energy

European Social Fund


pentru General
Inspectorate
Consumer Protection

for

and

pentru National Institute for Research


and Forest Planning

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

Mediului

Protection

ICPBMV

Institutul
pentru
Controlul Institute of the Control of
Produselor
Biologice
si
al Biological
Products
and
Medicamentelor Veterinare
Veterinary Medicines

IDSA

Institutul de Diagnostic si Sanatate Institute for


Animala
Animal Health

IER

Institutul European din Romania

IFAC

Federatia
Contabililor

IFOP

Instrumentul Financiar
Orientarea Pescuitului

IGP

Inspectoratul General al Politiei

IGPF

Inspectoratul General al Politiei de GeneralInspectorate of Border


Frontiera
Police

IISPV

Institutul de Igiena si Sanatate Institute


of
Hygiene
Publica
Veterinary Public Health

IM

Inspectia Muncii

INA

Institutul
National
Andministratie

INAP

Institutul
National
Administratia Publica

INM

Institutul National al Magistraturii

National Institute for Magistrates

INS

Institutul National de Statistica

National Institute for Statistics

IOVR

Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi

Disable, Orfans, War Widows

IPM

Inspectorat de Protectia Mediului

Environmental
Inspectorate

IRPM

Inspectorat Regional de Protectia Regional


Environmental
Mediului
Protection Inspectorate

IRZ

Fundatia Germana de Cooperare German


Foundation
for
Juridica Internationala
International Legal Cooperation

ISAR

Standardele Internationale
Contabilitate si Raportari

ISCIR

Inspectia de Stat pentru Cazane, State Authority for Boilers,


Recipiente sub Presiune si Pressure Vessels and Hoisting
Instalatii de Ridicat
Equipment

ISO

Organizatia
Internationala
Standardizare

ISTIS

Institutul de Stat pentru Testarea State Institute for Testing and


si Inregistrarea Soiurilor
Registration of Varieties

ITC

Tehnologii informatice

JAP

Documentul comun de evaluare a Joint Assessment Paper


politicii de ocupare a fortei de

Diagnosis

and

European Institute of Romania

Internationala

a International
Accountants

Federation

of

pentru Financial Instrument for Fishing


Guidance
General Inspectorate of Police

and

Labour Inspection

12

de National
Institute
Administration
pentru National Institute
Administration

for

of
Public

Protection

de International
Accounting
Standards and Reports

de International
Organisation

Standards

Information techonology

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

munca
LPIS

Sistemul
de
Identificare
Parcelelor Agricole

MAAP

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei Ministry of Agriculture, Food and


si Padurilor
Forestry

MAE

Ministerul Afacerilor Externe

Ministry of Foreign Affairs

MAP

Ministerul Administratiei Publice

Ministry of Public Administration

MAPM

Ministerul
Mediului

MApN

Ministerul Apararii Nationale

Ministry of National Defence

MCC

Ministerul Culturii si Cultelor

Ministry of Culture and Cults

MCTI

Ministerul
Comunicatiilor
Tehnologiei Informatiei

si Ministry of Communications and


Information Technology

MDP

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

Ministry of Development and


Prognosis

MEC

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Ministry of
Research

MFP

Ministerul Finantelor Publice

Ministry of Public Finance

MI

Ministerul de Interne

Ministry of Interior

MIE

Ministerul Integrarii Europene

Ministry of European Integration

MIMMC

Ministerul pentru Intreprinderi Mici Ministry of Small and Medium


si Mijlocii si Cooperatie
Enterprises and Cooperative

MIP

Ministerul Informatiilor Publice

Ministry of Public Information

MIR

Ministerul Industriei si Resurselor

Ministry
of
Resources

MJ

Ministerul Justitiei

Ministry of Justice

MLPTL

Ministerul
Lucrarilor
Publice, Ministry of Public
Transporturilor si Locuintei
Transport and Housing

MMSS

Ministerul Muncii si Solidaritatii Ministry of Labour and Social


Sociale
Solidarity

MSF

Ministerul Sanatatii si Familiei

Ministry of Health and Family

MT

Ministerul Turismului

Ministry of Tourism

MTS

Ministerul Tineretului si Sporturilor

Ministry of Youth and Sport

NCP

Sistemul Punctelor Nationale de National Contact Points System


Contact

OC

Oficiul Concurentei

Competition Office

OEB

Oficiul European de Brevete

European Patent Office

OINLR

Organizatia Interprofesionala
Laptelui din Romania

OMAAP

Ordin al ministrului agriculturii,

Apelor

si

13

a Land
Parcel
System

Identification

Protectiei Ministry
of
Waters
Environment Protection

and

Education

Industry

and

and

Works,

a National
Inter-professional
Organization Milk in Romania
Order of the Minister of

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

alimentatiei si padurilor

Agriculture, Food and Forestry

OMEC

Ordin al ministrului educatiei si Order of the Minister


cercetarii
Education and Research

OMFP

Ordin al
publice

OMIMMC

Ordin al ministrului
cooperatiei

OMPI

Organizatia Mondiala a Proprietatii World


Intellectual
Intelectuale
Organization

OMSS

Ordin al ministrului
solidaritatii sociale

ONCGC

Oficiul National de Cadastru, National Office for Cadastre,


Geodezie si Cartografie
Geodesy and Cartography

ONDOV

Oficiul National pentru Denumiri National Office for


de Origine al Vinurilor
Denominations of Wines

ONPCSB

Oficiul National pentru Prevenirea National Office for Prevention


si Controlul Spalarii Banilor
and
Control
of
Money
Laundering

ONR

Oficiul National pentru Refugiati

ORDA

Oficiul Roman pentru Drepturile Romanian Copyright Office


de Autor

OSIM

Oficiul de Stat pentru Inventii si State Office for Inventions and


Marci
Trademarks

PC

Programe cadru de cercetare

PEP

Programul
Preaderare

PNA

Parchetul National Anticoruptie

RADIOCOM

Compania
Nationala National
"Radiocomunicatii" S. A.
"Radiocomunicatii"

RADIS

Sistemul de Inspectii Radio

Radio Inspection System

RAR

Registrul Auto Roman

Romanian
Vehicles

RENAR

Asociatia Retelei Nationale de Romanian National Accreditation


Acreditare din Romania
Network

RGA

Recensamantul General Agricol

RICA

Reteaua de Informare Contabila Farmer


Agricola
Network

RNP

Regia Nationala a Padurilor

RUCODEM

Asociatia
Importatorilor
Producatorilor de Produse

ministrului

of

finantelor Order of the Minister of Public


Finance
IMM

muncii

Economic

14

si Order of the Minister of SMEs


and Co-operatives
Property

si Order of the Minister of Labour


and Social Solidarity

Origin

National Refugee Office

Framework
Research

Programmes

de Pre-Accession
Program

for

Economic

National
Anticorrution
Prosecutor's Office

Register

Company

of

Road

General Agricultural Census


Accountancy

Data

Forestry National Regie


si Association of Importers and
Producers of Cosmetic Products

ABREVIERE

ROMANA

ENGLEZA

Cosmetice
SRAC

Societatea
Romana
Asigurarea Calitatii

SSIF

Societi de servicii de investiii Financial Investments Services


financiare
Companies

SSPH

Secretariatul de Stat
Persoane cu Handicap

SVIAM

Statia de Verificare si Intretinere a Verification and Maintenance


Aparaturii Medicale
Station for Medical Equipment

TAROM

Compania
Nationala
de Romanian Air Transport National
Transporturi Aeriene Romane Company TAROM S.A.
"TAROM S.A."

UCAAPI

Unitatea Centrala de Armonizare Central Harmonising Unit for


pentru Auditul Public Intern
Public Internal Audit

UCRAP

Unitatii Centrale pentru Reforma Central


Unit
for
Administratiei Publice
Administration Reform

UNCTAD

Conferinta Natiunilor Unite pentru United Nations Conference for


Comert si Dezvoltare
Trade and Development

UNICE

Uniunea Confederatiilor Industriei Union


of
Industrial
and
si patronatului din Europa
Employers Confederation of
Europe

UNTRR

Uniunea
Nationala
Transportatorilor
Rutieri
Romania

15

pentru Romanian Society for Quality


Assurance

pentru Secretariat
of
State
Handicapped Persons

for

Public

a National Union of the Romanian


din Road Carriers

16

1. INTRODUCERE
1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2003
Cadrul strategic al pregatirilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a
cunoscut o noua dimensiune, ca urmare a deciziilor luate la Consiliul European de la
Copenhaga din decembrie 2002.
Cu ocazia acestei reuniuni, Uniunea Europeana si statele membre si-au insusit anul
2007 ca data a aderarii pentru Romania si Bulgaria, considerata obiectiv comun al UE
si al celor doua tari. Reconfirmarea angajamentului UE a fost dublata de un Roadmap
detaliat pentru aderare si de alocarea unei asistente financiare suplimentare, pentru
perioada 2004-2006.
Principalele prevederi ale Roadmap-ului au fost concretizate in Parteneriatul pentru
Aderare Romania UE, aprobat de Consiliul UE la data de 26 martie 2003.
In acest nou context, care impunea decizii importante pentru intensificarea procesului
de pregatire a aderarii care sa sustina accelerarea negocierilor Romaniei, Guvernul a
elaborat un Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana, adoptat de
Parlamentul Romaniei in februarie 2003, cu ocazia prezentarii Cartii Albe a Guvernarii
PSD.
Dupa Consiliul European de la Copenhaga, Planul a fost corelat cu prevederile
Roadmap-ului si cu ulterior cu Parteneriatul pentru Aderare revizuit, precum si cu o
serie de comentarii formulate de serviciile Comisiei Europene.
Acest plan reuneste intr-un cadru unitar si coerent obiective si masuri prevazute in
Programul Guvernului pe perioada 2001-2004, in documentele de programare
elaborate de autoritatile romane in comun cu Comisia Europeana si insusite de ambele
parti, precum si in planurile sectoriale adoptate de Guvern.
S-au avut in vedere, in mod special, masurile necesare pentru eliminarea deficientelor
continute in Raportul de tara al Comisiei Europene pe anul 2002.
Luand in considerare recomandarile din raportul Comisiei Europene pe anii 2001 si
2002, potrivit caruia Romania prezinta ramaneri in urma in ceea ce priveste
implementarea legislatiei adoptate de Parlamentul Romaniei, in luna ianuarie 2003 a
fost finalizat, sub coordonarea Ministerului Integrarii Europene si a Ministerului
Administratiei Publice, Planul de implementare la nivel local, in anul 2003, a legislatiei
armonizate cu acquis-ul comunitar, adoptat de Guvern in sedinta din 16 ianuarie a.c.
Acest Plan reprezinta o detaliere in profil teritorial, pe judete si pentru serviciile
descentralizate si a altor institutii implicate, a masurilor pentru transpunerea legislatiei
in fiecare domeniu de acquis corespunzand celor 29 de capitole. Planul la nivel local
este axat pe acele angajamente asumate in negocierile de aderare a caror indeplinire
presupune intreprinderea unor actiuni la nivel judetean sau regional de care raspund
serviciile descentralizate ale autoritatilor publice centrale, prefecturi, primarii, etc.
Ansamblul masurilor si actiunilor preconizate de Guvernul Romaniei in anul 2003 este
orientat, cu prioritate, catre doua obiective cheie, aflate in stransa corelare:
-

inchiderea provizorie a negocierilor la cat mai multe capitole;

inregistrarea de progrese semnificative in planul criteriilor economice.

In contextul dinamizarii si sporirii eficientei actiunilor de pregatire a aderarii, o


importanta deosebita au avut-o reuniunile Comitetului Interministerial pentru Integrare
Europeana, in care s-au analizat si dezbatut aspecte prioritare legate de evolutia
procesului de aderare.

17

In perioada de referinta au avut loc reuniuni atat in plenul Comitetului Interministerial


cat si sectorial, pentru discutarea si solutionarea problemelor specifice. Printre
tematicile abordate in cadrul reuniunilor Comitetului Interministerial, mentionam:
-

prezentarea metodologiei de indeplinire si raportare a masurilor si actiunilor incluse


atat in Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana (noiembrie 2002
decembrie 2003) cat si in Planul de actiune pentru implementarea la nivel local a
legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar pentru 2003;

prezentarea metodologiei elaborarii Raportului Anual asupra progreselor


inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, in perioada
septembrie 2002 iunie 2003;

pregatirea documentelor suport pentru reuniunile subcomitetelor si Comitetului de


asociere Romania - Uniunea Europeana;

analiza stadiului contractarii fondurilor in cadrul programelor Phare 2000 si 2001 si


programarea Phare 2003;

stadiul contractarii fondurilor din Programul Phare 2000 (pentru care a fost extinsa
perioada de contractare) si stadiul contractarii fondurilor din programul Phare 2001;

prezentarea ipotezelor de estimare a contributiei financiare a Romaniei la


Programele comunitare aferente politicilor interne;

prezentarea metodologiei de elaborare a strategiilor sectoriale pentru programarea


multi-anuala a fondurilor Phare in perioada 2004-2006;

analiza planurilor sectoriale de actiuni pentru pregatirea cadrului institutional de


gestionare a fondurilor structurale si de coeziune;

analiza strategiei de comunicare si promovare pentru programul ISPA;

stabilirea metodologiei de urmarire


memorandumurile de finantare ISPA;

pregatirea reuniunilor Comitetului de monitorizarea SAPARD;

analizarea fiselor masurilor din PNADR care urmeaza a fi propuse pentru


acreditare in anul 2003.

indeplinirii

conditionalitatilor

din

In prezentul raport se prezinta realizarile in indeplinirea criteriilor de aderare pentru


perioada septembrie 2002 mai 2003, detaliindu-se masurile aplicate si rezultatele
obtinute pentru indeplinirea acestora.
Raportul pune un accent deosebit pe urmatoarele aspecte:
-

gradul de indeplinire a criteriilor politice. Editia de anul acesta furnizeaza o analiza


detaliata a cadrului legal si a actualului mod de functionare a puterii judecatoresti si
a structurilor anti-coruptie;

evolutiile subsumandu-se criteriilor economice de aderare si cu un grad ridicat de


relevanta referitoare la indeplinirea sub-criteriilor economice de evaluare a
economiei functionale de piata;

capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE si evolutiile in


domeniile pentru care se mai negociaza cu UE.

In acelasi timp se evidentiaza gradul de indeplinire a angajamentelor din documentele


de pozitie care au fost transmise Consiliului UE, inclusiv pentru capitolele inchise.
Raportul cuprinde referiri la implementarea prioritatilor din Parteneriatul de Aderare
(2003-2004) si la actiunile intreprinse ca raspuns la observatiile si comentariile
Comisiei Europene mentionate in Raportul periodic 2002 si in cadrul reuniunilor
Subcomitetelor de Asociere.
18

De asemenea, sunt prezentate masurile de intarire a capacitatii administrative pentru


implementarea legislatiei, in conformitate cu Catalogul principalelor structuri
administrative pentru implementarea acquis-ului.
Raportul cuprinde si o prezentare a stadiului traducerii legislatiei comunitare in limba
romana, revizuirea acesteia si punerea ei la dispozitia cetatenilor.
Raportul va fi completat in luna septembrie 2003, printr-un Addendum care va cuprinde
progresele realizate in perioada iunie septembrie 2003.

1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA


Desfasurarea negocierilor de aderare
In ultimul trimestru al anului 2002, au fost realizati pasi importanti in procesul de
negociere datorita progreselor inregistrate in adoptarea si aplicarea acquis-ului
comunitar, a imbunatatirii cadrului institutional, precum si a dialogului cu presedintia
Consiliului UE. In acest context, pe parcusul reuniunilor Conferintei interguvernamentale de Aderare Romania-UE din octombrie, noiembrie si decembrie, au
fost deschise trei capitole de negociere, dupa cum urmeaza:
-

Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor (Conferinta Inter-guvernamentala de


aderare din 20 decembrie 2002);

Capitolul 7- Agricultura (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 1


octombrie 2002 si 20 decembrie 2002);

Capitolul 29 - Prevederi financiare si bugetare (Conferinta Inter-guvernamentala de


aderare din 20 decembrie 2002).

Astfel, a fost indeplinit obiectivul Romaniei de a deschide toate cele 30 de capitole de


acquis pana la sfarsitul anului 2002.
Totodata, in ultimul trimestru al anului 2002, alte trei capitole de negociere au fost
inchise provizoriu:
-

Capitolul 19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiei (Conferinta Interguvernamentala de aderare din 8 noiembrie 2002);

Capitolul 20 - Cultura si politica in domeniul Audiovizualului (Conferinta Interguvernamentala de aderare din 20 decembrie 2002);

Capitolul 25 - Uniunea vamala (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 8


noiembrie 2002).

Obiectivul de negociere pentru presedintia elena din primul semestru al anului 2003 l-a
constituit finalizarea negocierilor la capitolele referitoare la libertatile care definesc
Piata Interna a UE. Astfel, in semestru I 2003, au fost inchise provizoriu doua dintre
capitolele referitoare la libertati si capitolul privind impozitarea, astfel:
-

Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor (Conferinta Inter-guvernamentala de


aderare din 2 iunie 2003)

Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor (Conferinta Inter-guvernamentala de


aderare din 7 aprilie 2003);

Capitolul 10 - Impozitarea (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 2 iunie


2003).

In prezent, Romania a deschis negocierile pentru toate cele 30 de capitole ale acquisului comunitar si a inchis provizoriu 19 capitole dintre acestea.

19

Sfarsitul anului 2002 a fost marcat de deciziile istorice luate cu prilejul Consiliului
European de la Copenhaga, prin care a fost confirmat obiectivul comun al Romaniei si
UE de aderare in anul 2007 si a fost recomandata mentinerea ritmului negocierilor
pentru toate capitolele ramase deschise, inclusiv cele cu implicatii financiare, ca parte
integranta a actualului proces de extindere.
Eforturile de accelerare a pregatirilor interne au fost continuate in vederea inchiderii
provizorii a capitolelor deschise, acordandu-se atentie speciala indeplinirii
angajamentelor asumate in timpul negocierilor.
Astfel, in perioada octombrie 2002 iunie 2003, au fost adoptate si transmise
Conferintei pentru aderare documente de pozitie complementare, revizuite sau
informatii suplimentare pentru 8 capitole de negociere:
-

Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor - documentul de pozitie complementar I si


document cu informatii suplimentare;

Capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor - document cu informatii suplimentare;

Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor - documentul de pozitie complementar I;

Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor - document cu informatii suplimentare;

Capitolul 6 - Concurenta - documentul de pozitie complementar II;

Capitolul 7 - Agricultura - documentul de pozitie complementar I;

Capitolul 10 - Impozitarea - documentul de pozitie complementar II;

Capitolul 24 -Justitia si afaceri interne -documentul de pozitie complementar I;

De asemenea, documente pentru inca alte 3 capitole de negociere au fost elaborate si


transmise Comisiei Europene pentru observatii, dupa cum urmeaza:
-

Capitolul 9 - Politica in domeniul transporturilor- documentul de pozitie


complementar II;

Capitolul 14 - Energia - Road-map-ul pentru sistemul energetic si Strategia de


Eficienta Energetica;

Capitolul 28 - Control financiar - documentul de pozitie complementar I.

Evolutii recente in relatiile bilaterale


Dialogul politic
In perioada septembrie 2002 - mai 2003, dialogul politic Romania - UE si-a mentinut
caracterul special, reflectat nu doar de nivelul si intensitatea relatiilor dintre cele doua
parti, ci si de multiplicarea reuniunilor in marja Consiliilor Europene la care Romania,
alaturi de alte state candidate, a fost invitata sa participe. Aceste evolutii au contribuit
la o implicare mai larga a Romaniei in dezbaterile asupra unor dezvoltari sau decizii
importante ale UE. Mentionam, in mod special, invitarea Romaniei sa contribuie la
dezvoltarea conceptului pentru consolidarea perspectivei europene a statelor din
Balcanii de Vest, dar si la definirea noii strategii integrate pentru viitorii vecini ai UE
largite.
Pe parcursul ultimelor 9 luni, oportunitati suplimentare in dialogul bilateral UE-Romania
au fost create de vizita la Bruxelles a Primului Ministru al Romaniei, la 3 aprilie a.c., dar
si de vizitele ministrilor romani, care au avut numeroase contacte cu oficiali europeni.
In egala masura, mentionam vizitele la Bucuresti ale comisarilor europeni.
La nivel parlamentar, contactele intre UE si Romania au avut acelasi nivel ridicat ca si
dialogul la nivel guvernamental. Comitetul Parlamentar Mixt s-a reunit la Bucuresti, in
noiembrie 2002, prilej cu care a fost reconfirmat sprijinul pentru aderarea Romaniei la
20

UE. Tot in luna noiembrie, presedintele Parlamentului European a vizitat Romania, iar
o delegatie parlamentara romana a participat la Sesiunea plenara a PE. Declaratia
comuna a reuniunii presedintelui PE cu presedintii parlamentelor europene din statele
in curs de aderare si candidate (19 aprilie 2003) a subliniat sprijinul reprezentantilor
parlamentelor actualelor si viitoarelor state membre pentru atingerea de catre Romania
a obiectivelor de inchidere a negocierilor in 2004 si pentru aderarea efectiva la UE in
2007.
Cea de-a 9-a reuniune a Consiliului de Asociere Romania-UE (19 mai 2003) a oferit un
nou prilej pentru evaluarea acestei relatii bilaterale.
In ceea ce priveste cooperarea in sfera PESA, la 19 noiembrie 2002, reprezentantii
Romaniei au participat la reuniunea UE+15 asupra gestionarii crizelor, delegatiile
prezente anuntand contributiile lor la prima misiune de politie a UE, desfasurata in
Bosnia-Hertegovina incepand cu 1 ianuarie 2003. Acest dialog a fost continuat cu
prilejul participarii unei delegatii romane, la nivel inalt, la cea de-a 3-a Conferinta de
Capacitati.
Ultima perioada a anului 2002 a fost marcata de deciziile summit-urilor de la Praga si
Copenhaga care au confirmat perspectiva aderarii Romaniei la NATO si UE. Consiliul
European de la Copenhaga a recunoscut obiectivul aderarii Romaniei in 2007.
Un accent special a fost pus pe dimensiunea relatiilor cu statele din Balcanii de Vest,
dar si din Europa de Est. In acest sens, au continuat demersurile pentru sprijinirea UE
si NATO in eforturile lor vizand integrarea tarilor fostei Iugoslavii in sistemul valorilor
europene. De asemenea, au fost sustinute orientarile pro-europene din Republica
Moldova si din Ucraina.
In termeni concreti, mentionam aici contributia tarii noastre la misiunile UE din BosniaHertegovina si din FRI Macedonia. In ceea ce priveste dimensiunea politica a relatiilor
cu statele din Balcanii Occidentali, Romania a propus dezvoltarea unei platforme
politice de solidaritate a statelor din Europa de Sud-Est, aflate in diferite stadii de
integrare europeana. O astfel de platforma poate evolua plecand de la actualul cadru
stabilit de SEECP si in stransa corelare cu viitorul cadru consolidat al Procesului de
Stabilizare si Asociere, care va fi decis de Consiliul European de la Salonic (iunie
2003).
O orientare importanta a dialogului bilateral extern a fost amplificarea relatiilor cu
statele din vecinatate, dintr-o perspectiva europeana. Un exemplu il constituie definirea
unui Parteneriat pentru Europa cu Republica Moldova (aprilie 2003), document care
stabileste platforma de cooperare dintre cele doua state, avand ca obiectiv aducerea
Republicii Moldova cat mai aproape de principiile si valorile UE. Prin demersurile sale,
Romania incurajeaza si sprijina obiectivul, pe termen lung, al Republicii Moldova pentru
integrarea in UE. In conformitate cu aceasta abordare, Romania a sustinut aderarea
Republicii Moldova la SEECP, demers care permite un mai larg acces al acestei tari la
proiectele europene, dar si preluarea de catre aceasta a Presedintiei Comitetului de
Ministri al Consiliului Europei.
Inceputul acestui an a fost marcat si de intensificarea relatiilor cu Federatia Rusa.
Tratatul de baza dintre cele doua state a fost parafat, la 5 mai a.c., de ministrii
afacerilor externe roman si rus si urmeaza sa fie semnat de presedintii I. Iliescu si V.
Putin la inceputul lunii iulie a.c.

Aplicarea Acordului European


Luand in considerare necesitatea respectarii prevederilor Acordului European,
respectiv de neinstituire a unor masuri care sa aduca atingere acestuia, perioada de
referinta s-a concretizat prin neintroducerea unor masuri similare, Romania
respectandu-si angajamentele in domeniu.
21

Ca si in anii anteriori, UE si-a consolidat pozitia de principal partener comercial al


Romaniei cu o pondere de 62,17% din totalul comertul exterior romanesc (67,1% din
export si 55,18% din import).
Schimburile comerciale bilaterale dintre Romania si tarile membre UE s-au mentinut si
in perioada de referinta pe un trend ascendent. Comertul bilateral s-a situat la nivelul
de 20,86 miliarde Euro, cu 12,27% mai mult decat in anul 2001. Exporturile romanesti
spre UE au atins nivelul de 9,84 miliarde Euro, iar importurile au totalizat 11,02 miliarde
Euro. Dezvoltarea schimburilor bilaterale, obtinuta pe fondul evolutiei pozitive a
economiei romanesti si a functionarii in bune conditii a Acordului European a condus la
o mai buna integrare a economiei romanesti in piata unica comunitara.
Trendul ascendent al relatiilor comerciale s-a mentinut si in primele patru luni ale anului
2003. Comertul total a crescut cu 23,82% comparativ cu nivelul atins in aceasta
perioada in 2002, iar exporturile romanesti catre UE au crescut mai rapid decat
importurile provenind din UE (exporturile au crescut cu 31,38%, iar importurile cu
27,18%).
Dintre statele membre ale UE, cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei in
2002 au fost: Italia (36,26% din comertul bilateral Romania - UE), Germania (24,39%)
si Franta (11,11%).
Referitor la structura comertului bilateral, cele mai importante categorii de marfuri
originare din Romania exportate in 2002 in UE au fost: textile si imbracaminte (34,43%
din totalul exportului catre UE), masini si echipamente (16,13%), incaltaminte (12,14%)
si produse siderurgice (7,24%). Cresteri importante in ceea ce priveste valoarea
exportului catre UE s-au inregistrat pentru produsele minerale (+166,86% crestere fata
de 2001), materiale plastice si produse din acestea (39,76%) si vehicule, avioane si
nave (+38,68%).
In acelasi timp, cele mai importante categorii de produse importate din UE au fost:
masini si echipamente (23,78% din totalul importurilor provin din UE), textile si
imbracaminte (23,08%), produse chimice (9,75%) si vehicule, avioane si nave (7,23%).
Cresteri importante ale valorii importurilor s-au inregistrat pentru grasimi si uleiuri de
origine animala si vegetala (+87,18%), lemn si produse din lemn (+35,86%) si plastic si
materiale din plastic (+34,52%).
Trecerea la a doua etapa a implementarii Acordului European
Prin Hotararea nr. 8876/14.12.2002 (MO nr. 938/20.12.2002), Consiliul Uniunii
Avocatilor a modificat Statutul profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 489/2002 privind
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei
de avocat, in vederea eliminarii conditiilor restrictive privind denumirea, cetatenia,
rezidenta si forma de organizare a profesiei pentru avocatii straini.
Prin modificarea legislatiei referitoare la profesia de avocat au fost indeplinite obligatiile
asumate prin Acordul European si, in acelasi timp, au fost transpuse unele prevederi
ale celor doua directive sectoriale:
-

dreptul avocatilor provenind din UE de a-si pastra si folosi denumirea din statul de
origine;

dreptul avocatilor provenind din UE de a profesa in Romania in toate formele de


organizare prevazute de legea romana, disponibile si pentru avocatii romani;

dreptul avocatilor provenind din UE de a desfasura in mod liber orice activitate


legata de consultanta juridica, inclusiv in drept romanesc (in urma sustinerii unui
test pentru aceasta din urma);

eliminarea conditiilor privind necesitatea domiciliului sau rezidentei in Romania;


22

eliminarea conditiilor referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau


salarizate in alt stat de catre un avocat provenind din UE, avocatii straini fiind
supusi acelorasi incompatibilitati prevazute si pentru avocatii romani (activitatea
salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat).

Restul prevederilor celor doua directive vor fi transpuse pana la sfarsitul anului 2003,
conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, prin modificarea Legii
avocatilor, si vor deveni aplicabile de la data aderarii.
In scopul indeplinirii angajamentelor asumate prin Acordul European, Titlul V, Capitolul
1 Plati curente si miscarea capitalului, Romania a continuat procesul de liberalizare a
operatiunilor de capital, in conformitate cu calendarul stabilit prin Circulara BNR nr.
26/20.11.2001. In plus, prin emiterea Circularei BNR nr. 37/17.09.2002 (MO nr.
700/25.09.2002) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr.
3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile
ulterioare, au fost liberalizate incepand cu luna octombrie a anului 2002, in avans fata
de calendarul asumat prin Documentul de Pozitie Complementar aferent Capitolului 4
Libera circulatie a capitalurilor, creditele si imprumuturile financiare pe termen mediu
si lung acordate de rezidenti nerezidentilor.
Incepand cu luna ianuarie 2003 nu mai sunt supuse autorizarii urmatoarele operatiuni:
tranzactii ale rezidentilor cu valori mobiliare si cu unitati ale organismelor de plasament
colectiv straine; credite si imprumuturi financiare pe termen scurt acordate de
nerezidenti rezidentilor; credite si imprumuturi financiare si imprumuturi cu caracter
personal acordate de rezidenti nerezidentilor; garantii acordate de rezidenti
nerezidentilor.
Eforturile bancii centrale de liberalizare a operatiunilor de capital, concretizate in
modificarile succesive ale Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea
operatiunilor valutare, au avut efect deplin numai dupa abrogarea, la inceputul anului
2003, a OG nr. 18/31.01.1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a
agentilor economici, prin OG nr. 34/30.01.2003 (MO nr. 62/01.02.2003) privind masuri
in domeniul disciplinei financiar - valutare a agentilor economici. Aceasta masura a
facut posibila emiterea de catre BNR a Circularei nr. 5/13.02.2003 (MO nr.
111/21.02.2003) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr.
3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile
ulterioare, care a eliminat o serie de bariere de natura administrativa in domeniu prin
abrogarea Normelor BNR privind circuitul formularelor "Dispozitie de plata valutara
externa" (DPVE) si "Cerere de deschidere acreditiv" (CDA) N.R.V. 8 si a Normelor
BNR privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni
cu strainatatea N.R.V. 9. In acest fel a fost realizata o flexibilizare reala a cadrului de
reglementare aplicabil circulatiei capitalurilor.

Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala,


ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare)
Pentru intarirea rolului de coordonator national al asistentei nerambursabile ce revine
Ministerului Integrarii Europene, HG nr. 1075/2001 privind organizarea si functionarea
acestei institutii a fost modificat si completat prin HG nr. 599 din 29 mai 2003, care
prevede organizarea, la nivel de directie generala, a Autoritatii de management pentru
Cadru de Sprijin Comunitar, ce va deveni operationala incepand cu anul 2004 si va
avea responsabilitatea coordonarii, implementarii si gestionarii asistentei financiare
comunitare prin instrumentele structurale.
Intarirea capacitatii administrative de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de
Uniunea Europeana constituie o preconditie a alocarii fondurilor Phare.
Memorandumul de Finantare al Programului national Phare 2002, semnat la 11
decembrie 2002, a prevazut obligativitatea pentru autoritatile romane de a prezenta,
23

pana la sfarsitul primului trimestru al anului 2003 un Raport asupra progresului in


implementarea Planului strategic de actiuni pentru imbunatatirea sistemelor
administrative si de management al gestionarii fondurilor nerambursabile alocate
Romaniei de catre Uniunea Europeana, elaborat in anul 2002.
Raportul transmis serviciilor Comisiei Europene a urmarit toate obiectivele si actiunile
prevazute in Planul Strategic de Actiuni, prezentand atat stadiul realizarii si modul de
indeplinire de catre responsabilii de implementare si coordonatorii metodologici, cat si
un calendar actualizat al masurilor ce urmeaza a fi intreprinse in perioada imediat
urmatoare pentru eficientizarea managementului asistentei Phare.
Obiectivele specifice ale Planului vizeaza urmatoarele aspecte:
-

Imbunatatirea mecanismelor structurale si procedurale de management in cadrul


sistemului administratiei publice;

Crearea unui sistem modern pentru dezvoltarea si managementul resurselor


umane;

Imbunatatirea sistemelor de control financiar si a mecanismelor de audit;

Introducerea unui sistem informational


management si de control/ audit.

pentru

sprijinirea

structurilor

de

Acest Plan a fost analizat in timpul intalnirilor ce au avut loc cu reprezentantii Comisiei
Europene. Au fost subliniate progresele inregistrate de institutiile romane implicate in
gestionarea fondurilor comunitare, dar si actiunile ce trebuie intreprinse in continuare in
vederea pregatirii pentru trecerea la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata
(EDIS).
Comisia Europeana a considerat indeplinita conditionalitatea prevazuta in
Memorandumul de finantare Phare national 2002, aducand acest lucru la cunostinta
Ministerului Integrarii Europene.
Pentru a sprijini intarirea capacitatii de a defini si justifica masurile incluse in Planul
Strategic, precum si implementarea acestora, Ministerul Integrarii Europene este
beneficiarul unui proiect de Asistenta Tehnica pentru imbunatatirea sistemelor
administrative si de management al gestionarii fondurilor nerambursabile alocate
Romaniei de Uniunea Europeana, ce se deruleaza in perioada martie-iulie 2003.
Monitorizarea si evaluarea programelor Phare
Reuniunile subcomitetelor sectoriale au avut loc conform calendarului stabilit in cadrul
reuniunii anuale a Comitetului Mixt de Monitorizare a programelor Phare, din 28
octombrie 2002.
S-a constituit de asemenea un subcomitet distinct pentru programele de Cooperare
trasnsfrontaliera.
In perioada ianuarie-iunie 2003 s-a desfasurat prima runda de intalniri ale tuturor celor
9 subcomitete sectoriale de monitorizare.
Comitetul Mixt de Monitorizare a concluzionat la intalnirea din octombrie 2002 ca a
existat o preocupare mai sustinuta a autoritatilor de implementare pentru activitatea de
monitorizare a programelor derulate, ceea ce s-a reflectat si in mai buna calitate a
rapoartelor de monitorizare elaborate. Prin recomandarile punctuale si orizontale
formulate, subcomitetele sectoriale de monitorizare s-au dovedit un instrument util in
monitorizare.
Concomitent cu monitorizarea programelor, s-a desfasurat si evaluarea intermediara a
implementarii acestora. Evaluarea programelor Phare, grupate pe sectoare de
24

activitate, a fost realizata in continuare de consortiul (EMS) de evaluatori independenti


desemnati de Directia Generala Extindere din cadrul Comisiei Europene.
Concluziile rapoartelor de evaluare, care analizeaza gradul de indeplinire a obiectivelor
proiectelor, sub aspectul eficientei, impactului si sustenabilitatii acestora, au facut
obiectul unor dezbateri ulterioare organizate de Delegatia Comisiei Europene, cu
participarea tuturor institutiilor implicate, in cadrul carora au fost stabilite masuri
concrete si termene pentru indeplinirea recomandarilor formulate.
Activitatea de evaluare intermediara a fost analizata in cadrul Comitetului Mixt de
Monitorizare din octombrie 2002, cand s-au facut aprecieri cu privire la eficienta si la
sprijinul pe care trebuie sa il ofere aceasta activitate pentru imbunatatirea implementarii
programelor.
Exercitiul de evaluare ex-post pentru programele Phare finantate in cadrul bugetelor
anilor 1997 si 1998 pentru toate tarile beneficiare Phare, inceput in anul 2002, s-a
finalizat cu Raportul de tara pentru Romania prezentat in luna aprilie 2003.
Raportul are la baza o analiza generala si studiile de caz a sase proiecte implementate
in cadrul programelor Phare 1997-1998: Statistica (RO 9703.01), Dezvoltarea
institutionala regionala (RO 9708.01), Politica regionala si de coeziune (RO9807.01),
Dezvoltarea administratiei publice locale din Romania (RO9707.01), Dezvoltare
institutionala pentru Ministerul Finantelor (RO 9804.01) si Agricultura si asistenta
veterinara (RO 9804.03).
Concluziile vizeaza consecintele pe termen lung ale asistentei Phare, din punctul de
vedere al beneficiarilor. Aceste consecinte au fost analizate pe doua planuri: legislativadministrativ (armonizare legislativa, dezvoltare si consolidare institutionala, reforma
administrativa, dezvoltarea resurselor umane in administratia publica) si socioeconomic (locuri de munca, mediu, societatea civila, drepturile omului). Impactul
legislativ-administrativ al programelor Phare a fost apreciat ca evident in majoritatea
proiectelor ce au facut obiectul analizei.
Principala recomandare a Raportului a fost ca sprijinul acordat in continuare de
Programul Phare in sectoarele complexe sa se bazeze pe o strategie pe termen lung
conceputa mai clar, care sa implice pe cat posibil toti factorii sociali, astfel incat sa se
asigure o capacitate deplina si de durata a Romaniei de a prelua controlul.
Din perspectiva trecerii la fondurile structurale dupa aderare, implicarea autoritatilor
nationale in evaluarea asistentei Phare a urmarit constituirea si dezvoltarea structurilor
si a capacitatii de a lucra cu fondurile structurale.
Programele Phare aflate in derulare
Se afla in derulare proiecte din alocarile bugetare ale anilor 2000, 2001 si 2002,
precum si unele din proiectele finantate din alocari bugetare anterioare, pentru care
perioada de implementare a fost extinsa prin addendumuri la Memorandumurile de
finantare.
Phare 1999
Din alocarea Phare 99, continua implementarea Programului RICOP, pentru care
perioada de contractare s-a incheiat la 31 decembrie 2002, iar efectuarea platilor se
poate realiza pana la 31 decembrie 2003.
Au fost contractate 86,28 milioane euro din cele 86,35 milioane euro alocate, ceea ce
reprezinta o rata de contractare de 99,9%.
Din fondurile alocate prin Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility), in luna mai 2003
s-a incheiat derularea Conventiei de infratire institutionala cu Spania, din cadrul
25

proiectului de intarire a capacitatii de lupta impotriva coruptiei, obiectivele programului


fiind considerate indeplinite, in principal prin infiintarea Parchetului National
Anticoruptie ca structura specializata de combatere a coruptiei.
Phare 2000
Romania a beneficiat prin Programul National Phare 2000 de asistenta financiara in
valoare de 215,02 milioane euro, rata de contractare a acestor fonduri fiind de 95,14%.
Proiectele sunt in curs de derulare, autoritatile de implementare urmarind ca activitatile
sa se efectueze conform calendarelor stabilite, astfel incat platile sa poata fi efectuate
in interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de finantare si addendumurile la
acesta (30 noiembrie 2003, respectiv 31 martie 2004, pentru unele proiecte). Ministerul
Integrarii Europene monitorizeaza derularea acestor proiecte pentru ca fondurile
contractate sa poata fi integral absorbite.
Phare 2001
Alocarea Phare 2001 pentru Romania se ridica la 286,69 MEURO, distribuite astfel:
-

Phare National 248,89 MEURO (din care 21,44 MEURO pentru participarea la
programe si agentii comunitare);

Cooperare transfrontaliera (Romania-Ungaria si Romania-Bulgaria) 13 MEURO;

Facilitatea suplimentara de investitii 24,8 MEURO.

Programul Phare National 2001 are ca obiectiv prioritar finantarea activitatilor care
conduc la indeplinirea urmatoarelor criterii de aderare:
-

Criterii politice intarirea democratiei, a statului de drept si a drepturilor omului (27


MEURO); sunt finantate proiecte pentru: protectia copilului; acces la educatie
pentru grupurile dezavantajate, cu prioritate pentru romi; societatea civila;
proiectele sunt implementate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si
Adoptii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii
Civile;

Criterii economice intarirea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale (5,6


MEURO); sunt finantate proiecte ce vizeaza dezvoltarea managementului serviciilor
publice, implementate de Ministerul Administratiei Publice;

Criterii legate de intarirea capacitatii administrative (18 MEURO) se finanteaza


proiecte din domeniul administratiei publice, implementate de Ministerul
Administratiei Publice, Agentia Functionarilor Publici, Avocatul Poporului, Ministerul
Integrarii Europene;

Criterii legate de adoptarea acquis-ului comunitar (67,6 MEURO) - sunt finantate


proiecte din domeniile: comunicatii si tehnologia informatiei, agricultura, energie,
transporturi, sanatate, protectia mediului, justitie si afaceri interne, avocatul
poporului, audiovizual, statistica, vama, banci; proiectele sunt implementate de
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Consiliul National al Audiovizualului, Directia Generala a Vamilor, Institutul National pentru Statistica, Banca
Nationala a Romaniei, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne;

Coeziunea economica si sociala (109,25 MEURO) - sunt finantate proiecte pentru:


-

Intarirea capacitatii institutionale (19,25 MEURO) in domeniile:


26

servicii sociale proiect implementat de Ministerul Muncii si Solidaritatii


Sociale;

coeziune economica si sociala (coordonare generala, descentralizare,


pregatirea proiectelor, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii, formare
profesionala, turism); proiect implementat de Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, impreuna cu cele 8 agentii pentru dezvoltare regionala, Ministerul
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, Ministerul Educatiei si
Cercetarii, Ministerul Turismului;

Imbunatatirea eficientei energetice la sistemele municipale de incalzire - 5


MEURO; proiect implementat de Ministerul Industriei si Resurselor;

Investitii - 85 MEURO; proiectele de investitii sunt implementate de Ministerul


Dezvoltarii si Prognozei, impreuna cu cele 8 agentii pentru dezvoltare regionala.

Investitiile in coeziunea economica si sociala au in vedere:


-

Asistenta pentru intreprinderi mici si mijlocii - se finanteaza urmatoarele tipuri de


actiuni: sprijinirea IMM pentru adoptarea de noi tehnologii, facilitarea infiintarii si
dezvoltarii IMM, facilitarea accesului la finantare, pregatire profesionala si
consultanta;

Modernizarea scolilor tehnice si profesionale; se vor finanta atat lucrari de reparatii


de structura si consolidare a scolilor care prezinta avarii serioase, pentru furnizare
de utilitati, modernizarea salilor de clasa prin instalarea de echipament informati,
pentru reabilitarea si modernizarea atelierelor profesionale, cat si achizitii de
echipament pentru tehnologia informatiei si de birou, pregatirea specificatiilor
tehnice pentru echipamente speciale.

Dezvoltarea serviciilor sociale se va acorda sprijin celor care au fost grav afectati
de restructurarea industriala si celor expusi la riscul excluderii sociale si al saraciei,
atat in zone urbane, cat si in comunele suburbane.

Consolidarea infrastructurii regionale de transport (reabilitarea drumurilor nationale,


imbunatatirea sau crearea de drumuri de acces spre zone industriale etc., in
masura in care se demonstreaza o legatura directa cu dezvoltarea economica,
legatura ce poate fi masurabila), de afaceri si de turism (incubatoare de afaceri,
parcuri industriale, hoteluri si catering, etc.) si protectia mediului (protectia zonelor
industriale si a celor cu potentia economic si turistic, inclusiv proiecte de remediere
pentru zone industriale contaminate);

Dezvoltarea infrastructurii de mici dimensiuni - imbunatatirea infrastructurii locale


pentru a creste atractivitatea zonelor urbane pentru investitori, reabilitarea mediului
urban si cresterea calitatii vietii in comunitatile afectate de somaj ca rezultat al
restructurarii industriale; reabilitarea mostenirii istorice si culturale, pentru a
imbunatati atractivitatea zonelor urbane in ceea ce priveste turismul si afacerile.

In cadrul Programului National Phare 2001 este inclusa si contributia Phare referitoare
la programele comunitare, in valoare de 21,44 MEURO, si anume: participarea la
programele si agentiile comunitare; sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate
din programul comunitar Socrates II. Proiectele sunt implementate de Ministerul
Integrarii Europene si Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Conditiile generale de participare la fiecare program, precum si institutiile responsabile
pentru implementarea acestora sunt stipulate in Memorandumurile de Finantare Phare
2001, ratificate in 2002 (OG nr. 46/2002, OG nr. 47/2002, OG nr. 48/2002, OG nr.
49/2002 si OG nr. 51/2002).
Termenul limita de contractare pentru Programul Phare national este 30 noiembrie
2003, iar termenul pentru efectuarea platilor este 30 noiembrie 2004, cu exceptia
proiectelor privind imbunatatirea sigurantei cailor maritime si de transport intern,
27

asistenta pentru implementarea politicilor de mediu in Romania, investitii in coeziune


economica si sociala, imbunatatirea eficientei energetice la sistemele de incalzire,
pentru care termenul este 30 noiembrie 2005.
Pentru evitarea contractarii fondurilor alocate prin Programul national Phare 2001 in
ultima luna a perioadei de contractare, MIE monitorizeaza permanent stadiul
contractarii, incepand din luna februarie 2003. In acest scop a solicitat agentiilor si
autoritatilor de implementare sa raporteze bilunar situatia derularii etapelor
premergatoare contractarii, astfel incat sa poata interveni pentru rezolvarea oricaror
situatii de blocaj aparute si pentru urgentarea redactarii si transmiterii documentelor
necesare lansarii licitatiilor.
Phare 2002
Din bugetul Phare 2002, alocarea pentru Romania este de 278,5 MEURO, distribuita
astfel: 265,5 MEURO pentru programul Phare national si 13 MEURO pentru
programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria.
Memorandumul de finantare pentru Programul Phare national 2002, semnat la 11
decembrie 2002 prevede finantarea urmatoarelor sub-programe si proiecte:
-

Sub-programul Criterii politice (19 MEURO) proiecte in domeniile: protectia


copilului; minoritati;

Sub-programul Criterii economice (2,5 MEURO) implementarea planului de


restructurare pentru CEC;

Sub-programul Intarirea capacitatii administrative (33,55 MEURO) proiecte in


domeniile: pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana,

administratie publica, finante (inclusiv intarirea capacitatii Curtii de Conturi a


Romaniei), consolidarea sistemului de implementare pentru programul SAPARD;

Sub-programul Indeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar


(83,737 MEURO) proiecte in domeniile: piata interna (supravegherea
asigurarilor), concurenta, vama, protectia consumatorului, social (forta de munca),
agricultura, energie, transport, sanatate, mediu, justitie si afaceri interne;

Sub-programul Coeziunea economica si sociala (106,564 MEURO) - proiecte


pentru constructie institutionala si investitii;

Constructia institutionala pentru coeziune economica si sociala (20 MEURO) are in


vedere sa sprijine: implementarea politicii de dezvoltare regionala, reforma in
invatamantul tehnic si profesional, punerea in aplicare a programului de dezvoltare
a infrastructurii in orasele mici simijlocii (SAMTID), pregatirea proiectelor;

Investitiile in coeziunea economica si sociala (86,564) sunt destinatedomeniilor:


educatie si instruire tehnica si profesionala, dezvoltarea resurselor umane,
infrastructura regionala si locala; la acestea se adauga asistenta tehnica pentru
selectia, monitorizarea si evaluarea proiectelor;

Sub-programul Programe comunitare (20,149 MEURO): participarea la


programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate
Erasmus si Comenius din Programul comunitar Socrates II.

Termenul limita de contractare pentru proiectele finantate prin Programul Phare


national 2002 este 30 noiembrie 2004, iar cel pentru efectuarea platilor 30 noiembrie
2005.
Sunt in curs de redactare documentele pentru lansarea licitatiilor: termeni de referinta
si specificatii tehnice. MIE monitorizeaza deasemenea stadiul derularii acestor etape,
insistand pe langa autoritatile de implementare pentru urgentarea finalizarii
28

documentelor, astfel incat contractarea sa se realizeze in primul an al perioadei


prevazute in Memorandumul de finantare, iar implementarea proiectelor sa beneficieze
de intregul interval avut in vedere in fisele de proiect.
Proiecte de infratire institutionala (twinning)
In prezent, in Romania se afla in derulare proiecte de twinning finantate din alocarile
Phare 2000 si 2001 si sunt in curs de semnare conventiile de infratire pentru proiectele
finantate in cadrul Programului Phare 2002.
Proiectele de twinning finantate din Phare 2000 sunt in domeniile: agricultura, mediu,
finante publice, servicii financiare, justitie si afaceri interne, recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale, statistica, industrie, dezvoltare regionala.
In pachetul Phare 2001, din cele 17 proiecte de twinning incluse, 11 sunt proiecte
clasice de twinning pentru urmatoarele domenii: afaceri interne, administratie publica,
mediu, vama, statistica, agricultura, reforma in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii
si cooperatiei, transporturi, drepturile omului. Celelalte sase proiecte sunt de tip
twinning light si sunt in domeniile servicii financiare si afaceri interne.
Pentru Phare 2002 au fost aprobate 32 de proiecte de twinning (dintre care 30 clasice
si 2 de tip twinning light) in domeniile: administratie publica, mediu, concurenta,
vama, supravegherea asigurarilor, finante publice, justitie si afaceri interne, social,
transporturi, coeziune economica si sociala.
Phare 2003
In data de 15 iulie 2002 a fost lansat exercitiul de programare Phare 2003.
Alocarea financiara Phare pentru Romania in 2003 este de 278,5 MEURO, din care 13
MEURO pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria.
In cadrul programarii 2003, pe langa prioritatile din Parteneriatul pentru Aderare si
Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (PNAR), au fost
avute in vedere si necesitatile prevazute in Planul de actiune pentru intarirea capacitatii
administrative si a sistemului judiciar, elaborat in semestrul I al anului 2002 de Comisia
Europeana impreuna cu autoritatile romane.
De asemenea, programarea Phare 2003 a tinut seama de necesitatile pregatirii pentru
trecerea la sistemul extins de implementare descentralizata (EDIS Extended
Descentralised Implementation System).
Exercitiul de programare pentru programul Phare national 2003 a fost finalizat dupa
rundele de consultari si negocieri desfasurate de MIE cu institutiile romanesti initiatoare
de proiecte. Pachetul de fise selectate de autoritatile romane si sustinute de MIE, pe
considerentul ca raspund unor prioritati din documentele programatice ale aderarii, au
fost transmise Directiei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi
promovate in vederea finantarii.
Intre reprezentantii echipei Phare din cadrul Directiei Extindere a Comisiei Europene si
cei ai Directiei de coordonare a Programului Phare din MIE au avut loc, de asemenea,
mai multe consultari pentru a se ajunge la un acord cu privire la proiectele ce urmeaza
a fi sustinute pentru finantare, precum si pentru ajustarea sumelor ce vor fi alocate,
astfel incat sa se incadreze in bugetul Phare pe 2003.
Pachetul de proiecte agreat se regaseste in propunerea financiara care va fi analizata
in sedinta din luna iulie 2003 a Comitetului de Gestiune Phare din cadrul Comisiei
Europene si introdusa apoi in Memorandumul de finantare ce urmeaza a fi semnat de
ambele parti.
29

Programarea multi-anuala 2004-2006


Documentul de planificare Phare 2003 pentru Romania, elaborat de Comisia
Europeana si prezentat in Comitetul de Gestiune Phare din februarie 2003 a introdus o
noua abordare a programarii fondurilor Phare pentru perioada 2004-2006, care
porneste de la concluziile Raportului de tara 2002 si ale Foii de parcurs pentru
Romania si Bulgaria, privind necesitatea concentrarii eforturilor in anumite domenii
prioritare pentru indeplinirea criteriilor de aderare.
In acest scop, Comisia Europeana va suplimenta alocarea de fonduri destinate
Romaniei pentru perioada 2004 - 2006 cu circa 800 milioane Euro, din care jumatate
vor reprezenta fonduri Phare.
Cadrul multianual de programare 2004-2006 propus de catre Comisie va avea o
structura diferita de cea a programelor nationale actuale si se va axa pe 3 mari
sectiuni. Astfel, cea mai mare parte din fonduri va fi alocata programelor sectoriale, iar
un procent mai redus va fi destinat finantarii unor proiecte punctuale legate de
implementarea acquis-ului comunitar, in timp ce participarea la programele comunitare
va fi finantata in continuare din fondurile Phare intr-un procent de 10%.
Din aceasta perspectiva, Comisia Europeana a identificat un numar de opt sectoare
pentru care abordarea multi-anuala este considerata absolut necesara: administratie
publica, finante, agricultura, mediu, justitie, controlul frontierelor, problemele
minoritatilor, coeziunea economica si sociala. Pentru aceste domenii se vor intocmi
programe sectoriale, pe baza unor strategii definite in concordanta cu cerintele stabilite
de Comisia Europeana printr-o metodologie in curs de definitivare.
Ministerul Integrarii Europene si-a exprimat acordul cu privire la aceasta abordare si cu
privire la cele opt sectoare identificate de Comisia Europeana pentru care vor fi
elaborate strategii pe termen mediu.
Liniile directoare ale programarii multianuale si metodologia de realizare a strategiilor
sectoriale si a fiselor de proiect de sector au fost prezentate de Comisia Europeana in
cadrul unui seminar organizat de MIE, in luna iunie 2003, cu sprijinul consortiului de
evaluatori independenti, EMS.
Potrivit unui calendar estimativ propus de Comisia Europeana, programele sectoriale
vor fi elaborate de autoritatile romane, sub coordonarea si indrumarea MIE, pana in
luna octombrie 2003. In urma unei evaluari ex-ante ce se va efectua de consultanti
independenti in luna noiembrie 2003, programele vor fi transmise spre aprobare
Comisiei Europene. Dupa finalizarea negocierilor intre Comisie si autoritatile romane,
propunerea financiara va fi prezentata de reprezentantii Directiei Generale Extindere
din cadrul Comisiei Europene, Comitetului de management Phare pentru aprobarea
finantarii.
Programele comunitare
Distinct de fondurile de pre-aderare alocate prin programele Phare, ISPA si SAPARD,
Romania beneficiaza de asistenta financiara din partea Uniunii Europene si prin
intermediul programelor comunitare.
Romania a participat si in 2002 si 2003 la programele comunitare pe baza Deciziei
cadru a Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana, adoptata la 18
februarie 2002, care stabileste conditiile generale de participare a Romaniei la
programele comunitare, pe baze concurentiale, fara legatura intre contributia financiara
platita si sumele returnate prin proiectele selectate.
Aceasta decizie a intrat in vigoare la 1 martie 2002 si a permis simplificarea
procedurilor de participare.
30

Ministerul Integrarii Europene, in calitate de coordonator national al asistentei


financiare supravegheaza procesul de pregatire a participarii la programele comunitare
si mentine in acest scop un contact permanent cu ministerele care gestioneaza
participarea la aceste programe.
Contributia totala a Romaniei pentru participarea la un numar de 16
programe
comunitare in anul 2002 s-a ridicat la 38,5 milioane euro, din care 21 de milioane euro
au fost suportate de la bugetul de stat, restul din fonduri Phare.
In anul 2003 Romania participa la urmatoarele programe comunitare: Socrates II
(2000-2006), Leonardo de Vinci II (2000-2006), Tineret (2000-2006), Viata (20002004), Cultura 2000 (2000-2004), Intreprinderi si Spirit Antreprenorial (2001-2005), IDA
II (1998-2004), Actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2003-2008), Econtent (2001-2005), Egalitatea de sanse (2001-2005), Combaterea Discriminarii
(2001-2006), Combaterea excluziunii sociale(2001-2005), Programul Cadru 6, inclusiv
Euratom (2002-2006), Masuri de stimulare in domeniul ocuparii fortei de munca (20012005), Mecanismul de protectie civila (2002-2007).
Suma alocata prin Programul Phare national 2002 pentru acoperirea unei parti din
contributia de participare la aceste programe se ridica la suma de 17,149 milioane
euro.
Diferit de participarea la programele comunitare, a inceput sa se extinda participarea
statelor candidate si la Agentiile comunitare, care sunt organisme autonome, infiintate
pentru a furniza expertiza in domeniul in care functioneaza, precum si informatii
tehnice, Uniunii Europene si statelor membre. In prezent, Romania participa ca
membru numai la activitatile Agentiei Europene de Mediu (European Environment
Agency), dar va beneficia, incepand din acest an, de sprijin Phare, in cadrul unui
program orizontal, pentru dezvoltarea structurilor nationale, a punctelor de contact cu
mai multe agentii comunitare a caror activitate prezinta interes deosebit si pentru tara
noastra, precum: Agentia europeana pentru siguranta si sanatate la locul de munca,
Agentia europeana pentru evaluarea produselor medicinale, Centrul european de
monitorizare a drogurilor.
Asistenta bilaterala
Complementar programelor Uniunii Europene de sprijin in vederea aderarii, Romania
beneficiaza de asistenta din partea mai multor state membre ale Uniunii, oferita in
cadru bilateral. Domeniile in care este solicitata aceasta asistenta sunt identificate, ca
si in cazul programelor Phare, potrivit prioritatilor din Programul National pentru
Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din anul 2002.
Romania beneficiaza de asistenta bilaterala oferita de state membre precum: Belgia,
Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda. In anul 2003 au fost
semnate acorduri financiare cu Germania.
Italia
Asistenta financiara italiana a cunoscut o crestere constanta. Guvernul Italiei, prin
intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul Activitatilor Productive acorda
sprijin financiar nerambursabil Romaniei in principal in domenii legate de dezvoltarea
serviciilor financiar-bancare, de privatizarea si restructurarea intreprinderilor, calificarea
si recalificarea fortei de munca, managementul performant al intreprinderilor,
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, crearea de societati mixte romano-italiene.
Pana la data de 30 aprilie 2003 au fost primite 17 propuneri de proiect, care au fost
analizate de Ministerul Integrarii Europene si, impreuna cu declaratia de interes
eliberata pentru fiecare proiect, au fost transmise Ambasadei Italiei la Bucuresti.
31

Germania
Urmare discutiilor dintre reprezentantii Ministerului Federal pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare din Republica Federala Germania si reprezentantii
Ministerului Integrarii Europene al Romaniei privind cooperarea tehnica si financiara
din anul 2002, partea germana si cea romana au cazut de acord sa continue
cooperarea in urmatoarele domenii principale:
-

promovarea reformelor economice, comertului si intreprinderilor mici si mijlocii,

dezvoltarea pregatirii profesionale, sprijinirea incadrarii in munca

sprijinirea agriculturii,

reforma administratiei publice.

Pentru anul 2002, guvernul federal a pus la dispozitie in cadrul cooperarii bilaterale
tehnice si financiare fonduri in valoare totala de 15,831 milioane euro, care includ si pe
cele destinate Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Din totalul acestor
fonduri, 6 milioane euro au fost oferite sub forma de credite pentru investitii, iar
aproximativ 10 milioane euro sunt la dispozitia Ministerului Federal pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare pentru a fi utilizate in vederea suplimenarii de proiecte sau
extinderii celor existente.
In anul 2003 fondurile alocate de partea germana in cadrul cooperarii bilaterale cu
Romania insumeaza 14,3 milioane euro, incluzand si alocarile prevazute pentru
masurile bilaterale in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Din cele
14,3 milioane euro, Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare are
la dispozitie pentru cooperarea tehnica cu Romania suma de 8,3 milioane euro, care
poate fi folosita pentru proiecte noi, precum si pentru extinderi de proiecte.
Diferenta de 6 milioane euro reprezinta fonduri ce vor fi oferite sub forma de credit, in
conditii standard (pentru investitii: 2% dobanda, 10 ani perioada de gratie, scadenta la
30 de ani). Aceste credite vor fi destinate:
-

continuarii reformelor economice si sprijinirii administratiei publice,

suplimentarii programului de creditare, in derulare, destinat intreprinderilor mici si


mijlocii, precum si

pentru proiecte de imbunatatire a infrastructurii comunale in Sibiu si alte orase (de


exemplu, alimentarea cu apa si epurarea apelor, programul de constructie a
locuintelor).

Proiectele vor fi examinate de Institutul de Credit pentru Reconstructie din Germania.


Grecia
In ceea ce priveste cooperarea cu Grecia, la data de 20 iulie 2002 a fost semnat la
Bucuresti Acordul privind programul de cooperare economica pe cinci ani.
Cooperarea economica dintre Republica Elena si Romania este sustinuta printr-o
asistenta nerambursabila care se va ridica, pentru perioada 2002 2006, la o valoare
totala de 70,43 milioane euro.
Ariile de acoperire ale acestui program de asistenta financiara nerambursabila sunt:
asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatii administrative in conformitate cu
pregatirile pentru aderarea la Uniunea Europeana; asistenta tehnica pentru preluarea
si implementarea acquis-ului comunitar; modernizarea infrastructurii, in particular a
sectoarelor energie si transporturi; modernizarea si intarirea administratiei publice;
sprijinirea institutiilor democratice si a cooperarii cu Parlamentul; sprijin pentru crearea
statului de drept si ridicarea nivelului de trai; ajustarea inegalitatilor economice;
sprijinirea educatiei si pregatirii vocationale pentru potentialul administrativ si stiintific;
promovarea investitiilor productive.
32

In perioada 6-8 martie 2003 au avut loc la Bucuresti convorbiri tehnice bilaterale intre
expertii Ministerului Integrarii Europene si o delegatie a Ministerului Elen al Afacerilor
Externe condusa de ministrul adjunct, dl. Athanassios Theodorakis. Discutiile au
urmarit in principal stabilirea ultimelor detalii tehnice privind programarea,
implementarea si monitorizarea proiectelor in cadrul Programului Elen de
Reconstructie a Balcanilor (HiPERB), finantat de Grecia. Acest program a fost ratificat
de Romania prin Legea nr. 163 din 22 aprilie 2003, ceea ce permite inceperea derularii
activitatilor prevazute.
In urma cererii de propuneri de proiecte pentru programarea 2002, Ministerul Integrarii
Europene a primit un numar de 50 de proiecte eligibile din partea institutiilor
administratiei locale si centrale, proiecte a caror valoare insumata depaseste suma de
70 de milioane euro alocata Romaniei prin acest program. Ministerul Integrarii
Europene va efectua analiza acestor proiecte, in vederea transmiterii lor catre partea
elena.
Potrivit cerintelor programului, partea romana a constituit Comitetul de Coordonare al
Programului Elen HiPERB, alcatuit din reprezentantii ministerelor cu rol in
implementarea Programului Elen.
Partea elena urmeaza sa desemneze banca comerciala elena care activeaza in
Romania, prin intermediul careia se vor efectua platile pentru proiectele finantate din
acest program.
Derularea activitatilor programului se va face cu respectarea regulilor si procedurilor
Phare.
Olanda
Olanda a alocat pentru anul 2002 aproximativ 1,65 milioane euro destinati programelor
pentru aderare, MATRA si PSO.
Pentru programul de cooperare economica PSO in anul 2002 au fost alocate 5,4
milioane euro. Domeniile prioritare sunt: agricultura (2,2 milioane euro), transporturile
(1,0 milioane euro) si industria (2,2 milioane euro).
Selectia de proiecte s-a incheiat in luna noiembrie 2002, iar rezultatele selectiei au fost
facute cunoscute beneficiarilor.
Pentru finantare din fondurile 2003 ale programelor PSO si MATRA pentru pre-aderare
derulate in cadrul asistentei bilaterale romano-olandeze Ministerul Integrarii Europene
a primit din partea ministerelor 81 de propuneri de proiecte, din care a selectat un
numar de 26, pe care le-a inaintat partii olandeze, in vederea analizarii lor.
Incepand cu anul 2001, programul MATRA, care sprijina transformarea sociala, a
adaugat o componenta ce se refera la activitati legate de pregatirea aderarii prin
programul NMCP PUA (Netherlands Management Cooperation Programme Preaccession support programme). Pentru finantare in cadrul acestei componente, la
inceputul anului 2003 a fost lansata cererea de propuneri de proiecte, termenul de
inaintare a acestora catre partea olandeza fiind 1 martie 2003.
In prezent, autoritatile olandeze selectioneaza expertii care vor asista institutiile ce vor
beneficia de fonduri in cadrul acestui program.
Belgia
Referitor la asistenta oferita de Belgia, in cursul anului 2002 a continuat procedura de
colectare, de analiza, de selectie si de finantare a propunerilor de proiecte. Bugetul
disponibil pentru anul 2002 pentru Romania este de aproximativ 1,05 milioane euro.
In ceea ce priveste anul 2003, in perioada 15-17 aprilie 2003 a avut loc la Bruxelles
cea de a III-a sesiune a Comisiei mixte de cooperare romano-flamande. Cu aceasta
ocazie s-a stabilit Programul de cooperare pentru anii 2003 si 2004 dintre Guvernul
33

Romaniei si Guvernul Flandrei, care pune in aplicare Acordul de cooperare incheiat


intre Guvernul roman si Guvernul flamand.
Totodata au fost selectate proiectele care urmeaza a fi finantate de catre Guvernul
flamand in cadrul Programului mentionat. Acestea urmeaza a fi supuse aprobarii
administratiei flamande.
Bugetul alocat de Guvernul flamand pentru anul 2003 va fi de aproximativ
960.000 de euro. Proiectele selectate au o valoare totala mai mare, de aceea se va
impune o reducere corespunzatoare a bugetului.
In cadrul asistentei oferite de Guvernului Valon si al Comunitatii Franceze din Belgia, in
zilele de 21 si 22 octombrie 2002 au avut loc lucrarile Comisiei mixte dintre Guvernul
Romaniei si cel al Guvernului Valon si al Comunitatii Franceze din Belgia. Cu aceasta
ocazie au fost selectate 52 de proiecte in mai multe domenii economice, sociale si
culturale.
Principalele domenii in care se vor dezvolta proiectele romano-valone sunt: dezvoltare
rurala, turism rural si statiuni balneare, modernizarea unor agentii care au ca obiect de
activitate ocuparea fortei de munca si pregatirea profesionala, cooperare stiintifica (in
agricultura, stiinte exacte, lingvistica), cultura, educatie, inclusiv acordarea de burse si
stagii pentru interpreti si profesori de limba franceza.
Proiectele se vor derula in perioada 2003-2004. De asemenea este prevazuta
infiintarea unui Centru de studiu al francofoniei. Pe langa aceste proiecte, sunt avute in
vedere alte 15 propuneri care vor face obiect de studiu din partea autoritatilor
Comunitatii franceze si Regiunii Valonia, in vederea finantarii lor intr-o perioada
viitoare.
Programul ISPA
In cursul anului 2002, Romania a inregistrat progrese semnificative prin asigurarea
angajarii fondurilor alocate prin acest instrument financiar de pre-aderare in perioada
2000 - 2002, precum si prin accelerarea procesului de implementare a proiectelor
aprobate de Comitetul de Management ISPA in aceasta perioada.
Totodata, in vederea sigurarii derularii corecte, eficiente si dinamice a Programului
ISPA, a fost intarit cadrul institutional. De asemenea, pentru coordonarea procesului de
implementare a proiectelor ISPA s-a continuat organizarea:
-

reuniunilor Comitetului de Monitorizare ISPA, reuniunea IV in luna octombrie


2002, respectiv a cincea reuniune in luna aprilie 2003, si

reuniunilor de monitorizare lunara, la care participa toate institutiile implicate,


beneficiarii finali ai proiectelor precum si reprezentantii Delegatiei Comisiei
Europene in Romania.

Pana in prezent, Romania a incheiat 33 de Memorandumuri de finantare ISPA, in


valoare de aproximativ 1.200 meuro, care reprezinta aproximativ 70% din intreaga
asistenta financiara alocata de Uniunea Europeana Romaniei in cadrul
Programului ISPA pentru perioada 2000 2006.
Proiectele promovate sunt in deplina concordanta cu obiectivele si prioritatile specifice
asumate in cadrul documentelor strategice ale statelor candidate (Parteneriatul pentru
Aderare, Programul National de Aderare la Uniunea Europeana, Planul National de
Dezvoltare).
De asemenea, s-a inregistrat un ritm sustinut de implementare a proiectelor, prin
finalizarea unui numar de 39 de licitatii pentru proiectele de asistenta tehnica si de
lucrari, dintre care:
34

19 pentru sectorul de mediu si 16 pentru sectorul de transporturi, alte 4 fiind


semnate in cadrul masurii de asistenta tehnica privind intarirea capacitatii
institutionale a Agentiilor de Implementare ISPA etapa 1 pentru trecerea la EDIS.

Avand in vedere suplimentarea asistentei financiare nerambursabile pentru perioada


2004 2006, precum si domeniile prioritare eligibile pentru aceasta finantare care au
fost definite in Road-Map-ul aprobat in cadrul reuniunii Consiliului European de la
Copenhaga, precum si perspectiva trecerii la Fondul de Coeziune dupa data aderarii la
Uniunea Europeana, cele doua Autoritati de Implementare, pentru domeniul mediului
(MAPM) si respectiv pentru domeniul transporturilor (MLPTL), au demarat revizuirea
celor doua Strategii Nationale ISPA.
Obiectivul principal al acestui mecanism de monitorizare il constituie analiza stadiului
derularii proiectelor, identificarea problemelor aparute pentru fiecare proiect pentru
solutionarea acestora, in vederea accelerarii procesului de implementare a proiectelor
ISPA in Romania.
In luna mai 2002 au fost definitivate planurile de audit intern pentru Agentiile de
implementare si pentru Fondul National, iar Curtea de Conturi a Romaniei a fost
nominalizata autoritate nationala competenta de control national in domeniul auditului
extern.
In perioada de referinta, s-au transmis Comisiei Europene, o serie de documente de
raportare in ceea ce priveste sistemul de management si control al Programului ISPA,
dupa cum urmeaza:
-

in luna iulie 2002 a fost transmis primul Raport Anual ISPA pentru anul 2001,
elaborat in conformitate cu prevederile Anexei III.4 din cadrul Memorandumurilor de
Finantare ISPA,

in luna septembrie 2002, a fost transmis documentul elaborat de partea romana, ca


raspuns la Raportul de Audit al Comisiei Europene, intocmit ca urmare a misiuni de
audit ce a avut loc in luna ianuarie 2002 in Romania.

in luna aprilie 2003, au fost transmise o serie de documente elaborate de partea


romana, in vederea definitivarii viitorului Raport de Audit ca urmare a celei de-a
doua misiuni de audit a reprezentantilor Comisiei Europene efectuata in luna
ianuarie 2003.
Totodata, in vederea asigurarii in continuare a unui ritm ridicat de angajare a
fondurilor comunitare alocate Romaniei prin intermediul Programului ISPA, au fost
promovate noi aplicatii in vederea aprobarii lor in cadrul Comitetului de
Management ISPA in cursul anului 2003, Timisoara, Teleorman, Dambovita - in
domeniul managementului deseurilor, Bacau - pentru modernizarea sistemului de
alimentare cu apa, Campina - Predeal pentru reabilitarea liniei de cale ferata, in
sectorul de transporturi.

De asemenea, urmeaza a fi transmise pana la finele anului 2003 urmatoarele aplicatii


ISPA, Pitesti si Bistrita pentru sectorul de apa si trei noi aplicatii de Asitenta Tehnica
pentru pregatirea de noi proiecte in domeniul transporturilor Deva Orastie pentru
sectorul rutier, Simeria Brasov- in sectorul de cale ferata, precum si pentru sectorul
de mediu pentru pregatirea de viitoare aplicatii ISPA, si pentru intarirea capacitatii
institutionale a beneficiarilor finali din 10 orase care au in derulare masuri ISPA.
Programul SAPARD
In conformitate cu reglementarile comunitare si urmand o strategie corespunzatoare
statutului de tara in curs de dezvoltare in proces de aderare la UE, au fost promovate
masuri legislative si institutionale care permit crearea si consolidarea cadrului
administrativ in vederea implementarii Programului SAPARD in Romania.
35

Conform prevederilor Acordului Multianual de Finantare, organismele nationale


implicate au realizat o serie de actiuni in plan legislativ si institutional, in scopul
intaririi capacitatii de preluare si implementare a Programului SAPARD, dupa cum
urmeaza:
Programarea si coordonarea activitatilor specifice privind prioritatile de actiune;

Sprijin pentru definitivarea structurii organizatorice si asigurarea logisticii necesare


derularii activitatii Agentiei SAPARD;

Incheierea, ratificarea si notificarea Acordurilor de finantare dintre Guvernul


Romaniei si Comisia Comunitatii Europene (Acordul Anual de Finantare 2001
Legea nr. 416/2002; Acordul Anual de Finantare 2002, semnat la Bruxelles, la data
de 1 aprilie 2003 si ratificat prin OUG nr. 26/2003);

Organizarea celei de-a treia reuniuni a Comitetului de Monitorizare in luna


decembrie 2002;

Sustinerea in cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 9 aprilie 2003, a


propunerilor de amendare a masurilor 1.1 -Imbunatatirea prelucrarii si
marketingului produselor agricole si piscicole, 2.1 -Dezvoltarea si imbunatatirea
infrastructurii rurale, 3.1 - Investitii in exploatatiile agricole,4.1 - Imbunatatirea
formarii profesionale,

Pregatirea celei de-a patra reuniuni a Comitetului de Monitorizare care urmeaza sa


se desfasoare la data de 2 iulie 2003;

Pregatirea evaluarii intermediare a Programului SAPARD (termen de realizare


sfarsitul anului 2003).

In vederea angajarii bugetului alocat de Uniunea Europeana prin Programul SAPARD,


Autoritatea de Management, impreuna cu institutiile implicate urmeaza sa definitiveze
si sa transmita Comisiei Europene, forma finala a Acordului Anual de Finantare pentru
anul 2003, astfel incat, pana la sfarsitul acestui an, acest document sa fie semnat de
catre cele doua parti.
In conformitate cu prevederile Articolelor 5 (5), 9 si 10, Sectiunea B, din Acordul MultiAnual de Finantare semnat de Comisia Comunitatilor Europene si Guvernul Romaniei
la 2 februarie 2001 si ratificat prin Legea nr. 316/2001, Ministerul Integrarii Europene,
in calitate de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD, are in
responsabilitate organizarea evaluarii intermediare a Programului si transmiterea la
Comisia Europeana a Raportului de evaluare, pana cel tarziu la 31 decembrie 2003.
Evaluarea intermediara se realizeaza in cooperare cu institutiile din Romania implicate
in implementarea Programului SAPARD si cu Comisia Europeana, pe baza Liniilor
directoare ale acesteia privind evaluarea programelor de dezvoltare rurala sustinute
prin Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA).
Scopul evaluarii intermediare este acela de a oferi o imagine de ansamblu asupra
implementarii Programului SAPARD si de a contribui la imbunatatirea acesteia, daca
este cazul, in directia adoptarii unei decizii privind posibila re-orientare a Programului.
Pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin pe linia pregatirii si finalizarii evaluarii
intermediare, Autoritatea de Management a incheiat,in data de 13 mai 2003, contractul
de servicii cu evaluatorul independent, firma URS Corporation Ltd. din Marea Britanie,
in conformitate cu procedurile prevazute in Manualul privind implementarea Masurii
4.2.
La 31 iulie 2002, Comisia Europeana a emis Decizia CE/638/ 31 iulie 2002 prin care se
confera autoritatilor de resort din Romania managementul asistentei SAPARD si este
acreditata Agentia SAPARD pentru implementarea tehnica si financiara a Masurilor 1.1
Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, 2.1
Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale si 4.2 Asistenta Tehnica.
36

De la 1 august 2002, a demarat depunerea si inregistrarea oficiala a Cererilor de


Finantare (proiecte) din partea potentialilor beneficiari in vederea realizarii investitiilor
aferente Masurilor 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si
piscicole si 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale. Depunerea
Cererilor de Finantare la Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD
(BRIPS) are loc in sesiuni lunare.
Pentru asigurarea cofinantarii proiectelor finantate in cadrul masurii 2.1 Dezvoltarea
si imbunatatirea infrastructurii rurale, Agentia SAPARD a incheiat Protocoale de
cooperare cu 22 de institutii financiare care si-au manifestat interesul pentru asigurarea
sumelor necesare derularii proiectelor SAPARD. In acest sens, pentru sprijinirea
beneficiarilor finali, Consiliile Judetene au garantat imprumuturile angajate de acestia
de la institutiile financiar-bancare.
In vederea evaluarii procesului de coordonare a actiunilor prioritare privind derularea
Programului SAPARD, s-a convenit cu reprezentantii Comisiei Europene, organizarea
celei de-a patra reuniuni a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, la
data de 2 iulie 2003.
In prezent, o prioritate a autoritatilor romane o reprezinta pregatirea pentru acreditare a
urmatoarelor masuri din PNADR: Masura 3.1 Investitii in exploatatii agricole, 3.4
Dezvoltarea si diversificarea economica pentru generarea de activitati multiple si
venituri alternative si 4.1 Imbunatatirea formarii profesionale. Astfel, in prima parte a
lunii iulie 2003, o misiune a expertilor DG Agri se va afla in Romania in vederea
verificarii si acreditarii structurilor si procedurilor stabilite de autoritatile romane in
vederea implementarii acestor masuri.
In intervalul 1 august 2002 - 30 mai 2003 s-au depus un numar de 99 de proiecte
eligibile pentru masura 1.1 cu o valoare totala de 93.16 milioane euro iar pentru
masura 2.1, un numar 1.354 de proiecte cu o valoare totala de 1.064 milioane euro.
Dintre cele 1.453 de proiecte eligibile depuse pana la sfarsitul lunii mai 2003 (99 pentru
masura 1.1 si 1.354 pentru masura 2.1), au fost semnate de Agentia SAPARD si
beneficiarii finali un numar de 466 de contracte, dupa cum urmeaza:

Masura

1.1

2.1

Nr. proiecte
selectate

Nr. contracte
incheiate

Total finantare
nerambursabila
(MEURO)

August

5,55

Septembrie

12

12

7,01

Octombrie

6,9

August

145

145

118,84

Septembrie

249

249

194,30

Octombrie

36

36

36,47

Sesiunea

TOTAL

466

37

369,07

2. CRITERIILE DE ADERARE
2.1. CRITERIILE POLITICE
2.1.1. Democratia si statul de drept
Parlamentul
In perioada de referinta, Parlamentul pe baza Programului legislativ pentru anii 2002
si 2003 si a Programului legislativ prioritar pentru sustinerea procesului de aderare a
Romaniei la UE, dar si prin exercitarea nemijlocita a dreptului de initiativa legislativa
si-a concentrat eforturile pe dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi prioritare
pentru preluarea acquis-ului UE.
Cele doua programe cuprind masuri pentru accelerarea procesului de transpunere
in legislatia nationala a reglementarilor comunitare, structurate pe capitole de acquis,
cu termene stricte pentru institutiile responsabile, precum si cu actiunile de intreprins
pentru eliminarea deficientelor semnalate de Comisia Europeana. Programele
legislative integreaza in cuprinsul lor si ultimele evolutii ale acquis-lui comunitar.
In februarie 2003, partidele politice reprezentate in Parlament au semnat un Pact de
actiune solidara pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Prin acest pact,
partidele se angajeaza ca, pe toata perioada negocierilor de aderare, sa-si orienteze
propriile abordari si initiative politice in raport cu obiectivul integrarii europene, in primul
rand prin adoptarea operativa, in Parlament, a elementelor de acquis comunitar.
Din aceasta perspectiva, este de consemnat complexul proces de revizuire a
Constitutiei in vederea consacrarii, in legea fundamentala, a consecintelor
constitutionale ale aderarii Romaniei la UE, inclusiv prin introducerea institutiilor
cetateniei UE si a dreptului cetatenilor UE sa aleaga si sa fie alesi in alegerile
europene si locale, precum si a posibilitatii de adoptare a monedei unice. In afara
completarilor aduse Constitutiei din prisma aderarii la UE, comisia parlamentara creata
special pentru pregatirea proiectului noii Constitutii a avut in vedere o revizuire a
principiilor si solutiilor constitutionale in scopul consolidarii statului de drept si a
drepturilor fundamentale. Un obiectiv specific a fost fluidizarea procesului legislativ.
Comisia parlamentara speciala a retinut in propunerea legislativa de revizuire a
Constitutiei urmatoarele amendamente principale: introducerea expresa a principiului
separatiei si al echilibrului puterilor in stat; garantarea proprietatii private; introducerea
procedurii legislative, in doua lecturi, prin eliminarea fazei de mediere si a sedintelor
comune pentru rezolvarea divergentelor; diferentierea competentelor celor doua
camere (Camera Deputatilor pentru legi ordinare, Senatul pentru ratificarea acordurilor
internationale, categoria de legi organice fiind impartita intre cele doua camere);
controlul sporit al legislativului asupra executivului; accentuarea principiilor
descentralizarii si desconcentrarii in administratia publica si introducerea principiului
subsidiaritatii; posibilitatea cetatenilor UE de a dobandi terenuri in Romania;
reorganizarea sistemului judecatoresc, a Consiliului Superior al Magistraturii si a
Ministerului public; dezvoltarea competentelor si atributiilor Curtii Constitutionale, ale
Avocatului Poporului, ale Curtii de Conturi, inclusiv precizarea independentei
magistratilor.
Proiectul de modificare a Constitutiei reglementeaza expres ca sanctiunea privativa
de liberate nu poate fi decat de natura penala. Pentru faptele ilicite ce nu au
asemenea caracter penal, societatea are alte modalitati, cum ar fi munca n folosul
comunitatii, care nu antreneaza pierderea, chiar pe durata limitata, a dreptului
constitutional privind libertatea individuala. Constitutia Romaniei este astfel racordata la
practica europeana cea mai avansata.

38

Pentru asigurarea independentei justitiei, proiectul reglementeaza, in raport cu


cerintele europene, competenta exclusiva a Consiliului Suprem de Magistratura de a
face propunerile de numire, promovare, transferare i sanctionare a judecatorilor. In
acest mod, Consiliul Suprem al Magistraturii devine un adevarat garant al justitiei.
In raport de exigentele Uniunii Europene pentru asigurarea stabilitatii i independentei
consilierilor Curtii de Conturi s-a propus pentru acetia un statut similar cu statutul
judecatorilor Curtii Constitutionale. Astfel, consilierii de conturi sunt numiti de
Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Consilierii
Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor i inamovibili pe toata
durata acestuia. Ei sunt supui incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori,
iar revocarea acestora se face de Parlament, in conditiile prevazute de lege.
Proiectul legii de revizuire a Constitutiei s-a adoptat in Comisia parlamentara pentru
elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei la 9 iunie a.c., iar
dezbaterile in Camera Deputatilor au inceput in sesiune din 18 iunie a.c.
Cu privire la sistemul electoral, s-au adus modificari Legii 68/1992 privind alegerea
Camerei Deputatilor si a Senatului, prin urmatoarele acte normative:
Cu privire la sistemul electoral, printr-o lege recenta au fost aduse mai multe modificari
Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, dintre care cea mai
importanta se refera la institutionalizarea Autoritatii Electorale Permanente. Cele mai
importante modificari in sistemul electoral se vor aduce prin legile electorale, ce vor fi
elaborate de Comisia parlamentara, format din deputati si senatori, constituita n
acest scop, si care va tine seama de modificarile din propunerea legislative de revizuire
a Constitutiei Romaniei.
De asemenea, la elaborarea legilor electorale se vor avea in vedere si propunerile
trimise de reprezentantii societatii civile, mass-media, organizatiilor si asociatiilor
neguvernamentale etc., precum si cele formulate de partidele politice reprezentate in
Parlament.
Privind activitatea legislativa a Parlamentului, in perioada 1 septembrie 2002-31 mai
2003, au fost adoptate si promulgate un numar de 393 de legi. Dintre acestea, 110 au
fost legi initiate de Guvern, altele decat cele pentru aprobarea ordonantelor, 72 au fost
legi pentru aprobarea unor Ordonante emise in baza legilor de abilitare, 161 au fost
legi pentru aprobarea unor Ordonante de urgenta, iar 50 au fost legi provenite din
initiative legislative parlamentare.
Pentru limitarea recurgerii la ordonante si ordonante de urgenta, in februarie 2003,
Guvernul a instituit o procedura restrictiva de promovare a proiectelor de ordonanta de
urgenta, care prevede obligativitatea obtinerii prealabile a avizului de oportunitate de la
Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, ceea ce a determinat diminuarea substantiala
a numarului de proiecte de ordonanta de urgenta, comparativ cu situatia anterioara.
Astfel, daca in perioada ianuarie mai 2002 Guvernul a emis 65 de ordonante si
ordonante de urgenta, in perioada similara din 2003 au fost emise doar 40 de
ordonante, al caror caracter de urgenta a fost justificat atat de importanta problemei
tratate cat, si de caracterul critic al necesitatii reglementarii respective.
Printre cele mai importante motive ale emiterii de ordonante in anul 2003, se gasesc:
-

ratificarea de acorduri internationale sau amendarea unor protocoale la acorduri


internationale;

aplicarea unor masuri de protectie sociala impuse de cerintele momentului;

acelerarea reformei administratiei publice;

protectia copilului si adoptiile internationale;

39

stimularea procesului de restructurare si privatizare a unor entitati cu capital;


majoritar de stat;

simplificarea si tranparenta mediului de afaceri;

stimularea finalizarii unor investitii de importanta nationala;

facilitarea restituirii proprietatilor.

Prin proiectul de Constitutie, se reglementeaza posibilitatea Guvernului de a adopta


ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare. Guvernul nu va putea adopta
ordonante in domeniul legilor constitutionale sau care ar afecta regimul institutiilor
fundamentale ale statului, drepturile si indatoririle cetatenesti prevazute de constitutie
si drepturile electorale. De asemenea, ordonantele guvernamentale nu pot viza masuri
de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica.
Controlul parlamentar asupra executivului a fost exercitat prin informari periodice
prezentate de membrii guvernului, interpelari si intrebari, motiuni simple si motiuni de
cenzura. In perioada 1 septembrie 2002-15 iunie 2003, Senatul a inregistrat si dezbatut
un numar de 10 motiuni simple, iar Camera Deputatilor, 12. Numarul motiunilor de
cenzura dezbatute a fost de doua.
Privind situatia intrebarilor si interpelarilor adresate de Parlament Executivului in
septembrie 2002-mai 2003, acestea au fost in numar de 1221 de la Camera
Deputatilor, si in numar de 389 de la Senat.

Executivul
In perioada 1 septembrie 2002-31 mai 2003, Guvernul a initiat un numar de 313 de
proiecte de lege, pe care le-a inaintat spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Din
acestea, 123 au fost proiecte de lege (altele decat cele pentru aprobarea
ordonantelor), 42 au fost proiecte de lege pentru ordonante emise in baza legilor de
abilitare, iar 148 au fost proiecte de lege pentru ordonante de urgenta.
Pentru imbunatatirea coordonarii interministeriale, prin HG nr. 1508/2002 (MO nr.
4/8.01.2003), s-a decis crearea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana,
structura aflata sub directa coordonare a Primului Ministru, avand ca obiectiv principal
asigurarea coordonarii procesului de pregatire pentru aderare, in planul pregatirii
sectoriale, al demersurilor politico-diplomatice si al strategiei de comunicare interna si
externa.
Comitetul Executiv, constituit din ministrul integrarii europene, ministrul afacerilor
externe, ministrul finanatelor publice, ministrul pentru coordonarea Secretariatului
General al Guvernului si negociatorul sef al Roamniei cu Uniunea Europeana, se
intruneste saptamanal in scopul identificarii optiunilor strategice in procesul de aderare
a Romaniei la UE si al initierii masurilor necesare pentru inlaturarea elementelor de
blocaj la negocierile de aderare.
In vederea consolidarii structurilor de implementare a acquis-ului, Guvernul a adoptat
OU nr. 19/2003 privind organizarea si functionarea Corpului consilierilor de
integrare (MO nr. 226/3.04.2003), care prevede organizarea in cadrul Ministerului
Integrarii Europene a Corpului consilierilor de integrare. Acesta va cuprinde 500 de
consilieri cu atributii in domeniul realizarii programelor si reformelor necesare in
procesul pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, repartizati pe ministere in
functie de necesitati.
In Corpul consilierilor de integrare pot fi incadrati specialisti in afaceri europene care au
absolvit universitati de prestigiu din tara si/sau din strainatate, cu experienta si
specializari in domeniile specifice ministerului. Incadrarea specialistilor se realizeaza
pe baza de concurs sau examen, care se va organiza in mai multe etape.
40

Pana la data de 12 iunie a.c., a fost organizata o sesiune de recrutare pentru 50 de


posturi alocate la cinci ministere,urmand ca actiunea de incadrare a acestor specialisti
sa se incheie pana la sfarsitul lunii iulie 2003.
In legatura cu reducerea dimensiunilor personalului cu functii de conducere in
sfera administratiei publice centrale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001
privind organizarea guvernului si ministerelor, Primul Ministru a decis, in februarie
2003, reducerea numarului secretarilor de stat din ministere cu 20 de posturi, ceea ce
reprezinta un procentaj de 20,6% din totalul posturilor de secretari de stat.
In scopul cresterii eficientei activitatii guvernamentale si al asigurarii unui proces
decizional accelerat, partidul de guvernamant a analizat mai multe propuneri de
flexibilizare a structurilor guvernamentale centrale.
Pe baza experientei acumulate in plan politic si guvernamental si tinand cont de
practica tarilor europene cu administratie moderna, in cursul lunii iunie a.c., s-a decis
reducerea semnificativa a numarului de ministere - chiar sub media europeana.
Astfel, din cele 24 ministere, Executivul contine, in actuala configurare, doar 14;
au fost desfiintate Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul pentru Relatia cu
Parlamentul si Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, ale caror
functii vor fi preluate de alte structuri centrale.
Noua structura a Guvernului cuprinde:
1.

Sapte ministere care isi pastreaza statutul anterior:


- Ministerul Afacerilor Externe;
- Ministerul Integrarii Europene;
- Ministerul Finantelor Publice;
- Ministerul Justitiei;
- Ministerul Apararii Nationale;
- Ministerul Culturii si Cultelor;
- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

2.

Sapte ministere noi, infiintate prin comasare sau prin alte forme de
reorganizare:
-

Ministerul Administratiei si Internelor - prin comasarea MAP cu MI;

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - pe structura MMSS se


preiau de la MSF structurile referitoare la protectia familiei si a persoanelor
cu handicap;

Ministerul Economiei si Comertului - prin comasarea MIR cu Departamentul


pentru Comert Exterior din subordinea Primului Ministru;

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului - prin comasarea MAAP


cu MAPM;

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - prin comasarea


MLPTL cu Ministerul Turismului;

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin comasarea MEC cu MTS;

Ministerul Sanatatii - cu sfera de activitate limitata fata de MSF.

In urma modificarilor produse in structura Executivului au fost operate, in mod


corespunzator, unele revocari din functia de membru al Guvernului si au fost numiti noi
ministri si ministri delegati.
41

Au fost numiti sase ministri delegati, care asigura coordonarea unor domenii de
importanta majora pentru Guvern, dupa cum urmeaza:
-

coordonarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana;

coordonarea autoritatilor de control;

relatia cu Parlamentul ;

administratia publica;

relatiile cu partenerii sociali;

comert .

Autoritatile de reglementare, cu deosebire, cele care autorizeaza preturile nu vor mai


fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci vor fi structuri autonome, in conformitate
cu reglementarile Uniunii Europene.
Noul Cabinet a fost aprobat de Parlament la 18 iunie a.c. prin Hotararea Parlamentului
nr. 16/2003 (MO nr. 463/19.06.2003). La 18 iunie, noii ministri ai cabinetului au depus
juramantul la Presedintie.
La data de 20 iunie, a avut loc prima sedinta a noului cabinet, in cadrul careia s-a
hotarat constituirea unui colectiv de lucru (format din reprezentanti, la nivel de secretar
de stat, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finantelor
Publice, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei, Ministerului Integrarii Europene si Ministerului Justitiei) pentru corelarea si
avizarea proiectelor de acte normative privind organizarea si functionarea ministerelor
si institutiilor nou infiintate sau reorganizate.
Proiectele de acte normative avizate de colectivul de lucru au fost aprobate in cadrul
sedintei de Guvern din data de 25 iunie a.c.
Guvernul s-a concentrat cu prioritate asupra implementarii Strategiei de accelerare a
reformei administratiei publice, fiind de consemnat, indeosebi, institutirea
Comitetului interministerial pentru reforma administrativa si crearea si
operationalizarea, in cadrul Ministerului Administratiei Publice, a Unitatii Centrale
pentru reforma administratiei publice.
In acelasi sens, s-a adoptat Legea nr. 470/2002 privind parteneriatul public-privat
prin care s-a reglementat organizarea si functionarea serviciilor publice, iar unele
servicii locale (precum evidenta populatiei, eliberarea pasapoartelor) au trecut in
administrare locala. In cadrul parteneriatului public-privat, sunt depuse eforturi pentru
realizarea unui sistem informatic integrat la nivel judetean. Incepand cu trimestrul I
2003, sistemul este deja operational la nivelul Consiliului Judetean Prahova.
Pentru consolidarea independentei si responsabilizarea administratiei publice, a
fost elaborat un Cod de procedura administrativa. Totodata, privind informatizarea
structurilor administratiei publice, s-a introdus Planul de actiune e-Administration, in
implementarea caruia, mentionam ca realizari concrete pentru perioada de referinta:
-

lansarea, in decembrie 2002, a Parteneriatului MAP HP/Microsoft/ Soft Win, cu


destinatia Institutul National pentru Administratie Publica (INAP); Parteneriatul
vizeaza crearea unui sistem informatic integrat la nivelul INAP (dotat cu servere,
computere, sisteme de operare, licente) si a unei platforme de dezvoltare aplicatie
e-learning, care vor fi apoi implementate la nivelul celor 8 centre regionale de
pregatire informatica;

in trimestrul IV 2002, in cadrul programului PSAL II, a fost lansat un Proiect privind
crearea unui sistem informatic integrat pentru managementul documentelor la
nivelul administratiei publice; termenii de referinta ai proiectului au fost aprobati de
Banca Mondiala (care asigura finantarea) urmand ca, la sfarsitul lunii iunie a.c., sa
fie demarata licitatia de angajare consultanta.
42

In vederea crearii, pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a unui cadru
institutional operational pentru gestionarea fondurilor structurale, Guvernul
Romaniei a adoptat HG nr. 1555/2002 privind desemnarea institutiilor si organismelor
responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare
comunitare prin instrumentele structurale (MO nr. 70/3.02.2003).
In ce priveste promovarea transparentei actului de guvernare, Legea nr. 161/2003
privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice
(MO nr. 279/21.04.2003), a functiilor publice si in mediul de afaceri, inclusiv privind
prevenirea si sanctionarea coruptiei, contine prevederi referitoare la:
-

transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante;

transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace


electronice;

conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor


publice si functiilor publice.

Legea aduce modificari si completari la Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,


descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, si la Legea nr. 115/1996 privind
declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor
persoane cu functii de conducere.
In completarea cadrului legislativ, reglementat prin HG nr. 396/2002 privind unele
masuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu
relevanta asupra mediului de afaceri, a fost adoptata Legea nr. 52/2003 privind
transparenta decizionala in administratia publica (MO nr. 70/3.02.2003). Conform
acestei legi, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative,
administratia publice are obligatia de a publica un anunt referitor la aceasta actiune pe
site-ul propriu de a-lafisa la sediu, intr-un spatiu accesibil publicului, si de a-l trasmite
catre mass-media. Anuntul trebuie sa cuprinda nota de fundamentare, o expunere de
motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului
normativ, textul complet al proiectului, precum si termenul, locul si modalitatea in care
se pot transmite observatii, propuneri sau recomandari.
Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta pentru mediul
de afaceri trebuie transmis de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor parteneri
sociali interesati.
Legea nr. 161/2003 aduce modificari si completari Legii nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, prin prevederile referitoare la:
-

principiile care stau la baza exercitatii functiei publice;

categoriile de functii publice;

formarea profesionala a functionarilor publici;

sistemul de recrutare si avansare in cariera;

rolul si atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Un volum considerabil de reglementari secundare privind functia publica au fost


elaborate in privinta: comisiilor de disciplina, evaluarii performantelor, perioadelor de
proba, functionarii comisiilor paritare, selectarii functionarilor publici etc.
De asemenea, Guvernul a adoptat HG nr. 624 din 29 mai 2003 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici (MO nr. 410/10.06.2003).
La nivelul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, este in curs de elaborare un
proiect de lege privind perfectionarea sistemului de salarizare a functionarilor publici,
care va fi supus adoptarii de catre Parlament in cursul anului 2003.
43

Pentru crearea unui corp de functionari publici profesionist, Institutului National de


Administratie (INA) (infiintat prin OU nr. 81/2001) si-a inceput activitatea in august
2002.
INA a finalizat strategia nationala de formare a personalului din administratia
publica centrala si locala precum si repartizarea teritoriala cu distributia centrelor
regionale de formare continua in administratia publica, cu suportul unui proiect PHARE
de infratire institutionala.
De asemenea, INA a elaborat Normele metodologice privind instruirea si specializarea
functionarilor publici in domeniul informaticii, in conformitate cu prevederile HG nr.
1007/2001 privind informatizarea administratiei publice.
INA a incheiat parteneriate cu institutii similare din alte state (PGI-international Inc.
Canada, societatea germana INWENT) si a colaborat cu institutii europene in domeniul
formarii si perfectionarii.
Oferta de programe pentru anul 2003 contine cinci tipuri de programe adresate tuturor
categoriilor de functionari publici.
Progrese semnificative s-au inregistrat in ce priveste consultarea partenerilor sociali
in procesul de formulare a politicilor si de elaborare a legislatiei.
Impactul Consiliului Economic si Social (CES) asupra deciziilor executivului a sporit
considerabil. O mare parte din proiectele de acte normative initiate de ministere nu au
fost dezbatute in cadrul sedintelor de Guvern fara avizul CES. In urma unui acord
informal stabilit intre Prim Ministru si partenerii sociali, s-a stabilit ca, pentru a intra in
dezbaterea CES in vederea avizarii, un proiect de act normativ trebuie sa fie dezbatut
in prealabil cu partenerii sociali in cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivelul
ministerelor. Aceasta relatie a instituit practica dublei consultari la nivel sectorial si
national, si in acelasi timp o coordonare a procesului de consultare a partenerilor
sociali.
In primul trimestru al anului 2003, 129 de proiecte de acte normative initiate de
ministere au fost inaintate CES pentru avizare inainte de a fi dezbatute in Guvern,
reprezentand o crestere cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Asumarea
responsabilitatii Guvernului in fata Parlamentului pentru Legea anticoruptie a fost
realizata numai dupa ce acest document a fost dezbatut cu partenerii sociali, la
solicitarea CES.

Puterea judecatoreasca
Reforma sistemului judecatoresc si consolidarea statutului magistratilor reprezinta o
prioritate pentru Guvern. Obiectivul principal al reformei in justitie il reprezinta
consolidarea independentei si statutului magistratului, precum si asigurarea realizarii
eficiente a actului de justitie, de natura a raspunde nevoilor cetatenilor si a asigura
compatibilitatea sistemului judiciar romanesc cu cel al statelor membre.
Masuri legislative
a. Prin Legea nr. 653/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
20/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca (MO. 905/12.12.2002) sunt vizate independenta, eficacitatea si rolul
judecatorilor in alcatuirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Legea
prevede:
-

modificarea componentei CSM, prin majorarea numarului reprezentantilor


curtilor de apel si includerea reprezentantilor tribunalelor. Consiliul Superior al
Magistraturii are in urma acestei modificari urmatoarea componenta: 3
judecatori de la Curtea Suprema de Justitie; 2 procurori de la Parchetul de pe
langa Curtea Suprema de Justitie; 6 judecatori de la curtile de apel; 3 procurori
44

de la parchetele de pe langa curtile de apel; 2 judecatori de la tribunale; 1


procuror de la parchetele de pe langa tribunale.
-

desemnarea candidatilor pentru alegerea ca membri ai CSM se face in


adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor, de la
instantele judecatoresti si parchetele pe care le reprezinta, dupa criterii precise,
prevazute de lege;

judecarea cauzelor privind conflictele de munca de complete formate din doi


judecatori, asistati de doi magistrati consultanti;

participarea magistratilor consultanti la deliberari cu vot consultativ, opiniile


separate ale acestora fiind consemnate in hotarare;

magistratii consultanti au un nou statut, comparabil cu cel al judecatorilor.

Prin Hotararea Parlamentului nr. 14/7.05.2003 pentru alegerea membrilor CSM, (MO
nr. 315/12.05.2003) au fost alesi cei 17 magistrati, membri ai CSM.
b. In temeiul art.18 alin.2 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti, a fost
intocmit Tabelul executorilor judecatoresti si publicat in MO nr.243/ 9.04.2003.
c. Prin Ordinul nr. 1117/C/2003 al Ministrului Justitiei (MO nr. 307/7.05.2003) a fost
aprobat Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de notar public
pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar.
d. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura
penala si a unor legi speciale a fost aprobat la data de 22 mai 2003 si a fost
promulgata la 24 iunie a.c. Proiectul urmareste sa armonizeze prevederile Codului
de procedura penala roman cu principiile, recomandarile si reglementarile cuprinse
in documentele internationale in domeniul justitiei penale si sa transpuna in
legislatia nationala prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, ale Protocoalelor sale aditionale, precum si jurisprudenta
Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Proiectul cuprinde modificari de esenta privind desfasurarea procesului penal care,
pe de o parte, sporesc garantiile procesual penale, indeosebi cele privind
masurile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea
controlului judecatoresc privind solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Pe
de alta parte, se introduc in Codul de procedura penala noi institutii, precum
protectia martorilor ori investigatorii sub acoperire, menite sa ofere instrumente
eficiente si moderne in descoperirea, urmarirea si judecarea infractorilor care
folosesc forme organizate si metode perfectionate de savarsire a infractiunilor.
e. Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din 25 iunie 2003, o ordonanta de urgenta
privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila. Actul normativ
prevede urmatoarele:
-

stabilitatea rapoartelor judiciare recunoscute de instante si autoritatea deciziilor


finale si irevocabile ale instantelor, garantate prin eliminarea definitiva a
recursului in anulare;

eliminarea rolului Procurorului General in acest domeniu;

unificarea cazurilor judiciare prin modificarea competentelor in materie ale


tribunalelor; in acest fel, Curtea Suprema de Justitie va fi cea care va solutiona
toate recursurile privind contenciosul civil, comercial si administrativ. Principiul
conform caruia toate recursurile vor fi solutionate de Curtea Suprema de
Justitie impune repartitia competentelor in materie civila si in materie
comerciala intre curtile de prima instanta si tribunale si reintroducerea
posibilitatii de apel in materie comerciala. Totodata, pentru a sublinia caracterul
extraordinar al posibilitatii de a face recurs, a fost creat un mecanism de
admitere in principiu a recursului, care se refera exclusiv la aspectele formale
45

ale procedurii de apel. Aceasta solutie nu permite curtilor de apel sa foloseasca


anumiti termeni care nu corespund aspectului formal stabilit.
Este garantat principiul contradictiei in timpul recursului la Curtea Suprema de
Justitie.
f.

Guvernul Romaniei a adoptat, la 25 iunie 2003, o ordonanta de urgenta privind


anumite drepturi pentru persoanele care savarsesc o pedeapsa privativa de
libertate. Aceasta OUG, care se bazeaza pe recomandarile Consiliului Europei
si pe practica Curtii Europene pentru Drepturile Omului, reglementeaza
urmatoarele:
- procedura controlului judiciar privind masurile adoptate de administratia
penitenciarului privind drepturile detinutilor: impotriva acestor masuri,
detinutii pot depune reclamatii la curtea de prima instanta in raza caruia este
situat penitenciarul.
- dreptul al informatie: administratia penitenciarului este obligata sa informeze
detinutii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au in perioada de
detentie;
- dreptul de a depune reclamatii si dreptul de a coresponda: corespondenta
detinutilor are caracter confidential si nu poate fi deschisa decat in cazurile
prevazute de lege;
- dreptul de a primi vizite si bunuri;
- dreptul la asistenta medicala gratuita.

g. Comisia legislativa a Camarei Deputatilor a aprobat in 25 iunie 2003 textul


propunerilor legislative privind amendarea Constitutiei in domeniul Justitiei. Potrivit
acestor amendamente, CSM va fi format din doua sectiuni una pentru judecatori
si alta pentru procurori si va include reprezenatnti ai societatii civile. Presedintele
CSM va fi un magistrat.
h. In ceea ce priveste numirea in posturile de conducere din cadrul curtilor de justitie,
au fost propusi mai multi candidati de catre Curtile de Apel pentru fiecare post; nici
o candidatura nu a fost respinsa de ministrul justitiei, iar decizia a fost lasata in
sarcina Consiliului Superior al Magistraturii.
Strategia de reforma a sistemului judiciar
Strategia de reforma a sistemului judiciar, a fost prezentata Comitetului Executiv pentru
Integrare Europeana la data de 15 aprilie 2003. Strategia a fost elaborata pornind de la
principiile constitutionale privind independenta justitiei, necesitatea asigurarii garantiilor
de competenta, independenta si impartialitate a magistratilor, precum si referintele
europene si internationale in materie.
Au fost constituite grupuri de lucru formate din reprezentanti ai puterii judecatoresti
(judecatori si procurori din cadrul diverselor tribunale si birouri de procurori, precum si
din cadrul Curtii Supreme de Justitie) care vor elabora proiectul privind principalele
directii ale strategiei.
Membrii acestor grupuri de lucru s-au intalnit in perioada 5-9 mai 2003, cu fostul
presedinte al Consiliului Superior al Magistratilor si al Curtii de Casatie din Franta; au
fost discutate principiile pe care trebuie sa se bazeze reforma, proiectele de lege si
calendarul actiunilor care trebuie intreprinse; de asemnea, fostul presedinte al
Consiliului Superior al Magistratilor si al Curtii de Casatie din Franta a fost implicat in
procesul de elaborare a proiectelor de lege.
Obiectivele pe termen scurt ale Strategiei de reforma sunt:
-

introducerea principiului colegialitatii pentru solutionarea in prima instanta a litigiilor;


reorganizarea instantelor cu volum mic de activitate;
46

infiintarea unor posturi suplimentare la nivelul instantelor cu un volum mare de


activitate, de peste 20 000 cauze anual;

crearea, initial, a unor departamente specializate in cadrul tribunalelor, iar apoi a


unor tribunale specializate.

Pe termen mediu si lung, strategia vizeaza:


-

introducerea mecanismelor de solutionare alternativa a litigiilor;

imbunatatirea managementului instantelor;

realizarea si dezvoltarea unui program sustinut de investitii, reparatii capitale si


curente, in vederea cresterii prestantei justitiei si asigurarii solemnitatii actului de
judecata;

realizarea unui sistem modern si eficient de publicitate imobiliara la nivel national;

continuarea procesului de informatizare;

continuarea procesului de reforma a sistemului penitenciar.

Ca rezultat al strategiei elaborate de magistrati, la data de 29.05.2003 au fost inscrise


pe agenda sedintei Guvernului primele proiecte de acte normative:
1.

Proiectul de lege privind statutul magistratilor a fost aprobat in sedinta de


Guvern din 6.06.2003. Proiectul consacra principiile independentei si inamovibilitatii
judecatorilor, ale stabilitatii procurorilor si egalitatea cetatenilor in fata organelor
judiciare. Prevederile Proiectului asigura transparenta procedurilor de selectie,
promovare, numire in functii de conducere si evaluare profesionala a magistratilor.
Astfel, recrutarea si formarea initiala a magistratilor se realizeaza prin Institutul
National al Magistraturii. Data, locul, modul de desfasurare a examenului de
admitere, precum si numarul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul
Oficial si intr-un ziar de mare tiraj, cu cel putin 60 zile inainte de desfasurare.
Stagiul este de doi ani, iar judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul
de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil.
Consiliul Superior al Magistraturii va avea exclusivitate in luarea deciziilor privind
cariera magistratilor, raspunderea disciplinara a acestora, apararea impotriva
actelor care le afecteaza independenta si impartialitatea. Magistratii sunt numiti de
presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind
eliminate atributiile ministrului justitiei in acest domeniu. Promovarea magistratilor
se va face pe baza unui examen organizat anual de Institutul National al
Magistraturii, cu consultarea Consiliului National al Magistraturii si a ministrului
justitiei. Evidenta posturilor vacante va fi permanent disponibila tuturor magistratilor.
Proiectul instituie dreptul magistratilor de a fi aparati impotriva oricaror presiuni,
influente sau amenintari care le pot afecta independenta si impartialitatea.
Magistratul care considera ca independenta si impartialitatea sa sunt afectate in
orice mod, prin acte de imixtiune in activitatea judiciara sau de influentare a
evolutiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii.
Masurile speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau altor fapte,
care ii pun in pericol pe magistrati, bunurile sau familiile acestora sunt stabilite prin
Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Justitiei.
A fost prevazuta posibilitatea oricarei persoane de a reclama Consiliului Superior al
Magistraturii incalcarea obligatiilor profesionale sau conduita necorespunzatoare a
unui magistrat, direct sau prin conducatorii de instante si parchete.

2.

Proiectul de lege privind organizarea judiciara (prezentat in sedinta de Guvern


din 6.06.2003) prevede infiintarea instantelor specializate pentru minori si familie,
instantelor comerciale, administrativ-fiscale, si pentru solutionarea conflictelor de
munca, reintroducerea principiul colegialitatii pentru solutionarea cazurilor in prima
47

instanta, in scopul garantarii impartialitatii si asigurarii controlului reciproc intre


judecatori, realocarea resurselor umane si financiare (in functie de numarul de
localitati acoperite, populatia arondata si numarul de cauze) precum si masuri de
sporire a transparentei.
Capacitate administrativa
Activitatea magistratilor
Numarul cauzelor solutionate si durata de solutionare in perioada 1.10.200231.03.2003:
Cauze
solutionate
Civile judecatorii

Durata solutionarii
0-6 luni

6-12 luni

1-2 ani

2-3 ani

Peste
3 ani

406332

321784

57374

10697

1185

527

Comerciale
judecatorii

13303

12868

228

152

51

Civile fond
tribunale

40448

36252

3008

1001

149

38

Comerciale fond
tribunale

79129

74623

3433

786

189

98

Contencios adm.
fond tribunale

4675

4187

333

128

14

13

63

15

34

12

8338

5026

1580

1011

415

306

226

181

22

19

38873

35155

2412

1101

126

79

5078

5029

20

25

39605

37339

1511

672

66

17

121

101

18

3065

2863

105

85

1222

1184

29

455

330

65

44

32

22

2026

1815

137

66

12366

12007

332

25

3048

3015

15

13

Proprietatea
intelectuala
tribunale
Legea 64/
Falimentul

1995

Apel comerciale
Apel civil
Recurs comerciale
Recurs civil
Fond, curti de apel
comercial
Contencios
C.A. fond

adm.

Civil fond C.A.


Apel
C.A.

comercial

Proprietate
intelectuala
Civil apel
Recurs comercial
Contencios
recurs

adm.

48

recurs
Civil recurs

27927

26683

797

360

37

50

Penal fond

139918

123533

13460

2682

186

57

Penal apel

21755

20818

798

127

Penal recurs

24512

24134

466

21

In prezent in Ministerul Public isi desfasoara activitatea 2064 procurori, din care 915
femei si 1149 barbati. Structura pe varste: pana la 30 de ani - 440 procurori, 385 au
depasit varsta de 50 de ani, stagiari - 5 procurori.
Numar posturi

Crestere

01.09.2002

01.01.2003

procurori

2.042

2.119

3,8

personal auxiliar de specialitate

1252

1268

1,3

functionari publici

193

210

8,8

personal contractual

652

664

1,8

Categoria de personal

Pregatirea magistratilor
In formarea magistratilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, se pune
accent pe studierea dreptului comunitar si a jurisprudentei Curtii de Justitie a
Comunitatilor Europene, precum si a problematicii drepturilor fundamentale, cu
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. In programa de invatamant 20022003, disciplina Drept comunitar este prevazuta pentru semestrul 2 al primului an de
formare initiala, cu 16 ore de conferinta (curs) si 16 ore de dezbateri tematice
(seminarii).
Dreptul comunitar este de asemenea inclus in programa de formare continua pentru
anul 2003; in acest sens, au avut loc 4 seminarii de drept comunitar, fiind prevazute
inca 4 pana la sfarsitul acestui an (la sediul INM si in cele 3 centre regionale).
Pregatirea in domeniul combaterii criminalitatii economicofinanciare se face prin
organizarea cursurilor de drept penal al afacerilor la INM si in cadrul pregatirii continue.
Aspecte specifice legate de combaterea criminalitatii economico-financiare sunt tratate
si in cadrul cursurilor de criminalistica, drept penal, drept procesual penal.
In cadrul proiectului PHARE RO9910.05, s-au organizat peste 80 de seminarii pe teme
ca: fraudele vamale, contrabanda si traficul de stupefiante, protectia intereselor
financiare ale Comunitatii, coruptie, evaziune fiscala, lupta impotriva criminalitatii
internationale, spalarea banilor tehnici de ancheta si cooperare internationala
La seminariile inter-institutionale, la care participa si reprezentanti ai Ministerului de
Interne, ai Directiei Generale a Vamilor, Garzii Financiare, Ministerului de Finante au
fost pregatiti pana in prezent 164 de judecatori si 219 procurori.
Pentru pregatirea specializata in combaterea spalarii banilor s-au desfasurat, cu
asistenta PHARE, 4 seminarii in tara (fiind instruiti 40 de procurori si 40 de judecatori),
alte 4 seminarii sustinute de experti din Italia si Austria (in cadrul unui proiect de
twinning, de care au beneficiat 60 de procurori).
Cu sprijinul Oficiului TAIEX, s-au organizat 5 stagii de pregatire in tari membre ale
Uniunii Europene, vizand pregatirea in vederea combaterii criminalitatii economico49

financiare, a criminalitatii organizate, asistenta judiciara internationala, protectia


intereselor financiare ale UE.
INM a colaborat cu Organizatia Internationala pentru Migrari in cadrul unui proiect de
formare a formatorilor in domeniul combaterii traficului de fiinte umane. In acelasi
sens, s-a participat si la cursul finantat prin Programul STOP.
Prin Ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de
Justitie nr. 103 bis/10.12.2001 a fost infiintat Centrul de pregatire continua a
procurorilor din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, o structura
functionala coordonata de un procuror aflat in subordinea procurorului sef al Sectiei de
cooperare internationala, informare publica si relatii cu presa. Suplimentar, un numar
insemnat de procurori participa la programe de instruire, vizite de studii, conferinte
organizate de: Comisia Europeana prin Biroul TAIEX, Consiliul Europei, Academia de
Drept European de la Trier si alte forme de colaborare in cadrul programelor GRECOPACO, ale Pactului de stabilitate, Fundatiei germane pentru cercetarea dreptului (IRZ),
Institutului Goethe etc. S-au organizat programe de initiere in informatica, de cercetare
a fraudelor informatice, de combatere a contrafacerii monedelor euro, cursuri de drept
comparat in materie penala in scopul armonizarii legislatiei.
In perioada de referinta, au urmat diferite forme de pregatire profesionala un numar de
800 de magistrati si procurori.
Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie editeaza reviste de specialitate:
Revista de criminologie, criminalistica si de penologie, revista Pro-Lege, Buletinul
Jurisprudentei si Doctrinei, ca repertoriu al bibliografiei si jurisprudentei din revista
Pro-Lege. Din 2003 se desfasoara un program de schimburi cu publicatiile de profil din
strainatate, iar Revue de science criminelle include in prezent un rezumat in limba
engleza a articolelor trimise de partea romana.
Salarizarea magistratilor
Salarizarea magistratilor se face in baza OU nr. 177/2002 privind salarizarea si alte
drepturi ale magistratilor (MO nr. 924/18.12.2002), in vigoare de la 1.01.20031. Potrivit
prevederilor sale, salarizarea magistratilor se face in raport de activitatea si
responsabilitatile acestora, urmarind independenta financiara, impartialitatea si garantii
fata de presiuni de orice natura.
Indemnizatia bruta a magistratilor2 a inregistrat, in perioada de referinta, o crestere
medie de 55,7%. Indemnizatia bruta lunara include si sporul pentru vechimea efectiva
in functia de magistrat de 5%-20% si pe cel pentru conditii deosebite de munca, de
15%. Se acorda, totodata, un spor de 15% pentru titlul de doctor sau doctor docent in
1

Legea pentru aprobarea OUG 177/2002 a fost adoptata de camera Deputatilor si se afla in
dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului.
2
In baza prevederilor OUG nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor,
publicata in M.Of. 294 din 18 decembrie 2002, venitul brut al judecatorilor a crescut dupa cum
urmeaza:
- judecator, procuror cu vechimea intre 0-6 luni de la 199 la 241 EUR
- judecator, procuror cu vechimea intre 6 luni 1 an de la 265 la 322 EUR
- judecator, procuror cu vechimea intre 1-2 ani, de la 331 la 402 EUR
- judecator de judecatorie cu vechimea peste 4 ani, de la 508 la 617 EUR
- judecator de tribunal cu vechimea peste 6 ani, de la 579 la 704 EUR
- judecator de curte de apel, de la 603 la 732 EUR.
Pentru asigurarea conditiilor de sanatate ale personalului din justitie au fost alocate sume
pentru: dotarea cu aparatura medicala in valoare totala de 228.308.719 mii lei si pentru
asigurarea medicamentelor si materialelor sanitare au fost consumate fonduri in suma de
4.707.488 mii lei.
Din venituri extrabugetare au fost construite locuinte de serviciu pentru magistrati in valoare de
6.750.000 mii lei si au fost facute cheltuieli pentru dotarea sediilor instantelor judecatoresti in
valoare totala de 86.980.000 mii lei.

50

drept. Magistratilor, precum si personalului care participa la activitati specializate de


combatere a coruptiei, li se acorda un spor de 30%.
Sediile instantelor
In prezent exista un numar de 244 instante de judecata: 15 curti de apel, 42 tribunale si
187 judecatorii.
Ministerul Justitiei a avut in programul de reparatii capitale pe anul 2002 un numar de
50 de obiective, cu valoarea fondurilor alocate de 253 mld. lei, iar programul de
investitii pe anul 2002 a cuprins 15 obiective noi cu o valoare a fondurilor de 337,777
mld. lei. Pentru 2003-2004, sunt prevazute continuarea lucrarilor de reparatii capitale la
un numar de 42 de obiective (fondurile fiind estimate la 550 mld. lei in 2003 si 715 mld.
lei in 2004) si 11 obiective noi de investitii (fondurile fiind estimate la 730,9 mld. lei in
2003 si 950,17 mld. lei in 2004).
Sunt in derulare 11 obiective de investitii: 8 obiective3 cu finalizare in 2003, 2
obiective4, in 2004 si 1 obiectiv5, in 2006 .
In 2002, au fost finalizate 4 obiective6 si reparate 8 obiective7, la alte 23 obiective8,
reparatiile capitale fiind in derulare, cu termene de finalizare in 2003. Trei noi instante9
au fost infiintate in 2002.
In privinta dotarii parchetelor, in perioada de referinta, s-au finalizat lucrari de reparatii
capitale la 9 sedii, cu o valoare totala de 56,7 mld lei, s-au finalizat doua lucrari de
investitii, in valoare de 26,9 mld lei, precum si un program de achizitii10. Au demarat
lucrari de reparatii la 8 sedii si 2 lucrari de investitii.
In prezent functioneaza 187 parchete pe langa judecatorii, 41, pe langa tribunale si 15,
pe langa curti de apel.
Pentru informatizarea instantelor sunt in derulare urmatoarele proiecte:

Judecatoria Nasaud, Tribunalul Olt, Tribunalul Dambovita, Judecatoria Constanta,


Extindere Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Vaslui, Extindere Tribunalul Caras-Severin, Judecatoria
Jibou
4
Tribunalul Calarasi, Judecatoria Videle
5
Palatul de Justitie Prahova
6

Palatul de Justitie Bistrita-Nasaud; Tribunalul Botosani; Extindere Judecatoria Rosiorii de


Vede; Anexe functionale la Tribunalul Sibiu.
7

Judecatoriile Harsova, Baneasa, Liesti, Sangeorzul de Padure, Adjud, Judecatoria sector


6, Tribunalul Bucuresti, precum si Complexul de pregatire, odihna si recuperare pentru
magistrati Vilele Sovata
8

Judecatoriile Lipova, Moinesti, Onesti, Bocsa, Lehliu, Liesti, Tg. Bujor, Bolintin Vale, Urlati,
Brezoi, Valcea etc
9

Baneasa, Harsova si Ilies

10

Achizitii pentru PCSJ si unitatile din subordine perioada 01.09.2002 01.06.2003


- s-au achizitionat un numar de 6 sedii cu valoare totala de 8.988.000 mii lei
- s-au achizitionat 2 locuinte serviciu cu valoare totala de 446.000 mii lei
- s-au achizitionat: 128 buc calculatoare si montare/3.580.866 mii lei; 80 buc aparate aer
conditionat/1.545.741 mii lei; 12 buc auto Daewoo/3.893.055 mii lei; 145 buc licente
calculator/1.361.000 mii lei; 20 faxuri cu copiator/538.800 mii lei; 7 buc programe calculator/
99.700 mii lei; 32 copiatoare/1.853.900 mii lei; 3 buc Laptop/ 307.666 mii lei; 4 buc
distrugatoare hartie/87.916 mii lei; 2 buc camere video digitale/31.800 mii lei; 1 buc cabina
translatie/ 120.500 mii lei; 44 buc imprimante/485.000 mii lei; 1 buc masina numarat
bani/44.485 mii lei; 7 buc minicentrale telefonice/2.600.500 mii lei; 3 buc aparate foto
digitale/51.200 mii lei; 5 buc masini scris electronice/46.500 mii lei; 4 buc centrale termice
murale/180.200 mii lei; 3 buc detectoare fixe tip poarta/600.000 mii lei; 100 buc detectoare
mobile antitero/ 1.000.000 mii lei

51

1.

Implementarea sistemului de gestiune a dosarelor si de biblioteca legislativa: In


2003 s-a achizitionat aplicatia ECRIS11, destinata gestionarii documentelor
necesare activitatii juridice in instante si parchete (modulul CDMS). Aplicatia
contine si un modul (LLDS) de biblioteca legislativa, instrument pentru documentare
electronica asupra actelor normative si jurisprudentei.
Din 2002 au avut loc mai multe achizitii de tehnica de calcul vizand inlocuirea
echipamentelor depasite din punct de vedere tehnic. Ministerul Justitiei deruleaza
un program Phare de dotare cu echipamente de tehnica de calcul si comunicatii
pentru Ministerul Justitie, instante, parchete si penitenciare.

2.

Sistemul Publicitatii Imobiliare: s-au contractat realizarea aplicatiei si dotarea cu


echipamentele necesare pentru Birourile de Carte Funciara din judecatorii.

3.

Prezenta Ministerului Justitiei pe Internet: S-a lansat noua pagina Web a


Ministerului www.just.ro

4.

Sistemul existent: este asigurat serviciul de posta electronica si sunt dezvoltate


aplicatii pentru activitatea curenta (fond de date legislativ, jurisprudenta, evidenta
personal, evidenta notari publici, executori bancari, traducatori, experti tehnici
judiciari etc.), inclusiv registrele electronice de evidenta a documentelor (aplicatiile
privind fondul de date legislativ si jurisprudenta se inlocuiesc prin aplicatia ECRIS;
aplicatiile curente de evidenta a documentelor se inlocuiesc cu aplicatia pentru
registratura unica). De asemenea, sunt realizate aplicatii pentru prelucrarea locala
a datelor si pentru compartimentele economice.

5.

Sistemul Parchetului National Anticoruptie: In 2002 s-a instalat, la nivelul unui


proiect pilot, infrastructura necesara functionarii aplicatiei, care include un modul
pentru interogarea bazelor de date puse la dispozitie de Ministerul de Interne si
Directia Generala a Vamilor. Dupa realizarea sistemului de gestiune a dosarelor,
baza de date a acestuia va fi disponibila pentru interogare.

6.

Accesul magistratilor la jurisprudenta, mai ales la cea recenta, va fi realizat prin


implementarea aplicatiei ECRIS. In prezent, Ministerul Justitiei asigura accesul la
jurisprudenta in forma electronica prin aplicatia Jurisprudenta on Sijur.

In privinta dotarii cu echipamente, se afla in derulare un proiect finantat prin PHARE


1997 (de 3,5 Meuro) prin care se urmareste crearea unui sistem integrat national de
gestionare a dosarelor si a unei biblioteci electronice (CDMS&LDS). In paralel, se
deruleaza un alt proiect finantat din PHARE 2000 pentru completarea informatizarii
instantelor si asistenta in reforma sistemului penitenciar.

Masuri anticoruptie
In perioada de referinta, prioritatea acordata de Guvern prevenirii si combaterii
coruptiei s-a reflectat in adoptarea unei serii de acte normative si aplicarea unui
ansamblu de masuri de natura a contribui la diminuarea acesteia.
1.
Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament pentru Legea privind unele
masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor

11

Echipamentele disponibile pentru utilizarea aplicatiei ECRIS sunt 1 server, 87 statii de


lucru, 63 imprimante in minister si 3 servere, 8 statii de lucru, 3 imprimante, repartizate in trei
instante (Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si Judecatoria Sectorului 3). In
perioada februarie-iunie 2003, ministerul si 16 instante se doteaza cu: 34 servere, 2093 statii de
lucru, 161 imprimante si alte echipamente. Totodata, pentru 40 de servicii de probatiune din
tribunale vor mai fi achizitionate 80 statii de lucru si 40 imprimante. Pentru minister sunt
destinate: 2 servere, 98 statii de lucru si 14 imprimante.

52

publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, adoptata la data de


19.04. 2003 (MO nr. 279/ 21.04.2003).
Legea urmareste eliminarea cauzelor care genereaza coruptia, in domenii cu un grad
inalt de vulnerabilitate. Partea cea mai importanta din lege vizeaza conflictul de
interese si incompatibilitatile intre functiile si demnitatile publice si mediul privat de
afaceri. Sunt prevazute de asemenea masuri de armonizare a cadrului legislativ roman
cu reglementarile Uniunii Europene (Regulamentul 2137/25.07.1985 privind grupurile
europene de interes economic) privind crearea, organizarea si functionarea grupurilor
de interese economice (inclusiv recunoasterea legala a acestora).
Legea este structurata pe titluri, cuprinse in doua carti:
-

Cartea I contine reglementari generale privind: transparenta informatiilor


referitoare la obligatiile bugetare restante; transparenta in administrarea
informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice (crearea Sistemului
Electronic National prin intermediul caruia urmeaza sa fie furnizate servicii publice
prin mijloace electronice si a "ghiseului on-line"); prevenirea si combaterea
criminalitatii informatice, inclusiv, infiintarea, in cadrul Parchetului de pe langa
Curtea Suprema de Justitie, a Serviciului de combatere a criminalitatii informatice;
conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor
publice si functiilor publice; grupurile de interes economic.

Cartea II cuprinde, in Titlul I, modificarea unor reglementari in scopul prevenirii si


combaterii coruptiei, respectiv:
-

Modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea,


descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie are in vedere:
sanctionarea infractiunilor de coruptie savarsite de functionarii internationali
prevazute in Conventia penala privind coruptia, ratificata prin Legea nr. 27/2002
si in Protocolul aditional la Conventia privind protectia intereselor financiare ale
Comunitatilor Europene; infractiunile impotriva intereselor financiare ale
Comunitatilor Europene, cum sunt prevazute in Conventia privind protectia
intereselor financiare ale Comunitatilor Europene; infractiunile prevazute in
Conventia OECD privind combaterea coruptiei functionarilor straini in
tranzactiile comerciale internationale.
Modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 prevede incriminarea faptei
cumparatorului de influenta constand in promisiunea, oferirea sau darea de
bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are
influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru
a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;
sanctionarea infractiunilor de coruptie savarsite de functionarii internationali;
infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si
constituirea obligatorie a completelor specializate in judecarea faptelor
prevazute in Legea nr. 78/2000.

Modificarea si completarea OU nr. 43/2002 privind Parchetul National


Anticoruptie. Criteriile de departajare a competentei Parchetului National
Anticoruptie de competenta ce revine parchetelor de pe langa instante, au in
vedere valoarea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunilor de coruptie,
valoarea sumei ori a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie si
calitatea persoanelor care au comis astfel de infractiuni. Modificarile din
structura Parchetului National Anticoruptie privesc crearea unei sectii judiciare
in cadrul Parchetului National Anticoruptie de la nivel central, infiintarea de
servicii si birouri pentru ofiterii de politie judiciara si pentru specialistii din cadrul
parchetului.

Modificarea si completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si


controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor
53

persoane cu functii de conducere priveste introducerea unei reglementari


care sa prevada publicarea declaratiei de avere pe paginile de Internet ale
Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritati sau institutii publice
centrale, prefecturilor sau consiliilor judetene, respectiv in Monitorul Oficial al
Romaniei. De asemenea, se prevede largirea sferei persoanelor care trebuie sa
depuna declaratia de avere prin adaugarea consilierilor prezidentiali si
consilierilor de stat din Administratia Prezidentiala, prefectilor, subprefectilor,
persoanelor institutiilor publice, persoanelor incadrate la cabinetele demnitarilor,
precum si prin cu functii de conducere si de control din cadrul autoritatilor si
adaugarea tuturor persoanelor care sunt numite in functie de catre Presedintele
Romaniei, Parlament sau de catre Primul Ministru. Sunt de asemenea aduse
completari procedurii privind responsabilitatea ministeriala.
-

In Titlul II se actualizeaza unele acte normative cu relevanta pentru asigurarea


transparentei si stabilitatii mediului de afaceri (Legea 26/1990 privind registrul
comertului, Legea 31/1990 privind societatile comerciale, Titlul VI-Regimul juridic al
garantiilor reale mobiliare din cadrul Legii 99/1999 privind unele masuri pentru
accelerarea reformei, Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale).

In Titlul III se aduc modificari reglementarilor privind functia publica in vederea


profesionalizarii serviciului public si a eliminarii birocratiei.

Pentru facilitarea aplicarii legii au fost adoptate HG nr. 504/2003 (MO nr.
301/6.05.2003) pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind
unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si HG
506/2003 (MO nr. 293/25.04.2003) pentru stabilirea modelului Registrului declaratiilor
de interese. Totodata, prin OU nr. 40/2003 (MO nr. 378/2.06.2003) pentru modificarea
si completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei Guvernul a decis precizarea, in declaratia de
avere, a cuantumului depozitelor si conturilor curente, in lei si valuta, in tara si in
strainatate, a caror valoare insumata depaseste echivalentul a 10 000 euro.
2.
Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii, aflat sub autoritatea
Primului Ministru, asigura, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003
monitorizarea aplicarii legii si verificarea centralizarii, analizarii, sintetizarii si publicarii,
de catre Ministerul Justitiei, a rezultatelor aplicarii acestei legi.
In acest sens, ministrul justitiei a dispus: constituirea completelor pentru judecarea in
prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000; infiintarea Sectiei
Judiciare Penale in cadrul Parchetului National Anticoruptie si a brigazii ofiterilor de
politie judiciara, condusa de un chestor; incadrarea personalului suplimentar,
avand in vedere suplimentarea numarului maxim de posturi al Parchetului National
Anticoruptie (art. 27); transmiterea dosarelor cauzelor ce nu mai sunt de competenta
Parchetului National Anticoruptie la parchetele competente potrivit legii; infiintarea
Serviciului de combatere a criminalitatii informatice, in cadrul Sectiei de Combatere a
Criminalitatii Organizate si Antidrog din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de
Justitiei, ca punct de contact permanent; completarea si actualizarea declaratiilor de
avere si a declaratiilor de interese, ale magistratilor si ale persoanelor de specialitate
juridica asimilate magistratilor.
3.
In ceea ce priveste cadrul legal pentru finantarea activitatii partidelor
politice si a campaniilor electorale s-a adoptat Legea nr. 43/2003 (MO nr.
54/30.01.2003). Curtea de Conturi este autoritatea competenta care verifica modul in
care se respecta prevederile acestei legi.
4.
Guvernul continua monitorizarea Programului national de prevenire a
coruptiei si a Planului national de actiune anti-coruptie in baza caruia s-au
dezvoltat strategii sectoriale pentru domeniile vulnerabile (justitie/administratie/politie,
54

mediul de afaceri si mediul politic). Spre exemplificare mentionam sistemul electronic


de licitatii (in 73 000 licitatii, economisindu-se peste 1 mld lei), s-au oprit adoptiile
internationale, s-a infiintat "ghiseul unic" ininstitutiile publice si la Registrul Roman de
Comert, s-a reglementat transparenta procesului legislativ si a monitorizarii mediului de
afaceri (inclusiv introducerea "procedurii tacite" si a legii falimentului).
Parchetul National Anticoruptie (PNA)
La 1.09.2002, PNA a devenit operational, ca institutie autonoma in cadrul Ministerului
Public. PNA este o structura complexa interinstitutionala, la activitatea de cercetare si
urmarire penala participand alaturi de procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti
in economie, finante, banci, vama, informatica, personalul fiind numit pentru perioade
de 6 ani (cu posibilitatea reinnoirii mandatului in cadrul PNA).
Dupa modificarile aduse de Legea nr. 161/2003, pentru acoperirea sarcinilor nou
infiintatei Sectii judiciare si a celor de urmarire penala a infractiunilor comise impotriva
intereselor financiare ale Comunitatilor, structura personalului PNA se prezinta
astfel: 98 - procurori, 150 ofiteri de politie, 35 specialisti, 70 personal auxiliar de
specialitate, 63 personal economic si administrativ.
La 15 mai 2003, functionau 56 procurori (30, la nivel central si 26, la serviciile
teritoriale), 42 personal auxiliar si 9 personal economic si administrativ. Procurorii sunt
numiti de catre Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de
pe langa Curtea Suprema de Justitie, pe baza recomandarii procurorului general al
Parchetului National Anticoruptie; ofiterii de politie judiciara si specialistii sunt numiti de
catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, la
propunerea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul
ministrilor de resort. Salarizarea se face in baza acelorasi principii ca si in cazul
magistratilor, cu sporul corespunzator de 30%.
PNA a beneficiat de asistenta tehnica din partea Parchetul Special Anticoruptie din
Spania. S-au organizat 48 seminarii de pregatire in domeniul instrumentarii cauzelor de
coruptie. PNA a mai beneficiat de asistenta din partea Oficiului TAIEX, a Consiliului
Europei si in cooperare bilaterala. S-au stabilit contacte cu institutii similare din Spania,
Italia, Belgia, SUA, Portugalia si cu OLAF.
PNA dispune de un sediu central propriu, adecvat specificului activitatii. Doua servicii
teritoriale (Oradea si Suceava) dispun de sedii proprii, celelalte functionand in cladirile
parchetelor de pe langa curtile de apel. PNA dispune de dotare si IT corespunzatoare.
Statistici privind cazurile de coruptie
Intre 1.09.2002 si 1.04.2003, au fost inregistrate la PNA 1759 de cauze, din care au
fost solutionate 366; in 685 s-a dispus declinarea competentei; 708 sunt in curs de
solutionare. PNA a emis 113 mandate de arestare preventiva.
Dintre cauzele solutionate, in 69 de cauze s-a dispus trimiterea in judecata, iar in 297
de cauze s-au dispus solutii de neurmarire. Au fost trimisi in judecata 192 inculpati, din
care 92 in stare de arest preventiv, pentru savarsirea a 396 infractiuni de coruptie,
asimilate ori conexe, dupa cum urmeaza:
a. infractiuni clasice de coruptie: 105 luare de mita; 22 dare de mita; 37 trafic de
influenta; 2 primire de foloase necuvenite;
b. 111 infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie: 71 creditare cu incalcarea legii;
38 utilizarea creditelor in alte scopuri; 2 obtinere de foloase necuvenite de catre
persoane cu functii de control;

55

c. 120 infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: 43 asociere in


vederea savarsirii de infractiuni; 49 fals si uz de fals; 25 spalare a banilor; 1 abuz in
serviciu contra intereselor publice; 1 evaziune fiscala; 1 bancruta frauduloasa.
Dintre cei 192 de inculpati trimisi in judecata, 64 inculpati au savarsit infractiuni de
luare de mita, 27 inculpati - dare de mita, 19 inculpati - trafic de influenta, 76 inculpati creditare cu incalcarea legii, 5 inculpati - utilizare a creditelor in alte scopuri, 1 inculpat obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control.
Exemplificativ, din punct de vedere al functiilor detinute / ocupatiei, mentionam: 58 de
inculpati aveau functii de conducere si de control; 2 inculpati judecatori sindici; 1
inculpat executor judecatoresc.
In perioada septembrie-decembrie 2002, Ministerul de Interne a sesizat PNA cu
privire la comiterea a 10.913 fapte de coruptie savarsite de 7.407 persoane, care au
facut obiectul a 4.447 lucrari penale, dintre care au fost solutionate prin declinarea de
competenta in favoarea parchetelor, 143 cu propunere de trimitere in judecata si 176
cu alte solutii. Din numarul total de persoane deferite parchetelor, 176 au fost cercetate
in stare de arest preventiv. Dintre participantii la comiterea infractiunilor de coruptie,
1371 indeplineau functii de conducere, din care 395 erau functionari publici, 445
conducatori de societati comerciale, regii autonome si companii nationale, iar 531
provin din randul altor categorii sociale. In ceea ce priveste infractiunile date direct in
competenta de solutionare a Politiei, respectiv infractiunile asimilate si a celor in
legatura directa cu cele de coruptie, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, relevam faptul ca in 2002
au fost constatate 372 fapte de acest gen fata de numai 76 descoperite in anul 2001.
In primele doua luni ale acestui an au fost deferite Parchetului 1.461 persoane sesizate
pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, cu 57 mai multe fata de aceeasi perioada
a anului 2002, cand au fost depistate doar 1404 persoane. Se constata o crestere
insemnata si a numarului descoperirilor de infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000,
de la 17 constatate in primele doua luni ale anului 2002 la 56 in aceeasi perioada a
anului 2003. Au fost deferite parchetelor 3135 persoane sesizate pentru comiterea
unor infractiuni de coruptie, cu 212 mai multe fata de acceasi perioada a anului trecut,
cand au fost depistate 2923 persoane, inregistrandu-se o crestere cu 7,25%. Au fost
intocmite 39 dosare penale, in care au fost implicati politisti, din care 12 pentru
comiterea unor fapte de coruptie.
Ministerul de Interne a ridicat standardele de pregatire a cadrelor specializate in
domeniu, mai ales a celor din sectoarele vulnerabile, prin pregatire continua, conform
planurilor de invatamant sectoriale si a implementat tematici obligatorii referitoare la
insusirea, aplicarea si controlul respectarii normelor legale de anticoruptie. Acest
proces de specializare a lucratorilor abilitati in prevenirea si combaterea coruptiei a fost
sustinut, de asemenea, si prin participarea la cursuri, seminarii, schimburi de
experienta (cursul Evaluari si Analize Judiciare organizat in perioada 14-25.10.2002
de Ambasada Germaniei la Bucuresti sau Seminarul Lupta anticoruptie, experienta
britanica, organizat in perioada 01-08.02.2003 de Asociatia Britanica pentru Europa
Centrala si de Est). In aprilie 2003, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul
Administratiei Publice, Garda Financiara, Ministerul Finantelor Publice si Institutul
Roman pentru Drepturile Omului au organizat Conferinta Internationala a Donatorilor
Anticoruptie Bucuresti 15-16.04.2003.
Combaterea spalarii banilor
Adoptarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor (MO nr.
904/12.12.2002) a reprezentat un progres legislativ deosebit de important. S-au preluat
astfel prevederile Directivei 91/308/CEE si ale Directivei 97/2001/CE, precum si
Recomandarile GAFI/FATF privind combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului. Cresterea eficientei activitatii Oficiului National pentru Prevenirea si
56

Combaterea Spalarii Banilor s-a materializat in cresterea numarului informarilor


transmise Parchetului General, in vederea deschiderii investigatiilor de natura penala in
cazurile de spalare a banilor.
In perioada de referinta, ONPCSB a acordat o atentie deosebita pregatirii personalului
propriu, cat si personalului din institutiile raportoare si din institutiile implicate in
combaterea spalarii banilor. Seminariile, programele de pregatire profesionala si
atelierele de lucru organizate, s-au concretizat in perfectionarea capacitatii profesionale
a analistilor financiari din ONPCSB, a personalului din entitatile cu obligatii de raportare
(banci, societati de asigurari, societati de valori mobiliare, cazinouri, avocati, notari,
experti contabili etc) si a reprezentantilor institutiilor care coopereaza cu ONPCSB
(procurori, judecatori, politisti etc) in activitatea de prevenire si combatere a spalarii
banilor.
Cooperarea inter-institutionala s-a dezvoltat in continuare, astfel incat in prezent
sunt incheiate intelegeri si protocoale bilaterale cu Ministerul Justitiei, Ministerul de
Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Conturi, BNR,
APAPS, CNVM, CSA, SRI si SIE. In planul cooperarii internationale, au fost semnate
Memorandum-uri de Intelegere privind schimbul de informatii financiare legate de
spalarea banilor (MoU) cu un numar de sase Unitati de Informatii Financiare (institutii
similare ONPCSB) din Croatia, Israel, Republica Federala Iugoslavia, Spania,
Thailanda si Turcia, ajungandu-se astfel la un numar total de douasprezece MoU
semnate de la infiintarea institutiei noastre. In perioada de referinta s-a intensificat
schimbul de informatii financiare cu institutii similare din strainatate. Au fost, de
asemenea, efectuate vizite de studiu la institutii similare din Franta, Israel, Spania.

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor


Drepturile civile si politice
In perioada de referinta au fost luate mai multe masuri legislative pentru garantarea si
facilitarea exercitarii drepturilor civile si politice, si anume:
a. Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si
sanctiuni (M.O. nr. 726/4.10.2002). Prevederile legii au fost modificate prin OU nr.
18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor
pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni (MO nr 224/3.04.2003), in sensul
ca, dispozitiile legii de gratiere se aplica pedepselor, masurilor si sanctiunilor
aplicate pentru faptele savarsite pana la data publicarii ei in Monitorul Oficial al
Romaniei (4 octombrie 2002).
b. Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordarii gratierii (MO nr.
755/16.10. 2002). A fost definita gratierea si au fost stabilite conditiile in care
aceasta poate fi acordata, fiind abrogate prevederile Decretului nr. 302 din 1952
privind procedura gratierii. Dispozitiile din aceasta lege speciala se completeaza cu
cele din Codul Penal.
c. Prin Legea nr. 641/2002 (M.O. nr. 900/11.12.2002), a fost aprobata Ordonanta
Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunilor prestarii unei activitati
in folosul comunitatii si inchisorii contraventionale.
d. Guvernul a adoptat HG nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane (MO nr. 206/31.03.2003).
In urma adoptarii si aplicarii Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului s-a
diminuat componenta militara si s-a asigurat o pregatire suplimentara in domeniul
drepturilor omului, sub forma unor cicluri cu tema "Drepturile omului si activitatea
fortelor de ordine publica", pe centre de pregatire, ultimele doua fiind organizate in
57

2002 de Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov si de Inspectoratul de Politie al


Judetului Cluj.
De asemenea, Ministerul de Interne (prin Organizatia pentru Apararea Drepturilor
Omului si Drept Umanitar din cadrul Politiei Romane) a organizat seminarii,
simpozioane si dezbateri consacrate perfectionariia activitatii de cunoastere, aparare si
promovare a drepturilor omului.
Ministerul de Interne a raspuns tuturor solicitarilor adresate de Secretariatului
International de la Londra al organizatiei Amnesty International si de Asociatia pentru
Apararea Drepturilor Omului in Romania - comitetul Helsinki privind cazurile de
incalcare a drepturilor omului de catre personalul institutiei.
Libertatea de exprimare
Prin OU nr. 58/2002 (MO nr. 351/27.05.2002) privind modificarea si completarea unor
dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni contra demnitatii si infractiuni
contra autoritatii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedura penala au fost
realizate urmatoarele modificari:
-

infractiunea de insulta (art. 205 din Codul penal) este sanctionata numai cu
pedeapsa amenzii, eliminandu-se pedeapsa inchisorii, care era prevazuta alternativ
cu amenda;

la infractiunea de calomnie (art. 206 din Codul penal), pedeapsa prevazuta este
inchisoarea de la 2 luni la 2 ani, alternativ cu amenda; anterior modificarii pedeapsa
inchisorii avea minimul de 3 luni si maximul de 3 ani;

art. 238 din Codul penal in care era prevazuta infractiunea de ofensa adusa
autoritatii a fost abrogat;

la infractiunea de ultraj (art. 239 din Codul penal), pentru faptele


calomnie savarsite contra unui functionar public care indeplineste
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori
indeplinite in exercitiul functiunii, pedeapsa inchisorii este de la 3 luni
deosebire de reglementarea anterioara care stabilea inchisoarea de
ani.

de insulta si
o functie ce
pentru fapte
la 3 ani, spre
la 3 luni la 4

Proiectul Legii de aprobare a OU nr. 58/2002 se afla in dezbaterea Parlamentului.


In proiectul noului Cod penal aprobat de Guvern in sedinta din 21 mai 2003, au fost
realizate modificari referitoare la infractiunile contra demnitatii si la alte infractiuni care
prezinta legatura cu libertatea de exprimare:
S-a dezincriminat infractiunea de insulta si s-au eliminat din proiect toate textele
care faceau referire la insulta.
In cazul infractiunii de calomnie, care se pedepseste numai cu amenda sub forma
zilelor amenda (art. 220), s-a redus cuantumul acestei amenzi si s-a eliminat
posibilitatea ca amenda neexecutata sa fie transformata in inchisoare, in cazul
acestei infractiuni. Limitele pedepsei amenzii sub forma zilelor amenda aplicabila in
cazul infractiunii de calomnie sunt prevazute in art. 56 alin. (3) din proiect, minimul
special fiind de 20 de zile, iar maximul special de 120 de zile, spre deosebire de
varianta anterioare in care aceste limite erau cuprinse intre 30 si 180 de zile.
Cuantumul minim al amenzii care poate fi aplicat in cazul infractiunii de calomnie este
de 2.000.000 lei (100.000 lei/zi X 20 de zile), iar cuantumul maxim este de
120.000.000 lei (1.000.000 lei/zi X 120 zile). Acest cuantum rezulta din art.53 alin.(3)
lit.b) din proiect, coroborat cu art.56 alin.(3). Precizam ca limitele pedepsei amenzii
aplicabile potrivit Codului penal in vigoare (art.63 alin.3 teza II) in cazul infractiunii
de calomnie sunt cuprinse intre 5.000.000 lei si 300.000.000 lei.
58

Art. 221 din proiect referitor la proba veritatii s-a modificat dupa cum urmeaza:
a. alineatul (1) al articolului 221 prevede ca: Nu constituie infractiunea de calomnie
fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii sau cu privire la care faptuitorul
dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este adevarata. Regula este,
prin urmare, ca, in principiu, pentru orice infractiune de calomnie, proba veritatii si
dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca fapta este adevarata
sunt cauze de inlaturare a caracterului penal al faptei. Mentionam ca spre
deosebire de varianta anterioara s-a inlocuit expresia motive temeinice cu motive
rezonabile, preluandu-se terminologia Curtii Europene a Drepturilor Omului, care
este mai adecvata ideii de buna-credinta. Astfel, proba bunei-credinte produce
acelasi efect ca si proba veritatii, si anume, inlatura existenta infractiunii de
calomnie.
b. alineatul (2) al articolului 221 prevede ca: In cazul faptelor referitoare la viata
privata a unei persoane, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive
rezonabile de a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila pentru
apararea unui interes legitim. Varianta anterioara prevedea ca in cazul faptelor
referitoare la viata privata a persoanei, proba veritatii nu era admisibila niciodata. In
noua varianta, in cazul acestor fapte, proba veritatii si dovada motivelor rezonabile
sunt admisibile, cu conditia apararii unui interes legitim.
c. alineatul (3) al articolului 221 prevede ca: In cazul faptelor referitoare la viata
privata a unei persoane, care afecteaza capacitatea acesteia de exercitare a unei
functii publice, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de
a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila, fara a fi necesara
dovedirea unui interes legitim. Acest alineat este nou, reglementand situatia in
care desi este vorba de o fapta referitoare la viata privata a persoanei, aceasta ii
afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. Prin urmare, in acest
caz, proba veritatii si dovada motivelor rezonabile nu mai sunt conditionate de
apararea unui interes legitim, fiind admise in orice situatie, ele ducand la
inlaturarea caracterului penal al faptei. Alineatul (3) al articolului 221 este corelat cu
prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si
respecta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la limitele
criticii admisibile in cazul persoanelor care ocupa functii publice.
-

S-a eliminat din proiect infractiunea de ultraj savarsita prin insulta sau
calomnie.

S-a eliminat din proiect infractiunea de ofensa adusa natiunii.

S-au eliminat din proiect infractiunile de ofensa adusa insemnelor Romaniei si


insemnelor autoritatilor, precum si infractiunile contra simbolurilor unui stat
strain.

Titlul III referitor la crime si delicte contra sigurantei nationale a fost reconsiderat,
eliminandu-se totodata si alte texte sau reformulandu-se textele mentinute.

S-au modificat dispozitiile referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice,


in urmatorul sens:

a. spre deosebire de varianta anterioara, s-a prevazut in mod expres, in Titlul privind
infractiunea, ca persoana juridica raspunde penal (art.40) si apoi, separat, in Titlul
referitor la pedepse, s-au inscris dispozitii privind sanctionarea acesteia (Capitolul II
si Capitolul V). Aceasta face sa se inteleaga mai bine noua institutie a raspunderii
penale a persoanei juridice si modul ei de functionare, ca si regimul sanctionator
special pentru aceste persoane juridice.
b. atat in art. 40 din proiect, cat si in intreaga Parte speciala a proiectului noului Cod
penal, s-a instituit principiul specialitatii raspunderii penale a persoanei juridice, in
sensul ca persoana juridica raspunde penal numai in cazul infractiunilor
59

pentru care legea prevede ca persoana juridica se sanctioneaza. Astfel, in


Partea speciala a proiectului, la sfarsitul fiecarui Titlu sau, dupa caz, la sfarsitul
fiecarui Capitol, s-au prevazut infractiunile pentru care persoana juridica se
sanctioneaza. In lipsa unei dispozitii exprese care sa stabileasca sanctionarea
persoanei juridice pentru o anumita infractiune, raspunderea penala a acesteia nu
poate fi angajata. Precizam ca pentru infractiunea de calomnie, ca si pentru alte
infractiuni, nu au fost prevazute in Partea speciala dispozitii exprese pentru
sanctionarea penala a persoanei juridice, astfel ca raspunderea penala a
persoanei juridice sa nu poate fi angajata in cazul acestor infractiuni.
Recursul in anulare
In proiectul de act normativ privind recursul in anulare, aprobat la nivelul Ministerului
Justitiei, care va fi prezentat Guvernului pana la sfarsitul lunii iunie a.c., se prevede:
-

restrangerea motivelor de recurs in anulare;

reanalizarea vaditei netemeinicii (art. 330 pct.2 Cod procedura civila) ca motiv de
recurs in anulare, in conditiile in care, corelativ, se propune reintroducerea pct. 11
al art. 304 Cod procedura civila, care prevedea ca se poate cere casarea unei
hotarari si cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt;

reintroducerea conditiei ca hotararea judecatoreasca a carei desfiintare se cere pe


calea recursului in anulare sa fi fost supusa tuturor cailor de atac posibile potrivit
legii.

Aceasta conditie poate fi justificata de necesitatea unei anumite limitari a controlului


pe calea recursului in anulare numai la cauzele unde au fost epuizate toate
celelalte forme de control judecatoresc, deci de reglementare a unei contraponderi
a tendintei justitiabililor de a solicita promovarea unei cai de atac extraordinare pe
care o poate exercita numai procurorul general, fara sa fi exercitat in prealabil
celelalte cai de atac posibile potrivit legii, in cazul carora calitatea procesuala le
apartine.

restrangerea termenului de declarare a recursului de la 1 an la 6 luni.

Asistenta juridica
Conform proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura
penala, in prezent in faza de mediere intre cele doua Camere ale Parlamentului,
prevederile, alineatelor 2 si 3 ale art. 171 din Codul de procedura penala in vigoare, vor
avea urmatorul continut:
-

alin. 2 Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor,
militar in termen , militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al
unei institutii militare de invatamant , internat intr-un centru de reeducare sau intr-un
institut medical educativ, cand este arestat chiar in alta cauza ori cand organul de
urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-.ar putea
face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

alin.3 In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care


legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau
pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

Prin aceste modificari, a fost largita aria persoanelor care beneficiaza de asistenta
juridica obligatorie, si pe cale de consecinta, in situatia in care nu isi pot angaja un
aparator, aria de asistenta juridica din oficiu.
Mentionam ca in toate cauzele in care asistenta juridica este obligatorie, si partea nu isi
poate angaja un aparator, va fi desemnat un aparator din oficiu, costurile prestatiei
60

acestuia atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca fiind
suportate de Ministerul Justitiei, din fondurile bugetare alocate in acest scop.
Reforma sistemului penitenciar
Prin HG nr. 19/2003 privind suplimentarea posturilor la Ministerul Justitiei pentru
Directia Generala a Penitenciarelor (MO. nr. 44/27.01.2003) au fost suplimentate
posturile pentru Directia Generala a Penitenciarelor (DGP) cu 305 noi posturi, din care
52 ofiteri, 174 subofiteri si 79 personal civil. In prezent in subordinea DGP se afla 45 de
unitati, dupa cum urmeaza: 9 penitenciare de maxima siguranta (Aiud, Arad, Bucuresti
Jilava, Bucuresti Rahova, Iasi, Margineni si Poarta Alba); 6 spitale penitenciar (Spitalul
Penitenciar Bucuresti, Spitalul Penitenciar Colibasi, Spitalul Penitenciar Dej, Spitalul
Penitenciar Poarta Alba si Spitalul Penitenciar Rahova); 3 centre de reeducare a
minorilorilor (C.R.Gaesti, C.R.Targu Ocna si C.R. Tichilesti); un penitenciar de minori si
tineri (P.M.T.Craiova); un penitenciar pentru femei (Penitenciarul Targsor); o scoala
militara pentru pregatirea subofiterilor de penitenciare (SMAP Tg.Ocna); 23 de
penitenciare judetene si interjudetene; o baza de aprovizionare, gospodarire si
reparatii.
In vederea transformarii penitenciarelor din structuri militare in asezaminte civile, a fost
elaborat proiectul de Lege privind Statutul Functionarilor Publici din Sistemul
Administratiei Penitenciare si s-a elaborat o noua forma a proiectului Legii de
executare a pedepselor privative de libertate, conform observatiilor facute de
organizatiile neguvernamentale si expertii Uniunii Europene, ce va fi definitivata potrivit
proiectului nou Cod penal.
Privind atenuarea fenomenului de suprapopulare a inchisorilor, imbunatatirea conditiilor
de detentie, precum si crearea unui mediu de viata decent, s-au creat noi spatii, la
standarde corespunzatoare, pentru cazarea femeilor la Sectia Cluj a Penitenciarului
Gherla si modernizarea a 346 de locuri la Penitenciarul pentru femei Targsor. De
asemenea, au fost continuate actiunile de atenuare a fenomenului de suprapopulare a
penitenciarelor, de imbunatatire a conditiilor de detentie, prin crearea de noi locuri de
cazare si modernizarea unor spatii de detinere existente, in numar de 4760.
Prin aplicarea Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor
masuri si sanctiuni, au fost puse in libertate 2705 persoane (dintre cei liberati, dupa trei
luni numai 72 persoane reprezentand 2,62%) au revenit in penitenciare.
Au fost modernizate cele 5 spitale penitenciar la standardele impuse de normele
Ministerului Sanatatii si Familiei, activitate inceputa in luna septembrie 2002 si
finalizata in primul trimestru al anului 2003. O realizare importanta a constituit-o
infiintarea Spitalului Penitenciar Rahova, cu profil de chirurgie.
Gestiunea efectivelor de detinuti
La data de 30.04.2003, in unitatile subordonate Directiei Generala a Penitenciarelor se
aflau 47.498 (45.431 barbati si 2.067 femei) persoane private de libertate la o
capacitate legala de 38 021 locuri, cu o rata de aglomerare de 125%.
Structura efectivelor:
-

in functie de varsta: 1.260 minori, 3.772 tineri si 42.466 majori;

din punct de vedere al situatiei juridice: 4.168 arestati preventiv, 5.982 condamnati
in prima instanta, 37.247 condamnati definitiv si 101 sanctionati contraventional;

din punct de vedere al starii de recidiva: 20.671 recidivisti, 8.985 cu antecedente


penale si 17.842 nerecidivisti;

61

dupa ponderea principalelor infractiuni savarsite: 8.095 omor, 2.657 viol, 20.381
furt, 8.431 talharie, 572 trafic de stupefiante, 305 proxenetism.

La aceeasi data, in unitatile subordonate se aflau:


-

3.772 tineri intre 18-21 ani (2.220 condamnati definitiv, 860 condamnati in prima
instanta, 671 arestati preventiv si 21 sanctionati contraventional)

1.260 minori (653 prin hotarare definitiva, 297 in prima instanta si 310 arestati
preventiv). Din cei 653 minori ale caror sanctiuni sunt definitive, 269 sunt
sanctionati cu internarea intr-un centru de reeducare si 384 condamnati la
pedeapsa inchisorii.

La efectivul de 51476 la data de 1 septembrie 2002, in penitenciare au intrat 19.620


persoane; rezulta ca Directia Generala a Penitenciarelor si unitatile sale a avut in
custodie practic 71.096 persoane. In ultimii doi ani s-a inregistrat cea mai buna situatie,
din ultimii 20 ani, pe linia prevenirii evenimentelor produse de persoanele condamnate.
In cursul anului 2002, in sistemul penitenciar s-au inregistrat o singura evadare (de la
Penitenciarul Arad) si 6 parasiri ale locului de munca (la Penitenciarele Iasi, Colibasi,
Braila, Codlea si Scoala Militara de Administratie Penitenciara Tg.Ocna), astfel ca
acesta se claseaza, din acest punct de vedere, printre administratiile penitenciare
performante.
Strategia de lucru cu minorii din centrele de reeducare:
-

au fost luate masuri de modernizare a spatiilor de cazare ale Centrului de


Reeducare Gaesti si s-a infiintat un nou centru de reeducare la Tg.Ocna;

reorientarea activitatilor desfasurate cu minorii, in concordanta cu dispozitiile


constitutionale privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cu
prevederile Conventiei internationale privind drepturile copilului, precum si
cresterea rolului activitatii de resocializare in detrimentul celor privind siguranta
detinerii;

s-a facut o evaluare si o redimensionare a personalului didactic existent, in raport


cu cerintele noilor programe de invatamant; s-au reanalizat statele de organizare si
functionare ale centrelor de reeducare si atributiile de serviciu ale personalului,
astfel incat sa asigure transpunerea in practica a noii conceptii privind
resocializarea minorilor prin masuri prioritar educative; a crescut numarul de
asistenti sociali si psihologi angajati in centrele de reeducare;

s-a elaborat programul de formare si dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor sociale


si de comunicare O fiinta umana nu se desavarseste decat prin ceilalti ai carui
beneficiari sunt minorii internati in Centrul de Reeducare Tg.Ocna si elevii subofiteri
de la Scoala Militara de Administratie penitenciara Tg.Ocna;

s-a conceput un nou plan de scolarizare, in conformitate cu legislatia Ministerului


Educatiei si Cercetarii, pentru a permite desfasurarea simultana a scolarizarii,
calificarii si programelor educative destinate reinsertei sociale a minorilor. In
activitatile de scolarizare sunt cuprinsi 1701 detinuti si 591 minori in acest an scolar,
iar 2008 detinuti au absolvit cursuri de formare profesionala si 1010 sunt cuprinsi
in cursuri de instruire

Pentru reinsertia sociala a detinutilor:


-

s-a incheiat Protocolul de cooperare intre Directia Generala a Penitenciarelor si


Directia de Reintegrare Sociala din Ministerul Justitiei, care vizeaza desfasurarea
de activitati comune pentru reintegrarea sociala a minorilor si detinutilor care
executa pedepse privative de libertate, si metodologia de aplicare a acestuia;

62

se deruleaza programul Pentru o viata mai buna, in colaborarea cu Centrul de


Resurse Juridice, pentru realizarea conditiilor necesare obtinerii unui loc de munca
de catre detinutii din 8 penitenciare, care vor fi liberati in acest an;

s-a elaborat programul de prevenire si reducere a riscului de utilizare a drogurilor la


detinuti; s-a elaborat programul educativ si terapeutic pentru detinutii periculosi;

s-a imbogatit fondul de carte pentru detinuti, cu un numar de 2400 volume.

In penitenciare se deruleaza, anual, 20 de programe in cadrul carora se pune accent


pe activitati educative si terapeutice care vizeaza adaptarea institutionala, dezvoltarea
legaturilor cu familia si comunitatea, pregatirea pentru punerea in libertate, reducerea
agresivitatii; impreuna cu Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale, s-a actionat pe linia integrarii detinutilor care au fost gratiati si
eliberati din penitenciare.
Dreptul la asistenta medicala a persoanelor private de libertate:
-

a crescut numarul de internari in spitalele penitenciar, acestea asigurand


procentajul cel mai important al asistentei spitalicesti pentru sistemul penitenciar
(19.162 internari in 2002, fata de 12.209 inregistrate in 2001);

a scazut numarul intreruperilor executarii pedepsei pe motiv de boala, comparativ


cu anii precedenti (104 intreruperi in 2002 fata de 257 in 2001 si 428 in 2000);

situatia sinuciderilor se mentine la un nivel scazut 4 cazuri in 2002;

se mentine tendinta de scadere a ratei brute a mortalitatii, in anul 2002


producandu-se, in sistemul penitenciar 118 decese;

infiintarea Spitalului Penitenciar Bucuresti Rahova cu profil chirurgical, va permite


crearea in cadrul Spitalului Penitenciar Jilava a doua sectii specializate de asistenta
a detinutilor toxicomani; au fost modernizate si dotate cele 5 spitale penitenciar
existente;

asigurarea dreptului la asistenta medicala s-a realizat pe baza mai multor programe
desfasurate cu Ministerul Sanatatii si Familiei (educatia pentru prevenirea HIV
SIDA, controlul tuberculozei in penitenciare, prevenirea consumului de droguri
etc.).

Cooperarea cu societatea civila: in perioada de referinta, au fost aprobate, pentru


reprezentantii mass-media, 1.139 vizite documentare referitoare la problemele
specifice mediului penitenciar, la manifestari socio-educative si la evenimente produse
de detinuti precum si 233 interviuri cu persoane aflate in executarea unei pedepse
privative de libertate.
Pentru sustinerea persoanelor private de libertate, se coopereaza permanent cu
organizatiile neguvernamentale, in special cu cele care au in domeniul de activitate
aplicarea si respectarea drepturilor omului. Astfel, in cursul anului 2002, peste 4942
reprezentanti (dintre care 823 straini) ai acestora au desfasurat 5811 vizite in unitatile
de detentie. Se cooperereaza, de asemenea, cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane
si cu celelalte culte religioase, sens in care fiecare unitate penitenciara are incadrat un
preot.
Atat constatarile organizatiilor neguvernamentale cat si cele ale Comisiei pentru
prevenirea torturii si tratamentelor inumane sau degradante nu au scos in evidenta
aspecte legate de rele tratamente aplicate detinutilor sau incalcari ale drepturilor
omului.
Cooperarea internationala: realizarea reformei sistemului penitenciar se desfasoara in
colaborare permanenta cu parteneri din Uniunea Europeana (Program de infratire
institutionala cu Administrarea penitenciara din Spania, derulat pe o perioada de 1,6
ani. Colaborare bilaterala cu Elvetia si Olanda) si cu Consiliul Europei. In cadrul
63

Programului Phare Intarirea sistemelor judiciar si penitenciar romanesti, Directia


Generala a Penitenciarelor a fost beneficiara a trei componente: Conventia de infratire
cu Directia Generala a Institutiilor penitenciare din Spania, suma alocata fiind de
750.000 euro; componenta de investitii in valoare de 250.000 euro pentru dotarea si
Centrului de pregatire a personalului de penitenciare de la Arad (a fost finalizata prin
organizarea licitatiei, semnarea contractelor si livrarea bunurilor achizitionate, la
inceputul anului 2003); informatizarea sistemului penitenciar (pentru aceasta
componenta s-a organizat licitatia, s-au semnat contractele si au inceput derularea
cursurilor de pregatire a specialistilor in informatica si livrarea tehnicii de calcul
achizitionata), activitate pentru care a fost alocata suma de 3 milioane euro.
Avocatul Poporului
In conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 si cu declaratiile facute de Romania,
cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare a Conventiei pentru protejarea
persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal din 1981,
Avocatul Poporului a fost desemnat ca autoritate de supraveghere in domeniul
protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
In aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001, Avocatul Poporului a emis in perioada de
referinta, urmatoarele ordine:
-

Ordinul Avocatului Poporului nr. 124 din 18 octombrie 2002 pentru aprobarea
modelelor de autorizatii a transferului in strainatate al datelor cu caracter personal;

Ordinul Avocatului Poporului nr. 6 din 29 ianuarie 2003 privind stabilirea clauzelor
contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un
operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel
putin egal cu cel oferit de legea romana (MO nr. 151/10.03.2003).
Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusa Decizia nr. 2001/497 din 15 iunie 2001
privind clauzele contractuale standard pentru transferul datelor cu caracter personal
catre tarile terte sub Directiva 95/46/CE2 si fiind astfel realizat in avans.

Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter


personal a functionat pana la 31 decembrie 2002 cu o schema de personal cu 7
posturi. Incepand cu 1 ianuarie 2003, numarul de posturi a fost suplimentat, directia
functionand in prezent cu o schema de 13 functionari publici.
In perioada septembrie 2002-iunie 2003, Avocatul Poporului a desfasurat urmatoarele
activitati relevante:
-

inregistrarea a 346 notificari de prelucrari de date cu caracter personal, pana la


data de 28 mai 2003;

organizarea in data de 31 ianuarie 2003, a seminarului cu tema "Protectia


persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea
autoritatilor si institutiilor publice", cu participarea reprezentantilor autoritatilor si
institutiilor publice, inregistrati ca operatori la Avocatul Poporului;

publicarea (in limba romana) pe pagina de Internet a institutiei Avocatul Poporului a


unui Documentar cu privire la aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie
a acestor date, in vederea familiarizarii persoanelor interesate cu legislatia din
acest domeniu.

Numarul total al petitiilor primite de Avocatul Poporului in perioada de referinta a fost


3466. Din totalul petitiilor inregistrate, 325 au fost retinute spre solutionare, iar in
celelalte petitii examinate, cetatenii au fost indrumati sa se adreseze autoritatilor
competente. Din cele 325 petitii retinute, in 158 s-au confirmat cele sesizate.
64

Majoritatea petitiilor au avut ca obiect reclamarea incalcarii dreptului de proprietate,


dreptului la un nivel de trai decent, dreptului la un proces echitabil si accesul liber la
justitie, dreptul la informatie, dreptul la munca si la protectia sociala a muncii, dreptul la
ocrotirea sanatatii.
In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului a efectuat 29 anchete, a emis 4
recomandari privind: aplicarea Legii nr. 9/1998, tergiversarea solutionarii unor petitii,
realizarea controlului ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor si aparatului
prefecturilor.
A fost intocmit un raport special care a avut ca obiect drepturile copiilor si tinerilor
handicapati, raport care a fost prezentat presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Primului Ministru.
Colaborarea intre Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala s-a materializat in cele
180 puncte de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate intocmite la cererea
Curtii Constitutionale.
In perioada de referinta, s-a inregistrat o intensificare a prezentei Avocatului Poporului
la reuniuni internationale (decurgand din statutul sau de membru al unor organisme
internationale cu competente in domeniul sau de activitate), precum si a cooperarii cu
alti Ombudsmani, in special, cu cei din statele membre ale Uniunii Europene.
Protectia copilului
In cadrul procesului de reforma a cadrului legislativ in domeniul protectiei copilului,
au fost initiate urmatoarele acte normative:
-

HG nr. 1156/2002 pentru aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre


Guvernul Romania si Organizatia Internationala a Muncii privind eliminarea muncii
copilului, semnat la Geneva la 18 iunie 2002 (MO nr. 792/30.10.2002);

HG nr. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a


prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii
sociale (MO nr. 795/01.11.2002);

HG nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala


si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania (MO nr.
853/26.11.2002);

Ordinul comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului administratiei


publice nr. 794/380/07.12.2002 privind aprobarea modalitatii de plata a
indemnizatiei cuvenite parintilor sau reprezentantilor legali ai copilului cu handicap
grav, precum si adultului cu handicap grav sau reprezentantului sau legal (MO nr.
929/18.12.2002);

HG nr. 90/23.01.2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si


functionare a serviciului public de asistenta sociala (MO nr. 81/07.02.2003);

HG nr. 335/2003 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.


90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a
serviciului public de asistenta sociala (MO nr. 222/03.04.2003).

ANPCA a elaborat proiectul unui nou pachet legislativ privind protectia copilului.
Pachetul legislativ cuprinde: legea copilului, legea adoptiei, infiintarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si a Oficiului roman pentru adoptii. In
momentul de fata, sunt in curs de desfasurare consultari cu reprezentantii Comisiei
Europene privind continutul proiectului.
In cadrul institutiei Avocatul poporului, a fost infiintata o structura specializata (prin
hotararea Senatului institutiei nr 5, publicata in MO 326/16.05.2002) pentru protectia
drepturilor copilului. In perioada ianuarie martie 2003, Avocatul Poporului a formulat
65

observatii cu privire la 3 proiecte de lege referitoare la drepturile copilului, regimul


juridic al adoptiilor si protectia minorilor si tinerilor aflati in dificultate, respectiv, la
strategia pentru crearea unui cadru institutional necesar sustinerii tinerilor care dupa
implinirea varstei de 18 ani inceteaza sa mai beneficieze de ocrotire, in baza normelor
legale de protectie acordate copiilor institutionalizati.
In ceea ce priveste prevederile bugetare si programul de imbunatatire institutionala in
domeniu, incepand cu septembrie 2002, s-a demarat implementarea propriu-zisa a
patru programe de interes national pentru care s-a prevazut in cadrul bugetului
ANPCA suma de 215 miliarde lei, repartizata, astfel:
-

Inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copilului cu handicap/nevoi speciale


care nu pot fi reabilitati (144 miliarde lei);

Integrarea sociala a copiilor strazii (50 miliarde lei);

Integrarea socio-profesionala a copiilor/tinerilor din institutiile de ocrotire ajunsi la


varsta de 18 ani (14,5 miliarde);

Formarea resurselor umane in sistemul de protectie a copilului (6,5 miliarde lei).

Finantarea programelor de interes national s-a realizat in urma unui proces de evaluare
si selectare a proiectelor inaintate de organismele private autorizate sa desfasoare
activitati in domeniul protectiei copilului, pe baza conventiilor incheiate cu acestea,
precum si cu consiliile judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sub a
caror autoritate s-au derulat aceste programe.
In urma rectificarii bugetare din luna octombrie 2002, bugetul alocat programelor de
interes national a fost redus la suma de 184,3 miliarde lei, datorita unor intarzieri
aparute in faza de contractare. Suma alocata programelor de interes national pentru
anul 2003 este de 199 miliarde lei. Alocarile totale de la buget pentru protectia copilului
pentru anul 2003 insumeaza 5800 miliarde lei, din care 1209 miliarde lei revin ANPCA.
Rezultatele concrete obtinute in intervalul de referinta sunt urmatoarele:
-

au fost inchise 2 centre de plasament pentru copilul cu handicap sever (camine


spital), iar copiii au fost mutati in servicii adecvate nevoilor lor;

au fost infiintate 2 adaposturi de zi si de noapte pentru copiii strazii, in Bucuresti si


Constanta;

2.960 persoane din 34 Directii pentru Protectia Copilului au beneficiat de cursuri de


specializare pe o problematica specifica (educatori specializati pentru copilul cu
handicap sever; asistenti maternali pentru copilul cu handicap sever, pentru copilul
foarte mic si pentru copiii strazi; lucratori stradali; asistenti sociali care lucreaza cu
familiile potential adoptive etc.).

ca efect al implementarii programelor mentionate si a reducerii numarului de copii


institutionalizati, se prevede ca, in cursul trimestrului III 2003, 4 alte camine spital
sa fie inchise.

La sfarsitul anului 2002, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si


Adoptie cu finantare UNICEF si USAID/ChildNet a fost realizata o evaluare a altor 18
institutii de tip camin spital. Scopul evaluarii a fost crearea unei imagini exacte si
reale a situatiei acestor institutii ramase, pentru a stabili un plan concret de actiune in
vederea inchiderii unor institutii si a imbunatatirii conditiilor de viata oferite copiilor in
celelalte institutii. Evaluarea acestor institutii a urmarit mai multe aspecte:
Rezultatele evaluarii atesta necesitatea inchiderii a 5 dintre institutiile mentionate.
Pentru schema de granturi din cadrul Programului Phare 2001, toate Directiile pentru
Protectia Copilului in subordinea carora se aflau cele 5 institutii sau in responsabilitatea
carora se aflau copiii cu handicap au depus proiecte de inchidere. La acest moment,
66

pentru 3 dintre proiectele respective se asteapta aprobarea pentru finantare, acestea


urmand sa fie inchise pana la sfarsitul anului 2004.
Rezultatele obtinute prin implementarea programelor, in perioada septembrie 2002
februarie 2003, atesta:
-

numarului de copii institutionalizati a scazut de la 43 703 la 42 777;

au fost date in folosinta 28 casute si 51 apartamente unde copii beneficiaza de o


protectie de tip familial;

a crescut numarul de servicii alternative de la 309 la 394;

a crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 8641 la 9170;

a crescut numarul de copii protejati in familii substitutive (asistenti maternali


profesionisti, rude pana la gradul IV inclusiv) de la 41.782 la 73.783;

a crescut gradul de profesionalizare a resurselor umane implicate in sistemul de


protectie a drepturilor copilului.

Totodata, din punctul de vedere al institutiilor de tip vechi, la sfarsitul lunii februarie
2003 erau deja inchise un numar de 105 institutii (29 foste internate de scoli speciale, 3
foste sectii de spital, 5 foste camine spital si 68 centre de plasament preluate in
perioada 1997-1998).
Pentru a facilita inlaturarea diferentelor intre judete referitoare la implementarea
reformei privind protectia copilului, la sfarsitul anului 2002, Directiile pentru Protectia
Copilului au fost solicitate sa furnizeze ANPCA o harta locala cu toate serviciile de
protectie a copilului. Toate informatiile primite sunt, in prezent, analizate in vederea
stabilirii interventiilor viitoare. Totodata, ele vor fi incluse intr-o baza de date ce va fi
actualizata permanent pentru a avea o imagine reala si cat mai fidela a realitatii din
teritoriu (proiect in derulare din cadrul Programului ChildNet).
In ce priveste programul de includere a persoanelor cu handicap, a fost emis ordinul
comun al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al Ministerului
Sanatatii si Familiei nr.12709/725/01.10.2002 privind criteriile pe baza carora se
stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a
acestora (MO nr.781/28.10.2002).
Moratoriul privind adoptiile internationale a fost prelungit. In acest sens, prin Legea
233/31.05.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) se aproba OU nr.7/2003 pentru prorogarea
termenului prevazut la art.1, alineatul 1, din OU nr.121/2001, privind suspendarea
tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale pana la adoptarea noilor
reglementari in legatura cu regimul juridic al adoptiilor.
Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local reprezinta o preocupare
permanenta pentru cei care gestioneaza sistemul de protectie a copilului.
In perioada septembrie 2002 mai 2003 au fost continuate proiectele si programele de
formare a personalului din sistemul de protectie a copilului, cu un accent deosebit
asupra urmatoarelor problematici :
-

managementul serviciilor pentru copilul cu handicap (Programul de cooperare


bilaterala dintre Guvernul Francez si Guvernul Romaniei) ;

rolul primarilor si al lucratorilor sociali de la nivel local in problematica protectiei


copilului (Programul ChildNet, finantat de USAID) ;

noile atributii care revin membrilor Comisiei pentru Protectia Copilului (Programul
ChildNet, finantat de USAID).

Pentru implementarea uniforma si imediata a pachetului legislativ privind protectia


copilului, in prezent se afla in curs de elaborare o Strategie, care sa cuprinda masurile
67

concrete care trebuie intreprinse in domeniu (initierea si adoptarea legislatiei


secundare, crearea structurilor necesare, programe de formare a personalului etc.).

Drepturile economice, sociale si culturale


Noul Cod al Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, stabileste cadrul general pentru
drepturile salariatilor, pentru exercitarea si protectia lor. Prin articolul 5 se instituie
principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. Astfel, orice
discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare
sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie,
religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala,
apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa..
Un important act normativ adoptat pentru apararea drepturilor sociale a fost Legea nr.
54/2003 - Legea sindicatelor (MO nr. 73/5.02.2003) care permite crearea de
organizatii sindicale cu membrii din unitati diferite inclusiv din micro-intreprinderi din
acelasi sector, facilitand dialogul social la nivelul acestor unitati. In acest mod pot
existenta organizatii sindicale care sa apere drepturile si sa promoveze interesele
salariatilor din cadrul micro-intreprinderilor si a intreprinderilor mici. Conform acestui act
normativ organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de
lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea
nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.

Drepturile si protectia minoritatilor


Cadrul legislativ
In a doua jumatate a anului 2002, Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul
pentru Relatii Interetnice, a fost activ implicat in promovarea unor initiative importante
pentru consolidarea democratiei romanesti, cum ar fi constituirea cadrului
institutional pentru combaterea discriminarii (Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii) si aplicarea Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor.
Noua structura independenta, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii,
si-a inceput activitatea in 2002, devenind principalul actor in procesul de implementare
a principiului egalitatii intre cetateni fara nici un fel de discriminare, stipulat de
Ordonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, aprobata si modificata prin Legea nr. 48/2002.
CNCD a devenit operational in luna octombrie - noiembrie, cu un efectiv de personal
de 25 angajati.
Pana in prezent, CNCD a primit 325 de petitii si sesizari de la persoane fizice si
juridice, institutii guvernamentale si neguvernamentale. Dintre acestea, 119 de petitii
au fost primite in perioada 1 august 31 decembrie 2002, iar 206 in perioada 6
ianuarie 15 aprilie 2003.
Cele mai multe petitii, care au fost de competenta Consiliului, au sesizat discriminari pe
criteriul etnic. De asemenea, au fost adresate Consiliului petitii si sesizari privind
discriminari pe criterii de sex sau orientare sexuala, dizabilitati, religie, nationalitate,
apartenenta la o categorie sociala sau categorie defavorizata.
Din 325 de petitii primite, Colegiul Director a solutionat prin hotarari 233 petitii, 83 de
petitii in anul 2002, iar 150 in anul 2003.
Dintre toate petitiile solutionate, in 16 situatii s-au constatat fapte de discriminare si au
fost aplicate sanctiuni: 9 amenzi, 6 avertismente si o constatare (fapta fiind prescrisa).
Rezultatele implementarii Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor
au fost monitorizate in Raportul privind progresele inregistrate in implementarea
68

Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor, coordonat si redactat de catre


Oficiul National pentru Romi din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. De
asemenea, stadiul implementarii Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor a facut
obiectul a numeroase dezbateri, organizate de catre Ministerul Informatiilor Publice.
Astfel, proiectul de Ordonanta de Urgenta privind reinsertia sociala a persoanelor
readmise a fost discutat, in septembrie 2002, in cadrul dezbaterii publice Romii intre
stare de fapt si politici guvernamentale in vederea crearii unui program guvernamental
care, prin masuri de ordin financiar, logistic, educational si administrativ, sa atenueze
fenomenul migratiei ilegale a cetatenilor romani si sa ofere o alternativa de integrare
sociala si profesionala a persoanelor intoarse in tara prin Acordul de readmisie.
Noul Protocol de colaborare dintre PSD si UDMR, reinnoit in februarie 2003, prevede
ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, instrument al Consiliului
Europei care vine in sprijinul politicii generale de protectie a minoritatilor nationale din
Romania. Totodata, accentul este pus pe rezolvarea problemelor referitoare la
proprietate, inclusiv pe aplicarea legii de retrocedare a proprietatilor cultelor religioase.
In decembrie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1456 privind
participarea Romaniei la Programul comunitar de actiune pentru combaterea
discriminarii (2001-2006) si plata contributiei financiare la acest program pentru anul
2002 (MO nr. 942/23.12.2003). Acest act normativ prevede, de asemenea, ca
incepand cu anul 2003 participarea la Programul comunitar de combatere a
discriminarii se va realiza de catre Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul
pentru Relatii Interetnice, in colaborare cu Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii.
In aprilie 2003, Guvernul a aprobat efectuarea platii contributiei aferente celui de-al
doilea an de participare in cadrul Programului comunitar de combatere a discriminarii.
Actul normativ a intrat in vigoare odata cu publicarea sa in Monitorul Oficial si va
deschide posibilitatea ONG-urilor din Romania care militeaza impotriva discriminarii pe
baza de origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare
sexuala sa depuna propuneri de proiecte in vederea obtinerii de finantare din partea
Comisiei Europene.
Cadrul institutional
Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) din cadrul Ministerului Informatiilor
Publice, ca structura guvernamentala specializata in problematica minoritatilor
nationale, a contribuit la promovarea cunoasterii si a bunei intelegeri intre majoritate si
minoritati si prin intermediul programelor si proiectelor specifice. DRI este condus de
trei subsecretari de stat, reprezentand minoritatile maghiara, germana si roma.
O alta prioritate a DRI continua sa fie promovarea includerii sociale a romilor si
rezolvarea problemelor cu care acestia se confrunta. Astfel, Oficiul National pentru
Romi din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice s-a implicat activ in
sustinerea si promovarea masurilor cuprinse in Strategia Guvernului de imbunatatire a
situatiei romilor.
Pe parcursul perioadei monitorizate, Consiliul Minoritatilor Nationale (CMN),
organism consultativ al Guvernului aflat in coordonarea Ministerului Informatiilor
Publice si principalul partener de lucru al Departamentul pentru Relatii Interetnice, si-a
continuat activitatea in plen - de regula o data la trei luni - si pe comisii de lucru
(Comisia de legislatie, Comisia pentru probleme socio-economice, Comisia pentru
cultura, culte si mass-media, Comisia pentru probleme de invatamant si tineret,
Comisia de relatii cu societatea civila si organismele internationale si Comisia pentru
probleme financiare). Comisiile constituie atat un for de consultare, cat si cadrul in care
se discuta proiecte cu caracter normativ sau se decide promovarea unor programe
comune.
69

In 19 noiembrie 2002, Plenara Consiliului Minoritatilor Nationale a adoptat un plan


comun de actiune pentru aplicarea mai eficienta a Conventiei-cadru pentru protectia
minoritatilor nationale, dupa prima monitorizare a Romaniei la nivelul Consiliului
Europei si o declaratie care recunoaste necesitatea largirii si implementarii cadrului
legislativ si institutional privind protectia minoritatilor nationale, precum si a accelerarii
integrarii sociale a romilor si a asigurarii participarii efective a minoritatilor in procesul
decizional la nivel local si national.
Politici si programe
Departamentul pentru Relatii Interetnice si-a orientat activitatea in mare parte, in
perioada monitorizata, spre programe si proiecte concrete. Astfel, o atentie speciala a
fost acordata aplicarii strategiei pentru romi, promovarii dialogului intercultural prin
organizarea sau sprijinirea unor proiecte interetnice, precum si cooperarii cu diverse
organisme internationale.
In octombrie 2002, Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerul
Informatiilor Publice a organizat seminarul Aplicarea Conventieicadru pentru protectia
minoritatilor nationale in Romania. Primele rezultate ale monitorizarii, in cooperare cu
Ministerul Afacerilor Externe din Romania si Consiliul Europei Directia Generala a
Drepturilor Omului, Secretariatul Conventieicadru pentru protectia minoritatilor
nationale. Seminarul a constituit o activitate de follow-up in urma adoptarii de catre
Consiliul Europei a celor doua documente prin care s-a incheiat prima runda de
monitorizare a modului in care Romania respecta Conventia cadru pentru protectia
minoritatilor nationale (ratificata in 1995): Rezolutia Comitetului Ministrilor si Avizul
Comitetului Consultativ al Conventiei-cadru. Obiectivul principal a fost acela de a
supune discutiei generale observatiile organismului european referitoare la
implementarea Conventieicadru in Romania, precum si recomandarile facute tarii
noastre la incheierea acestei prime monitorizari. Pe baza acestor recomandari,
autoritatile romane urmeaza sa ia masuri care sa conduca la mai buna aplicare a
Conventiei-cadru, avand in vedere faptul ca in 2004 incepe al doilea ciclu de
monitorizare.
Prevenirea si combaterea discriminarii este o alta linie de activitate concreta a DRI.
Primul eveniment organizat in cadrul Programului comunitar de actiune pentru
combaterea discriminarii (2001-2006) de catre Ministerul Informatiilor Publice, prin
Departamentul pentru Relatii Interetnice, a fost conferinta internationala cu tema Bune
practici in domeniul politicilor antidiscriminatorii, Bucuresti, 22 24 mai 2003. Proiectul
a fost organizat in parteneriat cu Directia Generala Munca si Afaceri Sociale din cadrul
Comisiei Europene si a avut ca obiectiv general o informare a actorilor implicati in
prevenirea si combaterea discriminarii in Romania in ceea ce priveste acquis-ul
comunitar in materie si legislatia prin care directivele europene au fost transpuse pe
plan national. Totodata, a prilejuit un schimb de experienta intre specialistii romani si
participantii din diferite state europene pe tema prevenirii si combaterii tuturor formelor
de discriminare. S-a pus accent pe experienta acumulata de Romania in ultimii ani in
acest domeniu.
Din momentul platii contributiei financiare aferente celui de-al doilea an de participare
la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii, structurile
guvernamentale si neguvernamentale care militeaza impotriva discriminarii pe baza de
origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala,
vor avea posibilitatea de a depune proiecte in vederea obtinerii de finantare din partea
Comisiei Europene.
In vederea ratificarii Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare,
Departamentul pentru Relatii Interetnice a solicitat si va beneficia de asistenta tehnica
si financiara din partea Consiliul Europei in cursul acestui an.
In iunie 2003, DRI organizeaza, in cooperare cu Consiliul Europei, Secretariatul
Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, proiectul Minoritatile si
70

mass-media. Obiectivul urmarit prin realizarea acestui proiect, este acela de a crea o
mai stransa legatura intre reprezentantii mass media centrala, locala si reprezentantii
presei minoritatilor nationale, in vederea sensibilizarii opiniei publice in ceea ce
priveste tematica discriminarii si a incurajarii unor atitudini active contrare rasismului si
xenofobiei.
De asemenea, in perioada de referinta, Ministerul Informatiilor Publice prin
Departamentul Relatiilor Interetnice a sprijinit financiar editarea unor manuale de liceu
in limbile germana, maghiara si sarba materna.
In octombrie 2002, DRI a initiat proiectul Evaluare si testare in invatamantul pentru
minoritati nationale. Cadrul comun european de referinta. Portofoliul lingvistic
european, in cooperare cu Asociatia Profesorilor de Limba Germana, Fundatia Hanns
Seidel si Institutul Goethe. Proiectul s-a inscris in seria manifestarilor dedicate Zilei
Europene a Limbilor (26 septembrie) si si-a propus sa ofere un model tarilor europene
in ceea ce priveste pastrarea patrimoniului lingvistic al unei zone prin instructie scolara
si educatie interetnica.
Implementarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor a continuat sa fie
principalul obiectiv al Oficiului National pentru Romi. Ministerul Informatiilor Publice a
elaborat un nou proiect PHARE care continua punerea in practica a obiectivelor
Guvernului Romaniei si ale Comisiei Europene de infiintare a unor parteneriate viabile
intre autoritatile publice si reprezentantii comunitatilor locale. Acest proiect permite
dezvoltarea in perioada 2003-2005 a patru domenii prioritare ale Strategiei de
imbunatatire a situatiei romilor, care sa asigure pregatirea profesionala si angajarea
romilor, abordarea problemei locuintelor conform standardelor europene si facilitarea
accesului romilor la infrastructura si servicii de asistenta medicala. In mai 2003,
Ministerul Informatiilor Publice a lansat programul guvernamental Parteneriat pentru
sprijinul romilor, in valoare de 56,65 mld lei, pentru a sprijini financiar initiativele
institutiilor publice care sustin proiecte de imbunatatire a situatiei comunitatilor de romi
la nivel local, mai ales prin activitati aducatoare de venit, constructia sau renovarea de
locuinte sociale si achizitia de terenuri agricole.
In perioada monitorizata, reprezentanti ai Departamentului pentru Relatii Interetnice au
participat activ la lucrarile unor foruri internationale, precum Congresul FUEN privind
Nationalitatile, Proiectul Non-discrimination Review si Comisia pentru Drepturile Omului
a ONU.
Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu diversi parteneri din tara, in primul rand cu
organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, se numara printre obiectivele
DRI. Colaborarea cu segmentul specializat pe minoritati al societatii civile romanesti a
fost dintre cele mai fructuoase, printre parteneri numarandu-se Institutul Intercultural
Timisoara, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala din Cluj, Centrul
Euroregional pentru Democratie Timisoara si Centrul de Resurse Juridice-Bucuresti.
In perioada de referinta Ministerul de Interne a desfasurat activitatile prevazute in
Programul "Contributia Politiei Romane la imbunatatirea situatiei romilor", care
are ca obiective:
-

formarea deprinderilor necesare politistilor pentru desfasurarea activitatii in


comunitatile cu diversitate etnoculturala;

realizarea cadrului procedural si a abilitatii necesare politistilor pentru prevenirea


violentelor in grup;

imbunatatirea comunicarii intre politie si grupurile etnice de rromi;

protectia rromilor fata de urmarile nerespectarii prevederilor legale.

Cea mai importanta activitate desfasurata pentru atingerea acestor obiective a fost
implementarea proiectului "Prevenirea si gestionarea conflictelor la nivelul
comunitatilor multiculturale", derulat de Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea
71

Criminalitatii (IGPR) in parteneriat cu Centrul de Resurse pentru diversitate


etnoculturala.
O alta activitate relevanta care a urmarit atingerea obiectivelor 3 si 4 a constituit-o
implicarea Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii ca partener al
Fundatiei pentru Schimbari Democratice si al Centrului de Resurse pentru comunitatile
de rromi in pregatirea si derularea proiectului "Program de formare in prevenirea si
rezolvarea conflictelor interetnice". Proiectul s-a adresat organizatiilor
neguvernamentale ale rromilor pentru a le dezvolta capacitatea de cooperare cu
autoritatile, inclusiv cu politia.

72

2.2. CRITERIILE ECONOMICE


2.2.1. Evolutii macroeconomice
In anii 2001-2002, economia a inregistrat o buna combinatie intre cresterea economica
puternica pe de o parte si dezinflatie si scadere a deficitului contului curent pe de alta
parte, cu caracteristici care ii confera sustenabilitate pe termen mediu.
Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbarile calitative din economie rezultat direct
al reformei ilustreaza faptul ca s-au inregistrat progrese deosebite pe linia crearii unei
economii de piata functionale.
Realizarile sunt cu atat mai semnificative cu cat ele au fost obtinute intr-un context
extern mai putin favorabil.
Realizari macroeconomice
Anul 2002
Produsul intern brut a crescut in anul 2002 cu 4,9% (crestere superioara prevederilor
din Programul Economic de Preaderare), datorita contributiei pozitive atat a cererii
interne si, in cadrul acesteia a formarii brute de capital, cat si a cererii externe.
Evolutia principalilor indicatori economici
- modificare procentuala fata de perioada corespunzatoare a anului precedent U.M.

2001

2002

Realizari
Trim. I
2003

Ritmul de crestere a PIB in termeni reali

+5,7

+4,9

+4,4

Ponderea sectorului privat in PIB

67,9

66,8

Productia industriala

+8,4

+6,0

+1,3*)

Consum final

+6,0

+3,0

+3,5

Formarea bruta de capital fix, din care:

+9,1

+8,3

+6,8

- investitii

+9,5

+7,4

+6,7

Cererea interna

+8,2

+3,9

+4,0

- medie anuala

34,5

22,5

- decembrie/decembrie

30,3

17,8

4,8**)

Rata somajului sfarsitul perioadei

8,8

8,1

7,8***)

-3,2

-2,5

Soldul bugetului general consolidat

% din
PIB

Exportul de bunuri si servicii

+11,1

+16,9

+17,6

Importul de bunuri si servicii

+17,2

+12,1

+15,0

% PIB
mld.USD

-5,5

-3,4

-1,7

-2,2

-1,6

-0,17

Rata inflatiei

Soldul contului curent


Datoria externa

73

U.M.

2001

2002

88,9

94,0

mld.USD

11,9

15,3

- rata datoriei externe la export


- datoria externa bruta

Realizari
Trim. I
2003
15,7

*) 4 luni 2003/4 luni 2002


**) Mai/decembrie 2002
***) La 30 aprilie 2003
Cererea interna s-a majorat in termeni reali cu 3,9%; contributia cererii interne la
cresterea produsului intern brut a fost de 4,2 procente, localizata, in principal, la
consumul individual efectiv al gospodariilor populatiei (+2,4 procente) si formarea bruta
de capital fix (+1,7 procente).
Formarea bruta de capital fix a crescut in anul 2002 cu 8,3% fata de anul 2001, rata de
investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la produsul intern brut
fiind de peste 21%. In cadrul acesteia, investitiile realizate in economie au crescut cu
7,4% fata de 2001, datorita majorarii cu 12,4% a investitiilor in sectorul privat si scaderii
cu 1,5% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au
crescut cu 10,3% urmare a facilitatilor acordate pentru achizitionarea de utilaje,
ponderea importului de utilaje in investitiile in utilaje reprezentand 35,9%, ceea ce
reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de
modernizare.
Consumul individual efectiv al gospodariilor a crescut in 2002 cu o rata mai mica decat
produsul intern brut, dar mai ales, fata de cea a salariului real, respectiv cu 3%. Daca
se ia in considerare faptul ca in 2002 castigul salarial real a crescut cu 4,5%, rezulta ca
o buna parte din venituri nu a mai fost destinata consumului, ci a fost economisita si
investita, fapt care dovedeste cresterea increderii populatiei in continuarea cresterii
economice.
Consumul colectiv efectiv al administratiei publice a cunoscut o crestere moderata,
respectiv de 2% in 2002, in consens cu politica bugetara restrictiva si orientata catre
investitii.
Ca urmare, consumul final total a inregistrat in anul 2002 o reducere importanta a
ponderii sale in produsul intern brut, respectiv de la 86,2% in 2000 la 82,7% in 2002.
Valoarea exporturilor de bunuri si servicii realizate in anul 2002 a fost intr-o crestere
puternica (+16,9%), ceea ce a determinat, in pofida dependentei ridicate a economiei
romanesti de importurile energetice si de completare, o contributie pozitiva a exportului
net (cererea externa neta) la cresterea reala a PIB (0,7 procente). Acest fapt reflecta
cresterea competitivitatii economiei romanesti, fiind de apreciat in conditiile in care
cresterea economica consemnata in Romania in anul 2002 a implicat, in mod direct, o
crestere a importului (+12,1%).
Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB
- procente PRODUS INTERN BRUT
Consumul final
74

2001

2002

5,7

4,9

5,2

2,5

2001

2002

5,2

2,4

0,0

0,1

3,5

1,7

Formarea bruta de capital fix

1,7

1,7

Modificarea stocurilor

1,8

0,0

Cererea interna

8,7

4,2

Exportul net

-3,0

0,7

Exportul de bunuri si servicii

3,6

5,6

Importul de bunuri si servicii

-6,6

-4,9

Consumul individual efectiv al gospodariilor


Consumul colectiv efectiv al administratiei

publice

Formarea bruta a capitalului

Urmare a structurii cererii interne si externe, produsul intern brut s-a format indeosebi
prin cresterea valorii adaugate brute din industrie, constructii si servicii; valoarea
adaugata bruta in industrie a crescut cu 7,2%, in constructii cu 6,9%, iar in sectorul
serviciilor cu 5,3%.
In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o evolutie
catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate. Sugestiv, in acest
sens, este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca are, in
prezent, capacitatea de a raspunde rapid la cerintele pietei, valorificand in timp real
oportunitatile mediului economic international.
Cresterea economica din ultimii 3 ani a reusit sa compenseze in totalitate declinul
inregistrat in perioada 1997 1999, produsul intern brut din anul 2002 reprezentand
100,1% fata de anul 1996.
Productia industriala realizata de agentii economici a continuat si in anul 2002 evolutia
pozitiva inceputa in anul 2000, ceea ce confirma caracterul durabil si neconjunctural al
dezvoltarii industriale. In anul 2002, productia industriala a fost cu 6% mai mare decat
in anul 2001.
Principala caracteristica a activitatii industriale in anul 2002 a reprezentat-o continuarea
imbunatatirii semnificative a structurii productiei, ca urmare a dinamicii superioare a
industriei prelucratoare, care a crescut cu 7,9% in anul 2002.
- modificare procentuala fata de an anterior 2001

2002

+8,4

+6,0

- extractiva

+5,0

-3,9

- prelucratoare

+9,9

+7,9

- energie electrica si termica, gaze si apa

-1,3

-1,7

Industrie total
din care:

Faptul ca sectorul extractiv si, mai ales, cel de energie electrica si termica si-au
diminuat ponderea in productia industriala, releva, in mod direct, imbunatatirea
energointensivitatii si valorificarea superioara a resurselor in industria prelucratoare.
75

-%2001

2002

100

100

- extractiva

5,7

5,2

- prelucratoare

79,7

81,2

- energie electrica si termica, gaze si apa

14,6

13,6

Industrie - total
din care:

O alta trasatura relevanta o reprezinta imbunatatirea sensibila a gradului de utilizare a


productiei industriale pentru satisfacerea cererii externe si interne, cu efect direct in
reducerea stocurilor. Ponderea stocului final de produse industriale la producator in
resursele lunii decembrie 2002, reprezentand 35,2%, s-a redus simtitor, respectiv cu
6,1 puncte procentuale fata de decembrie 2001.
Cresterea mai accentuata a exportului de produse industriale (+22,4% in 2002),
comparativ cu cea a productiei (+6%), pune in evidenta ameliorarea competitivitatii
unor sectoare industriale, avand in vedere ca majoritatea exporturilor s-au indreptat
catre UE si alte tari dezvoltate.
Constructiile s-au majorat in anul 2002 cu 5,9%, datorita contributiei exclusive a
sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de
107,3%.
Agricultura este supusa inca, in mare masura, influentei directe a factorilor climaterici;
suportul acordat sustinerii irigatiilor nu a reusit sa compenseze in totalitate aceste
influente. Desi suprafata arabila cultivata in anul 2002 a fost cu 1,2% mai mare decat in
anul 2001, productia agricola a fost cu 6,2% mai mica, reducerea fiind localizata
exclusiv pe productia vegetala. Masurile intreprinse pentru sustinerea exploatatiilor
zootehnice au condus la revitalizarea acestui sector, cresterea productiei animale, cu
2,5% in anul 2002, contribuind la compensarea scaderii de productie vegetala.
Serviciile atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor conditionate direct de
cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata,
au inregistrat un progres semnificativ in anul 2002. Pe ansamblul anului 2002,
cresterea valorii adaugate brute obtinute in sectorul serviciilor a fost de de circa 5,3%.
Cresterea economica a continuat sa aiba efecte benefice si asupra gradului de
ocupare a fortei de munca. Numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2002
a fost de 761 mii persoane, in comparatie cu 827 mii persoane la finele anului 2001, iar
rata somajului a scazut, in mod corespunzator, de la 8,8% la 8,1%. Evolutia somajului
a fost influentata pozitiv si de aplicarea Legii nr. 76/2002 (MO nr. 103/6.02.2002)
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care a
intrat in vigoare la 1 martie 2002 si care stabileste masuri de stimularea angajatorilor
pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca. In anul
2002, cheltuielile pentru masurile active, de crestere a gradului de ocupare a fortei de
munca au reprezentat 13,9% din totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj,
fata de 12,1% in 2001 si de 2,3% in 2000.
Conform metodologiei Biroului International al Muncii, ponderea somerilor tineri (in
varsta de 15-24 ani), in numarul total de someri, a inregistrat, in anul 2002 fata de anul
2001, o usoara scadere (de la 34,8% la 33,9%), dar somajul de lunga durata continua
sa se mentina la cote ridicate. S-au produs mutatii pozitive si in structura populatiei
ocupate, in sensul reducerii ponderii celei ocupate in agricultura si silvicultura de la
42,3% in anul 2001 la 36,5% in anul 2002 si al cresterii celei ocupate in celelalte
activitati, cu un randament economic mai ridicat.
76

In anul 2002 a continuat procesul de dezinflatie, astfel ca la finele anului, inflatia a fost
de 17,8% fata de decembrie 2001, comparativ cu 30,3% in aceeasi perioada a anului
precedent, reprezentand cea mai mica rata anuala a inflatiei inregistrata dupa 1990.
In structura preturilor de consum o crestere mai accentuata s-a inregistrat la servicii
(21,0%) si la marfurile nealimentare (18,8%), dar si aceste preturi s-au situat sub
nivelurile inregistrate in ultimii 12 ani. Preturile marfurilor alimentare au avut o evolutie
sub nivelul cresterii generale a preturilor de consum (15,8%), tendinta cu atat mai
semnificativa pentru caracterul ireversibil al procesului dezinflationist cu cat evolutia
moderata s-a realizat in conditiile unei productii agricole mai scazute.
Rata medie lunara a inflatiei a fost de 1,4% in anul 2002, fata de 2,2% cat s-a
inregistrat in anul 2001, fiind luni cand rata inflatiei s-a situat sub 1%.
In anul 2002 exporturile de bunuri ale Romaniei au fost de 13869 mil. USD (+21,8%
fata de anul 2001), cel mai ridicat nivel din perioada de dupa 1989.
Cresterea exporturilor romanesti in anul 2002 comparativ cu aceeasi perioada a anului
2001 a fost determinata in principal de evolutia intr-un ritm mai rapid a exportului la
produse minerale (+392,6 milioane USD, respectiv o crestere cu 50%) si ale industriei
constructiilor de masini (+685,7 milioane USD, respectiv o crestere cu 29,3%). Exportul
produselor industriei constructiilor de masini a inregistrat o crestere semnificativa a
ponderii in total export, atingand 21,8% in anul 2002, fata de 20,5% in anul 2001.
Importul de bunuri realizat in anul 2002 insumeaza 17856,7 mil. USD, in crestere cu
14,8% fata de aceeasi perioada a anului 2001, datorita dependentei de import la multe
dintre materiile prime importante, mergand de la 100% la produsele la care tara
noastra nu dispune de resurse (cauciuc natural, fosfati, minereu de mangan, cafea,
orez, citrice etc.) pana la peste 40% la titei, peste 90% la minereu de fier etc.
Cea mai mare contributie la cresterea importurilor in perioada analizata a avut-o
importul de produse ale industriei constructiilor de masini, care a fost cu 17,1%
superior celui realizat in 2001, respectiv un import suplimentar de 809,7 mil. USD, ceea
ce a contribuit la relansarea procesului investitional si la modernizarea in continuare a
tehnologiilor de productie.
Dinamica superioara a exportului de bunuri, comparativ cu importurile a dus la
scaderea deficitului comercial (FOB-CIF) la 3987,3 mil. USD, sub nivelul de 4166,6
inregistrat in anul 2001.
In anul 2002, in ciuda dificultatilor cresterii economice manifestate in spatiul UE,
comertul exterior al Romaniei cu aceasta zona a continuat sa se dezvolte in ritmuri
rapide. Exporturile au crescut cu 20,5%, iar ponderea UE in totalul exporturilor
Romaniei s-a mentinut la cca. 67%. Multe bunuri de consum produse in Romania
(inclusiv in regim de processing) si-au dovedit competitivitatea pe piata unica
europeana, marindu-si cota pe anumite segmente. O explicatie a acestei performante,
pe langa efectele favorabile ale intaririi monedei EURO, in raport cu moneda
nationala, consta in efectele la export ale ISD, care au consolidat caracterul functional
al economiei de piata din Romania.
Deficitul contului curent s-a diminuat cu 650 mil. USD in anul 2002, ajungand sa fie cu
30% mai mic decat cel inregistrat in anul precedent. Deficitul contului curent, de 1573
mil.USD, a reprezentat 3,4% din PIB. Deficitul comercial (FOB-FOB) a reprezentat
6,2% din PIB.
Factorul principal ce a provocat ameliorarea contului curent a fost deficitul balantei
comerciale, care s-a diminuat cu circa 350 mil. USD, pe seama dinamicii superioare a
exporturilor de bunuri comparativ cu cea a importurilor. Cresterea moderata a
importurilor in 2002 s-a datorat diminuarii in intensitate a actiunii factorilor ce
condusesera la sporirea peste asteptari a acestora in 2001.
77

Un alt factor de atenuare a deficitului l-a constituit transferurile curente private, al caror
flux net a fost de 1,5 mld. USD in 2002, in crestere cu aproape 400 mil. USD fata de
anul anterior.
Sustenabilitatea contului curent este ilustrata si de faptul ca deficitul contului curent a
fost finantat in proportie de peste 70% prin influxuri nete de investitii straine directe si
din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung. Accesul Romaniei pe pietele
externe de capital a suplimentat sursele de finantare a deficitului de cont curent si a
majorat rezervele valutare ale bancii centrale (care au atins nivelul de 6,3 mld. USD la
finele lunii martie a.c.)
Trimestrul I 2003
Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2003 a fost cu 4,4% mai mare fata de
perioada corespunzatoare a anului precedent.
Cresterea economica din aceasta prima parte a anului 2003 prezinta caracteristici care
intaresc aprecierile privind caracterul sau sustenabil.
In fapt, este vorba de o consolidare a trendurilor manifestate in anul 2002, respectiv o
majorare a economisirii interne si pe aceasta baza a formarii brute de capital fix, care
devine principalul element de cerere stimulator.
Formarea bruta de capital fix s-a majorat in termeni reali cu 6,8% in conditiile in
care rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la PIB a fost de 16,4%, fata
de 16,2% in trimestrul I 2002, iar rata de economisire interna de 12,3% fata de 10,1%
in trimestrul I 2002.
Investitiile realizate in economia nationala in trimestrul I au fost cu 6,7% superioare
celor din aceeasi perioada a anului anterior. Semnificativ este faptul ca dinamica
investitiilor private continua sa fie superioara celei din sectorul de stat. Ca urmare, la
sfarsitul trimestrului I 2003, ponderea sectorului de stat in investitii s-a redus la 34%
fata de 42,6% in trimestrul I al anului precedent. Investitiile din sectorul majoritar privat,
care au crescut cu 12,4% fata de trimestrul I 2002, au fost orientate in principal spre
achizitionarea de utilaje si mijloace de transport, care au reprezentat 60,8% din
volumul de investitii realizat.
In al doilea rand, structura crearii si utilizarii, dar mai ales evolutiile pe sectoare
indeosebi cel industrial ilustreaza imbunatatirea functionalitatii economiei. Elementele
care reflecta la nivel macroeconomic aceasta imbunatatire se refera la: reducerea
sezonalitatii trimestriale a cresterii economice, cresterea eficientei globale dar si a
disciplinei financiare, oglindite intr-o majorare importanta in termeni reali a nivelului
impozitelor indirecte colectate, cresterea contributiei sectorului tertiar la crearea
produsului intern brut, contributia pozitiva a cererii externe.
Cresterea produsului intern brut din trimestrul I, de 4,4% este mult peste cea din
trimestrul I al anului 2002, cand a fost de 3,2% si a rezultat cu deosebire din activitati,
care au un mai pronuntat caracter sezonier, precum agricultura (+7,1% fata de +3,8%
in trimestrul I 2002) si constructiile (+5,6% fata de +3,6% in trimestrul I 2002).
In acelasi timp este de remarcat ca dinamica serviciilor se mentine la un nivel ridicat,
respectiv +3,4%, comparativ cu +1,8% in trimestrul I 2002. In aceste conditii valoarea
adaugata bruta din economie s-a majorat cu 3,5%.
Din punct de vedere al utilizarii produsului intern brut este de remarcat, pe langa
majorarea semnificativa a investitiilor, cresterea moderata a consumului populatiei si
mai ales mentinerea, relativ constanta, a consumului public. Consumul final efectiv al
gospodarilor populatiei a crescut cu 3,8%, in timp ce consumul final efectiv al
administratiei publice a inregistrat o scadere cu 0,2%.
78

Cererea externa isi mentine contributia pozitiva, desi volumul sporit de investitii orientat
in special spre achizitionarea de utilaje a avut influenta in cresterea importului. Ca
urmare a cresterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (+17,6%)
comparativ cu cel al importurilor de bunuri si servicii (+15%), contributia exportului net
la cresterea reala a produsului intern brut a fost de +0,1 procente.
Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB
- procente Trim. I

Trim. I

2002

2003

+3,2

+4,4

+2,7

+3,2

Consumul individual efectiv al gospodariilor

+2,7

+3,2

Consumul colectiv efectiv al administratiei publice

0,0

0,0

-0,4

+1,1

Formarea bruta de capital fix

+0,7

+1,1

Modificarea stocurilor

-1,1

0,0

Cererea interna

+2,3

+4,3

Exportul net

+0,9

+0,1

Exportul de bunuri si servicii

+1,8

+7,2

Importul de bunuri si servicii

-0,9

-7,1

PRODUS INTERN BRUT


Consumul final

Formarea bruta a capitalului

Activitatea industriala in primele 4 luni ale anului 2003 a inregistrat o usoara crestere
fata de perioada similara din 2002, respectiv +1,3%. Pe cele trei sectoare ale industriei
evolutia se prezinta astfel: in industria extractiva s-a inregistrat o reducere a productiei
cu 7,3%; in sectorul energetic s-a inregistrat o crestere cu 1,9%, iar in industria
prelucratoare o crestere cu 2,3%, ceea ce a determinat o imbunatatire a structurii
productiei industriale. Ca urmare, coeficientul de devansare intre evolutia reala a
industriei prelucratoare si industria extractiva s-a imbunatatit ajungand la 1,1 fata de
1,06 pe primele 4 luni din anul 2002.
Este de mentionat ca in unele ramuri ale industriei prelucratoare s-au inregistrat
cresteri semnificative (prelucrarea lemnului +34,2%, produse din cauciuc si mase
plastice +30,9%, industria mobilei +19,5%; prelucrarea titeiului +19,0%; mijloace de
transport +17,5%; celuloza, hartie si produse din hartie +9,5%; masini si aparate
electrice +7,9%).
Cresterea moderata din aceasta perioada a fost rezultatul, in principal, a unor factori de
natura conjuncturala, cu actiune limitata la aceasta perioada, precum iarna prelungita
si oprirea temporara a unor capacitati de productie pentru revizii si modernizari. Ca
urmare, se estimeaza ca in continuare ritmul de crestere al productiei industriale se va
amplifica, astfel incat nu va fi afectata cresterea economica de ansamblu.
O trasatura a activitatii industriale o reprezinta competitivitatea sporita a productiei,
care s-a reflectat in cresterea deosebita a exportului acestei ramuri, tendinta cu atat
mai semnificativa cu cat mediul international a fost nefavorabil; pe primele patru luni
79

din anul curent, exportul de produse industriale calculat din valori exprimate in EURO
s-a majorat cu 10,8% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.
O alta caracteristica consta in restrangerea activitatii in unele ramuri mai ales in cele
cu consumuri specifice ridicate, precum industria metalurgica, industria materialelor de
constructii care a avut insa efecte pozitive din punct de vedere al eficientei globale a
industriei; consumul intern industrial, reprezentand consumul intern tehnologic al
unitatii pentru realizarea produsului final si-a redus ponderea in structura utilizarii
resurselor, de la 24,5% in primele 4 luni ale anului 2002 la 23,5% in aceeasi perioada
din acest an.
In aceasta perioada, evolutia stocurilor de produse finite aflate la producator se
incadreaza in tendintele de sezonalitate caracteristice industriei romanesti. Aceasta
evolutie este cauzata atat de periodicitatea cererii, cat si de defazarea normala intre
produsele finite din categoria bunurilor intermediare si productia bunurilor de capital, in
general cu durata mare de fabricatie. Astfel, in luna martie a.c., ponderea stocurilor de
produse finite la producator in resursele lunii a fost de 35,5%, iar in luna aprilie de
37,8%, la fel ca si in anii anteriori, cu exceptia anului 2002, cand ponderea stocurilor in
resurse a fost aceeasi (35,6%) atat in luna martie cat si in luna aprilie; in anii 2000 si
2001, ponderea stocurilor in resursele lunii a fost mai mare in aprilie decat in martie
(respetiv 39,0% fata de 38,8% in anul 2000 si 40,8% fata de 35,4% in anul 2001).
Evolutia activitatii industriale din primele patru luni ale anului 2003 este caracterizata si
prin cresterea deosebita a productivitatii muncii, respectiv cu 9,2% pe ansamblul
industriei si cu 9,9% in industria prelucratoare.
Constructiile, una din cele mai dinamici ramuri in ultimii 3 ani, si-a continuat trendul
crescator, inregistrand in trimestrul I 2003 una din cele mai ridicate cresteri din aceasta
perioada a anului, mai putin favorabila acestei activitati.
Valoarea lucrarilor de constructii in trimestrul I 2003 a fost in crestere cu 5,3% fata de
trimestrul I 2002; din acestea 92,8% au reprezentat lucrari de constructii realizate in
sectorul majoritar privat, care au crescut cu 6,7%.
Pe tipuri de lucrari, ponderea cea mai mare a revenit lucrarilor de constructii noi si
reparatii capitale (74,7%). Lucrarile de constructii noi au reprezentat 59,4% din
valoarea totala a lucrarilor de constructii.
In trimestrul I 2003, productia sectorului zootehnic s-a majorat cu 8,5%, dinamica ce se
incadreaza in nivelul prognozat pentru intregul an. In structura, cresteri mai
semnificative se inregistreaza la produsele de origine animala carne, lapte, oua
decat la efective.
In primele cinci luni ale anului 2003, procesul de dezinflatie a continuat, astfel incat rata
inflatiei de 4,8% inregistrata in acest interval reprezinta cel mai redus nivel al
indicatorului pentru aceasta perioada dupa 1990, permitand indeplinirea obiectivului
stabilit pentru intregul an (14%).
Cresterea preturilor de consum s-a datorat majorarii cu 6,2% a preturilor marfurilor
alimentare, cu 4,2% a preturilor marfurilor nealimentare si cu 2,9% a tarifelor pentru
servicii.
In perioada ianuarie mai 2003, rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,9%,
comparativ cu 1,5% in aceeasi perioada a anului trecut.
In primele patru luni ale anului 2003, a continuat cresterea gradului de ocupare a fortei
de munca. Numarul somerilor s-a redus de la 761 mii in luna decembrie 2002 la 731
mii in aprilie 2003, iar rata somajului, in mod corespunzator, de la 8,1% la 7,8 %.
Numarul salariatilor, la sfarsitul lunii aprilie 2003, a fost de 4393,6 mii persoane, cu
62,6 mii mai mare decat in decembrie 2002, ca urmare a cresterii economice si a
reluarii activitatilor sezoniere. Din aceasta crestere, 5,2 mii persoane revin industriei,
80

18,6 mii agriculturii, iar cea mai mare parte (26,8 mii) activitatilor prestatoare de
servicii.
Un argument pentru caracterul de durata al cresterii economice il ofera evolutia
cantitativa, dar mai ales structurala a exporturilor si importurilor.
In primele patru luni ale anului 2003, exporturile de bunuri au crescut cu 1377 mil.USD,
respectiv cu 34,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama
majorarii exporturilor de produse minerale (+59,1%), confectii (+26,4%), incaltaminte
(+24,4%), produse metalurgice (+37,4%) si produse ale industriei constructiilor de
masini (+44,3%).
Semnificativ este faptul ca majorarea exporturilor s-a realizat in conditiile unei dinamici
inferioare a importurilor, cu efecte pozitive asupra balantei comerciale. In primele 4 luni
ale anului 2003, importurile de bunuri au inregistrat o crestere cu 33,3% comparativ cu
aceeasi perioada a anului trecut. Importul de produse ale industriei chimice a crescut
cu 34,7%, cel de materiale textile si produse cu 22,9%, de produse metalurgice cu
30,2%, de produse ale industriei constructiilor de masini cu 38%, iar cel de produse
minerale cu 46,5%.
In conditiile dinamicii mai accentuate a exporturilor, deficitul comercial pe primele patru
luni din 2003 a fost de 1,4 mld.USD, mai ridicat cu doar 300 mil.USD comparativ cu
primele patru luni din 2002.
Se poate afirma ca in anul 2003 continua tendintele pozitive de dezvoltare a comertului
exterior, in special cu statele Uniunii Europene. Este semnificativ in acest sens, faptul
ca pe primele 4 luni ale anului 2003, exporturile Romaniei in UE au crescut cu 31,4%,
iar importurile din UE cu 27,2%. Aceasta tendinta de echilibrare a balantei comerciale
a Romaniei cu statele UE demonstreaza capacitatea tarii noastre de a face fata
presiunii concurentiale pe piata unica europeana.
Ca urmare a acestor evolutii, deficitul contului curent pe trimestrul I 2003, respectiv de
170 mil. USD, prezinta o imbunatatire de 77 mil. USD in raport cu aceeasi perioada din
anul 2002, in special pe seama ameliorarii deficitului balantei de bunuri si servicii si a
cresterii excedentului transferurilor curente.
Politica monetara si a cursului de schimb
Accelerarea dezinflatiei in semestrul II 2002 a facut ca economia romaneasca sa
inregistreze pentru prima data in anul 2002 performante superioare tintei stabilite in
ceea ce priveste obiectivul inflatiei. Scaderea la 17,8 la suta a ratei anuale de crestere
a preturilor de consum fata de tinta stabilita la nivelul de 22 la suta a fost in mare parte
efectul coerentei crescute a politicilor macroeconomice, relativa crestere a restrictivitatii
acestora franand dinamica preturilor si temperand asteptarile inflationiste.
Acest context a fost favorabil unei politici monetare mai consecvent subordonate
dezinflatiei, un rol important in acest sens revenind in aceasta perioada politicii cursului
de schimb. In semestrul II 2002, leul s-a intarit substantial, castigand in termeni reali 7
procente in raport cu dolarul (aproape dublu fata de prima parte a anului) si 0,5 la suta
fata de euro (fata de care se depreciase in semestrul I cu 3,4 la suta). Aceasta
apreciere a avut efecte pozitive atat asupra anticipatiilor inflationiste, cat si asupra
dinamicii preturilor administrate ancorate la dolar si a preturilor bunurilor importate cu
decontarea in aceasta valuta.
In contextul ameliorarii cadrului general al economiei, in partea a doua a anului 2002
autoritatea monetara a accelerat declinul propriilor rate de dobanda. BNR a mentinut
tactica reducerii graduale a ratei dobanzii sale reprezentative, a carei ajustare a fost
insa conditionata de consolidarea trendului dezinflatiei. Astfel, dupa ce in perioada
iulie-noiembrie 2002 rata maxima admisa a dobanzii la atragerea de depozite pe trei
luni a fost diminuata cu 8 puncte procentuale, in luna decembrie 2002 aceasta a fost
81

temporar inghetata, ca reactie la usoara incetinire a scaderii inflatiei in ultimele luni ale
anului. Pe fondul conturarii unui trend ferm descendent al ratelor dobanzii interbancare
si al relativei atenuari a volatilitatii acestora, BNR a operat in aceasta perioada si o
reducere a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente oferite bancilor (de la 65 la 45 la
suta in cazul facilitatii de creditare si de la 6 la 5 la suta in cazul celei de depozit).
Contextul de implementare a politicii monetare a continuat sa fie marcat de prevalenta
ofertei excedentare de devize pe piata valutara (inclusiv segmentul caselor de schimb
valutar). Afluxul crescand de valuta (generat de reducerea deficitului balantei
comerciale si de cresterea transferurilor curente de la nerezidenti) si intarirea euro in
raport cu dolarul pe pietele internationale au generat o tendinta cvasi - permanenta de
apreciere nominala a leului fata de dolar, moneda nationala incetinindu-si totodata
deprecierea in raport cu euro. Dorind sa franeze aprecierea excesiva a leului
indezirabila din perspectiva competitivitatii externe, BNR a fost nevoita sa intervina pe
piata valutara, consolidandu-si pozitia de cumparator; suma net achizitionata in
semestrul II 2002 (937 milioane USD) fiind superioara celei din primul semestru al
anului 2002 (840 milioane USD).
Politica monetara a continuat sa beneficieze de sprijinul oferit de reducerea deficitului
bugetar si de strategia de finantare a acestuia si de refinantare a datoriei publice. MFP
a utilizat pe scara mai larga sursele externe de finantare, care i-au permis atat
rambursarea datoriei publice externe si a celei interne denominate in valuta scadente
in acest interval, cat si acoperirea cheltuielilor curente. In aceste conditii, controlul
monetar exercitat de banca centrala a fost favorizat, pe ansamblu, de absorbtia neta
efectuata de Trezoreria Statului (care a depasit-o pe cea din primul semestru al anului
2002 cu 10,3 la suta). Cele mai importante componente ale acesteia au fost serviciul
datoriei publice externe si public garantate (echivalentul a peste 330 milioane USD),
rascumpararile de titluri de stat din portofoliul BNR ajunse la scadenta (care au cumulat
4547 miliarde lei), dobanzile aferente titlurilor detinute de aceasta si platile in contul
datoriei publice interne denominate in valuta (circa 64 milioane USD).
In acelasi timp, anticiparea accentuarii declinului randamentelor pe piata monetara
asociata cu interesul in crestere al investitorilor pentru plasamentele pe termen lung cu
grad scazut de risc a continuat sa impinga in jos ratele medii ale dobanzii la titlurile de
stat nou emise. Coborarea ratei medii a dobanzii la titlurile pe termen scurt a continuat
sa o devanseze sistematic pe cea a dobanzii la operatiunile de sterilizare ale BNR,
decorelarea dintre cele doua randamente fiind mai evidenta in ultima parte a anului.
Urmarind sa asigure o mai buna propagare a impulsurilor politicii monetare, in
semestrul al doilea al anului 2002 BNR a adus o serie de modificari cadrului sau
operational, intentionand sa-si adapteze mai bine instrumentele de politica monetara la
noul context caracterizat de refacerea intermedierii financiare. Cea mai importanta
dintre modificari, reconfigurarea regimului rezervelor minime obligatorii (RMO) a vizat,
pe langa cresterea eficacitatii mecanismului de transmisie monetara, si continuarea
armonizarii instrumentelor de politica monetara ale BNR cu cele ale Bancii Centrale
Europene. Prin schimbarile introduse s-a urmarit, pe de o parte, deplasarea accentului
dinspre functia de control monetar si de management al lichiditatii indeplinita de acest
mecanism spre cea de stabilizator al ratelor dobanzilor pietei interbancare. Pe de alta
parte, BNR a dorit sa elimine diferentele de tratament in ceea ce priveste (i) institutiile
de credit supuse acestor reglementari, precum si (ii) pasivele externe si cele interne ale
bancilor incluse in baza de calcul a rezervelor obligatorii. Cele mai importante
schimbari operate au inclus: (i) largirea sferei de cuprindere a institutiilor supuse
regimului rezervelor minime obligatorii, prin aplicarea acestei reglementari si
cooperativelor de credit, care beneficiaza de o perioada de gratie de sase luni de la
data autorizarii in ceea ce priveste obligatia de a constitui rezerve minime obligatorii ;
(ii) eliminarea nivelului maxim zilnic prevazut al rezervelor minime obligatorii; (iii)
extinderea la o luna a perioadei de observare si a celei de constituire a rezervelor
minime obligatorii ; (iv) introducerea posibilitatii diferentierii ratelor rezervelor minime
82

obligatorii functie de maturitatea reziduala a elementelor cuprinse in baza de calcul si


(v) aplicarea unei dobanzi penalizatoare pentru neindeplinirea nivelului prevazut al
acestora in locul sistemului anterior, care consta in reportarea deficitului de rezerve.
Totodata, incepand cu data de 24 noiembrie 2002, BNR a modificat rata rezervelor
minime obligatorii, diminuand-o de la 22 la 18 la suta pe cea aferenta depozitelor in lei
si majorand-o de la 22 la 25 la suta pe cea aferenta depozitelor in valuta. Prin aceasta
decizie, banca centrala a urmarit atat sprijinirea procesului de refacere a canalului
creditului si a celui al ratei dobanzii, cat si descurajarea apelului la creditele in valuta,
prin afectarea costului relativ al acestora.
Pentru a neutraliza impactul nefavorabil exercitat asupra lichiditatii de interventiile sale
pe piata valutara si de reducerea cererii de rezerve a bancilor urmare a diminuarii ratei
RMO la depozitele in lei, BNR a recurs intensiv la atragerea de depozite si la derularea
de operatiuni reversibile cu titluri de stat. Volumul mediu zilnic al tranzactiilor a crescut
fata de primul semestru al anului 2002 de 1,6 ori, in timp ce soldul mediu zilnic al
operatiunilor de sterilizare s-a majorat de 1,5 ori, raportul dintre acesta si nivelul mediu
zilnic al contului curent al bancilor la BNR atingand in luna decembrie 2002 maximul
sau istoric (2,2). Pe ansamblul anului 2002, volumul total al operatiunilor de absorbtie
monetara s-a amplificat, ponderea acestuia in PIB majorandu-se la 23,3 la suta
comparativ cu 15,9 la suta in anul 2001.
In mod exceptional, BNR a fost prezenta pe piata si ca furnizor temporar de lichiditate.
Prin interventia sa concretizata intr-o operatiune repo cu scadenta de o saptamana
BNR a asigurat o tranzitie cat mai lina la noul regulament al RMO.
Un efect benefic din perspectiva controlului lichiditatii l-au avut ajungerea la scadenta a
liniei de credit acordate Bancii Agricole si scadentele partiale in contul creditelor
acordate Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care au determinat
absorbtia definitiva a 1498 miliarde lei.
Desi a continuat sa se situeze la un nivel relativ scazut, remonetizarea economiei
romanesti a consemnat in acest interval o revigorare, reflectata de majorarea ponderii
masei monetare in PIB (24,7 procente la sfarsitul anului 2002), cea mai ridicata din
ultimii patru ani. In semestrul al doilea al anului 2002, ritmul mediu lunar de crestere a
agregatului M2 a fost cel mai ridicat din ultimii patru ani (2,4 la suta pe luna, in termeni
reali), astfel incat, la sfarsitul anului 2002, stocul de moneda din economie s-a majorat
cu 17,3 la suta in termeni reali fata de finele anului 2001.
Cresterea masei monetare a fost determinata de ambele contrapartide ale acesteia. In
cadrul activelor interne nete, principala contributie a avut-o creditul intern net (care a
castigat 13 la suta in termeni reali in semestrul al doilea si 18,7 la suta la nivelul
intregului an), respectiv componenta destinata sectorului neguvernamental, care s-a
amplificat in termeni reali cu 13,1 la suta (28,9 la suta pentru intregul an). Creditul
neguvernamental in valuta (exprimat in devize) s-a majorat cu 19,4 la suta in a doua
parte a anului (50,6 la suta la finele anului 2002, comparativ cu aceeasi perioada a
anului 2001), reducandu-si ponderea in totalul creditelor acordate acestui segment (de
la 64,2 la suta in luna iunie la 62,9 la suta in decembrie 2002). Activele externe nete
ale sistemului bancar au crescut in semestrul al doilea cu 15,8 la suta (in expresie
valutara) fata de sfarsitul lunii iunie 2002 (32,6 la suta fata de finele anului precedent),
exclusiv pe seama pozitiei externe nete a bancii centrale.
Pentru anul 2003 se are in vedere continuarea si consolidarea performantelor
macroeconomice pozitive ale anului anterior, prioritara fiind accelerarea cresterii
economice, concomitent cu reducerea sustenabila a ritmului inflatiei. Continuarea
procesului dezinflatiei este conditionata de implementarea consecventa a ansamblului
de politici economice prevazute, o cerinta esentiala constituind-o concentrarea politicii
monetare asupra obiectivului sau fundamental. Dupa primele cinci luni ale anului
curent, rata cumulata a inflatiei s-a cifrat la 4,8 la suta fata de decembrie 2002,
83

respectiv 14,4 la suta fata de mai 2002, existand premisele indeplinirii obiectivului
stabilit pentru intregul an (14 la suta).
Politica monetara si-a conservat conduita prudenta si in primele 4 luni ale anului 2003,
banca centrala continuand sa reduca lent rata dobanzii la operatiunile de sterilizare (de
la 19,2 la suta in luna ianuarie 2003 la 17,9 la suta in luna aprilie 2003). Totodata,
avand in vedere tendinta generala descrescatoare a ratelor dobanzilor pe piata
monetara interbancara si reducerea volatilitatii acestora, in luna martie 2003 autoritatea
monetara a redus rata dobanzii la facilitatea de creditare, de la 45 la suta la 30 la suta.
Controlul monetar a fost relativ ferm, operatiunile de sterilizare realizandu-se
preponderent prin atragerea de depozite cu scadenta de o luna. Din aceasta
perspectiva, cea mai importanta provocare a constituit-o necesitatea neutralizarii
interventiilor BNR pe piata valutara, in conditiile in care, dorind sa tempereze tendinta
de apreciere in termeni reali a leului fata de cosul euro-dolar, banca centrala a
achizitionat net in primele patru luni ale anului 116,7 milioane euro.
In conditiile intaririi controlului monetar, ratele dobanzilor la tranzactiile interbancare au
consemnat o usoara majorare, apropiindu-se astfel de ratele medii ale dobanzii la
operatiunile de sterilizare. In contrast, rata medie a dobanzii la titlurile de stat emise pe
scadenta de un an s-a redus lent, atingand in luna aprilie 2003 nivelul de 14,5 la suta
(fata de 16 la suta in decembrie 2002). O tendinta similara a fost consemnata si in
cazul ratelor medii ale dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari
neguvernamentali.
In primele patru luni ale anului 2003, masa monetara si-a incetinit cresterea in termeni
reali, majorandu-se cu 14,0 la suta in luna aprilie, comparativ cu perioada similara a
anului 2002. Din perspectiva contrapartidei acesteia, contributia cea mai importanta la
expansiunea monetara a apartinut creditului neguvernamental, al carui sold l-a depasit
cu 26,7 la suta (in termeni reali) pe cel inregistrat in urma cu un an; aceasta dinamica a
fost rezultanta cresterii atat a componentei sale in valuta (cu 45,9 la suta exprimata in
USD), cat si a celei in lei (cu 29,7 la suta in termeni reali). In acelasi timp, activele
externe nete ale sistemului bancar s-au majorat cu 25,8 la suta (crestere exprimata in
USD) in comparatie cu aprilie 2002, exclusiv pe seama cresterii pozitiei externe nete a
bancii centrale (cu 43,6 la suta, exprimata in USD).
In martie 2003 Banca Nationala a Romaniei a adoptat euro drept moneda de referinta
pentru cursul de schimb al leului, acesta fiind insa in continuare calculat prin raportarea
la un cos valutar. Aceasta decizie a fost consecinta fireasca a evolutiilor economice
care au precedat-o.
Principalii factori care au determinat aceasta schimbare sunt :
In plan comercial, UE si-a consolidat, in ultimii ani, pozitia de partener principal al tarii
noastre detinand, la finele anului 2002, o pondere de peste 60 la suta in comertul
exterior al Romaniei.
-

In plan investitional, s-a consemnat accentuarea prezentei UE in structura pe grupe


de tari a capitalului subscris la societatile comerciale romanesti cu participare
straina. Astfel, in anul 2002, ponderea UE s-a ridicat la aproximativ 60 la suta.
Consecinta evolutiilor la nivel comercial si investitional a constat in modificarea, in
favoarea euro, a structurii tranzactiilor pe piata valutara.

Datoria externa a Romaniei a inregistrat, in ultimii ani, o modificare a structurii pe


valute, in sensul cresterii ponderii euro (de la 40 la suta la sfarsitul anului 2001, la
47 la suta in luna decembrie 2002 si la 48 la suta la finele lunii martie 2003), in
defavoarea dolarului SUA.

Ponderea euro, ca moneda de denominare a rezervei valutare oficiale, s-a


consolidat, ajungand la 47 la suta la finele anului 2002 si al primului trimestru al
anului curent (comparativ cu 39 la suta la sfarsitul anului 2001).
84

Cresterea gradului de acceptare a monedei unice europene in randul populatiei si


al agentilor economici.

Politica financiara
In anul 2002, in contextul evolutiilor macroeconomice si al constrangerilor care au
actionat in economie, politica financiara a continuat sa aiba un caracter de austeritate.
Anul 2002 a fost al doilea an cand aprobarea bugetului de stat s-a realizat inainte de
inceperea anului bugetar, constituind un semnal de stabilitate si de crestere a gradului
de predictibilitate a procesului bugetar.
Prin bugetul consolidat pe anul 2002 s-a promovat o politica fiscal-bugetara, orientata
spre sustinerea reformelor structurale, necesara pentru a raspunde cerintelor legate de
procesul de aderare la Uniunea Europeana, si spre imbunatatirea conditiilor sociale
prin sprijinirea politicilor in domeniul sanatatii, educatiei, mediului si protectiei sociale.
Masurile de politica fiscala s-au aplicat in contextul eforturilor de armonizare a
legislatiei interne cu cea a UE. In acest sens, in sfera impozitelor pe consum s-a avut
in vedere o majorare graduala a accizelor la unele produse, in conformitate cu
standardele Uniunii Europene, iar prin adoptarea noii legi privind taxa pe valoarea
adaugata, cu aplicare de la 1.06.2002, s-a preconizat in principal largirea bazei
impozabile, prin eliminarea facilitatilor fiscale pentru locuinte, turism, zone defavorizate,
IMM-uri, taxa de drum, infrastructura CFR, importul de bunuri efectuat de institutiile
publice finantate din imprumuturi garantate de stat. In mod similar, prin noua lege
privind impozitul pe profit aprobata la mijlocul anului 2002 (Legea nr. 414/iunie 2002)
au fost eliminate unele facilitati din baza de calcul si a fost majorata cota pentru
impozitul aferent activitatii de export la 12,5%, incepand cu 1 ianuarie 2003.
In acelasi timp, pentru anul 2002 s-a avut in vedere o usoara relaxare a sistemului de
impozite directe la nivelul agentilor economici prin eliminarea contributiei pentru
invatamantul de stat si diminuarea contributiei pentru persoanele cu handicap de la 3%
la 2%.
Obiectivul principal al politicii bugetare pe anul 2002, respectiv incadrarea in tinta
deficitului bugetului general consolidat s-a realizat cu 0,4 puncte procentuale sub
nivelul prevazut, respectiv 2,5% din PIB fata de tinta de 2,9%.
Veniturile bugetului general consolidat pe anul 2002 au totalizat 447.521,1 miliarde lei
(reprezentand 29,6% din PIB), majorandu-se in termeni nominali cu 27,2% fata de anul
precedent. In cadrul acestora, veniturile fiscale au detinut o pondere de 93,4% din
veniturile totale aferente anului 2002, fiind compuse din impozite directe in proportie de
59,4% si din impozite pe consum si activitati, in proportie de 40,6%.
Impozitele directe au fost constituite in proportie de 12,2% din impozitul pe profit,
16,8% din impozitul pe venit si 65,2% din contributii de asigurari sociale.
Veniturile din impozite indirecte au fost formate din taxa pe valoarea adaugata in
proportie de 61,5% (cu 4,5 puncte procentuale mai mult ca in anul 2001), accize 19,1%
si taxe vamale 5,5%.
Evolutiile macroeconomice au permis cresterea in 2002 fata de anul precedent, a
cheltuielilor bugetului general consolidat cu 24,7% in termeni nominali, in conditiile in
care deficitul bugetar a scazut de la 3,2% din PIB in 2001 la 2,5% in 2002.
Cheltuielile bugetului general consolidat in 2002 au totalizat 485603,8 mld.lei,
reprezentand 32,1% din PIB. Cresteri in termeni reali s-au inregistrat in domeniul
asistentei sociale si industrie.
Cheltuielile in domeniul asistentei sociale au crescut cu 31%. Cresterile cele mai
importante in domeniul asistentei sociale s-au inregistrat la nivelul administratiilor
85

locale (85,6% in perioada raportata), fiind influentate in mod semnificativ de majorarea


ajutoarelor financiare pentru energie termica si a ajutoarelor sociale pentru persoanele
defavorizate, precum si la bugetul asigurarilor sociale de stat, unde s-a inregistrat
cresterea cheltuielilor cu pensiile (cu 27,8%) si a celor pentru ajutoare, alocatii si
indemnizatii cu 43,5%.
Imbunatatirea managementului datoriei publice, pe fondul unei inflatii mult mai reduse
decat cea estimata, au antrenat o diminuare corespunzatoare a dobanzilor nominale,
cheltuielile primare cunoscand in anul 2002 o crestere mult mai importanta fata de anul
precedent, respectiv de 27,8%.
In acest context, cheltuielile cu dobanzile la datoria publica au scazut ca pondere in
total cheltuieli bugetare cu 2,2 puncte procentuale in anul 2002 fata de anul 2001.
Modificarile structurale in alocarile bugetare ale anului 2002 fata de anul precedent au
fost de amplitudine redusa, fiind de natura sa arate o anumita stabilitate si conturarea
unor trenduri. Astfel, ca pondere in PIB, cheltuielile de personal se situeaza in jurul
valorii de 5%, ca si cheltuielile materiale, respectiv 7%. Se remarca totusi evolutia
cheltuielilor de capital care au ajuns la peste 10% din cheltuielile bugetare aferente
anului 2002, cresterea fiind de 0,7 puncte procentuale fata de anul 2001.
Obiectivele politicii fiscale pentru anul 2003 vizeaza:
-

reducerea treptata a presiunii fiscale si, indeosebi, a celei pe forta de munca, pana
la nivelul care va asigura o crestere durabila a productiei si investitiilor. In acest
scop, un accent deosebit se pune pe:
-

diminuarea contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, din


ianuarie 2003, care se vor adauga celor 3 puncte procentuale reduse in anul
2002, avand in vedere nivelul foarte ridicat al acestora. Reducerea aprobata
pentru anul 2003 este distribuita intre angajat si angajator astfel:
-

2,67 puncte procentuale la angajati;

2,33 puncte procentuale la angajatori;

reducerea taxei de dezvoltare cuprinsa in tariful energiei electrice cu un punct


procentual, in vederea reducerii costurilor de productie in sectorul respectiv;

cresterea graduala a cotei impozitului pe profit pentru profitul aferent veniturilor


realizate din export, catre cota standard de 25%;

cresterea accizelor, in mod gradual, conform graficului stabilit pentru atingerea


cotelor minime de impozitare existente in UE;

imbunatatirea transparentei fiscale prin cuprinderea in bugetul de stat ca venituri si


cheltuieli cu destinatie speciala a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului energetic
si cel al drumurilor publice, precum si includerea unor venituri care erau retinute de
unii ordonatori principali de credite;

consolidarea disciplinei fiscale si intensificarea controlului fiscal;

continuarea reformei administratiei fiscale in vederea imbunatatirii colectarii si


crearii conditiilor necesare atingerii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen
mediu.

In vederea imbunatatirii colectarii si controlului contributiilor de asigurari sociale, a fost


adoptata de catre Guvern OUG nr. 147/31.10.2002 pentru reglementarea unor
probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative, aprobata de catre
Parlament prin Legea nr. 41/21.01.2003, care prevede ca, incepand cu 1 ianuarie
2004, activitatile de stabilire, constatare, control, urmarire si incasare a contributiilor de
asigurari sociale se vor organiza sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.

86

Masura unificarii activitatilor sus-mentionate are ca scop cresterea gradului de


colectare prin simplificarea procedurilor de urmarire si de plata a contributiilor,
standardizarea metodologiilor.
Consecintele aplicarii masurii propuse se vor materializa in reducerea costurilor si o
eficienta sporita a activitatilor, datorita eliminarii paralelismelor, unificarii sistemelor
informatice si realizarii unui sistem unic de gestiune a bazelor de date referitor la
obligatiile de plata si sumele platite de catre contribuabili.
Totodata, pentru implementarea prevederilor OUG nr. 147/2002, a fost adoptata de
catre Parlament Legea nr. 232/31.05.2003 pentru aprobarea OG nr. 36/2003 privind
corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, care stabileste cadrul legal de
desfasurare a procedurilor de stabilire, constatare, control, urmarire si incasare a
contributiilor de asigurari sociale in sistemul unificat.
In primele patru luni ale anului 2003, executia bugetara s-a desfasurat in contextul
aplicarii incepand cu 1 ianuarie a.c. a Legii finantelor publice nr. 500/2002 si s-a
caracterizat printr-o evolutie ascendenta a principalelor agregate bugetare in raport cu
perioada corespunzatoare a anului precedent, in conditiile unei inflatii mai reduse.
Veniturile bugetului general consolidat realizate in perioada ianuarie aprilie 2003
reprezinta 30,8% din programul anual preliminat. In termeni nominali veniturile
bugetului general consolidat au inregistrat o crestere cu 25,5%, fata de aceiasi
perioada din anul precedent.
Angajamentele de reducere a presiunii fiscale concretizate prin diminuarea
contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, concomitent cu cresterea
cotei impozitului pe profit pentru profitul aferent veniturilor realizate din export (de la
6% la 12,5% in acest an), au determinat ca ponderea impozitelor directe in cadrul
veniturilor fiscale sa se diminueze comparativ cu anul precedent cu 4,5 puncte
procentuale. Impozitele directe s-au constituit in principal din: impozitul pe venit si
impozitul pe profit cu ponderi egale, respectiv 16,7% si din contributiile de asigurari
sociale cu o pondere de 59,8%.
In cadrul impozitelor indirecte se remarca evolutia ascendenta a incasarilor din taxa pe
valoarea adaugata si a celor din taxe vamale, superioare cu 43,6%, respectiv cu 53,1%
celor inregistrate in perioada corespunzatoare din anul precedent.
In primele patru luni ale anului 2003, potrivit datelor operative de executie, cheltuielile
bugetului general consolidat au totalizat 177.736,4 miliarde lei, prezentand o crestere
reala cu 3% fata de cele inregistrate in anul 2002 in aceeasi perioada, in conditiile in
care inflatia medie in perioada raportata a fost de 16,5%. Fata de programul anual,
cheltuielile bugetului general consolidat reprezinta 29,3%.
Beneficiind de un context macroeconomic favorabil, caracterizat de o inflatie in
scadere, dobanzile nominale au continuat sa se diminueze in valori absolute la finele
lunii aprilie 2003, fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 916,2 miliarde lei. In
acest context, cheltuielile cu dobanzile la datoria publica au scazut ca pondere in
totalul cheltuielilor bugetare cu 2,3 puncte procentuale in perioada analizata fata de
anul 2002, soldul primar mentinandu-se pozitiv, fiind superior celui aferent perioadei
analizate din anul precedent cu 108,6% in termeni nominali.
Pentru anul 2003, politica bugetara are in vedere incadrarea deficitului bugetului
general consolidat in tinta de 2,65% din PIB.
La finele lunii aprilie, deficitul bugetului general consolidat era de 6.549,8 miliarde lei,
reprezentand 0,35% din produsul intern brut.
Fata de aceeasi perioada a anului precedent, deficitul inregistrat reprezinta 56,1%, ca
urmare, in principal, a scaderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, dar si unei
evolutii ascendente a veniturilor bugetare, care s-au majorat in acelasi interval cu
25,5% in termeni nominali.
87

Desi in partea a doua a anului se inregistreaza, de regula, o crestere a cheltuielilor


bugetare in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care sa pericliteze incadrarea
in deficitul prevazut, in ciuda persistentei unui dezechilibru la bugetul asigurarilor
sociale de stat.

2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga


Existenta unei economii de piata functionale
A.

Existenta unui consens larg asupra directiilor generale de politica


economica

Urmare elaborarii si aprobarii Programului Economic de Preaderare al Romaniei, acest


sub-criteriu poate fi considerat indeplinit. De altfel, existenta unui asemenea consens
este subliniata chiar de Comisia Europeana in Raportul sau periodic.
Romania a elaborat si transmis la 15 august 2002 varianta actualizata a Programului
Economic de Preaderare (PEP), document care vizeaza continuarea masurilor pe linia
indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE, precum si crearea premiselor pentru
participarea Romaniei la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu
derogare de la moneda unica Euro.
Programul Economic de Preaderare, document de referinta privind politica economica
a Romaniei pe termen mediu, a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de
guvernare pentru perioada 2001 2004 si conform cerintelor UE, cu participarea
ministerelor si institutiilor responsabile de proiectarea si implementarea diverselor
componente ale politicii economice, sub coordonarea Ministerului Dezvoltarii si
Prognozei (MDP). Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost construita pe baza
unei prognoze macroeconomice interne, elaborata sub forma a doua scenarii
alternative, fundamentate pe prognozele MDP.
In Raportul periodic din noiembrie 2002, Comisia Europeana a subliniat faptul ca editia
2002 a Programului Economic de Preaderare al Romaniei realizeaza, in general, o
prezentare adecvata a tendintelor macroeconomice si a evolutiei politicilor in 2001 si
2002, reprezentand un program de reforma cuprinzator si ambitios.
De asemenea, se remarca faptul ca s-au imbunatatit semnificativ calitatea si claritatea
informatiilor oferite, ca rezultat al efortului Guvernului de a da curs observatiilor facute
de Comisie pe marginea PEP 2001, precum si datorita satisfacerii noilor cerinte privind
tabelele standardizate (anexe la PEP) si, mai ales, cu privire la matricea
angajamentelor de politica economica. S-a apreciat ca editia 2002 a PEP este
concordanta, ca structura si continut, cu cerintele UE, modul de prezentare fiind de un
real ajutor pentru monitorizarea implementarii PEP si facilitand, prin calitatea sa,
actualizarile ulterioare.
Cu prilejul evaluarii PEP 2002 de catre Comisia Europeana si statele membre UE, s-au
avansat si o serie de recomandari specifice Romaniei privind, in esenta, prezentarea
mai detaliata a unor aspecte, precum: problematica mediului de afaceri, influenta
reducerii inflatiei asupra veniturilor fiscale, calendarul de aplicare a masurilor de
reforma propuse, legaturile dintre proiectiile bugetare si implementarea reformei
structurale, detalierea masurilor si realizarilor privind imbunatatirea mecanismelor de
intrare si iesire de pe piata, dezvoltarea pietelor specifice sectorului agricol.
Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2003 a Programului Economic
de Preaderare prin organizarea unui seminar la Bucuresti la inceputul lunii mai a.c., cu
participarea DG ECFIN. Coordonarea elaborarii PEP revine Ministerului Dezvoltarii si
Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Integrarii
Europene, iar in grupul de lucru pentru elaborarea programului sunt incluse toate
institutiile guvernamentale relevante. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit
88

masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP actualizat sa


reprezinte un document, calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile
semnificative produse in economia romaneasca. Metodologia de lucru, incluzand
sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la toate
institutiile implicate si a fost analizata in cadrul Comitetului interministerial pentru
armonizarea strategiilor, programelor si planurilor de actiuni sectoriale si regionale.
O atentie deosebita se acorda unificarii si standardizarii continutului, astfel incat sa se
mareasca transparenta si sa se asigure comparabilitatea dintre tari, asa cum, de altfel,
a solicitat Comisia Europeana.
In acest sens, este de subliniat ca Romania a beneficiat de un sprijin substantial din
partea Comisiei Europene, inclusiv prin derularea unui program de asistenta Phare,
localizat la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si destinat: perfectionarii activitatii de
monitorizare a implementarii programelor de reforma, imbunatatirii capacitatii analitice,
inclusiv de reflectare a efectelor scontate ale masurilor de reforma in prognoza
macroeconomica, precum si armonizarii continutului PEP cu cel al PEP-urilor celorlalte
tari candidate. Este de evidentiat, totodata, excelenta conlucrare cu specialistii DG
ECFIN pentru armonizarea opiniilor privind scenariile de dezvoltare.
B.
Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvata a
preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului curent
Pe fondul unei mai bune functionari a mix-ului de politici macroeconomice, la nivelul
anului 2002 rata inflatiei s-a situat la 17,8 la suta (decembrie/decembrie), nivel inferior
obiectivului de 22 la suta si cu 12,5 puncte procentuale sub rata inflatiei din anul 2001.
In a doua parte a anului 2002, politica veniturilor a castigat in fermitate, astfel incat
cresterea in termeni reali a salariului mediu net pe economie s-a mentinut in limite
prudente, continuand sa fie devansata de sporul de productivitate consemnat in
majoritatea ramurilor industriale. Aprecierea monedei nationale fata de cosul valutar
dolar-euro (2,35 la suta in termeni reali, decembrie/decembrie) s-a rasfrant pozitiv atat
asupra anticipatiilor inflationiste, cat si asupra preturilor bunurilor importate. De
asemenea, in domeniul politicii monetare, intensificarea operatiunilor de sterilizare (in
luna decembrie 2002, raportul dintre soldul mediu zilnic al operatiunilor de sterilizare si
nivelul mediu zilnic al contului curent in lei al bancilor la BNR a consemnat un maxim
istoric, ajungand la 2,2) a contribuit la limitarea ritmului de crestere a preturilor.
La nivelul realizat al inflatiei in anul 2002, aportul ajustarilor de preturi la energie
electrica, gaze naturale si incalzire centrala a fost de 1,9 procente (0,7 procente aportul
ajustarilor la energia electrica, 1,0 procente aportul ajustarilor la energia termica si 0,2
procente aportul ajustarilor la gaze naturale).
La sfarsitul lunii mai 2003, aportul ajustarilor preturilor la energie si gaze naturale a fost
de 0,2 procente (0,03 procente la energia electrica si 0,17 procente la gaze naturale).
In primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflatiei a continuat sa se
consolideze, rata cumulata a inflatiei fiind de 4,8 la suta fata de sfarsitul anului 2002 in
conditiile in care, pe de o parte, preturile administrate s-au majorat cu doar 2,7 la suta.
Cele mai mari scumpiri s-au produs in cazul produselor alimentare (6,2 la suta), ca
urmare a rezultatelor agricole slabe din anul precedent si a prelungirii sezonului rece,
precum si a influentei deprecierii leului fata de euro, reflectata de scumpirea produselor
importate din unele tari europene.
Executia bugetului general consolidat in anul 2002, conform metodologiei ESA 95, a
inregistrat la venituri un nivel de 36,7% din PIB, la cheltuieli 38,9%, iar deficitul bugetar
a fost de 2,2% din PIB.
Diferenta dintre deficitul de 2,5% din PIB calculat conform metodologiei interne
(apropiata de GFS 1986) si cel calculat conform metodologiei ESA 95 se datoreaza, in
89

principal, utilizarii unor date in baza accrual, unele avand o influenta favorabila asupra
net borrowing / net lending:
-

sume de incasat / de platit la bugetul de stat (+981,5 miliarde lei) si bugetul local (+
480,7 miliarde lei);

diferenta dintre dobanzi platite si dobanzi datorate (+2261,5 miliarde lei), in timp ce
sumele de incasat / de platit la bugetul de asigurari sociale de stat au avut o
influenta nefavorabila (-363,7 miliarde lei).

In vederea imbunatatirii colectarii impozitelor, precum si pentru perfectionarea


masurilor de recuperare a creantelor de la contribuabilii rau platnici a fost elaborata
Ordonanta Guvernului nr.61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare,
aprobata si modificata prin Legea nr.79/12.03.2003.
La finele anului 2002, realizarile prin executare silita au reprezentat 137,1% fata de
realizarile anului 2001, iar pentru trimestrul I 2003 acestea reprezinta 128,6% fata de
realizarile din aceeasi perioada a anului 2002.
In acelasi scop, a fost initiata o actiune de raportare saptamanala, atat a nivelului
incasarilor din executare silita de la marii contribuabili cuprinsi in Lista contribuabililor
mari care inregistrau obligatii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2002,
cat si a sechestrelor si valorificarilor realizate (Circulara MFP nr.90502/2003).
Nivelul arieratelor pentru agentii economici monitorizati s-a realizat in suma de
150.435,3 mld. lei in preturi curente, in proportie de 148,3% fata de program,
inregistrandu-se o depasire in suma de 48.988,6 mld. lei.
In structura, situatia arieratelor se prezinta astfel: alti creditori 48,7%, bugetul
asigurarilor sociale 27,5%, bugetul statului 20,0%, bugetul fondurilor speciale 3,3%,
bugetele locale 0,5%.
De mentionat este faptul ca nivelul arieratelor, in preturi comparabile, au inregistrat o
scadere in lunile ianuarie si februarie a.c. fata de 31.12.2002, cat si fata de 31.07.2001
(data la care a inceput actiunea de monitorizare), fapt apreciat ca pozitiv.
Ca urmare a acestei situatii, a rezultat necesitatea aplicarii unor masuri de
restructurare si redresare economica si financiara care sa conduca la intarirea
disciplinei economico-financiare si, implicit, la diminuarea blocajului financiar.
In acest sens, a fost initiat proiectul de Ordonanta de urgenta privind restructurarea si
redresarea economica si financiara a unor companii nationale, societati nationale, regii
autonome si societati comerciale prin care se urmareste continuarea pe baza unei
analize temeinice a procesului de privatizare si restructurare, prin inghetarea obligatiilor
datorate bugetului general consolidat la data de 31.12.2002.
Efectele urmarite prin aplicarea prevederilor ordonantei vizeaza:
-

reducerea capacitatilor de productie;

disponibilizari de personal cu o reducere corespunzatoare a cheltuielilor cu


salariile;

cresterea volumului de investitii prin asigurarea corespunzatoare a surselor proprii


de finantare.

In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Finantelor Publice si


celelalte institutii implicate analizeaza masurile de restructurare si redresare economica
si financiara la un numar de 91 agenti economici cu capital de stat, sub aspectul
incadrarii in nivelul veniturilor si cheltuielilor programate, al obiectivelor de investitii, al
fondului de salarii, al castigului mediu, precum si al numarului mediu de salariati, avand
in vedere obiectivele specifice cuprinse in programele de restructurare si redresare ale
acestora.
90

In baza concluziilor desprinse in urma analizei se vor decide masurile optime, cu efecte
in redresarea situatiei economico-financiare si reducerea blocajului financiar, precum si
reducerea subventiilor in concordanta cu angajamentele asumate fata de Uniunea
Europeana.
Pentru mentinerea in limite sustenabile a datoriei interne, pe linia managementului
datoriei publice interne, au fost facute eforturi in ceea ce priveste extinderea curbei de
maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne, precum
si in ceea ce priveste cresterea volumului titlurilor de stat cu scadenta la 1, 2 si 3 ani.
Extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie interna a creat pentru anii
urmatori avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, determinand
diminuarea ratelor de dobanda si implicit reducerea presiunii costurilor cu datoria
publica interna asupra bugetului de stat. Prin reducerea ratelor de dobanda la titlurile
de stat s-a diminuat serviciul datoriei publice interne si in acest fel a fost realizat
angajamentul privind restructurarea datoriei publice interne.
Dupa succesul inregistrat in 2002, cand pentru finantarea deficitului bugetar Ministerul
Finantelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane EURO, pentru prima data cu
scadenta la 10 ani si cu o rata a dobanzii de 8,5% semnificativ mai redusa fata de
emisiunile anterioare, in iunie 2003 se lanseaza o noua emisiune de 500 milioane
EURO, cu scadenta de 7 ani, pentru care se asteapta o rata a dobanzii mai redusa
datorata conjuncturii favorabile determinate de ultimele imbunatatiri ale rating-ului de
tara acordat de agentiile internationale de rating.
In anul 2002, finantarea deficitului bugetar s-a realizat in proportie echilibrata din surse
interne si externe si acest trend se va mentine si in anul 2003. Gradul de indatorare
publica a Romaniei la sfarsitul anului 2002 si al trimestrului I 2003 se situeaza sub 30
% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
In vederea imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra
resursele financiare ale statului, prin Hotararea de Guvern nr. 267/2003 privind
organizarea si functionarea MFP a fost infiintata Unitatea de management a trezoreriei
statului.
In anul 2002, deficitul contului curent al balantei de plati a fost de 1573 milioane USD,
cu 29,2 la suta mai scazut fata de anul 2001, evolutie care s-a reflectat in diminuarea
semnificativa, de la 5,5 la suta la 3,4 la suta, a ponderii acestuia in PIB. Factorii
determinanti ai imbunatatirii situatiei contului curent au fost majorarea transferurilor
curente nete (cu 34,4 la suta) si reducerea deficitului balantei comerciale (cu 12 la
suta).
O contributie pozitiva la imbunatatirea situatiei contului curent a revenit si serviciilor,
datorita reducerii deficitului acestei pozitii la mai putin de un sfert din nivelul consemnat
in anul 2001 pe fondul cresterii incasarilor la alte servicii si al reducerii platilor pentru
calatorii in scop personal. In schimb, deficitul aferent veniturilor a inregistrat o crestere
cu aproximativ doua treimi in raport cu anul 2001, datorita majorarii platilor de dobanzi
la euro-obligatiuni si a veniturilor din investitii directe repatriate de rezidenti. Finantarea
deficitului de cont curent s-a realizat in proportie de aproximativ 70 la suta pe seama
investitiilor directe. In anul 2002, investitiile directe ale nerezidentilor in tara noastra sau comprimat cu 4,4 la suta, in timp ce intrarile de capital sub forma investitiilor de
portofoliu au scazut cu aproape o treime, ca urmare a rascumpararii obligatiunilor de la
Credit Suisse First Boston si a unui volum mai mic de emisiuni noi.
Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au insumat 1561
milioane USD, mai mult cu doua treimi decat in anul 2001, fiind alcatuite din resurse
furnizate de BERD, BIRD, BEI, Nordic Investment, EDC Canada si creditori privati, iar
cele pe termen scurt au insumat 332 milioane USD, in crestere cu 48,9 la suta fata de
anul precedent.
91

Pe fondul deprecierii reale a leului fata de euro si al majorarii cererii de import a tarilor
in curs de dezvoltare, primul trimestru al anului 2003 s-a caracterizat in continuare
printr-o dinamica a vanzarilor de bunuri mai ridicata decat cea a cumpararilor (39,4 la
suta comparativ cu 32,7 la suta), astfel incat gradul de acoperire a importurilor prin
exporturi s-a imbunatatit cu 4,3 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului
2002, ajungand la 90,1 la suta.
Excedentul de 7 milioane USD inregistrat la nivelul serviciilor (comparativ cu deficitul
de 20 milioane USD pe primele trei luni ale anului 2002) s-a datorat incasarilor la
categoria transporturi.
Impactul pozitiv al fluxurilor de bunuri si servicii asupra configuratiei contului curent la
finele lunii martie 2003 a fost erodat de adancirea, cu 36,2 la suta, a deficitului la
pozitia venituri (care a totalizat 79 milioane USD), datorita amplificarii platilor de
dobanzi pentru creditele primite, a repatrierii de catre rezidenti a veniturilor din investitii
directe (dividende) si a reducerii veniturilor din munca.
Excedentul inregistrat la pozitia transferuri curente a fost de 348 milioane USD USD,
mai mare cu 16,4 la suta fata de trimestrul I 2002, provenind din influxuri banesti de la
nerezidenti si din asistenta tehnica.
In aceasta perioada, fluxurile de natura investitiilor directe, al caror sold s-a ridicat la
375 milioane USD, au asigurat finantarea integrala a deficitului de cont curent;
amplificarea, cu 53,7 la suta fata de primele trei luni ale anului 2002, a acestui tip de
tranzactii, a fost determinata de majorarea participatiilor la capital in sectorul nebancar.
Comparativ cu trimestrul I 2002, cand volumul iesirilor nete de natura investitiilor de
portofoliu a fost de 49 milioane USD USD, in prima parte a anului 2003 s-a consemnat
un nivel de 14 milioane USD USD, ca urmare a intensificarii cumpararilor de actiuni pe
piata interna de capital.
Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au inregistrat un
volum de 234 milioane USD USD, aproape dublu fata de trimestrul I 2002, in principal
datorita creditelor primite de la organismele internationale (CFI, BEI, BIRD).
C.
Reforma structurala
intreprinderilor de stat

in

economie;

privatizarea

si

restructurarea

Guvernul si-a propus sa continue si sa intensifice procesul de reforma structurala a


economiei, esential in vederea realizarii unei economii de piata functionale si a
racordarii la structura si functionarea economiilor tarilor comunitare.
Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii pentru crearea unei
structuri de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la
cerintele pietei interne si externe, tinand seama, totodata, de obligatiile pe care
Guvernul si le asuma in cadrul relatiilor cu organismele internationale. Actiunile de
ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei si
calitatii produselor si serviciilor, asigurarea unei structuri de productie compatibila cu
cele din tarile Uniunii Europene, astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a
costurilor reformei economice.
Pentru asigurarea cresterii mai rapide si stabilizarii macroeconomice durabile, APAPS
a actionat pentru accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din
portofoliul sau, ilustrativa fiind diminuarea procentului detinut de APAPS in structura
proprietatii de stat de la 15,43% la inceputul anului 2001, la 8,47%, la inceputul anului
2003. Un fapt demn de subliniat este acela ca, la sfarsitul anului trecut, pentru prima
oara dupa aproape 60 de ani in Romania, ponderea capitalului social privat a depasit
ponderea capitalului social detinut de stat.
In scopul accelerarii procesului de privatizare si cresterii atractivitatii la privatizare a
societatilor comerciale, suplimentar Legii de accelerare a privatizarii nr. 137/2002,
92

cadrul legislativ de privatizare a fost imbunatatit prin adoptarea, la initiativa APAPS si


prin consultari cu Fondul Monetar International (F.M.I.) si Banca Mondiala (BM), OUG
nr. 208/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 137/2002 pentru accelerarea
privatizarii, OUG nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare
si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu
capital de stat (modificata de OUG nr. 22/2003). Acestea au permis restructurari
financiare ale intreprinderilor din sectorul de stat, marindu-le atractivitatea la
privatizare. Pe de alta parte, s-a avut in vedere accelerarea in mod decisiv a procesului
de privatizare, astfel ca pana la sfarsitul anului 2003 Autoritatea pentru Privatizarea si
Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) sa incheie, in termeni generali,
privatizarea societatilor din portofoliul sau.
Aparitia actelor normative mentionate mai sus, inclusiv a HG nr. 240/2003 privind
aprobarea Listei societatilor comerciale din portofoliul APAPS la care se efectueaza
concedieri colective a condus la crearea cadrului legal pentru stimularea procesului de
restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati comerciale cu capital majoritar
de stat, astfel ca un numar de 22 societati din portofoliul APAPS listate in HG nr.
240/2003 au intocmit programe de restructurare care includ si masuri de reducere a
personalului si a caror implementare este in curs de derulare. Conform prevederilor
Memorandumului Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul
Monetar International un numar de 18.000 angajati aferent celor 22 societati
comerciale va fi disponibilizat esalonat, pana la sfarsitul lunii iunie 2003. In prezent,
aceasta conditionalitate este practic indeplinita, in conditiile in care un numar de 18.900
angajati au fost notificati, dintre acestia 12.796 au parasit deja societatile comerciale
listate, iar restul de 6.104 salariati urmeaza sa paraseasca societatile pana la sfarsitul
lunii iunie 2003.
Numarul total al societatilor comerciale vandute de APAPS din decembrie 1992 si pana
la data de 11 iunie 2003 este de 7.465 (340 societati mari, 1.646 mijlocii si 5.479 mici),
capitalul social vandut corespunzator acestora fiind de 41.671 miliarde lei (1.091
milioane Euro; 1 Euro la 11.06.2003 = 38.189 lei), iar numarul salariatilor transferati in
sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost de circa 1,7 milioane persoane,
comparativ cu nivelul de 10,5 milioane populatie ocupata in 1992.
Pentru perioada ianuarie 2001-iunie 2003, bilantul privatizarilor realizate de APAPS a
fost de 512 societati (68 societati mari, 92 mijlocii si 352 mici), iar numarul salariatilor
transferati in sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost de cca. 124.000
persoane.
In perioada de referinta august 2002 11 iunie 2003 a fost privatizat un numar de 232
societati comerciale (40 societati mari, 48 mijlocii si 144 mici), capitalul social vandut
corespunzator acestor societati fiind de 7.059,9 miliarde lei (185 milioane Euro).
Numarul salariatilor transferati in sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost
de 61.274 persoane. Prin privatizarea celor 232 societati comerciale a fost redus
volumul de pierderi aferent portofoliului APAPS cu 4.185 miliarde lei (109,6 milioane
Euro) cat si volumul arieratelor aferente acestor societati cu 10.397 miliarde lei (272
milioane Euro).
Acest lucru a fost posibil pe de o parte ca urmare a numarului de societati comerciale
noi (green field), infiintate de investitorii privati, dar si ca rezultat al trecerii capitalului
de stat in proprietate privata, ca urmare a privatizarilor realizate de APAPS. Astfel, o
trecere masiva in sector privat a capitalului social detinut de stat a avut loc ca urmare
a privatizarilor de anvergura realizate de APAPS pe parcursul ultimilor 3 ani. De
referinta in acest sens sunt unele tranzactii incheiate intre ianuarie 2001-august 2002
(SIDEX, ALRO, RAFO, VIROMET, LUGOMET, NICOLINA, MECANEX, BANCA
AGRICOLA) si august 2002-iunie 2003 (ALPROM COST ROMVAG, UZINELE
SODICE GOVORA, VULCAN, INDUSTRIA SARMEI CAMPIA TURZII, TEPRO,
MEFIN, NITRAMONIA, IASITEX, REPUBLICA, LETEA, CAROM, CHIMCOMPLEX).
93

Analiza efectuata la sfarsitul lunii mai a acestui an a aratat ca in portofoliul APAPS mai
exista un numar de 168 societati privatizabile, cu capital majoritar detinut de stat, dintre
care:
-

79 societati comerciale mari si foarte mari;

89 societati comerciale mici si mijlocii.

APAPS mai detine si pachete minoritare la un numar de 440 societati comerciale, in


care deja este asigurata o majoritate privata. Dintre acestea, pentru 360 de societati
comerciale pachetul de actiuni detinut de APAPS este intre 0,1% si 33%.
O alta categorie a portofoliului APAPS o reprezinta societatile cu statut special, in care
au fost introduse societatile bancare pentru care privatizarea se face pe baza unor legi
speciale, societatile comerciale care urmeaza sa fie transferate la Consiliile locale,
societatile pentru care se va initia transferul la alte ministere, societatile propuse de
Ministerul Educatiei si Cercetarii sa fie institute nationale sau declarate strategice,
societatile comerciale fara activitate sau in curs de initiere a procedurii de lichidare.
Privatizarea societatilor comerciale incluse in programele PSAL I si PSAL II
negociate cu Banca Mondiala
In perioada de referinta, respectiv august 2002 16 iunie 2003, procesul de privatizare
a societatilor comerciale incluse in programul PSAL I negociat cu Banca Mondiala s-a
desfasurat in ritm accelerat, astfel incat conditionalitatea Bancii Mondiale pentru
eliberarea celei de-a doua transe din Acordul de imprumut PSAL II ce prevede
privatizarea a 37 societati din PSAL I a fost deja indeplinita.
Situatia societatilor din PSAL I se prezinta dupa cum urmeaza:
Din cele 63 societati comerciale incluse in PSAL I, 2 societati au fost transferate la alte
ministere (Antibiotice Iasi si Poiana Brasov), ramanand astfel 61 societati comerciale in
portofoliul APAPS.
Din aceste 61 societati:
-

42 societati au fost privatizate;

3 societati sunt in negocieri (Fortus Iasi, Tractorul Brasov, Urbis Bucuresti);

3 societatati sunt in perioada de depunere oferte (CUG Cluj, ELECTROPUTERE


Craiova si MOLDOSIN Vaslui).

Dintr-un total de 21.897,37 miliarde lei reprezentand capitalul social al celor 61 de


societati comerciale din portofoliul APAPS incluse in PSAL I, 68,23% a fost privatizat,
capitalul social al celor 19 societati comerciale neprivatizate inca fiind doar de 6.956
miliarde lei.
Situatia pe componente, asa cum este evidentiata in acordul de imprumut PSAL I, este
urmatoarea:
-

din componenta PSAL I de privatizare caz cu caz a trei societati mari din portofoliul
APAPS (SC Sidex SA, SC Alro SA si SC Alprom SA), toate aceste trei societati au
fost privatizate, dintre care SC Alprom SA a fost privatizata in perioada de referinta;

din componenta PSAL I de privatizare caz cu caz, a 5 societati comerciale mari (SC
Antibiotice SA, SC Romvag SA, SC Electroputere SA, SC Tractorul SA si SC
Hidromecanica SA):
-

2 societati au fost privatizate: SC Hidromecanica SA Brasov si, in perioada de


referinta, SC Romvag SA Caracal.

94

SC Electroputere SA Craiova a fost oferita de doua ori la privatizare, negocierile


esuand de ambele dati datorita ofertelor slabe prezentate de investitori, astfel
incat procesul de privatizare urmeaza sa fie reluat in semestrul II 2003.

In cazul SC Tractorul SA Brasov procesul de privatizare a inregistrat progrese


semnificative dupa cum urmeaza: cele sase societati comerciale mici de pe
Platforma Tractorul Brasov, oferite la vanzare in martie 2002, au fost privatizate
in septembrie 2002. Societatea rezultata in urma fuziunii celorlalte trei societati
comerciale mari de pe Platforma Tractorul a fost oferita la vanzare in martie
2002, insa negocierile cu singurul ofertant nu au condus la semnarea
contractului de vanzare-cumparare de actiuni. Procesul de privatizare al acestei
societati a fost reluat, in prezent desfasurandu-se negocieri cu firma LANDINI
din cadrul grupului ARGO din Italia, finalizarea privatizarii urmand a se face
printr-o lege speciala. De asemenea, in prezent se aplica un program de
restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducerea
personalului de cca. 3380 salariati;

din componenta PSAL I de privatizare a 50 societati comerciale in grupuri, o


societate (SC Poiana Brasov), a fost transferata la Ministerul Turismului in baza
O.U.G. nr. 7/2001 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului
de privatizare a societatilor comerciale din turism si a Legii nr. 276/2001 pentru
aprobarea OUG nr. 7/2001. Din cele 49 societati care au ramas in portofoliul
APAPS, un numar 43 societati au fost oferite la vanzare de APAPS, din care:
-

34 societati au fost privatizate, din care 14 societati in perioada de referinta;

2 societati comerciale sunt in negocieri;

2 societati se afla in perioada de depunere oferte;

pentru 5 societati, procesul de privatizare urmeaza sa fie reluat;

Ultimele 6 societati, care nu au fost lansate pana in prezent la privatizare in


cadrul programului PSAL din cauza unor situatii litigioase sau confruntarea cu
unele aspecte de mediu pentru rezolvarea carora a fost necesara intocmirea
unor studii de mediu elaborate, ce a necesitat un timp mai indelungat, in
vederea emiterii avizelor de mediu pentru privatizare, urmeaza sa fie oferite la
vanzare in perioada iunie-septembrie 2003.

din componenta PSAL I de restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari (SC


Clujana SA, SC IUG SA, SC Nitramonia SA, SC Roman SA si SC Siderurgica SA):
-

la SC Clujana SA au fost vandute peste 50% din activele societatii cu asistenta


unui consultant international, indeplinindu-se astfel conditionalitatea negociata
cu Banca Mondiala. Ulterior vanzarii a peste 50% din active, societatea a fost
preluata de AVAB si in prezent aproximativ 78% din activele Clujana au fost
vandute;

2 societati au fost privatizate in luna octombrie 2002, respectiv martie 2003: SC


IUG SA Craiova si SC Nitramonia SA Fagaras;

in cazul SC Roman SA Brasov au fost desprinse 10 filiale care din septembrie


2002 au dobandit statut juridic si pentru care societatea mama urmeaza sa
declanseze procedura de privatizare. Este prevazut si un program de
restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere a
personalului cu 3269 salariati;

in cazul SC Siderurgica SA Hunedoara s-au constituit 9 filiale plus societateamama. Din totalul de 9 filiale, au fost privatizate 5, iar restul de 4 filiale urmeaza
sa fie oferite la privatizare in perioada urmatoare. De asemenea, se fac pregatiri
pentru oferirea la privatizare a societatii-mama S.C. Siderurgica S.A. la care
deja s-au identificat si vandut active si mijloace fixe disponibile. Este prevazut si
95

un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri


de reducere a personalului cu 3000 salariati.
In cadrul programului PSAL II negociat cu Banca Mondiala, au fost selectate 20 noi
societati comerciale: 10 societati in 3 grupuri, care fac obiectul privatizarii si 10 societati
in 4 grupuri care fac obiectul restructurarii, cu ajutorul bancilor de investitii sau agentilor
de vanzare / firmelor de restructurare de reputatie internationala.
Au fost semnate si se afla in derulare 2 contracte de consultanta pentru 7 dintre cele
20 de societati comerciale:
-

contractul de consultanta incheiat cu European Privatization & Investment


Corporation, Austria, pentru Grupul 2 - Privatizare care include societatile
HIPERION Stei, CAROMET Caransebes, GRANTMETAL Bucuresti si URB
RULMENTI Suceava si

contractul de consultanta incheiat cu Admiralty Group, Noua Zeelanda, pentru


Grupul 3 - Restructurare care include societatile PREMAGRO Oradea, HART
Miercurea Ciuc si COMEFIN Costesti.

Asa cum s-a agreat cu Banca Mondiala, in scopul atingerii obiectivului declarat al
Guvernului Romaniei de finalizare, in termeni generali, a procesului de privatizare a
societatilor comerciale mari aflate in portofoliul APAPS pana la finele anului 2003,
restul de 13 societati comerciale vor fi privatizate prin efort propriu APAPS (fara
asistenta bancilor de investitii/ firmelor de consultanta). Strategiile de privatizare pentru
cele 7 societati care beneficiaza de asistenta Consultantilor au fost finalizate si
urmeaza sa fie incorporate in proiectul hotararii de guvern pentru aprobarea strategiilor
de privatizare a societatilor incluse in Programul PSAL II, impreuna cu alte 11 societati
din cele 13 care vor fi privatizate prin forte proprii.
Doar pentru S.C. HELITUBE S.A., la care AVAB a vandut toate activele si pentru S.C.
VERACHIM S.A., la care va fi initiata procedura de lichidare voluntara, nu vor fi
elaborate strategii de privatizare.
In Memorandum-ul Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul
Monetar International este prevazuta privatizarea, de la 1 ianuarie 2003 pana la
sfarsitul lunii iunie 2003, a unui numar de 12 societati comerciale cu peste 1000
salariati. Fata de acest angajament care reprezinta in acelasi timp si un obiectiv
structural, pana in prezent au fost privatizate un numar de 11 societati cu peste 1000
salariati: Mecanica Marsa, Industria Sarmei Campia Turzii, Republica Bucuresti,
Nitramonia Fagaras, Mefin Sinaia, Iasitex Iasi, Mat Craiova, Letea Bacau, Tepro Iasi,
Chimcomplex Borzesti si Carom Onesti. In plus, in acest moment, se afla in negocieri
alte 2 astfel de societati ale caror contracte de vanzare-cumparare se estimeaza ca vor
fi semnate pana la data de 30 iunie 2003.
In cadrul eforturilor ce se intreprind pentru indeplinirea criteriilor economice de la
Copenhaga, se vor initia inclusiv proceduri de lichidare a societatilor comerciale cu
rezultate financiare slabe. In acest sens, in Memorandum-ul Suplimentar de Politici
Economice si Financiare negociat cu Fondul Monetar International este prevazut ca, in
cazul societatilor Corapet SA, Rulmenti SA Slatina, Verachim SA, Oltplast SA,
Chimcomplex SA, Tepro SA si Carom SA, sa se initieze proceduri de lichidare, daca
aceste societati nu vor fi privatizate pana la sfarsitul lunii iunie 2003.
Pana in luna iunie 2003, din acest grup de 7 societati:
-

s-a reusit privatizarea a 4 societati: Corapet SA (inclusa in PSAL I) in luna


martie 2003, Tepro SA in luna mai 2003, Carom SA (inclusa in PSAL I) in luna
iunie 2003 si Chimcomplex SA in luna iunie 2003;

1 societate este in negocieri: Oltplast SA


96

Rulmenti SA Slatina a fost lansata la privatizare insa, intrucat nici o oferta de


cumparare nu a fost primita la noul termen de depunere oferte din 06 iunie
2003, va fi initiata procedura de lichidare;

in cazul SC Verachim SA, fiind cuprinsa in programul PSAL II, a fost elaborata
strategia de privatizare a societatii, care va fi implementata dupa aprobarea ei
de catre Guvern.

Daca la societatile ramase neprivatizate din grupul de mai sus nu se vor depune oferte
sau nu se va reusi privatizarea lor, atunci se va proceda la vanzarea de active sau
initierea procedurilor de lichidare.
La data de 1 iunie 2003, un numar de 353 societati comerciale din portofoliul APAPS
se aflau in lichidare voluntara, reorganizare judiciara si faliment. Dintre acestea:
-

29 societati comerciale erau in lichidare voluntara (7 societati din industria


prelucratoare) si

324 societati in reorganizare judiciara si faliment.

Pentru alte 19 societati comerciale se analizeaza dosarele de lichidare.


In perioada ianuarie 2001- 1 iunie 2003, au fost radiate de la Oficiul Registrului
Comertului 20 societati comerciale (7 societati din industria prelucratoare) cu capital
majoritar de stat din portofoliul APAPS, totalizand un capital social de 413 miliarde lei
(10,84 milioane Euro), iar pentru alte 66 societati comerciale (25 societati din industria
prelucratoare) a fost deschisa procedura de lichidare judiciara.
In perioada de referinta august 2002 iunie 2003, au fost radiate de la Oficiul
Registrului Comertului 3 societati comerciale, totalizand un capital social de 240
miliarde lei (6,3 milioane Euro), numarul societatilor din portofoliul APAPS radiate din
decembrie 1993 si pana in luna iunie 2003 ajungand astfel la 39, iar pentru 17 societati
comerciale (7 societati din industria prelucratoare) a fost deschisa procedura de
lichidare judiciara.
La data de 1 august 2002, in portofoliul APAPS se aflau in instrumentare procesele de
lichidare voluntara a unui numar de 48 de societati comerciale (8 societati din industria
prelucratoare) cu capital majoritar de stat, totalizand un capital social de 553,4 miliarde
lei (14,53 milioane Euro).
In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale ce au fost incluse in programul
RICOP, din cele 60 societati din portofoliul APAPS, trei au fost transferate la Ministerul
Industriei si Resurselor, Ministerul Sanatatii si Familiei si respectiv la Administratia
Publica Locala. Din cele 57 societati ramase in portofoliul APAPS, un numar de 46
societati au fost privatizate, 2 societati sunt in negocieri, urmand ca ultimele 9 societati
comerciale sa fie privatizate pana la sfarsitul anului 2003.
Procesul de restructurare a societatilor mari producatoare de pierderi a fost accelerat
incepand cu jumatatea anului 2002, pentru prima data reusindu-se implementarea
efectiva a unor programe de restructurare in astfel de societati. Un exemplu concludent
in acest sens il reprezinta societatile SIDERURGICA Hunedoara, TRACTORUL Brasov
si ROMAN Brasov, pentru care pentru prima data in ultimii 10 ani s-a reusit
implementarea unor procese de restructurare, inclusiv prin creare de filiale cu
personalitate juridica distincta si disponibilizari masive de personal. Astfel s-a reusit
vinderea in semestrul II 2002 a tuturor entitatilor desprinse din societatea TRACTORUL
Brasov, la Siderurgica au fost constituite 9 filiale din care 5 au fost deja privatizate, iar
la ROMAN Brasov cele 10 filiale constituite vor fi scoase la privatizare in cursul
semestrului II 2003. Pentru aceste 3 societati comerciale mari, implementarea
programelor de restructurare este cu atat mai mult un adevarat succes dat fiind si
specificul zonelor industriale in care se afla amplasate si cu organizatii sindicale foarte
numeroase si puternice.
97

Restructurarea industriei siderurgice, in termeni de viabilitate economica, constituie o


prioritate majora atat pentru economia romaneasca cat si pentru integrarea Romaniei
in UE.
Ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana, siderurgia romaneasca constituie
parte integranta a pietei europene. In acest sens, in ultima perioada au fost finalizate o
serie de actiuni vizand racordarea siderurgiei romanesti la siderurgia europeana:
-

constituirea Comitetului Interministerial pentru implementarea programului de


restructurare a siderurgiei la principalele combinate siderurgice aflate in curs de
privatizare si demararea activitatii acestuia in septembrie 2002 , Decizia
Primului Ministru nr. 70/2002;

constituirea Comisiei Interministeriale pentru restructurarea si privatizarea


SIDERURGICA SA Hunedoara, Decizia Primului Ministru nr. 198/2002;

finalizarea primei etape de consultari reciproce cu Comisia Europeana si


convenirea capacitatilor de 9,14 milioane tone otel brut/an pentru siderurgia din
Romania, noiembrie 2002;

acceptarea de catre Comisia Europeana a prelungirii perioadei de timp pentru


restructurarea siderurgiei si a posibilitatii de acordare de ajutoare de stat in
acest scop Protocolul Aditional la Acordul European de Asociere a Romaniei
la UE, Bruxelles, noiembrie 2002;

cererea oficiala a Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline la OCDE


Comitetul Otelului, decembrie 2002;

inceperea actiunii de evaluare a viabilitatii sectorului siderurgic din Romania de


catre expertii UE in colaborare cu specialistii romani, ianuarie 2003.

O premisa incurajatoare pentru viabilitatea sectorului siderurgic romanesc o reprezinta


evolutia procesului de privatizare. Finalizarea in anul 2001 a procesului de privatizare a
combinatului SIDEX SA Galati cu concernul ISPAT si in anul 2002 a combinatului COS
SA Targoviste si crearea societatii mixte DONASID SA Calarasi cu concernul
BELTRAME din Italia, ridica la 5 din 7 numarul unitatilor privatizate din siderurgie, ceea
ce reprezinta circa 85% din capitalul social si productia de otel brut.
In mai 2003 a fost semnat contractul de privatizare pentru INDUSTRIA SARMEI SA
Campia Turzii cu firma CONARES Elvetia. Referitor la laminoarele independente
pentru produse lungi si tevi, acestea au fost deja privatizate. Programele individuale de
restructurare inscrise in strategia aprobata de guvern au fost preluate de noii investitori,
realizarea lor fiind monitorizata.
In perioada de referinta, s-au facut demersuri pentru reglementarea situatiei de la CSR
SA Resita, privatizata in anul 1999. Prin neplata de catre angajator, la termenul
prevazut de contract, a actiunilor achizionate, a fost anulat de catre APAPS contractul
de privatizare incheiat cu firma americana Noble Ventures Ibc. In prezent, APAPS este
actionar majoritar cu 90% din capitalul social, iar de la 1 martie 2003 a fost reluata
activitatea economica la CSR Resita. Dupa restructurare si reabilitare, compania va fi
oferita din nou la privatizare.
La data de 31 martie 2003, sectorul bancar romanesc cuprindea 30 de banci persoane
juridice romane si 8 sucursale ale bancilor straine.
In cursul anului 2002 si prima parte a anului 2003, in sectorul bancar romanesc au avut
loc o serie de schimbari: (i) autorizarea primei banci specializate in microcreditare
(Banca de Microfinantare MIRO Bank); (ii) fuziunea a doua banci cu actionariat
comun (Raiffeisenbank Romania cu Banca Agricola-Raiffeisen) si (iii) retragerea
autorizatiilor de functionare unui numar de patru banci cu capital majoritar privat
(Banca Romana de Scont, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Turco-Romana si
Banca Columna).
98

In noiembrie 2002 a fost definitivata privatizarea Banc Post prin vanzarea pachetului de
actiuni detinut de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului
(APAPS) catre banca elena EFG Eurobank Ergasias (17 la suta din capitalul social).
Alte modificari au fost operate in structura actionariatului majoritar si au condus la
schimbarea denumirii bancilor in cauza (Demirbank Romania devenita UniCredit
Romania si Banca Comerciala Unirea devenita Nova Bank).
Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) a fost relansat in cursul
anului 2002, stabilindu-se data de 20 noiembrie 2002 ca termen final pentru primirea
scrisorilor de intentie din partea potentialilor investitori.
Intrucat pana la acea data nu s-a primit nici o scrisoare de intentie, s-a convenit ca,
dupa consultarea cu expertii Fondului Monetar International si ai Bancii Mondiale, sa
se reanalizeze strategia de privatizare a BCR. Astfel, in primul semestru al anului 2003
a fost aprobata o noua strategie de privatizare a BCR, prin emiterea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 28/2003 privind vanzarea unor pachete de actiuni ale Bancii
Comerciale Romane SA.
Potrivit prevederilor ordonantei mentionate, actionarul principal al bancii Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului este mandatat sa vanda prin
negociere directa, fara selectie de oferte, pachete de actiuni ale BCR catre B.E.R.D.,
I.F.C. si Asociatia salariatilor bancii.
Aceasta strategie alternativa pentru privatizarea B.C.R., permite o privatizare etapizata
in actualele conditii de piata, promoveaza cele mai bune conditii pentru ca banca sa-si
continue activitatea, asigura flexibilitatea procesului existand in continuare posibilitatea
vanzarii unui pachet majoritar de actiuni catre un investitor sau consortiu de investitori
strategici, atunci cand conditiile pe piata bancara internationala vor deveni favorabile.
In prezent B.E.R.D. si C.F.I. au finalizat due-diligence-ul bancii in cadrul camerei de
date. Se estimeaza ca cele doua institutii financiar bancare vor prezenta partii romane
termenii generali ai tranzactiei in luna iunie si ca aceste tranzactii cu I.F.C. si B.E.R.D.
sa se incheie pana la sfarsitul lunii iulie 2003, incercandu-se astfel inscrierea in
termenii negociati cu F.M.I.
Restructurarea Bancii de Export Import a Romaniei SA (EXIMBANK) este prevazuta in
Programul de guvernare pentru perioada 2001 2004 si in PSAL II. Pana la sfarsitul
primului trimestru al anului 2003 au fost efectuate o serie de schimbari in structura
organizatorica a bancii, care au fost convenite cu consultantul Bancii Mondiale si care
corespund programului de restructuare cuprins in PSAL II.
Strategia de restructurare a Casei de Economii si Consemnatiuni SA (CEC) cuprinde
obiectivele si masurile necesare transformarii CEC intr-o banca de retail performanta.
Una dintre primele masuri adoptate a fost modificarea cadrului legislativ care
guverneaza activitatea CEC. In acest scop, au fost emise OUG nr. 173/2002 pentru
modificarea articolului 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea CEC in societate
bancara pe actiuni si Hotararea Guvernului nr. 1602/2002 pentru aprobarea Statutului
CEC.
Mutatiile survenite in structura sistemului bancar au consolidat pozitia capitalului strain,
in prezent, peste 30 de tari fiind prezente in structura actionariatului bancilor care
opereaza pe teritoriul Romaniei. Dintre cele 38 de banci (inclusiv sucursalele bancilor
straine) aflate in functiune la finele lunii martie 2003, un numar de 32 sunt banci cu
capital majoritar sau integral strain, iar patru sunt banci cu capital privat autohton.
Intrucat cota de piata detinuta de bancile private este de aproape 60 la suta, se poate
afirma ca sistemul bancar romanesc se afla in proprietate majoritar privata, bancile cu
capital strain detinand 56 la suta din activul bilantier net al sistemului bancar la finele
anului 2002.
99

In perioada septembrie 2002 iunie 2003, procesul de privatizare si retructurare in


sectorul energetic a cunoscut urmatoarea evolutie:
-

Demararea procedurilor de privatizare la cele 8 filiale de distributie si furnizare


infiintate prin restructurarea SC ELECTRICA SA in anul 2002.

Pentru privatizarea filialelor Banat si Dobrogea a fost adoptata Hotararea


Guvernului nr.1377/2002 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a celor doua
societati comerciale. Strategia prevede privatizarea prin negociere a pachetului
de 51% din actiunile fiecarei societati comerciale catre un investitor strategic
selectat pe baza de oferte. In luna ianuarie a.c. a fost publicat anuntul de
privatizare, urmare caruia in luna martie au fost depuse expresii de interes de
catre 5 companii. In data de 28.03.2003, a fost intocmita lista scurta cu 4
investitori precalificati, care pana la data de 15.07.2003 trebuie sa prezinte
ofertele finale. Obiectivul il reprezinta finalizarea procesului de privatizare in
cursul acestui an.

Pentru privatizarea filialelor Moldova si Oltenia, in cursul lunii aprilie 2003 a fost
semnat contractul de consultanta cu Bank of America.

Pentru privatizarea filialei Muntenia Sud, in data de 25 octombrie 2002, a fost


semnat contractul de consultanta cu PricewaterhouseCoopers. In prezent,
societatea comerciala este evaluata de catre consultant in vederea finalizarii
raportului de audit.

Continuarea procesului de restructurare in domeniul productiei si distributiei prin


externalizarea activitatilor unor servicii la SC Electrica. Astfel, au fost externalizate
activitatile de citire a contoarelor si incasare a facturilor, cu transferarea
personalului implicat (2400 persoane) in doua noi societati comerciale SINDSERV
SA si ALT UNIVERS SA.

Procesul de restructurare a SC Termoelectrica SA a continuat in conformitate cu


Hotararea Guvernului nr. 1524/2002, urmarindu-se crearea conditiilor de
concurenta in sectorul producerii energiei. Astfel, SC Termoelectrica SA a fost
reorganizata prin infiintarea, in sectorul de productie a energiei pe baza de agenti
termici, a urmatoarelor societati comerciale cu personalitate juridica: SC
Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA (ambele bazate pe
lignit) si SC Electrocentrale Bucuresti SA. Societatile comerciale nou infiintate au ca
obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice, precum si
producerea, dispecerizarea si transportul energiei termice, prin efectuarea de acte
de comert corespunzatoare obiectului de activitate.

Ca urmare, in prezent, in sectorul termoelectric opereaza 5 societati comerciale:


SC Electrocentrale Deva SA (infiintata in anul 2001), SC Electrocentrale Rovinari
SA, SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA si SC
Termoelectrica SA (rezultata urmare reorganizarii si care include urmatoarele
sucursale: Electrocentrale Braila, Electrocentrale Borzesti, Electrocentrale Doicesti,
Electrocentrale Galati, Electrocentrale Paroseni si Sucursala de Valorificare si
Servicii).

In vederea eficientizarii activitatii economice a SC Termoelectrica SA, prin


Hotararea Guvernului nr. 273/2003 au fost infiintate 12 filiale - societati comerciale
pentru reparatii si servicii, care vor realiza prestari de servicii pe baza de contracte
pentru societatile comerciale desprinse din SC Termoelectrica, precum si pentru
terti.

Conform Strategiei energetice pe termen mediu, se prevede privatizarea unui


numar de 21 obiective hidroenergetice. Urmare a depunerii expresiilor de interes si
finalizarii studiilor de fezabilitate de catre potentialii investitori, in prezent sunt in
curs de semnare Memorandum-uri de Intelegere intre firmele participante si
Hidroelectrica privind cooperarea pentru finalizarea a 15 obiective hidroenergetice,
100

prin crearea de societati mixte si prin privatizare, cu utilizarea conceptului Built


Operate Transfer (BOT).
De asemenea, la nivelul Hidroelectrica, au fost demarate procedurile pentru
initierea privatizarii celor 8 societati comerciale care presteaza servicii in domeniu,
desprinse din cadrul SC Hidroelectrica SA, in procesul de restructurare demarat in
anul 2002.
-

CN Transelectrica SA indeplineste direct, respectiv prin sucursalele sau filialele


sale, urmatoarele functii:
-

Operator de Transport si de Sistem (TSO) al sistemului electroenergetic


national; activitatea acestuia este conforma cerintelor de unbundling ale
acquis-ului comunitar;

Operator comercial al pietei de electricitate prin filiala OPCOM SA;

Operator de Masurare a energiei electrice tranzactionate pe piata angro de


electricitate, prin Sucursala de Masurare -OMEPA;

Operator de Telecomunicatii
TELETRANS SA.

si

Tehnologia

Informatiei,

prin

Filiala

In luna mai 2003 s-a realizat interconectarea Sistemului Energetic National (SEN)
la Sistemul Energetic al Uniunii pentru Coordonarea Transportului Energiei
Electrice (UCTE), SC Transelectrica SA devenind membru cu drepturi depline al
UCTE;

A continuat dezvoltarea infrastructurii necesare pietei de energie si crearea Bursei


de energie electrica. In prezent piata de energie electrica este deschisa in proportie
de 33%. In anul 2002 si in prima parte a anului 2003, S.C.OPCOM S.A. a intreprins
actiunile necesare dezvoltarii, in cadrul operatorului de piata, a functiilor specifice
Bursei de energie electrica, incluzand componentele piata fizica si piata
financiara.

S.N Nuclearelectrica s-a preocupat pentru asigurarea securitatii nucleare si


eficientei in exploatare a Unitatii 1 a Centralei atomoelectrice de la Cernavoda,
precum si finalizarea si punerea in functiune a Unitatii 2. Lucrarile de investitii la
Unitatea 2 de la Cernavoda sunt realizate in proportie de circa 50%.

In luna ianuarie 2003, a fost aprobata Ordonanta Guvernului nr.11 privind gestionarea
combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala.
Acest act normativ prevede, printre altele, ca procesul de gestionare in siguranta a
combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive generate in cursul diverselor
activitati nucleare va fi coordonat de catre Agentia Nationala pentru Deseuri
Radioactive (ANDRAD).
In sectorul mine geologie a continuat programul de inchidere si conservare a minelor
neviabile si atenuarea impactului social. Prin 6 Hotarari de Guvern s-a aprobat
inchiderea a 320 mine si cariere. Din acestea s-au realizat lucrari de inchidere pentru
79 de mine si cariere, iar pentru 30 lucrarile sunt in derulare.
Continua programul de investitii pentru lucrari de mentinere a capacitatilor de
productie, modernizare si dotare cu echipamente tehnologice performante.
S-au intensificat actiunile vizand protectia mediului la minele si carierele active. Una
dintre cele mai importante investitii vizand tratarea apelor uzate a fost realizata la
preparatia Coroiesti din Valea Jiului, pusa in functiune la sfarsitul lunii mai in cadrul
unui proiect finantat prin credit extern garantat de stat.
In sectorul resurse minerale, s-au constituit societati mixte pentru efectuarea de
investitii si exploatarea unor zacaminte (aur, plumb, cupru) si concesionarea exploatarii
unor zacaminte catre investitori strategici:
101

SC TRANSGOLD Baia Mare (fosta AURUL) cu capital mixt (50% australian si


50% romanesc, din care 48,5% apartine CNREMIN). Aceasta societate
proceseaza sterile auro-argentifere din iazuri si minereu brut din zona.

SC Rosia Montana Gold Corporation cu capital mixt (80% canadian si 20%


romanesc din care 19,2% apartine CN MINVEST).

SCDevagold cu capital mixt (80% canadian si 20% romanesc din care 19,2%
apartine CN MINVEST).

In sectorul gazelor naturale, procesul de privatizare a societatilor de distributie a


gazelor naturale, SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, initiat in anul 2002, a
continuat prin semnarea, in luna martie a.c., a contractului de consultanta cu Credit
Suisse First Boston. Strategia de privatizare este in curs de elaborare si se deruleaza
conform procedurilor Phare.
Au continuat actiunile pentru reabilitarea si dezvoltarea Sistemului National de
Transport al gazelor naturale si a sistemelor de distributie si pentru cresterea
capacitatii de tranzitare a gazelor naturale din Federatia Rusa prin finalizarea
tronsonului Negru Voda-Isaccea.
Procesul de privatizare in sectorul petrolier a continuat prin semnarea in luna
decembrie 2002, a contractului de consultanta pentru privatizarea SNP Petrom SA
Bucuresti cu consortiul format din Credit Suisse First Boston si ING Barings. In cadrul
procesului de privatizare consultantul a elaborat strategia de privatizare care va fi
supusa aprobarii Guverului in perioada urmatoare.
A continuat procesul de restructurare a SNP Petrom SA prin externalizarea unor
activitati (externalizarea sucursalei de transport - PETROTRANS; activitatea mecanoenergetica din cadrul sucursalei PETROMAR; externalizarea PETROSERV;
externalizarea activitatilor auxiliare din rafinarii).
S-a actionat pentru reabilitarea si dezvoltarea sistemului national de transport si
depozitare titei si produse petroliere. In anul 2002 valoarea lucrarilor de modernizare a
retelei de distributie si a depozitelor de produse petroliere la SNP PETROM a totalizat
cca. 270 mld. lei.
In sectorul productiei de aparare, pana in prezent au fost privatizati 2 agenti economici
iar pentru alti 10 agenti economici activitatile legate de privatizare sunt in curs de
desfasurare. S-a constituit o societate mixta la SC Tohan SA Brasov (cu Asociatia
Intreprinderilor Mici si Mijlocii din regiunea Emilia Romagna, Italia).
Sunt in curs de desfasurare actiuni privind reorganizarea capacitatilor de productie
militara pe grupe de produse.
Redimensionarea industriei de aparare si a capacitatilor de productie in acord cu
cerintele sistemului national de aparare a condus la disponibilizarea in semestrul I
2003 a 5241 persoane. Totodata, continua separarea capacitatilor de productie militara
de cele civile. In cadrul programului de restructurare de la CN Romarm SA, aceasta
separare a fost realizata la 9 din cele 15 filiale ale societatii.
Se deruleaza urmatoarele investitii pentru modernizarea si retehnologizarea unor
capacitati de productie:
-

modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie militara, cum sunt


liniile de fabricatie a munitiei de infanterie din cadrul SC Uzina Mecanica Cugir SA
si SC Uzina Mecanica Sadu SA;

modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie civile, cum sunt


turnatoria de tuburi din fonta ductila de la SC Uzina Mecanica Orastie SA, laminorul
de neferoase din cadrul SC Metrom SA Brasov si turnatoria de fonta de la SC Carfil
SA Brasov.
102

Pentru absorbirea fortei de munca disponibilizate, in perioada de referinta au fost


create parcuri industriale sub autoritatea Consiliilor Judetene: Constanta (prin
divizarea SC SN Mangalia SA), Prahova (prin divizarea SC UM Plopeni SA),
Hunedoara (prin divizarea SC UM Cugir SA), Gorj (prin divizarea SC UM Sadu SA) si
Brasov (prin divizarea SC Carfil SA Brasov, SC METROM SA Brasov si SC TOHAN
SA Brasov).
In agricultura, la data de 4 iunie 2003, situatia se prezinta astfel: au fost incheiate
contracte de vanzare-cumparare la 256 societati comerciale, iar pentru 25 societati
procedura de privatizare este in derulare (anunturi, depuneri oferte, negocieri); au mai
ramas de privatizat 17 societati comerciale. Pentru aceste societati se intocmesc
notele de privatizare si vor fi publicate anunturile de vanzare a actiunilor, astfel incat
intreaga oferta de privatizare sa fie lansata pana la sfarsitul lunii iunie.
Societatile scoase de doua ori la privatizare si neofertate, in numar de 116, sunt in
procedura de restructurare. Pentru aceste societati se intocmesc studiile de fezabilitate
in vederea evaluarii si vanzarii de active. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru
stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea utilizarii
activelor care s-au dovedit utile.
Un numar de 325 societati comerciale agricole se afla sub incidenta Legii nr.64/1995,
respectiv in procedura de faliment.
O actiune importanta pentru clarificarea drepturilor de proprietate a constituit-o
inventarierea din care a rezultat ca in prezent, a ramas in domeniul statului o suprafata
de 760 mii ha reprezentand 31,7% din suprafata existenta la inceputul procesului de
retrocedare. Din aceasta suprafata circa 300 mii ha reprezinta domeniul public al
statului si 460 mii ha domeniul privat, disponibil pentru finalizarea procesului de
reconstituire a dreptului de proprietate.
In domeniul transporturilor a continuat procesul de restructurare a societatilor feroviare
corelat cu cerintele impuse de functionarea acestora in conditiile economiei de piata si
asigurarea unui sistem financiar contabil eficient si propriu fiecarei societati. Astfel, s-a
aprobat divizarea Societatii de Servicii de Management Feroviar SMF S.A. si
absorbtia noilor entitati astfel create de catre celelalte societati feroviare rezultate din
reorganizarea S.N.C.F.R. De asemenea, au fost evaluate, in vederea privatizarii 4
filiale SNTFC CFR Calatori SA si toate filialele SNTFM CFR Marfa SA.
A fost initiat un proiect de act normativ privind infiintarea Companiei Nationale de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA , etapa in procesul de restructurare a
RA Administratia Nationala a Drumurilor, constand in schimbarea statutului de regie
autonoma in acela de companie nationala cu forma de organizare in societate pe
actiuni. De asemenea, s-au demarat procedurile de privatizare a unor societati
comerciale desprinse din RA Administratia Nationala a Drumurilor.
S-au elaborat documentatiile necesare privatizarii societatilor comerciale incluse in
programul de privatizare pe anul 2003, respectiv 15 societati comerciale din domeniul
rutier si naval, 5 societati mixte din domeniul rutier si 15 filiale desprinse din societatile
de cale ferata.
In procesul de privatizare a societatilor comerciale de sub autoritatea Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, au fost realizate in totalitate actiunile
privind crearea cadrului institutional adecvat, elaborarea Strategiei de privatizare a
societatilor comerciale de interes strategic si elaborarea bugetului propriu de venituri si
cheltuieli privind activitatea de privatizare.
A fost elaborata documentatia pentru acordarea mandatelor speciale imputernicitilor
mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat in adunarile generale ale
actionarilor.
103

In cadrul procesului de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii


Romtelecom S.A., ca urmare a cerintelor de la nivel european privind limitarea
interventiei statului in economie, a avut loc transformarea actiunilor nominative de
control incompatibile cu prevederile Comunicarii Comisiei C220/97 in actiuni comune
prin adoptarea unui set de acte normative: H.G. nr. 1260/2002 privind aprobarea
Strategiei de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A.
(M.O. nr. 832/19.11.2002), completata prin H.G. nr.1551 din 18 decembrie 2002
pentru completarea Hotararii Guvernului nr. 1260/2002 privind aprobarea Strategiei de
privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A (M.O. nr.
13/10.01.2003), precum si Legea nr. 21 din 13 ianuarie 2003 privind unele masuri
pentru continuarea privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A.
(M.O. 30/21.01.2003).
Dupa negocierea si incheierea contractului de consultanta si realizarea de catre
consultant a unei analize a situatiei Romtelecom, precum si dupa studierea variantelor
propuse de consultant pentru continuarea privatizarii operatorului national de
telecomunicatii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul
Finantelor Publice au fost mandatate de Guvernul Romaniei sa inceapa negocieri cu
OTE. Termenii tranzactiei convenite in urma negocierilor sunt: 243 de milioane USD
majorare de capital realizata de OTE, achizitionarea unui pachet de 3,12% din
actiunile detinute la Romtelecom de statul roman pentru 31 de milioane USD si credite
de aproximativ 250 de milioane USD care urmeaza a fi atrase de Romtelecom in 3 pina
la 6 luni de la incheierea contractului dintre OTE si statul roman.
Termenii tranzactiei convenite au fost stabiliti prin Legea nr. 21 din 13 ianuarie 2003
privind unele masuri pentru continuarea privatizarii Societatii Nationale de
Telecomunicatii Romtelecom S.A. Prin acest acord si prin finantarea pe care o va
primi, Romtelecom are create
conditiile dezvoltarii sale intr-un mediu nou,
concurential, al pietei romanesti, astfel incat sa ofere conditii mai bune consumatorilor
si sa se dezvolte in favoarea actionarilor sai.
In domeniul turismului a continuat procesul de privatizare atat prin vanzarea de actiuni
cat si prin vanzarea de active. In prezent turismul romanesc este privatizat in proportie
de 92% raportat la numarul de societati privatizate si in proportie de 88% raportat la
capitalul social privatizat.
Din totalul celor 80 de societati comerciale aflate initial in portofoliul Ministerului
Turismului autoritatea responsabila de procesul de privatizare din acest domeniu
pana in prezent s-au incheiat 69 de contracte de vanzare - cumparare actiuni, din care
sunt in vigoare 58, diferenta reprezentand-o contractele reziliate pentru neindeplinirea
conditiilor contractuale. Pentru cele 58 de societati comerciale privatizate s-a obtinut o
valoare totala de tranzactionare de 1.560 miliarde lei si un angajament de investitii total
in valoare de 3.846.415 USD.
Transparenta procesului de privatizare a fost asigurata prin transmiterea, in direct pe
postul PRO TV, a procedurilor de privatizare si a licitatiilor organizate pentru vanzarea
pachetelor de actiuni detinute de Ministerul Turismului la cele mai importante societati
comerciale din statiunile Poiana Brasov, Mamaia si Neptun-Olimp.
Pentru restul de 22 de societati aflate inca in portofoliul ministrului intre care la multe
exista probleme patrimoniale datorita prelungirii termenelor de depunere si solutionare
a cererilor de restiture a imobilelor nationalizate se are in vedere promovarea unor
solutii concrete de privatizare, precum vanzarea activelor sau cesiunea actiunilor
aferente activelor aportate in societati mixte, urmata de lichidarea societatilor
comerciale la care statul mai detine actiuni.
Urmare a repetatelor prelungiri ale termenului de depunere a documentelor pentru
restituirea imobilelor si terenurilor nationalizate de catre persoanele indreptatite,
prevazut de Legea nr.10/2001 privind retrocedarea unor imobile preluate in mod abuziv
in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, dupa data de 14 iunie a.c. (termenul
104

final de depunere a dosarelor), urmeaza sa se clarifice situatia patrimoniala a acestor


societati. In functie de rezultatele aplicarii Legii nr.10/2001 si de situatia concreta se va
alege cea mai adecvata metoda de privatizare, tinand seama de atractivitatea
societatii.
De altfel, vanzarea de active a reprezentat si pana acum o solutie optima pentru
turism. Astfel, pana in prezent, s-au aprobat pentru vanzare un numar de peste 200
active.
Totodata, cca. 30 active au fost aportate la capitalul social al unor societati mixte,
intrucat pentru reabilitarea acestora era necesar un volum considerabil de investitii de
care societatea detinatoare nu dispunea.
In ultima perioada, urmare a progreselor substantiale realizate in implementarea
reformelor structurale, asa cum au fost recunoscute si prin acordurile convenite cu
organismele financiare internationale si Uniunea Europeana, agentiile internationale de
rating au imbunatatit succesiv rating-ul acordat tarii noastre, dupa cum urmeaza:
-

Standard & Poor's a imbunatatit rating-ul acordat imprumuturilor pe termen lung in


valuta si in lei, in luna februarie 2003, de la B+ la BB-, respectiv de la BB- la BB,
perspectiva fiind in continuare pozitiva, ceea ce lasa posibilitatea imbunatatirii in
continuare a rating-ului in perioada ce urmeaza;

Moody's Investors Service a imbunatatit rating-ul acordat imprumuturilor pe termen


lung in valuta si in lei, in luna decembrie 2002, de la B2 la B1, perspectiva fiind
considerata stabila;

Fitch Ratings a imbunatatit succesiv rating-ul acordat imprumuturilor pe termen


lung in valuta si in lei, in luna iunie 2002, de la B la B+, respectiv de la B+ la BB-, si
in luna octombrie a anului trecut, de la B+ la BB-, respectiv de la BB- la BB.

D.
Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber al fortelor
pietei; liberalizarea preturilor si a comertului
In ceea ce priveste preturile trebuie evidentiat faptul ca majoritatea preturilor si tarifelor
din economie sunt liberalizate, iar ponderea preturilor si tarifelor reglementate este in
continua scadere in vederea diminuarii influentei exercitate de stat asupra procesului
de formare a preturilor si alinierii la practicile europene.
Preturile si tarifele produselor si serviciilor, care de altfel stau la baza determinarii
inflatiei, sunt in prezent, in cea mai mare parte, preturi si tarife care se determina in
mod liber prin concurenta pe baza cererii si ofertei.
In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau de alte organisme cu rol
de reglementare (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei,
Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale, alte autoritati),
preturile si tarifele practicate de regiile autonome, precum si cele practicate in cadrul
activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati supuse prin lege unui
regim special (energie electrica si termica, gaze naturale, transport de calatori pe calea
ferata si fluviala, medicamente de uz uman, servicii telefonice, servicii postale, apa si
canalizare).
In ianuarie 2003 a intrat in vigoare un set de regulamente privind aplicarea regulilor de
ajutor de stat in diferite domenii.
Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele categorii de ajutor de stat
ajutor regional si orizontal, care se axeaza in special pe aspecte de importanta majora
pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si
mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in
dificultate), stabilind clar criteriile avute in vedere la analiza fiecarei masuri de ajutor de
stat.
105

A fost finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada


1996 2000, iar in prezent se lucreaza la Raportul privind ajutoarele de stat acordate
in Romania in perioada 1999 2001.
Deschiderea pietelor marfurilor alimentare, a condus la incetinirea cresterii preturilor.
Exemplul cel mai bun in acest sens este dat de produsele de morarit si panificatie al
caror indice de crestere a preturilor in anul 2002 fata de anul 2001 a fost de 110,3%.
Deschiderea pietelor de telecomunicatii a condus, in final, la un indice de crestere al
preturilor de 118,4% dec./dec. (fata de 145,5% in cazul energiei termice, de exemplu).
Liberalizarea completa a pietei telecomunicatiilor de la data de 1 ianuarie 2003 permite
o intrare facila pe piata romaneasca de comunicatii, pe baza unei simple notificari, si
prevede reglementarea stricta a activitatii operatorilor cu putere semnificativa pe piata
si stabilirea prompta a tarifelor de interconectare, favorabile noilor operatori.
In acest sens au fost adoptate Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de
concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice cadrul
general, piete relevante si principii.
Prin Decizia nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru
interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa (in vigoare de la 23.12.2002, data
comunicarii catre operatorul desemnat), au fost impuse S.N.Tc. Romtelecom S.A.
obligatii de nediscriminare, transparenta (publicarea unei Oferte de Referinta pentru
Interconectare), tinere a evidentei contabile separate, fundamentare a tarifelor in
functie de costuri (pe baza unui model de calculatie a costurilor de tip LRIC aprobat de
ANRC sau, in lipsa unui astfel de model, pe baza altor metode aprobate de ANRC) si
furnizarea unor servicii si acordarea accesului la anumite facilitati necesare realizarii
interconectarii (inclusiv interconectarea cu circuit extins si accesul la spatiile necesare
in vederea colocarii).
Sectorul echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, un
element esential al pietei telecomunicatiilor a cunoscut in perioada de referinta o
liberalizare completa prin adoptarea HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si
echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii
acestora.
In sectorul energetic, Guvernul a luat masuri privind continuarea deschiderii pietei de
energie, astfel incat in prezent gardul de deschidere a pietei pentru electricitate si gaze
naturale este conform prevederilor acquis-ului comunitar.
In ceea ce priveste cadrul legislativ si adoptarea acquis-ului comunitar, progresele in
sectorul energiei electrice realizate in perioada de referinta se refera la:
-

Imbunatatirea gradului de incasare a facturilor pentru energia electrica si pentru


gaze naturale:
-

rata incasarii facturilor pentru energia electrica pe anul 2002 a fost de 93,1%,
fiind calculata pentru o perioada de 12 luni, iar in primul trimestru al anului 2003
aceasta a fost de 94,2%;

in domeniul gazelor naturale, rata de incasare pe anul 2002 a fost de 98,8%,


fiind calculata pentru o perioada de 12 luni, iar in primul trimestru al anului 2003,
rata de incasare a facturilor pentru gaze naturale a fost de 94,75%;

Prin Ordinele ANRE nr.6/2003 si nr. 7/2003, au fost stabilite preturi distincte pentru
fiecare din noile filiale in functie de conditiile concrete de productie.

In sectorul gazelor naturale, in cursul lunii februarie 2003, prin Ordinul comun ANRGNANRM nr.121/20, privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in
sectorul gazelor naturale, pretul gazelor naturale a fost majorat la 90 USD/1000mc.
Pretul acopera integral costurile de operare ale operatorilor economici si este
diferentiat in functie de solutiile tehnice de alimentare a consumatorilor.
106

Cresterea ponderii UE in totalul schimburilor comerciale ale Romaniei (62,17% in


2002) evidentieaza eforturile sustinute in vederea intensificarii pregatirilor pentru
integrarea rapida si eficace a economiei romanesti in cadrul pietei interne comunitare.
Pe parcursul anului 2002, au avut loc negocieri cu Comisia Europeana pentru
continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole de baza.
Negocierile s-au finalizat prin semnarea la Bruxelles, la 20 decembrie 2002, a
Protocolului Aditional, Anexa la Acordul European. Prevederile Protocolului Aditional
au intrat in vigoare la 01.04.2003.
Comisia Europeana a lansat o noua runda de negocieri cu tarile candidate, pentru
continuarea liberalizarii comertului cu produse agricole transformate (PAT). Romania a
participat la o reuniune preliminara desfasurata la Bruxelles in cursul lunii februarie
2003, prima runda de negocieri desfasurandu-se in data de 11 iunie a.c., la Bucuresti.
In conformitate cu angajamentele asumate prin Memorandumul de Intelegere pentru
Liberalizarea si Facilitarea Comertului (semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2001), Romania
a incheiat pe parcursul anului 2002 acorduri de comert liber cu tarile membre ale
Pactului de Stabilitate. Continuarea negocierii de noi acorduri de comert liber, in
special cu tarile cu care UE a incheiat acorduri similare a fost si continua sa ramana
unul din obiectivele importante ale politicii comerciale, contribuind nu numai la
promovarea exporturilor romanesti pe terte piete, dar si la pregatirea pentru preluarea,
la momentul aderarii, a regimului comercial al UE.
E.
Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse in aplicare,
inclusiv in ceea ce priveste reglementarea drepturilor de proprietate
In domeniul reformei sistemului judiciar sunt de evidentiat urmatoarele progrese:
-

A fost adoptata Legea nr.653/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a


Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca. Modificarile Legii nr. 92/1992 in legatura cu
modalitatile de alegere a magistratilor in CSM vizeaza in principal:
-

Desemnarea candidatilor se face in adunarile generale ale judecatorilor si, dupa


caz, ale procurorilor.

Sistemul de prezentare in Parlament a unei liste inchise dupa alegerile


desfasurate in adunarile generale ale magistratilor reprezinta una dintre cele
mai moderne prevederi din Europa.

A fost adoptata legislatie cu un impact major asupra combaterii coruptiei, respectiv:


-

Ordonanta de urgenta nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie,


aprobata prin Legea nr.503/2002.

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in


exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei. Legea a fost adoptata avand in vedere
faptul ca implicatiile fenomenului coruptiei asupra societatii, prevenirea si
combaterea acestui fenomen necesita, pe plan legislativ, o abordare
multidisciplinara si sistematica, pornind de la reglementarea aspectelor de drept
penal, pana la disciplinarea raporturilor de drept comercial si asigurarea
transparentei in viata economica.

In vederea consolidarii independentei si statutului Justitiei si asigurarea realizarii


eficiente a actului de justitie, de natura a raspunde nevoilor cetatenilor si a celor
chemati sa o aplice, au fost constituite grupuri de lucru formate din reprezentanti ai
puterii judecatoresti (judecatori si procurori de la diferite instante si parchete din tara si
Curtea Suprema de Justitie).
107

In acest moment, sunt discutate in cadrul grupurilor de lucru urmatoarele propuneri


pentru modificarile legislative necesare reformei sistemului judiciar:
-

Regandirea si reasezarea competentei componenta de baza a reformei in


justitie

Principiile pe care se bazeaza reasezarea competentei:


-

Noua configuratie a instantei supreme, prin proiectul Legii de revizuire a


Constitutiei: Curtea Suprema de Justitie devine Inalta Curte de Casatie si
Justitie, asigurand, in principal, interpretarea si aplicarea unitara a legii;

Sporirea rolului judecatoriilor, ca prime instante in sistemul organelor


judecatoresti si veriga de baza in relatia justitie-cetatean;

Asigurarea celeritatii in solutionarea proceselor penale prin renuntarea la unele


cai de atac, in cazul anumitor infractiuni mai putin complexe.

Propunerile de modificare a recursului in anulare in materie civila au in vedere


mentinerea recursului in anulare, cale extraordinara de atac, dar cu eliminarea rolului
Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si restrangerea, pe baza de criterii
obiective a motivelor de recurs in anulare.
Pana la 30.04.2003 din totalul de 4.768.675 titluri de proprietate au fost emise
4.421.291 titluri (din care: 3.965.682 pentru terenuri agricole si 455.609 pentru terenuri
forestiere), reprezentand 92,7% din totalul titlurilor de emis (respectiv 93,8% pentru
terenuri agricole si 84% pentru terenuri forestiere), s-au emis titluri pentru suprafata de
10.319.434 ha (din care 8.953.325 ha teren agricol si 1.366.109 ha teren forestier) din
cele 11.869.617 ha, reprezentand 86,9% din suprafata totala (respectiv 88,6%
suprafata agricola si 77,6% suprafata forestiera).
In baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, in perioada
1 august 2002 31 mai 2003 au fost tranzactionate 49.282 ha, din care in intravilan
5.614 ha, iar in extravilan 43.668 ha.
De asemenea, s-a efectuat inventarierea terenurilor degradate care pot fi ameliorate
prin impadurire, in vederea aducerii la indeplinire a prevederilor Programului de
Guvernare 2001-2004 privind politica agrara.
F.
Absenta unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea de noi
firme) si iesirea de pe piata (falimentul)
In 2002 a continuat activitatea de coordonare a monitorizarii implementarii Planului de
actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri, Plan aprobat
prin H.G. nr. 209/2002, in vederea eliminarii unor obstacole cu care se confrunta
comunitatea de afaceri si pentru imbunatatirea permanenta a conditiilor in care isi
desfasoara activitatea IMM-urile.
Pana la 31 mai 2003, din totalul de 71 de masuri, aferente celor 13 domenii, au fost
realizate 63 de masuri, restul de 8 masuri aflandu-se in diferite stadii de implementare.
Revizuirea si actualizarea Planului de actiuni, in anul 2003, pentru dezvoltarea
mediului de afaceri in Romania vizeaza imbunatatirea cadrului investitional. In
elaborarea acestuia, s-a tinut cont de propunerile si recomandarile FIAS si de cerintele
exprimate de mediul de afaceri. Planul de actiuni a fost supus consultarii asociatiilor
profesionale si patronale, organizatiilor non-guvernamentale si institutiilor administratiei
publice implicate in realizarea lui. Forma consolidata a acestuia a fost aprobata in
sedinta Guvernului din data de 21.05.2003, fiind in curs de publicare in Monitorul
Oficial.

108

In acest interval au fost amendate unele acte normative existente deja si au fost
elaborate si aprobate o serie de acte normative care reglementeaza domenii de
activitate legate de infiintarea si desfasurarea activitatii agentilor economici, cum ar fi:
-

eficientizarea procesului de inregistrare si autorizare a comerciantilor:


amendarea/actualizarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor
(H.G. nr. 1344, 1345, 1346 din 2002) si transferarea activitatii privind registrul
comertului, inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor de la Camera de
Comert si Industrie a Romaniei in subordinea Ministerului Justitiei (O.U.G. nr.
129/2002);

legiferarea procedurii aprobarii tacite in obtinerea/reinnoirea


aprobarilor, avizelor, licentelor, permiselor etc. (O.U.G. nr. 27/2003);

asigurarea transparentei procesului decizional al administratiei publice centrale si


locale, prin care se prevad proceduri distincte de consultare a partenerilor sociali
(Legea nr.52/2003);

aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 75/2001 privind


organizarea si functionarea cazierului fiscal (H.G. nr. 31/2003);

revizuirea procedurilor de iesire de pe piata a firmelor (procedura falimentului si a


reorganizarii judiciare - Legea nr. 82/2003);

scutirea studentilor care doresc sa demareze o afacere de la plata taxelor si


tarifelor datorate pentru operatiunile de inmatriculare, pentru autorizarea
functionarii, pentru serviciile de asistenta prestate in cadrul Birourilor Unice (H.G.
nr. 166/2003).

autorizatiilor,

Pana in prezent, a fost elaborat Proiectul Codului Fiscal ce curpinde capitole care
se refera la scopul si aria de cuprindere a Codului Fiscal, definirea termenilor
comuni, capitole referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile
microintreprinderilor, impozitul pe venit, impozitul pe dividende, impozitul pe
veniturile obtinute din Romania de catre nerezidenti, taxa pe valoarea adaugata,
precum si impozitele si taxele locale.
Chiar in conditiile legislative actuale, institutiile abilitate, precum APAPS si AVAB, au
actionat pentru eliminarea de pe piata a societatilor care nu-si pot executa obligatiile
banesti din motive diverse: dificultati financiare datorate in marea majoritate a cazurilor
unei conduceri necorespunzatoare a activitatii comerciale si, mult mai rar, datorita unor
imprejurari nefavorabile care nu pot fi imputate managerilor (modificarea pietei,
sporirea concurentei etc.).
In prezent, in portofoliul AVAB sunt inregistrate creante fata de 1055 de debitori aflati in
procedura reglemetata de Legea nr. 64/1995 republicata (1002 debitori aflati in faliment
si 53 debitori aflati in reorganizare juridica).
Introducerea unui debitor in procedura prevazuta de Legea nr.64/1995 la cererea
AVAB a survenit in urma finalizarii tuturor procedurilor de valorificare specifice acestui
creditor, dar care nu au condus la recuperarea integrala a creantelor datorate de
debitorii supusi procedurii de insolventa, scopul urmarit fiind acela al obtinerii pe cale
judecatoreasca a radierii societatii si implicit al scoaterii acesteia de pe piata
concurentiala.
In acest sens, AVAB a formulat 183 de cereri prin care a solicitat atragerea raspunderii
organelor de conducere ale societatilor falite, din care 63 de cereri au fost admise,
restul fiind in curs de solutionare.
Suma de plata stabilita de instanta pentru cei 63 de debitori a fost de cca. 35 mil. USD.

109

G.
Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel incat sa canalizeze
eficient economiile catre investitii
Pentru realizarea unui sistem bancar stabil si competitiv, cu banci care sa asigure o
intermediere financiara eficienta, Banca Nationala si-a concentrat eforturile asupra
finalizarii actiunii de asanare a sectorului bancar, apropierii calitatii activitatii de
supraveghere de standardele recunoscute pe plan international, precum si asupra
perfectionarii unor instrumente de sprijin indirect al supravegherii bancare, respectiv
Centrala Riscurilor Bancare, Centrala Incidentelor de Plati si Fondul de garantare a
depozitelor in sistemul bancar.
Evolutia sistemului bancar in anul 2002 s-a caracterizat prin consolidare si expansiune.
Procesul de consolidare a contribuit la transformarea acestuia intr-un sistem mai sigur
si mai eficient, aspect evidentiat practic de evolutia pozitiva in termeni reali a
principalilor indicatori economico - financiari si de prudenta bancara. Aceasta
consolidare s-a realizat in conditiile unei expansiuni a sectorului bancar, volumul total
al activelor majorandu-se in termeni reali cu 16 la suta, iar cel al creditului acordat
sectorului neguvernamental cu 30 la suta.
Pe parcursul perioadei septembrie 2002 aprilie 2003, actiunile bancii centrale s-au
concentrat asupra laturii calitative a procesului de supraveghere prudentiala, vizand in
principal:
-

Intensificarea cooperarii cu autoritatile de supraveghere din tara de origine a


capitalului investit, prin incheierea de acorduri privind schimbul de informatii din
domeniul supravegherii. In anul 2002, a fost incheiat acordul cu Banca Italiei, iar in
anul 2003 au fost incheiate acorduri cu Banca Greciei si cu Oficiul Federal pentru
Supraveghere Bancara din Germania. In prezent, se afla in curs de desfasurare
negocierile pentru incheierea unor acorduri similare cu Banca Olandei, Banca
Austriei, Comisia Bancara din Franta si Banca Portugaliei.

Utilizarea asistentei tehnice externe obtinute in cadrul programului USAID destinat


intaririi capacitatii de supraveghere a BNR (misiunea expertilor straini s-a incheiat la
finele anului 2002).

Perfectionarea profesional a supraveghetorilor bancari prin participarea acestora


la cursuri organizate de institutii specializate din tara si din strainatate (care au vizat
tematici noi, privind spalarea banilor, instrumentele financiare derivate, Standardele
Internationale de Contabilitate etc.), precum si prin schimburi de experienta la
sediul unor banci centrale din statele membre ale UE.

Intensificarea cooperarii cu autoritati implicate in combaterea terorismului si a


spalarii banilor (Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor).

Mentinerea unui dialog permanent cu autoritatile de supraveghere membre ale


Grupului Supraveghetorilor din Europa Centrala si de Est (BSCEE), constand in
schimbul de informatii in scopul imbunatatirii calitatii activitatii de supraveghere.

In cursul anului 2002, BNR si-a continuat eforturile legate de realizarea unui sistem
bancar sigur, modern si competitiv. In acest context, este de mentionat acordarea de
catre BNR a autorizatiei de functionare Casei Centrale Creditcoop si cooperativelor de
credit afiliate la aceasta potrivit prevederilor OUG nr. 97/2000 privind organizatiile
cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200/2002 si ale normelor emise in
aplicarea acesteia.
In perioada de referinta, BNR a emis o serie de reglementari aplicabile organizatiilor
cooperatiste de credit, care impun acestora respectarea standardelor si cerintelor
financiare aplicabile bancilor, mentionate in continuare.
Astfel au fost emise Normele BNR nr. 13/2002 privind capitalul minim al organizatiilor
cooperatiste de credit si capitalul agregat minim al retelelor cooperatiste de credit si
110

Normele BNR nr. 14/2002 privind fondurile proprii ale organizatiilor cooperatiste de
credit si ale retelelor cooperatiste de credit.
In cadrul acestor reglementari a fost stabilita metodologia de calcul si raportare a
indicatorilor de prudenta bancara prin luarea in considerare atat a dispozitiilor in
materie aplicabile bancilor, cat si a prevederilor comunitare. In acest sens, in cazul
caselor centrale, notiunea de capital existenta in reglementarile nationale poate fi
asimilata notiunii de capital initial din Directiva 2000/12/CE privind conditiile de acces
si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, fiind prevazuta totodata o
crestere graduala a limitei minime a capitalului caselor centrale si a capitalului agregat
al retelelor cooperatiste de credit, astfel incat aceasta sa reprezinte, pana la data de 1
ianuarie 2006, cel putin echivalentul in lei al cerintei comunitare de 5 milioane euro.
Normele aplicabile bancilor privind solvabilitatea, expunerile mari si imprumuturile
acordate persoanelor aflate in relatii speciale au fost adaptate la specificul
organizatiilor cooperatiste de credit.
In domeniul prudential, cadrul de reglementare aferent organizatiilor coooperatiste de
credit a fost completat cu Normele BNR nr. 19/2002 privind modificarile in situatia
organizatiilor cooperatiste de credit.
In vederea stabilirii regulilor privind intocmirea situatiilor financiar-contabile de catre
organizatiile cooperatiste de credit, a fost actualizat Planul de conturi bancar prin
emiterea Ordinului comun al ministrului finantelor publice si al guvernatorului BNR nr.
1.282/4/2002 privind modificarea si completarea planului de conturi pentru societatile
bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.
Totodata, in domeniul platilor, o serie de acte normative care reglementeaza activitatea
bancilor au fost adaptate astfel incat sa devina aplicabile si organizatiilor cooperatiste
de credit prin emiterea Circularei BNR nr. 31/2002.
Aria de reglementare si supraveghere a BNR a fost extinsa si asupra caselor de
economii pentru domeniul locativ, in baza Legii nr. 541/2002 privind economisirea si
creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ pentru a carei aplicare banca
centrala urmeaza sa emita reglementari.
Referitor la implementarea sistemului electronic de plati, este de mentionat ca, pe
parcursul anului 2002, proiectul Phare RO 0005.02 Sistemul de plati interbancare a
parcurs etapele impuse de Comisia Europeana. Astfel, in perioada 17-22 septembrie
2002 a avut loc evaluarea celor patru oferte primite pentru implementarea acestui
sistem. Raportul comisiei de evaluare a fost ulterior transmis, spre aprobare, Delegatiei
Comisiei Europene la Bucuresti.
In noiembrie 2002 a fost semnat contractul de furnizare de servicii cu firma desemnata
castigatoare a licitatiei, Societa Interbancaria per lAutomazione S.p.A. (SIA) din Italia.
Contractul, in valoare de 7,2 milioane euro are o durata de 21 de luni. SIA S.p.A. va
colabora in implementarea proiectului cu alte sase companii din Italia, Belgia si
Romania.
Procesul de implementare a sistemului a fost demarat efectiv la data de 14 ianuarie
2003, in prezent fiind finalizate raportul de initiere si documentul privind cerintele
sistemului si aflandu-se in curs de desfasurare lucrarile la documentul privind stabilirea
specificatiilor sale functionale. Dezvoltarea acestor documente este realizata de
furnizorul de servicii SIA S.p.A. in colaborare cu echipa proiectului constituita la nivel
central - BNR si TransFonD S.A.
In paralel cu implementarea sistemului electronic de plati, au fost incheiate si se afla in
curs de derulare doua contracte de asistenta tehnica pentru indrumare in cadrul
proiectului si pentru asigurarea calitatii produselor si serviciilor IT.
La data de 31 martie 2003 a fost semnat un act aditional la contractul cu SIA S.p.A., in
valoare de 450.000 euro, care prevede livrarea de catre furnizor a doua noi module,
111

unul pentru procesarea instrumentelor de plata de tip debit si altul pentru imprumuturi
cu titluri de stat.
Componenta de co-finantare a proiectului va fi asigurata, in numele comunitatii
bancare din Romania, de catre Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si
Decontari TransFonD S.A., suma de 2,3 milioane euro fiind destinata achizitiei de
echipamente si dotarii/construirii de locatii necesare functionarii sistemului electronic
de plati.
Sistemul electronic de plati care va fi implementat va fi un sistem modern, in deplina
concordanta cu standardele si cerintele Uniunii Europene referitoare la sistemele de
plati. In functie de modul de gestionare a riscurilor in implementare si de respectarea
termenelor intermediare, este de asteptat ca toate componentele proiectului sa intre in
functiune treptat, pe parcursul anului 2004.
In ceea ce priveste dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, concentrarea actiunilor
bancii centrale asupra laturii calitative a procesului de supraveghere si imbunatatirea
mediului economic general din Romania au reprezentat factorii cu impact decisiv
asupra consolidarii evolutiei favorabile a principalilor indicatori ce definesc un sistem
bancar sanatos. Trendurile pozitive ale acestora au fost sustinute in buna masura si de
cresterea nivelului de capitalizare a sistemului bancar (cu 22 la suta in cursul anului
2002), ca urmare a actiunilor de majorare a capitalului social al bancilor in baza
Normelor BNR nr. 16/2002 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor
straine, cat si consolidarii pozitiei financiare a actionariatului strain la diverse banci.
Masurile de imbunatatire a capitalizarii sistemului bancar au condus la majorarea
semnificativa a ratelor de solvabilitate care s-au situat pe tot parcursul anului 2002 si al
primului trimestru din anul 2003 atat peste dublul cotei minime reglementate (12 la suta
pentru rata de solvabilitate 1 si, respectiv, 8 la suta pentru rata de solvabilitate 2), cat si
peste pragul considerat de metodologia BNR pentru bancile bine capitalizate (15 la
suta, respectiv 10 la suta). In acest context, principalul indicator de adecvare a
capitalului a crescut de la 6,7 la suta la mijlocul anului 1999, la 24,8 la suta in luna
decembrie 2002 si la 25 la suta in luna martie 2003.
Relevanta pentru anul 2002 este expansiunea activului bilantier agregat (+36 la suta in
termeni nominali, respectiv 16 la suta in termeni reali), aproximativ jumatate din
cresterea acestuia reprezentand contributia operatiunilor cu clientii. Acest proces a fost
confirmat si de inscrierea pe un trend ascendent a ponderii activelor bancare in PIB de
la 29,9 la suta in luna decembrie 2001 la 31,3 la suta la finele anului 2002. Aceeasi
evolutie pozitiva se semnaleaza si la nivelul creditelor acordate clientilor, a caror
pondere in PIB s-a majorat in aceeasi perioada de la 10,2 la suta la 11,9 la suta.
Imbunatatirea structurii activului agregat evidentiaza schimbarea atitudinii bancilor in
ceea ce priveste repartizarea resurselor financiare si orientarea acestora in special
catre segmentul de creditare (manifestata cu precadere in ultima parte a anului 2002).
Aceasta atitudine a fost favorizata si de evolutia ascendenta a randamentelor acestui
segment. Prin inregistrarea, in anul 2002, a unui indice nominal de crestere de 50 la
suta, respectiv 30 la suta in termeni reali (superior celui aferent anului precedent) si de
11 la suta, respectiv 7 la suta in cursul primului trimestru al anului 2003, operatiunile cu
clientela s-au dovedit a fi cea mai dinamica componenta a portofoliului agregat de
active.
Expansiunea activitatii de creditare este ilustrata si de cresterea ratei generale de risc
de la 39,7 la suta la finele anului 2001 la 42,7 la suta in decembrie 2002 si la 44,3 la
suta la sfarsitul lunii martie 2003. Majorarea portofoliului de credite nu s a produs in
detrimentul calitatii acestuia ori al lichiditatii bancilor. Indicatorii destinati cuantificarii
riscului de credit, calculati pe baza datelor de bilant, cum ar fi creantele restante si
indoielnice la valoare neta, releva un progres la finele anului 2002 (0,2 la suta in activ,
respectiv 1,9 la suta in capitalul propriu), comparativ cu 0,3 la suta, respectiv 2,7 la
112

suta la sfarsitul anului 2001. De asemenea, valoarea indicatorului de lichiditate (1,4)


continua sa se situeze peste limita minima reglementata (1).
Diferente semnificative s-au constatat insa in perioada ulterioara aplicarii noului
regulament de clasificare si provizionare a creditelor si plasamentelor - Regulamentul
BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea,
regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc modificat si completat de
Regulamentul BNR nr.7/2002 si intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2003.
Efectele aplicarii Regulamentului BNR nr. 7/2002 au condus la o majorare cu
aproximativ 4 puncte procentuale a nivelului atins de indicatorii de evaluare a riscului
de credit calculati pe baza situatiei clasificarii creditelor la finele lunii martie 2003 (cum
ar fi ponderea creditelor clasificate in categoriile indoielnic si pierdere in totalul
portofoliului de credite clasificate). Aceasta evolutie a fost in principal marcata de
introducerea unui nou criteriu in sistemul de clasificare si provizionare a activelor
neperformante - performanta financiara a debitorului.
Referitor la sectorul asigurarilor, chiar daca anul 2002 a insemnat o continuare a
tendintei pozitive, de dezvoltare a acestui segment al pietei financiare in Romania,
valorile inregistrate continua sa fie inferioare mediilor inregistrate la nivelul UE.
In perioada septembrie 2002 mai 2003, a continuat aplicarea legislatiei secundare, a
normelor care reglementeaza societatile de asigurare si brokerii de asigurare. Astfel,
pana in prezent a fost elaborat si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei un numar de
27 norme, din care 20 au transpus prevederile acquis-ului comunitar din domeniu, fiind
adaptate la specificul pietei locale.
In vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare, pe langa emiterea
legislatiei secundare, a fost elaborat si proiectul de lege pentru modificarea si
completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a
asigurarilor, care s-a concretizat in Legea nr. 76/2003. Prin aplicarea acestei legi se
asigura transpunerea in practica a prevederilor comunitare, incluse in documentul de
pozitie al Romaniei la Capitolul 3 Libera circulatie a serviciilor. In conformitate cu
angajamentele asumate prin Documentul de pozitie, Legea nr.32/2000 va mai suferi
inca doua etape de modificare si completare, respectiv in 2004 si 2006, analizandu-se,
in prezent, oportunitatea si posibilitatea ca toate modificarile care mai trebuie aduse sa
fie realizate integral intr-o singura etapa, si anume 2004.
In prezent, activitatea de elaborare si adaptare a legislatiei la prevederile comunitare in
domeniul asigurarilor continua si vizeaza:
-

Proiectul de act normativ de modificare a Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si


reasigurarile in Romania;

Modificarea Normelor nr. 2/2001 privind informatiile cerute pentru autorizarea


asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor
semnificative ale asiguratorilor, a Normelor nr. 5/2001 privind metodologia de calcul
si de evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari
generale, a Normelor nr. 6/2001 privind categoriile de active admise sa reprezinte
rezervele tehnice ale asiguratorului care practica asigurari generale, regulile de
dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate si a Normelor nr.
9/2001 privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata,
investitiile si evaluarea activelor, precum si calculul rezervelor matematice ca
urmare a aplicarii prevederilor Legii nr. 76/2003;

Norme specifice pentru intermediarii in asigurari;

Modificarea si completarea legislatiei referitoare la Fondul de protejare a


asiguratilor.

113

In acest moment, piata asigurarilor din Romania cuprinde un numar de 52 de societati


de asigurare si 172 de brokeri de asigurare.Toate cele 52 societati de asigurare au in
intregime capital social privat.
In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei CAROM are in
structura actionariatului statul, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul
capital social privat.
Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza: 2 societati asigurare
viata; 25 societati asigurare non-viata; 25 societati mixte (care practica ambele
clase de asigurari); 1 societate in curs de constituire.
Din datele preliminare, in 2002, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend
crescator.Astfel, volumul primelor brute incasate de societatile de asigurare autorizate
sa functioneze in 2002 a fost de aproximativ 16.900 miliarde ROL (aproximativ 541
Meuro calculat la un curs mediu leu/euro de 31255,25) cu 40% mai mult decat in 2001,
in termeni reali. Aproximativ 24% din volumul primelor brute reprezinta sumele incasate
din activitatea de asigurari de viata.
Pe baza datelor preliminare se poate estima ca ponderea primelor brute incasate din
asigurare in Produsul Intern Brut a crescut la 1,2% in 2002 fata de 0,87% in anul
anterior.
Evolutia pozitiva s-a confirmat si in 2003, primele brute incasate in primul trimestru al
acestui an reprezentand circa o treime din totalul incasarilor din 2002, respectiv
aproximativ 6.000 miliarde lei (circa 191,97 MEuro).
Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor (raportul dintre primele brute
incasate si PIB) este cu mult inferior mediei inregistrate la nivelul Uniunii Europene,
ceea ce denota faptul ca piata asigurarilor din Romania este inca slab dezvoltata.
In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru anul 2002,
volumul primelor brute incasate de cele 18 societati de asigurare autorizate sa emita
acest tip de asigurare a fost de 2.617,25 miliarde ROL, cu o crestere nominala de
30,9% fata de 2001. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.077,92
miliarde ROL, cu 9,94% mai mult decat in 2001, iar rezerva aferenta daunelor inca
nelichidate, la 505,39 miliarde ROL cu 37,69% mai mare decat in anul 2001. Numarul
contractelor incheiate pentru acest tip de asigurare a fost de peste 3,45 milioane, cu
5,03% mai putin decat in anul 2001, iar rata daunelor a fost in medie de 46,47%.
In spiritul intaririi cooperarii si colaborarii cu institutii similare din alte tari, Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor a avut o prezenta activa pe plan international, concretizata
in ianuarie 2002 prin obtinerea statutului de membru al International Association of
Insurance Supervisors (I.A.I.S.), asociatia internationala din domeniu, care cuprinde
peste 100 de autoritati nationale de supraveghere a asigurarilor.
In ceea ce priveste finantarea obtinuta de la instititutiile financiare internationale, in
cadrul programului de intarire a capacitatii de supraveghere in domeniul asigurarilor in
concordanta cu aquis-ul comunitar, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este
beneficiara unor fonduri din Programul Phare 2002.
Componentele finantate din acest program se refera la asistenta de specialitate de tip
twining si achizitie de echipamente IT si software.
Unul din obiectivele importante ale acestui program este asistenta in elaborarea unor
norme emise de CSA in completarea Legii nr. 136/1995, cu accent deosebit pe
segmentul de asigurari obligatorii auto. Totodata, prin achizitia de echipamente IT si
software se va asigura baza de date care gestioneaza asigurarile obligatorii auto care
are ca principal obiectiv monitorizarea operatorilor din acest segment de piata.

114

Structurarea bazei de date se va face si cu ajutorul consultantei acordate de Banca


Mondiala cu incepere din semestrul II 2003, in cadrul programului PSALII dintr-un
imprumut de tip grant.
Piata de capital romaneasca este in continuare insuficient dezvoltata. In cursul anului
2002, au fost intreprinse actiuni concrete indreptate catre revigorarea acestei piete,
constand in perfectionarea legislatiei sub aspectul concordantei cu acquis-ul comunitar,
diversificarea produselor si cresterea gradului de capitalizare, cresterea transparentei
tranzactiilor si intarirea supravegherii exercitata de CNVM.
CNVM beneficiaza in prezent, in cadrul programului Phare, de asistenta tehnica din
partea Statelor Membre sub forma de twinning. Unul dintre obiectivele Conventiei de
Twinning dintre CNVM si CONSOB (Comisia de Valori Mobiliare din Italia) il constituie
elaborarea de proiecte de modificare a legislatiei primare si secundare a pietei de
capital si a pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate in
conformitate cu prevederile directivelor UE.
Ca urmare a analizei si recomandarilor facute in cadrul proiectului de twinning, precum
si urmare a desfasurarii misiunii de supraveghere colectiva (peer review) CNVM a
elaborat un prim proiect al legii consolidate care cuprinde problematica Legii nr.
512/2002 pentru aprobarea OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si
instrumente financiare derivate, Legii nr. 513/2002 pentru aprobarea OUG nr. 26/2002
privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si ale Legii nr. 525/2002
pentru aprobarea OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii
financiare si pietele reglementate.
Aceasta lege consolidata va reprezenta cadrul legal aplicabil pietei de capital,
organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare si pietelor reglementate de
marfuri si instrumente financiare derivate, astfel incat sa se asigure implementarea
adecvata a acquis-ului comunitar in domeniu.
La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) trendul pozitiv inregistrat in anul 2002 s-a mentinut
si in primele luni ale anului 2003. Nivelurile maxime istorice, inregistrate de indicii BVB,
in perioada septembrie 2002 mai 2003, reflecta cele mai bune situatii inregistrate pe
piata de capital, astfel:
-

indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide 10 titluri listate la Cota
Bursei, se situa in 30 aprilie 2003 cu +22,02% (+8,17 % in EUR) peste valoarea din
1 septembrie 2002. Maximul a fost atins in 15 ianuarie 2003 - 1.852,87 puncte;

indicele BET-C a inregistrat o crestere de +19,35% (+5,79 in EUR). Indicele BET-C


reflecta evolutia preturilor tuturor actiunilor cotate, exclusiv SIF-uri. Maximul istoric a
fost de 1223,24 puncte, atins in 15 ianuarie 2003;

indicele BET-FI care urmareste evolutia preturilor de tranzactionare a actiunilor


celor cinci societati de investitii financiare cotate a atins nivelul maxim in sedinta de
tranzactionare din data de 23 septembrie 2002, si anume 7.644,03 puncte. In
perioada 1 septembrie 2002 30 aprilie 2003, indicele BET-FI a inregistrat o
crestere de numai +1,73% in lei (-9,82% in EUR) dupa ce pe parcursul anului 2002
acesta a inregistrat cresteri foarte importante (+122,73 % in lei si +82,4 in EUR).

Aceste cresteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fundalul intensificarii activitatii de
tranzactionare, valoarea totala a tranzactiilor cu valori mobiliare incheiate in perioada
analizata, la Bursa de Valori Bucuresti fiind de 222,43 milioane EUR, ceea ce
reprezinta o crestere de 49,78% fata de perioada similara precedenta.
Tendintele pozitive ale pietei s-au regasit si in cresterea cu peste 94 % a capitalizarii
bursiere, exprimata in EUR, care se situa la finele perioadei analizate la nivelul de 2,22
miliarde EUR comparativ cu 1,49 miliarUSD la sfarsitul lunii aprilie 2002.
Totodata, in anul 2002 au fost admisi la Cota BVB patru noi emitenti: un emitent de
actiuni (S.C.Eforie S.A.) si 3 emitenti de obligatiuni municipale (municipiul Zalau,
115

muncipiul Alba-Iulia si municipiul Cluj Napoca). Anul 2002 a mai insemnat si admiterea
la cota a celei de a doua emisiuni de obligatiuni a municipiului Predeal.
Piata RASDAQ a obtinut in anul 2002 o crestere a tuturor indicatorilor care
caracterizeaza activitatea de tranzactionare (volume, preturi, cotatii). Valoarea
tranzactiilor a crescut in anul 2002 la 4,2 mii mld. lei fiind cu 55% peste nivelul anului
2001. Cresterea a fost consistenta si la nivelul sumelor exprimate in EURO, in piata
rulandu-se peste 132 mil. EURO, cu peste 25% mai mult decat in anul anterior.
Aceasta crestere a activitatii se bazeaza pe triplarea sumelor derulate in cadrul
ofertelor publice de cumparare / preluare ( totalizand 2,3 mii mld. lei, respectiv 71,5 mil.
EURO) in timp ce activitatile de vanzare prin oferta publica au ramas relativ constante
(188 mld. lei, respectiv 5,6 mil. EURO), la fel ca si tranzactiile comune (1,65 mii mld. lei
/ 50 mil. EURO). Ca si in anul anterior, prezenta APAPS a fost redusa, in anul 2002
finalizandu-se cu succes 6 licitatii electronice, cumuland 27,3 mld. lei (1 mil. EURO).
Anul 2002 a consemnat revenirea preturilor agregate in indicele RASDAQ Compozit la
nivelul de 1000 puncte (valoarea indicelui la lansarea sa in 1998) si depasirea acestui
nivel in a doua perioada a anului. Perioada de maxima crestere a indicelui RASDAQ
C s-a situat in intervalul septembrie octombrie 2002, perioada in care indicele a
crescut cu 41%.
In perioada septembrie 2002 mai 2003 s-au derulat urmatoarele operatiuni :
-

4 societati privatizate in urma derularii a 19 licitatii electronice;

14 oferte publice de vanzare;

24 oferte publice de cumparare;

49 oferte publice de preluare.

O alta actiune importanta a fost delistarea unui numar de peste 1250 de societati
emitente care nu indeplineau conditiile minime pentru a fi prezente pe o piata
reglementata reprezentand un adevarat balast din punct de vedere logistic.
In aceeasi perioada au fost listate peste 40 noi societati, dintre care cele mai
importante au fost: ARGUS Constanta, Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF,
INTERNATIONAL LEASING, SANEVIT, TELEFERICUL PRAHOVA, VALMETEX,
WINMARKT BETA.

Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din


Uniunea Europeana
A.

Ponderea in economie a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM)

Sprijinirea sectorului IMM reprezinta solutia care va contrabalansa efectele negative


ale procesului de ajustare structurala si restructurare a industriei prin generarea
alternativelor economice si sociale si care va determina imbunatatirea statutului
economic al grupurilor sociale dezavantajate.
Prin urmare, atat actiunile specifice de pana acum ale actualului Guvern, cat si cele
viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institutional, legislativ si
financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si a initiativei private si stimulativ pentru
investitii.
La finele anului 2001 erau inregistrate 669.887 intreprinderi mici si mijlocii, cu 2,5% mai
multe decat in anul anterior. In anul 2001 s-a ajuns la 151.635 persoane fizice
autorizate si asociatii familiale ceea ce a reprezentat o crestere de 16% fata de anul
anterior.
116

In ceea ce priveste repartitia IMM pe ramuri de activitate in 2001 activau in comert


60,2% (fata de 63% in 2000), in sectorul serviciilor 16,9% (15,9% in 2000), iar in
sectorul industrial 12,6% (12,1% in 2000).
Aceste trei sectoare concentrau peste 90% din totalul sectorului IMM.
Structura pe grupe de marime reflecta urmatoarele caracteristici ale sectorului IMM:
-

grupa intreprinderilor micro pastreaza caracteristica generala a structurii sectorului,


cu comertul pe primul loc cu 66% in anul 2000 si 63% in 2001 si serviciile pe locul
doi;

grupa intreprinderilor mici are o structura diferita de cea a sectorului IMM, cu o


pondere de numai 40% a comertului si cu o pondere de 30% a industriei;

grupa intreprinderilor mijlocii este complet diferita structural de sectorul IMM;


industria si constructiile devin majoritare cu o pondere cumulata de peste 60%, in
perioada analizata.

Distributia intreprinderilor mici si mijlocii in profil teritorial aduce un plus de informatie


privind modul de dezvoltare al sectorului.
Din punctul de vedere al formei de proprietate, 99,3% din totalul intreprinderilor mici si
mijlocii aveau capital privat (atat in 2000, cat si in anul 2001).
Situatiile statistice inregistrate in anul 2001 evidentiaza relansarea cresterii economice,
fiind mentionate evolutii pozitive in dinamica de dezvoltare a sectorului privat, astfel:
-

cresterea cifrei de afaceri a IMM de la 634.250,4 mld. lei in 2000 la 916.041,3


mld. lei in 2001, respectiv cu peste 44%; in anul 2000 cifra de afaceri a IMM a
reprezentat 78,5% din PIB;

cresterea valorii adaugate a capitalului privat in sectorul IMM - de la 99.144,3 mld.


lei in 2000 la 157.367,0 mld. lei in 2001, respectiv cu peste 58%;

cresterea profitului brut de la 37.807,4 mld. lei in 2000 la 63.632,9 mld. lei in 2001,
respectiv cu peste 68%;

cresterea profitului net de la 30.014 mld. lei in 2000 la 53.885,9 mld. lei in 2001,
respectiv peste 79%;

cresterea numarului locurilor de munca in sectorul IMM de la 1.797.206 in 2000 la


1.844.312 in 2001, respectiv cu peste 2,6%, ajungand ca numarul celor ce lucreaza
in IMM-uri sa reprezinte 21,5% din populatia ocupata;

cresterea numarului de IMM-uri in domeniul serviciilor de la 60.868 in 2000, la


64.901 in 2001 (plus 4.033), in domeniul industriei de la 44.567 in 2000, la 46.513
in 2001 (plus 1.946) si in domeniul constructiilor de la 11.641 in 2000, la 13.237 in
2001 (plus 1.596);

sporirea ponderii creditelor acordate IMM de la 69.417,8 mld. lei in 2000, la


98.064,5 mld. lei in 2001, reprezentand o crestere cu 28.646,7 mld. lei.

B.
Accesul cat mai extins la finantare al intreprinderilor; restructurarea,
inovarea si efectuarea de investitii in vederea sporirii eficientei
In ceea ce priveste investitiile directe, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001 privind
promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in perioada 1 iunie
2002 - 1 iunie 2003 s-au inregistrat 99 investitii cu valori de peste 1.000.000 USD, cu o
valoare angajata de 941,3 milioane USD, din care participare straina de 600,5 milioane
USD.
Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: transportul si
distributia gazelor naturale, comunicatii dezvoltarea retelei de radiorelee,
117

telecomunicatii extinderea retelei de telefonie mobila, industria metalurgica, industria


constructoare de masini, industria mobilei, comert cu ridicata nespecializat.
In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990- aprilie
2003 a fost de 9,44 miliarde USD (capital social subscris in echivalent valuta), valoarea
aferenta anului 2002 fiind de 1,33 miliarde USD.
Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt Olanda, Germania, Franta,
SUA, urmate de Italia, Austria, Turcia si Marea Britanie.
C.
Impactul politicilor guvernamentale si al legislatiei asupra competitivitatii,
prin intermediul politicii comerciale, de concurenta, de ajutoare de stat, de
sprijinire a IMM-urilor etc
In anul 2002, prin regimul fiscal adoptat au fost abrogate o serie de facilitati acordate
anterior si au fost introduse altele printr-un sistem de legi mai usor de implementat si
de administrat:
-

utilizarea regimului de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal


teritorial, pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii,
computere si echipamente periferice ale acestora, ceea ce asigura reducerea cotei
efective de impozitare. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in
brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt
autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce
cheltuieli suplimentare de amortizare din valoarea de intrare a acestora (Legea nr.
414/2002 privind impozitul pe profit);

deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investitiilor
realizate in parcul industrial, pentru investitii in constructii sau reabilitari de
constructii si in infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica privind
utilitatile (Legea nr. 490/2002, care aproba OG nr. 65/2001 privind constituirea si
functionarea parcurilor industriale);

scutirea de impozit in primii 5 ani de la prima aplicare a unei inventii pentru profitul
obtinut prin aplicarea efectiva a acesteia in tara pentru brevetul obtinut in Romania,
aceasta incluzand si fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului
respectiv (Legea nr. 203/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991
pentru brevetele de inventie);

reglementarea posibilitatii suspendarii platii TVA prin organele vamale pentru


importul de masini industriale, mijloace de transport destinate realizarii de activitati
productive, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control
destinate investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, pe o perioada de
maximum 30 de luni de la data inceperii investitiei, iar pentru realizarea investitiilor
de catre IMM, de persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice care
isi desfasoara activitatea in zone defavorizate pentru o perioada de maximum 12
luni de la data inceperii investitiei. S-a mentinut posibilitatea suspendarii platii TVA
in vama, pentru 60 de zile, pentru importul de materii prime care nu se produc in
tara sau sunt deficitare (Legea nr. 345/2002 privind TVA);

un regim special de impozitare a microintreprinderilor, prin aplicarea unei cote de


1,5% asupra veniturilor obtinute din orice sursa de societatile comerciale care se
incadreaza in aceasta categorie (Legea nr.111/02.04.2003);

noua disciplina privind capacitatea financiara si bonitatea persoanelor juridice si


fizice intrata in vigoare prin implementarea Normelor metodologice de aplicare a
O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, stabilindu-se
faptele care se vor inscrie in cazierul fiscal al contribuabilului, precum si procedura
de solicitare si eliberare a certificatului si a informatiilor cu caracter fiscal (H.G. nr.
31/16.01.2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
118

Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului


fiscal, publicata in MO nr. 92/14.02.2003).
Facilitatile acordate sectorului IMM s-au concretizat in:
-

920 de contracte incheiate in perioada 2001 2003 trimestrul I, pentru punerea la


dispozitia IMM, de catre societatile comerciale cu capital majoritar de stat,
companiile nationale si regiile autonome a activelor disponibile, din care anul 2003
reprezinta cca. jumatate din totalul perioadei (460 de contracte);

ponderea IMM in totalul achizitiilor publice a fost de 55,7% (11.888,51 mld. lei din
totalul de 21.473,4 mld. lei), iar pe 5 luni din anul 2003 achizitiile publice efectuate
de IMM au fost de 246,41 mld. lei.

Aplicarea principiilor politicii concurentei si a legislatiei in domeniu la nivelul politicilor


economice si al procesului legislativ reprezinta un element fundamental pentru
existenta unei economii de piata functionale. Centrul de gravitatie a intregii activitati il
reprezinta realizarea obiectivului privind asigurarea functionarii fara distorsiuni a
concurentei in Romania, pentru a garanta cat mai multe posibilitati de alegere pentru
consumatori, incurajarea introducerii inovatiilor tehnologice, precum si concurenta prin
preturi.
La momentul aderarii, firmele romanesti vor trebui sa faca fata presiunilor concurentiale
ale pietei unice, ceea ce impune ca ele sa fie pregatite pentru aceasta. Romania este
constienta ca pentru a incheia negocierile in 2004 trebuie sa aplice deja in totalitate,
inca de acum, acquis-ul comunitar in domeniul concurentei.
Conform angajamentelor asumate prin documentele de negociere, a fost elaborat
proiectul de modificare a Legii concurentei nr. 21/1996. Prin amendarea Legii
concurentei se urmareste, printre altele, separarea atributiilor Consiliului Concurentei si
a Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicarea politicii concurentiale,
reglementari in domeniul legislatiei anti-trust si asigurarea cadrului pentru continuarea
procesului de armonizare legislativa cu prevederile comunitare .
Totodata trebuie remarcata preocuparea pentru elaborarea legislatiei secundare
privind asigurarea unui mediu concurential in economie, in general si in sectoare
specifice, in particular. Astfel reglementarile adoptate sau in curs de adoptare privind
intelegerile pe orizontala, intelegerile pe verticala, controlul concentrarilor economice,
pe de o parte, si aspecte specifice unor sectoare cum ar fi comunicatiile electronice,
transportul aerian, transportul maritim etc. vin sa completeze cadrul legislativ romanesc
in domeniul antitrust, facandu-l intrutotul compatibil cu acquis-ul comunitar.
D.

Gradul de integrare comerciala cu Uniunea Europeana

Expresia gradului de integrare comerciala cu UE inainte de aderare este data de


volumul si structura schimburilor comerciale cu Statele Membre.
Uniunea Europeana este cel mai important partener comercial al Romaniei,
concentrand peste 60% din comertul exterior romanesc.
Un prim indicator al competitivitatii Romaniei este gradul in care a fost deja realizata
integrarea comerciala cu UE.
Ponderea exporturilor catre tarile UE in totalul exporturilor Romaniei a fost in anul 2002
de 67,1%, iar cea a importurilor de 58,4%.
Relatiile comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana, care au devenit
preponderente incepand cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile catre tarile
UE s-au majorat in anul 2002 cu 20,5% fata de 2001.
Exportul catre UE in primele 4 luni din 2003 a crescut cu 867,7 mil. USD, respectiv
31,4% fata de primele 4 luni din 2002. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul
119

importurilor din tarile UE, care au crescut cu 802,5 mil. USD, respectiv 27,2% fata de
aceeasi perioada a anului anterior.
Analiza schimburilor derulate cu tarile UE in aceasta perioada releva unele modificari
de structura, cum ar fi:
-

cresterea exportului de mijloace de transport (+80,8%), mase plastice si articole


(+72,1%), masini si echipamente mecanice si electrice (+44,3%), produse chimice
(+35,9%), produse minerale (+30,9%), materiale textile (+26,0%) si incaltaminte
(+23,5%);

cresterea importului de mijloace de transport (+46,3%), mase plastice si articole


(+44,4%), metale comune (+36,5%), AMC-uri (+28,7%), produse chimice (+28,4%),
masini si echipamente mecanice si electrice (+28,2%), incaltaminte (+27,1%) si
materiale textile (+22,5%).

In ceea ce priveste analiza structurii pe tari, nu se remarca modificari semnificative. In


acest context, principalii parteneri in derularea exporturilor pe perioada 1.01
30.04.2003 raman Italia cu 1323,5 mil. USD (25%), Germania cu 846,1 mil. USD
(15,9%), Franta cu 358,1 mil. USD (6,7%) si Marea Britanie cu 336,4 mil. USD (6,3%).
In cadrul procesului de integrare europeana sunt avute in vedere urmatoarele actiuni in
domeniul politicii comerciale:
-

adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala a Uniunii Europene;

imbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare


adaugata ridicata;

continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre


Romania si Uniunea Europeana in vederea pregatirii pentru integrarea in piata
interna comunitara;

cresterea competitivitatii produselor romanesti prin dezvoltarea infrastructurii,


imbunatatirii calitatii produselor etc.;

continuarea demersurilor pentru armonizarea angajamentelor Romaniei la nivel


multilateral cu cele asumate de UE;

inventarierea cadrului juridic al relatiilor comerciale pe care UE le are cu tarile terte


si efectuarea adaptarilor necesare in legislatia romaneasca pentru a asigura
concordanta cu acquis-ul comunitar pana la momentul aderarii;

accelerarea rimului de preluare a legislatiei UE in domenii precum credite la export,


produse cu dubla utilizare, instrumente de aparare comerciala etc.;

sustinerea mediului de afaceri pentru asilmilarea unui comportament adecvat si in


concordanta cu regulile concurentiale existente in UE.

Guvernul va actiona pentru diversificarea destinatiilor exporturilor sale si a provenientei


importurilor.
Referitor la structura schimburilor comerciale cu statele membre UE, aceasta va trebui
imbunatatita substantial in sensul stimularii exporturilor de produse cu grad inalt de
prelucrare. S-a inregistrat o extindere considerabila a lohn-ului inward processing
trade - cu deosebire in industria usoara (imbracaminte, incaltaminte), iar, in ultima
vreme, chiar si in ramuri precum industria chimica, industria metalurgica si industria
constructiilor de masini (electronica).

120

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT


MEMBRU AL UE
2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR
Documentul de pozitie la capitolul 1 Libera circulatie a marfurilor a fost aprobat de
Guvernul Romaniei in sedinta din 6 decembrie 2001 si a fost transmis Conferintei
Interguvernamentale de Aderare la data de 10 decembrie 2001, capitolul fiind deschis
pentru negociere in data de 21 martie 2002 si inchis provizoriu in data de 2 iunie 2003.
In perioada de referinta, preocuparile autoritatilor romane au vizat cu prioritate
urmatoarele:
-

Continuarea preluarii acquis-ului comunitar, fiind transpuse in legislatia nationala in


aceasta perioada 33 directive si 85 decizii comunitare;

Crearea institutiilor necesare implementarii legislatiei nationale armonizate:


-

Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase


(ANSPCP) pentru implementarea legislatiei armonizate din domeniul chimiei;

reorganizarea, in concordanta cu cerintele UE, a urmatoarelor institutii:


Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Asociatia Retelei Nationale de
Acreditare din Romania (RENAR), Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML),
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalatiilor de Ridicat (ISCIR);

Continuarea adoptarii standardelor europene ca standarde nationale, prin alocarea


fondurilor bugetare necesare in acest sens;

Organizarea de mese rotunde/seminarii cu reprezentantii industriilor pentru


facilitarea intelegerii cerintelor legislatiei armonizate;

Planificarea masurilor de supraveghere a pietei prin stabilirea actiunilor periodice


de control in vederea aplicarii legislatiei armonizate, conform practicii UE in materie;

Urmarirea implementarii la nivel local a legislatiei armonizate, in acest sens fiind


aprobat de catre Guvernul Romaniei, in luna ianuarie 2003, Planul de
implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar.

In perioada 7 8 noiembrie 2002 s-a desfasurat la Bucuresti, la propunerea partii


romane, misiunea de evaluare a Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor
pentru semnarea Protocolului European pentru Evaluarea Conformitatii Produselor
(PECA). Urmare acestei misiuni, expertii comunitari au recomandat Statelor Membre
deschiderea negocierilor, fiind stabilite totodata anexele sectoriale incluse in prima
runda de negocieri. Acestea vizeaza exclusiv domeniile reglementate din
responsabilitatea Ministerului Industriei si Resurselor, pentru care a fost elaborata
legislatia nationala armonizata si a fost creata infrastructura necesara aplicarii
acesteia, dupa cum urmeaza: echipamente electrice destinate utilizarii in anumite limite
de tensiune; compatibilitatea electromagnetica; recipiente simple sub presiune;
aparatele consumatoare de combustibili gazosi; instrumente de cantarit cu functionare
neautomata; ascensoare; jucarii.

Masuri orizontale si procedurale


In vederea intaririi capacitatii institutionale privind infrastructura calitatii si ca rezultat al
proiectului de twinning Phare 99 Infrastructura calitatii, prin HG nr. 208/27.02.2003
(MO nr. 150/07.03.2003) pentru modificarea HG nr. 19/2001 privind organizarea si
functionarea MIR, s-a infiintat o structura distincta pentru coordonarea problematicii
infrastructurii calitatii la nivel national, respectiv Directia Infrastructura Calitatii si Mediu.
121

In cadrul proiectului de twinning, a fost elaborata Cartea Alba privind infrastructura


calitatii si evaluarea conformitatii produselor, ca un instrument de lucru pentru
autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in transpunerea si aplicarea
legislatiei nationale armonizate din Noua Abordare.
Totodata, pentru imbunatatirea sistemului de comunicare a Directiei Generale
Infrastructura Calitatii si Mediu, cu structurile similare din principalele ministere cu
atributii in domeniu (MMSS, MSF, MLPTL) a fost realizata o schema intranet (prin
achizitia de echipamente si de software) destinata operationalizarii schimbului de
informatii pentru domeniile reglementate armonizate.
Prevederile Directivelor 98/34/CE, amendata prin Directiva 98/48/CE referitoare la
schimbul de informatii in domeniul standardizarii si reglementarilor tehnice, au fost
preluate integral in legislatia armonizata nationala prin HG nr. 1587/18.12.2002 (MO nr.
52/30.01.2003) privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de
informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor
referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale
UE, precum si Comisia Europeana.

Standardizare
In perioada septembrie 2002 - mai 2003 evolutiile in domeniul standardizarii nationale
au fost in special referitoare la consolidarea si dezvoltarea organismului national de
standardizare si crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de preluare a
standardelor europene in standardizarea romana.
In aceasta perioada fondul de standarde europene adoptate a crescut la 9417, din
care: CEN - 6301 (73%), CENELEC - 2212 (49,09%), ETSI - 904 (50,19%).
Procentul standardelor europene adoptate este de cca. 63,04 %, standardele fiind
preluate atat prin traducere 3926 standarde, cat si prin andorsare - 5491 standarde.
In perioada amintita, finantarea a fost asigurata prin programul CALIST din cadrul
Programului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare aflat in derulare, prin
contracte de finantare semnate de ASRO cu MIR, MEC si MLPTL precum si prin
finantarea din fondul de contrapartida.

Acreditare
Pana in prezent, Asociatia Retelei Nationale de Acreditare (RENAR), care functioneaza
in baza Legii nr. 245/29.04.2002 pentru aprobarea OG nr. 38/1998 privind acreditarea
si infrastructura pentru evaluarea conformitatii, a acreditat:
-

220 laboratoare de incercari;

1 laborator de etalonare;

12 organisme de certificare sisteme de management al calitatii;

3 organisme de certificare sisteme de management de mediu;

15 organisme de certificare produs;

2 organisme de certificare personal;

6 organisme de inspectie.

In perioada 4 9 mai 2003, RENAR a primit echipa de evaluare a European


Acreditation (EA), in vederea semnarii acordurilor multilaterale cu EA pentru domeniile:
-

acreditarea laboratoarelor de incercari;

acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii;


122

acreditarea organismelor de certificare produs.

Evaluarea s-a incheiat cu rezultate pozitive, in momentul de fata fiind asteptata decizia
comitetului EA.
In luna mai 2003, RENAR a solicitat evaluarea de catre EA pentru semnarea
acordurilor multilaterale in domeniile:
-

acreditarea organismelor de certificare sisteme de management de mediu;

acreditarea organismelor de certificare personal;

acreditarea organismelor de inspectie.

Comitetului pentru Acorduri Multilaterale al EA a raspuns favorabil, preconizandu-se ca


vizita de evaluare sa se desfasoare in cursul acestui an.

Metrologie
In vederea crearii cadrului legislativ care sa permita transpunerea integrala a
prevederilor directivelor europene din domeniul metrologiei legale si preambalatelor a
fost adoptata Legea nr. 178/09.05.2003 (MO nr. 338/19.05.2003) privind aprobarea
OG nr. 104/1999 privind activitatea de metrologie.
In concordanta cu prevederile articolelor 28 30 ale Tratatului, prin hotararea Curtii
Europene de Justitie, s-a decis ca preluarea in legislatiile nationale armonizate a
Directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE privind preambalarea produselor
in functie de masa sau volum, trebuie efectuata astfel incat comercializarea produselor
preambalate in alte cantitati nominale decat cele prevazute in aceste directive nu
trebuie interzisa. Fata de cele anterior mentionate, a rezultat necesitatea amendarii HG
nr. 530/2001, in sensul interpretarii Curtii Europene de Justitie, prin eliminarea
prevederilor referitioare la ambalajul inselator si modificarea Anexei nr. 4. In acest
sens, a fost adoptata HG nr. 402/02.04.2003 (MO nr. 256/14.04.2003 pentru
modificarea si completarea anexei la HG nr. 530/2001 pentru aprobarea Instructiunilor
de metrologie legala IML 8 01 Preambalarea unor produse in functie de masa sau
volum.
In vederea imbunatatirii capacitatii administrative de implementare a legislatiei
nationale armonizate, Biroul Roman de Metrologie Legala este beneficiarul unui proiect
de asistenta tehnica Implementarea directivei 90/384 privind aparatele de cantarit cu
functionare neautomata, oferit de Guvernul Olandei in cadrul programelor de asistenta
bilaterala.
In aceasta perioada, organismul national de acreditare RENAR a acreditat BRML
Cert (certificat de acreditare nr. 032 C/09.12.2002) pe baza standardului roman
armonizat SR EN 45011:2001. In urma acreditarii, prin Ordinul MIR nr. 644/17.12.2002
(MO nr. 964/28.12.2002), BRML Cert a fost desemnat ca organism de evaluare a
conformitatii aparatelor de cantarit cu functionare neautomata.
Prin acelasi ordin, Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii SRAC a fost
desemnata ca organism pentru evaluarea conformitatii pentru modulul Asigurarea
calitatii productiei.
In urma activitatilor desfasurate pana la sfarsitul lunii mai 2003, BRML Cert a emis:
-

20 certificate de examinare CS de tip;

61 certificate de verificare CS a produsului;

12 certificate de verificare CS a unitatii de produs.

Totodata, in vederea implementarii reglementarilor metrologiei legale, au fost


achizitionate echipamentele destinate dotarii laboratoarelor Institutului National de
123

Metrologie si infrastructura informatica care sa permita interconectarea unitatilor din


structura BRML.
Au fost evaluate necesitatile de intercomparari interne ale laboratoarelor din cadrul
BRML si pe baza lor a fost intocmita Lista centalizata a propunerilor laboratoarelor
BRML de realizare a intercompararilor la nivel national.
Preocuparile BRML au vizat, de asemenea, implementarea cerintelor standardului
ISO/IEC 17025 in 4 laboratoare de metrologie ale BRML, acreditarea acestora
efectuandu-se in cadrul proiectului de asistenta tehnica Phare RO 0006.02.05, care a
demarat pe data de 15 ianuarie 2003.
Pana in prezent, se pot mentiona urmatoarele:
-

au fost nominalizate cele 4 laboratoare;

au fost definitivate domeniile de acreditare;

a avut loc evaluarea acestor laboratoare de catre consultantii comunitari;

a fost efectuata evaluarea manualelor sistemului calitatii ce urmeaza a fi


implementate in cele 4 laboratoare.

In vederea aplicarii legislatiei armonizate, Directia de Inspectii si Supraveghere a Pietei


din cadrul BRML a intreprins o serie de actiuni vizand domeniul preambalatelor si al
aparatelor de cantarit cu functionare neautomata.
In domeniul preambalatelor, Directia de Inspectii si Supraveghere a Pietei:
-

a elaborat instructiunile de lucru IL 8-01 Produse preambalate. Verificari efectuate


de personalul imputernicit al BRML si IL 8-02 Produse preambalate. Determinarea
densitatii;

a intocmit baza de date la nivel national, cu ambalatorii si importatorii de produse


preambalate;

a organizat intalniri cu ambalatori si importatori de preambalate pentru explicarea


modului de punere in aplicare a legislatiei in vigoare;

a continuat instruirea inspectorilor implicati in supravegherea pietei preambalatelor,


prin cursuri de instruire desfasurate in cadrul proiectului Phare RO 0006.02.05
Asistenta tehnica pentru Biroul Roman de Metrologie Legala si prin vizita de
documentare in Olanda.

In domeniul aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, Directia de Inspectii si


Supraveghere a Pietei:
-

a elaborat proiectul procedurii de metrologie legala PML 6-02 Supravegherea


pietei pentru aparatele de cantarit cu functionare neautomata;

a intocmit baza de date la nivel national, cu producatorii si importatorii de aparate


de cantarit cu functionare neautomata;

a organizat intalniri cu producatorii si importatorii de aparate de cantarit cu


functionare neautomata avand ca tema Cerintele pentru introducerea pe piata a
aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, in care au fost explicate
prevederile legislatiei armonizate in materie;

a continuat instruirea inspectorilor implicati in activitatea supravegherii pietei


aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, prin intermediul unor seminarii cu
tematica Aplicarea prevederilor HG nr. 749/2001. Supravegherea pietei;

In ceea ce priveste supravegherea pietei in domeniul preambalatelor, in perioada


septembrie 2002 - pana in prezent, au fost controlati un numar de 1050 agenti
economici, tematica controlului fiind Verificarea continutului real al preambalatelor. In
general, s-a constat faptul ca legislatia privitoare la produsele preambalate este
124

cunoscuta si respectata de catre agentii economici, dar au fost constatate si unele


abateri loturi neconforme in privinta continutului real. Urmare acestor controale au
fost aplicate amenzi contraventionale in valoare de 99 milioane lei.

Supravegherea pietei
In vederea asigurarii unei abordari sistematice a actiunilor de supraveghere a pietei,
functioneaza Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si
Serviciilor si Protectia Consumatorilor, care reprezinta structura pentru coordonarea
generala a activitatilor de supraveghere a pietei.
In conformitate cu planul de actiune inclus in Strategia Comitetului Interministerial
pentru 2002 2004, a fost dezvoltat de catre ANPC, in colaborare cu MIR, un Program
Comun de Control in ceea ce priveste produsele nealimentare, fiind stabilite controale
de conformitate cu cerintele de securitate pentru jucarii (programat pentru lunile mai si
noiembrie a.c.), echipamente de joasa tensiune (in lunile iunie si noiembrie a.c.),
precum si compatibilitatea electromagnetica (in luna noiembrie a.c.). Actiunile de
control se bazeaza pe cerintele legislatiei armonizate, reclamatii de la consumatori,
informatii primite via TRAPEX, supravegherea pietei si probleme locale.
In perioada septembrie 2002 iunie 2003, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor a efectuat controale tematice privind:
-

securitatea jucariilor: au fost controlati 757 operatori economici, intocmindu-se 536


procese verbale de constatare, aplicandu-se 429 amenzi in valoare de 2649,5
milioane lei. Principalele aspecte constatate au fost: produse fara informatii privind
numele si adresa producatorului, atentionari, varsta minima a utilizatorului, indicatii
de folosire, precum si absenta marcajului de conformitate;

compatibilitatea electromagnetica echipament electric si electronic: au fost


controlati 613 operatori economici, intocmindu-se 198 procese verbale de
constatare, aplicandu-se 169 amenzi in valoare de 877,3 milioane lei. S-a dispus
oprirea temporara pentru produse in valoare de 9871 milioane lei. Principalele
aspecte constatate au fost: absenta marcajului si a certificatului de conformitate,
existenta unor produse fara informatii privind numele si adresa producatorului;

importul si comercializarea produselor uzate (aparate de radio, televizoare,


radiocasetofoane, magnetofoane, aparate video de redare si inregistrare, camere
video) si electrocasnice (aspiratoare de praf, aparate frigorifice, cuptoare cu
microunde): au fost controlati 385 operatori economici, intocmindu-se 355 procese
verbale de constatare, aplicandu-se 361 amenzi, dispunandu-se oprirea temporara
sau definitiva a comercializarii. Principalele aspecte constatate au fost:
neconformitate cu cerintele esentiale de securitate, lipsa marcajului de
conformitate.

ANPC este punctul national de contact pentru sistemul TRAPEX privind produsele cu
risc grav si imediat. ANPC asigura legatura cu cele 42 oficii teritoriale din Romania si
cu TRAPEX Home Page.
Cooperarea ANPC cu Directia Generala a Vamilor
In baza HG nr. 409/25.04.2002 care transpune prevederile Regulamentului Consiliului
339/93 si Protocolul de cooperare semnat la nivel national intre ANPC si DGV, precum
si reprezentarea acestei institutii in Comitetul Interministerial, ANPC coopereaza strans
cu administratia vamala, rezultatele fiind actiunile de control efectuate in cooperare. In
principal, specialistii urmaresc existenta si corectitudinea documentelor privind
securitatea produselor, elementele de caracterizare si identificare, termenul de
valabilitate, cerintele de ambalare, conservare si transport. In perioada septembrie
2002 iunie 2003 s-au efectuat 16.148 actiuni de control in vama, intocmindu-se un
numar de 8.800 procese-verbale de constatare.
125

In luna aprilie a.c., a fost reinnoit Protocolul de colaborare intre ANPC si DGV privind
controlul la birourile vamale a calitatii si securitatii produselor din import
Imbunatatirea laboratoarelor de testare ale ANPC in scopul de a fi capabile sa
controleze cerintele de securitate pentru produse nealimentare destinate
consumatorilor reprezinta o prioritate pentru ANPC. In acest sens, pentru laboratorul
Larex, a fost organizata in luna mai 2003 licitatia pentru achizitia de echipamente
destinate determinarii biodegradabilitatii agentilor de suprafata continuti in detergenti si
pentru testarea jucariilor.

Produse alimentare
In vederea intarii capacitatii administrative de aplicare a legislatiei armonizate, in luna
martie 2003, a fost aprobat printr-o Nota MAAP (transmisa Comisiei Europene)
Programul National de Instruire cu privire la implementarea si aplicarea noii legislatii
alimentare, respectiv pentru: aditivi, etichetare, contaminanti, igiena, controlul oficial,
coloranti, arome, materiale in contact cu alimentele. Pana in prezent a avut loc
instruirea unui numar de 100 de participanti, atat la nivel central cat si regional, din
cadrul MAAP, MSF si ANPC. Urmatoarele instruiri sunt programate pentru lunile iunie
si septembrie a.c., ele incluzand si implementarea sistemelor calitatii HACCP, GMP si
GLP.
In vederea eliminarii suprapunerii activitatilor privind supravegherea pietei produselor
alimentare, ANPC, MAAP si MSF au semnat un Protocol de colaborare in ianuarie
2003, care delimiteaza clar sarcinile acestor institutii competente de control.
In perioada septembrie 2002 iunie 2003, ANPC a desfasurat 12 actiuni tematice de
control pentru diferite categorii de alimente sau servicii alimentare, precum peste,
produse lactate si din carne, produse de panificatie si de patiserie, vin si bauturi
alcoolice, otet. Urmare acestor actiuni de control, s-a constatat imbunatatirea furnizarii
informatiilor de pe eticheta produselor destinate consumatorilor.

Substante chimice periculoase


In perioada de referinta au fost elaborate urmatoarele acte normative:
-

Ordinul MIR nr. 608/04.12.2002 (MO nr. 920/17.12.2002) privind aprobarea Listei
europene a substantelor chimice notificate ELINCS;

HG nr. 1300/20.11.2002 (MO nr. 894/10.12.2002) privind notificarea substantelor


chimice, care va intra in vigoare incepand cu 01.01.2004. Prin acest act normativ
au fost preluate in legislatia nationala prevederile Directivei 92/32/CEE privind
clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor chimice periculoase. Autoritatea
competenta pentru evaluarea conformitatii dosarelor de notificare este Agentia
Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP). Pana in
prezent, in cadrul ANSPCP isi desfasoara activitatea 23 de persoane. In vederea
intaririi capacitatii sale institutionale precum si aplicarii principiilor bunei practici de
laborator, aceasta este beneficiara, incepand cu luna ianuarie a.c., a unui proiect
de asistenta tehnica cu o durata de doi ani acordat de Guvernul Olandei, proiect la
care participa si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;

HG nr. 92/23.01.2003 (MO nr. 118/25.02.2003) pentru aprobarea Normelor


metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice
periculoase. Prin acest act normativ au fost transpuse integral prevederile directivei
99/45/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor chimice
periculoase, ale Directivei 91/155/CEE privind sistemul de informare specifica
referitor la preparatele chimice periculoase, precum si ale Directivei 2001/58/CEE
pentru amendarea Directivei 91/155/CEE privind sistemul de informare specifica
126

referitor la preparatele chimice periculoase. Autoritatea competenta pentru primirea


informatiilor, inclusiv compozitia chimica, legate de preparatele chimice introduse
pe piata si considerate periculoase pe baza proprietatilor care afecteaza sanatatea
sau proprietatile fizico-chimice ale acestora este ANSPCP;
-

HG nr. 347/27.03.2003 (MO nr. 236/07.04.2003) privind restrictionarea introducerii


pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. Actul
normativ transpune integral prevederile Directivei 76/769/CEE privind restrictiile
comercializarii si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase, ale
Directivei 2002/45/CEE pentru amendarea Directivei 76/769/CEE privind restrictiile
comercializarii si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase si ale
Directivelor 2002/62/CEE si 2003/11/CEE pentru adaptarea la progresul tehnic a
Directivei 76/769/CEE. Legislatia romana armonizata va intra in vigoare la
01.07.2005, cu exceptia prevederilor referitoare la restrictionarea comercializarii
fibrelor de azbest, care vor intra in vigoare la 01.01.2007. La stabilirea termenului
de intrare in vigoare s-au avut in vedere, pe de o parte, necesitatea intaririi
capacitatii institutionale a ANSPCP, iar pe de alta parte, posibilitatile operatorilor
economici de esalonare a costurilor aferente adaptarii tehnologiei la cerintele
legislatiei armonizate. Urmarirea respectarii restrictiilor impuse la introducerea pe
piata si la utilizarea anumitor substante si preparate chimice periculoase, in
conformitate cu prevederile actului normativ anterior mentionat, va fi realizata de
catre ANSPCP.

In prezent, in domeniul substantelor si preparatelor chimice opereaza 34 de


laboratoare acreditate conform SR EN ISO 17025/2001.

Precursorii de droguri
In vederea implementarii Legii nr. 300/17.05.2002 (MO nr. 409/13.06.2002) privind
regimul precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, care este armonizata cu
prevederile Directivei 92/109/CEE privind precursorii de droguri, a fost elaborata HG nr.
1121/10.10.2002 (MO nr. 772/23.10.2002) pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii nr. 300/2002. Regulamentul contine prevederi referitoare la:
-

conditiile si procedura dupa care se acorda si se retrag autorizatiile pentru


operatiunile cu precursorii de droguri;

necesitatea avizului prealabil ce trebuie sa fie acordat de Inspectoratul General al


Politiei inainte de autorizare;

cerintele pe care operatorii trebuie sa le indeplineasca pentru a putea efectua


activitati de fabricare, punere in vanzare, procurare, folosire, ambalare, transport,
stocare-depozitare, import, export cu precursori de droguri;

lista substantelor si cantitatile din precursorii de categoria a III-a care pot fi folosite
fara a necesita o autorizatie speciala;

conditiile de depozitare, transport, ambalare si etichetare a precursorilor de droguri;

conditiile in care se deruleaza importul si exportul precursorilor de droguri;

constituirea bancii de date cu privire la operatiunile cu precursori.

Autorizarea operatiunilor cu precursori din categoriile I si a II-a, prevazute in Lista


cuprinzand substantele care sunt folosite in mod frecvent la fabricarea ilicita a
drogurilor (precursori), se face de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, dupa obtinerea
avizului prealabil si obligatoriu al Inspectoratului General al Politiei.
Operatiunile cu precursori din categoria a III-a, prevazute in Lista cuprinzand
substantele care sunt folosite in mod frecvent la fabricarea ilicita a drogurilor
(precursori), sunt permise pe baza avizului de functionare emis de MIR.
127

Produse cosmetice
In domeniul produselor cosmetice, elaborarea legislatiei secundare a continuat prin
emiterea Ordinului MSF nr. 1031/20.12.2002 (MO nr. 17/14.01.2003) privind aprobarea
listelor substantelor care pot fi utilizate in compozitia substantelor cosmetice, care
completeaza Ordinul MSF nr. 1004/2000, prin armonizarea cu Directivele 2000/6/CE,
2000/11/CE si 2002/34/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei
76/768/CEE referitoare la produsele cosmetice si care a intrat in vigoare la data de
14.02.2003.
Prin acest Ordin au fost introduse informatii privind substantele interzise a fi folosite la
fabricarea produselor cosmetice, substantele care pot fi folosite numai in anumite
conditii si limite de admisibilitate, substantele admise provizoriu, filtrele UV admise in
produsele cosmetice si conditiile de utilizare, conservantii care pot fi folositi in anumite
conditii si limite de admisibilitate.

Produse medicamentoase de uz uman


Prevederile directivei 2001/83/CE privind Codul comunitar pentru produsele
medicamentoase de uz uman au fost preluate prin Ordinul MSF nr. 263/25.03.2003
(MO nr. 336/19.05.2003) referitor la aprobarea Reglementarilor privind autorizarea de
punere pe piata, supravegherea, publicitatea, etichetarea si prospectul produselor
medicamentoase de uz uman.
In vederea intaririi capacitatii administrative a Agentiei Nationale a Medicamentului
(ANM) privind aplicarea legislatiei nationale armonizate, se afla in faza avansata de
implementare Sistemul de management al calitatii la nivelul Agentiei, fiind elaborate:
-

manualul calitatii ANM;

manualele calitatii pentru fiecare departament al ANM;

procedurile standard de operare generale ale ANM:


-

procedurile standard de operare specifice ale departamentelor;

diagramele de flux ale proceselor specifice;

planul anual de instruire;

programul de audit intern.

Totodata, a fost imbunatatit sistemul de informatizare, pentru o mai rapida prelucrare si


transmitere a datelor, prin:
-

achizitionarea unor calculatoare performante;

extinderea retelei interne, cu server dedicat pentru intranet;

crearea de noi baze de date pe intranet pentru activitati specifice;

actualizarea permanenta a bazelor de date existente;

completarea web site-ului ANM si cu versiunea in limba engleza.

Autovehicule
In vederea alinierii reglementarilor nationale din domeniul autovehiculelor, in raport cu
modificarile aparute in legislatia si reglementarile comunitare, a fost adoptat Ordinul
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/11.02.2003 (MO nr.
275/18.04.2003) pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care
trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe
128

drumurile publice din Romania - RNTR 2 si care abroga Ordinul MLPTL nr. 1938/2001
pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le
indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice
din Romania - RNTR 2. Prin adoptarea Ordinului MLPTL nr. 211/11.02.2003, legislatia
nationala s-a armonizat prin transpunerea urmatoarelor amendamente din 2001:
-

Directivele 2001/1/CE si 2001/100/CE care amendeaza Directiva 70/220/CEE


privind emisiile poluante;

Directiva 2001/31/CE care amendeaza Directiva 70/387/CEE privind balamalele si


incuietorile pentru usi;

Directiva 2001/56/CE care amendeaza Directiva 70/156/CEE privind omologarea


de tip si abroga Directiva 78/548/CEE privind instalatia de incalzire a habitaclului;

Directiva 2001/92/CE care amendeaza Directiva 92/22/CEE privind geamurile de


securitate si Directiva 70/156/CEE privind omologarea de tip;

Directiva 2001/43/CE care amendeaza Directiva 92/23/CEE privind pneurile;

Directiva 2001/85/CE privind autobuzele;

Directiva 2001/3/CE care amendeaza Directiva 75/322/CEE privind deparazitarea


radio-electrica a tractoarelor si Directiva 74/150/CEE privind omologarea de tip;

Directiva 2001/27/CE care amendeaza Directiva 88/77/CEE privind emisiile


poluante;

Directiva 2001/116/CE care amendeaza Directiva 70/156/CEE privind omologarea


de tip.

Produse pentru constructii


In domeniul produselor pentru constructii, Directiva cadru 89/106/CEE privind
produsele pentru constructii a fost preluata integral in legislatia nationala prin HG nr.
102/30.01.2003 (MO nr. 129/27.02.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe
piata a produselor pentru constructii, si care va intra in vigoare la data de 27.02.2005.
La stabilirea termenului de intrare in vigoare s-au avut in vedere, pe de-o parte,
necesitatea intaririi capacitatii institutionale a instituiilor administratiei publice implicate
in implementarea legislatiei, iar pe de alta parte, posibilitatile operatorilor economici de
a raspunde cerintelor legislatiei armonizate.
In baza acestui act normativ a fost elaborata urmatoarea legislatie secundara:
-

Ordinul MLPTL nr. 704/15.05.2003 (MO nr. 393/6.06.2003) pentru aprobarea


Listei specificatiilor tehnice si a documentelor tehnice directoare de referinta in
domeniul produselor pentru constructii si al constructiilor, cuprinzand 53 standarde
armonizate in materie;

Ordinul MLPTL nr. 288/27.02.2003 (MO nr. 205/28.03.2003) pentru aprobarea


Procedurii de recunoastere a specificatiilor tehnice existente la nivel national,
utilizate ca referinte pentru aplicarea marcajului CS in domeniul produselor pentru
constructii;

Ordinul MLPTL nr. 289/27.02.2003 (MO nr. 243/09.04.2003) pentru aprobarea


Procedurii de evaluare a organismelor abilitate sa elaboreze agremente tehnice;

Ordinul comun al MLPTL, MI si al MAP nr. 308/409/189 din


28.02.2003/12.03.2003/05.04.2003 (MO nr. 297/05.05.2003) pentru aprobarea
Procedurii de evaluare si desemnare a organismelor abilitate pentru atestarea
conformitatii produselor pentru constructii.

129

In cursul primului trimestru al anului 2003, au fost transpuse in legislatia romana, in


mod esalonat, 60 de Decizii comunitare, grupate in cadrul a 3 regulamente aprobate
prin Ordine comune ale MLPTL si ale MIR si referitor la siguranta la incendiu, prin
Ordine comune ale MLPTL, MIR, MI, MAP. Aceste ordine, care urmeaza a intra in
vigoare o data cu Hotararea Guvernului nr. 102/2003, sunt:
-

Ordinul comun al MLPTL, MIR, MI, MAP nr. 163/90/399/148 din


31.01.2003/19.02.2003/26.02.2003/03.03.2003 (MO nr. 205/28.03.2003) pentru
aprobarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru
constructii pe baza performantelor de comportare la foc, prin care au fost preluate
in legislatia nationala deciziile comunitare: 94/611/CE, 96/603/CE, 98/457/CE,
2000/147/CE, 2000/367/CE, 2000/553/CE si 2000/605/CE;

Ordinul comun al MLPTL si MIR nr. 164/91 din 31.01.2003/19.02.2003 (MO nr.
185/25.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului privind solicitarea, intocmirea,
eliberarea si publicarea agrementelor tehnice pentru produse pentru constructii,
prin care au fost preluate in legislatia nationala armonizata urmatoarele decizii
comunitare: 94/23/CE si 97/571/CE.

Ordinul MLPTL si MIR nr. 165/92 din 31.01.2003/19.02.2003 (MO nr.


185/25.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea conformitatii
produselor pentru constructii, prin care au fost preluate in legislatia nationala
armonizata urmatoarele decizii comunitare: 95/467/CE, 96/577/CE, 96/578/CE,
96/579/CE, 96/580/CE, 96/581/CE, 96/582/CE, 97/161/CE, 97/176/CE, 97/177/CE,
97/462/CE, 97/463/CE, 97/464/CE, 97/555/CE, 97/556/CE, 97/597/CE, 97/638/CE,
97/740/CE, 97/808/CE, 98/143/CE, 98/213/CE, 98/214/CE, 98/279/CE, 98/436/CE,
98/437/CE, 98/456/CE, 98/598/CE, 98/599/CE, 98/600/CE, 98/601/CE, 99/89/CE,
99/90/CE, 99/91/CE, 99/92/CE, 99/93/CE, 99/94/CE, 99/453/CE, 99/454/CE,
99/455/CE, 99/469/CE, 99/470/CE, 99/471/CE, 99/472/CE, 2000/245/CE,
2000/273/CE,
2000/447/CE,
2000/606/CE,
2001/19/CE,
2001/596/CE;
2002/359/CE; 2002/592/CE.

De asemenea, s-a realizat traducerea in limba romana a celor 12 Ghiduri Comunitare


din domeniul Directivei 89/106/CEE, in versiune actualizata la 08.07.2002, care
urmeaza a fi utilizate ca baza pentru interpretarea si adoptarea legislatiei europene
sectoriale.
Institutiile implicate in aplicarea legislatiei nationale armonizate sunt:
-

MAP, care este autoritatea competenta pentru notificarea si evaluarea conformitatii


produselor pentru produsele cu rol de siguranta la foc si pentru mijloacele fixe
pentru alarma/detectare a focului, pentru stingerea focului, pentru controlul focului
si fumului si pentru prevenirea exploziilor;

MLPTL, care este autoritatea competenta pentru notificarea si evaluarea


conformitatii pentru restul produselor.

Supravegherea pietei este realizata de Inspectoratul de Stat in Constructii care


functioneaza in subordinea MLPTL si de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta, care functioneaza in subordinea MAP.

Vase simple sub presiune


In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost
adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. Astfel, a fost adoptata HG nr.
454/18.04.2003 (MO nr. 290/25.04.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe
piata a recipientelor simple sub presiune si
prin care se abroga HG nr.
571/14.06.2001.
130

Standardele aferente au fost integral adoptate, in care sens a fost elaborat Ordinul MIR
nr. 185/08.05.2003 (MO nr. 339/19.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor
romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple
sub presiune.
Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP).
In scopul urmaririi modului de implementare a legislatiei armonizate, Inspectia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
(ISCIR-SP), a efectuat in perioada februarie martie 2003 o actiune de control, in care
au fost controlati atat producatorii cat si importatorii. S-a constat ca in general
operatorii economici cunosc si aplica legislatia in domeniu, insa au fost constatate si
unele abateri, precum lipsa marcajului de conformitate pe recipientele sub presiune
detinute in vederea incorporarii in produsele proprii, neintocmirea sau intocmirea
incompleta a declaratiei de conformitate conform prevederilor legale. Operatorilor
economici li s-au aplicat avertismente in vederea remedierii in decurs de 30 de zile a
deficientelor constatate.
In cursul lunii martie a.c., in vederea diseminarii informatiilor incluse in acest act
normativ, a fost organizat un seminar cu reprezentanti ai producatorilor si ai ISCIRCERT, organism de certificare desemnat pentru acest domeniu.
Directiva 97/23/CE referitoare la echipamentele sub presiune a fost transpusa integral
prin HG nr. 752/18.07.2002 (MO nr. 622/22.08.2002) privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piata a echipamentelor sub presiune, care va intra in vigoare incepand
cu 01.01.2004. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si
conditiile de introducere pe piata pentru echipamentele sub presiune, cerintele
obligatorii privind evaluarea conformitatii, cerintele privind marcajele de conformitate,
produsele excluse din domeniul de aplicare a prezentei hotarari a guvernului, precum
si lista reglementarilor care isi inceteaza aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a
prezentului act.
In baza acestui act normativ a fost elaborata legislatia secundara necesara
implementarii, respectiv:
-

Ordinul MIR nr. 122/26.02.2003 (MO nr. 203/28.03.2003) pentru aprobarea


Normelor metodologice privind desemnarea organismelor pentru evaluarea
conformitatii echipamentelor sub presiune;

Ordinul MIR nr. 139/13.03.2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind aprobarea Listei
cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene armonizate, ale
caror prevederi se refera la echipamente sub presiune.

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru


Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIRSP).

In luna martie a.c. a fost organizat un seminar cu reprezentanti ai producatorilor si ai


mediilor de cercetare, ai ISCIR SP, ISCIR - CERT, ISCIR INSPECT, precum si ai
ASRO, RENAR in vederea implementarii prevederilor HG nr. 752/2002 in conformitate
cu practica Uniunii Europene in materie.
In vederea intaririi capacitatii institutionale, ISCIR este beneficiara a proiectului
Implementarea directivei 97/23/CEE echipamente sub presiune (PED), in cadrul
asistentei bilaterale acordate de Guvernul Olandei.

Aparate consumatoare de combustibili gazosi


In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003 legislatia nationala armonizata a fost
adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. In acest sens, a fost adoptata HG
131

nr. 453/18.04.2003 (MO nr. 300/06.05.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere


pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi si care abroga HG nr.
761/26.07.2001.
In scopul asigurarii conditiilor de implementare a legislatiei nationale armonizate au fost
adoptate o serie de masuri. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 96%,
fiind adoptat Ordinul MIR nr. 227/08.05.2003 (MO nr. 333/16.05.2003) privind
aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate
referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi.
De asemenea, in baza acestui act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr.
226/08.05.2003 (MO nr. 339/19.05.2003) privind aprobarea Listei cuprinzand tipurile de
gaze si presiunile de alimentare utilizate de aparatele consumatoare de combustibili
gazosi.
Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP).
Totodata, urmare actiunii de control efectuata atat la producatori cat si la importatori de
catre ISCIR SP in perioada februarie martie a.c., s-a constat ca in general
operatorii economici cunosc si aplica legislatia privind aparatele consumatoare de
combustibili gazosi.
In cursul lunii martie a.c. in vederea informarii industriei privind cerintele noului act
normativ, expertii Ministerului Industriei si Resurselor au organizat o masa rotunda cu
participarea reprezentantilor producatorilor, ai ISCIR-CERT si ai agentilor economici
implicati in implementarea legislatiei nationale.

Ascensoare
In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost
adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. Astfel, a fost adoptata HG nr.
439/10.04.2003 (MO nr. 322/13.05.2003), privind stabilirea conditiilor de introducere pe
piata a ascensoarelor si prin care se abroga HG nr. 225/07.03.2002.
Pentru asigurarea conditiilor de implementare a legislatiei armonizate au fost luate o
serie de masuri, prezentate in continuare:
adoptarea in integralitate a standardele aferente, prin adoptarea Ordinului MIR nr.
184/08.05.2003 (MO nr. 338/19.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane
care adopta standardele europene armonizate referitoare la ascensoare;
desemnarea organismului pentru supravegherea pietei - Inspectia de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP);
diseminarea catre industrie a informatiilor cuprinse in HG nr. 439/2003 s-a realizat
printr-un seminar organizat in luna februarie de experti din MIR, in colaborare cu
reprezentati ai ISCIR, in cadrul caruia au fost evidentiate cerintele privind introducerea
pe piata si responsabilitatile producatorilor/importatorilor.

Jucarii
Legislatia nationala armonizata a fost adaptata in luna martie 2003 cerintelor formulate
de expertii comunitari, in vederea semnarii PECA. In acest sens, a fost adoptata HG nr.
396/02.04.2003 (MO nr. 264/16.04.2003) privind asigurarea securitatii utilizatorilor de
jucarii, care a intrat in vigoare la 16.05.2003 si prin care se abroga HG nr.
1275/20.12.2001.
Masurile adoptate pentru implementarea legislatiei armonizate sunt prezentate in
continuare:
132

preluarea in proportie de 81,3 % a standardelor aferente acestui domeniu, prin


adoptarea Ordinului MIR nr. 263/22.04.2003 (MO nr. 304/06.05.2003) privind
aprobarea Listei standardelor romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii,
care adopta standardele europene armonizate;

desemnarea organismului pentru supravegherea pietei - ANPC;

organizarea in luna martie a.c. a unei mese rotunde in vederea cunoasterii


prevederilor legislatiei romanesti de catre factorii implicati in procesul de
productie/comercializare a jucariilor, in cadrul careia au fost evidentiate
responsabilitatile producatorilor/ importatorilor, punandu-se accentul pe conditiile
esentiale de securitate pe care trebuie sa le indeplineasca jucariile si pe
avertismentele si indicatiile de utilizare a acestora, asupra carora consumatorul
trebuie informat.

Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica


In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost
adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari.
In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative in vederea
armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia comunitara:
-

HG nr. 457/18.04.2003 (MO nr. 311/08.05.2003) privind asigurarea securitatii


utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, care abroga HG nr.
567/05.06.2002. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 78,3%, in
care sens a fost elaborat Ordinul comun al ministrului industriei si resurselor si al
ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 318/204 din 23.05.2003/03.06.2003
privind aprobarea listei standardelor romane care adopta standardele europene
armonizate referitoare la echipamente electrice de joasa tensiune. In baza acestui
act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr. 321/29.05.2003 privind aprobarea Listei
cuprinzand laboratoarele si organismele care realizeaza evaluarea conformitatii
echipamentelo electrice de joasa tensiune. Organismul desemnat cu
supravegherea pietei este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului
(ANPC);

HG nr. 497/18.04.2003 (MO nr. 329/15.05.2003) privind stabilirea conditiilor de


introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct
de vedere al compatibilitatii electromagnetice, care abroga HG nr.
1032/18.10.2001. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 84,7%, fiind
elaborat Ordinul comun al MIR nr. 348/5.06.2003 si al ministrului Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei nr. 181/05.06.2003 privind aprobarea listei standardelor
romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la aparatele
electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice. In
baza acestui act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr. 320/29.05.2003 (MO nr.
408/11.06.2003) privind aprobarea Listei cuprinzand laboratoarele si organismele
recunoscute in domeniul compatibilitatii electromagnetice. Supravegherea pietei
este efectuata de ANPC pentru receptoare de radio si televiziune casnice,
echipamente radio mobile, echipamente radio mobile si radiotelefonice comerciale,
aparate medicale si stiintifice, aparate pentru tehnologia informatiei, aparate
electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, lampi
fluorescente si cu descarcari in gaze, destinate consumatorilor persoane fizice si
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Inspectoratul General pentru
Comunicatii si Tehnologia Informatiei (MCTI IGCTI) pentru receptoare de radio si
televiziune casnice, echipamente de productie industriala, echipamente radio
mobile, echipamente radio mobile si radiotelefonice comerciale, aparate medicale si
stiintifice, aparate pentru tehnologia informatiei, aparatura pentru radionavigatie
133

aeriana, fluviala si maritima, retele si echipamente de telecomunicatii si emitatoare


de radio si televiziune.
In cursul lunilor martie si aprilie a.c. au fost organizate trei seminarii in scopul
cunoasterii de catre factorii implicati in procesul de producere si de comercializare a
aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii
electromagnetice precum si a celor destinate utilizarii in anumite limite de tensiune.

Echipamentele radio si de telecomunicatii


Sectorul echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, un
element esential al pietei telecomunicatiilor, a cunoscut in perioada de referinta o
liberalizare completa prin adoptarea HG nr. 88/23.01.2003 (MO nr. 94/14.02.2003)
privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si
recunoasterea reciproca a conformitatii acestora. Prin acest act normativ se transpune
integral Directiva 1999/5/CE privind echipamentele radio si echipamentele terminale de
telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, stabilind cadrul de
reglementare pentru introducerea pe piata, libera circulatie si punerea in functiune pe
teritoriul Romaniei a echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de
telecomunicatii, precum si procedurile de evaluare a conformitatii si marcare a
acestora, fiind astfel eliminate vechile proceduri de autorizare la import.
Prin adoptarea Ordinului MCTI nr. 86/18.03.2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind
adoptarea unor reglementari tehnice comune europene ca reglementari tehnice
nationale, au fost transpuse Deciziile Comisiei Europene mentionate mai jos, prin care
au fost adoptate ca reglementari tehnice comune (CTR) standardele elaborate de
Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI), asa numitele TBR-uri
(Technical Basis for Regulation), care contin cerintele esentiale pentru echipamentele
terminale concepute a fi conectate la retelele publice de telecomunicatii.
Prin adoptarea acestor reglementari tehnice comune (CTR) se transpun urmatoarele
decizii ale Comisiei Europene: 97/544/CE (CTR 001+TBR 001), 97/545/CE (CTR
002+TBR 002), 98/515/CE (CTR 003+TBR 003), 98/520/CE (CTR 004+TBR 004),
97/523/CE (CTR 006+TBR 006), 1999/304/CE (CTR 008+TBR 008), 97/524/CE (CTR
010+TBR 010), 97/520/CE (CTR 012+TBR 012), 97/521/CE (CTR 013+TBR 013),
97/522/CE (CTR 014+TBR 014), 97/486/CE (CTR 015+TBR 015), 97/487/CE (CTR
017+TBR 017), 98/574/CE (CTR 019+TBR 019), 98/542/CE (CTR 020+TBR 020),
98/482/CE (CTR 021+TBR 021), 97/525/CE (CTR 022+TBR 022), 97/639/CE (CTR
024+TBR 024), 97/751/CE (CTR 025+TBR 025), 98/575/CE (CTR 031+TBR 031),
98/543/CE (CTR 032+TBR 032), 98/521/CE (CTR 033+TBR 033), 98/518/CE (CTR
034+TBR 034), 1999/303/CE (I-CTR 037+TBR 037), 98/576/CE (CTR 038+TBR 038),
1999/310/CE (CTR 040+TBR 040).

Instalatii de transport pe cablu a persoanelor


In baza HG nr. 433/30.04.2002 privind stabilirea conditiilor de punere in functiune a
instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane, care va intra in vigoare la
01.05.2004, care armonizeaza prevederile Directivei 2000/9/CE privind instalatiile de
transport pe cablu a persoanelor, a fost elaborata urmatoarea legislatie secundara:
-

Ordinul MIR nr. 123/26.02.2003 (MO nr. 201/27.03.2003) pentru aprobarea


Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizeaza
evaluarea conformitatii instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane;

Ordinul MIR nr. 99/20.02.2003 (MO nr. 183/24.03.2003) pentru aprobarea


Prescriptiei tehnice PT R 9 2003, editia 1, Cerinte tehnice privind utilizarea
instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telescaune;
134

Ordinul MIR nr. 100/20.02.2003 (MO nr. 177/20.03.2003) pentru aprobarea


Prescriptiei tehnice PT R 10 2003, editia 1, Cerinte tehnice privind utilizarea
instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane teleschiuri si telesanii;

Ordinul MIR nr. 101/20.02.2003 (MO nr. 182/24.03.2003) pentru aprobarea


Prescriptiei tehnice PT R 11 2003, editia 1, Cerinte tehnice privind utilizarea
instalatiilor de transport pe plan inclinat pentru persoane;

Ordinul MIR nr. 108/20.02.2003 (MO nr. 274/18.04.2003) pentru aprobarea


Prescriptiei tehnice PT R 7 2003, editia 1, Cerinte tehnice privind utilizarea
instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telecabine;

Ordinul MIR nr. 109/20.02.2003 (MO nr. 287/24.04.2003) pentru aprobarea


Prescriptiei tehnice PT R 8 2003, editia 1, Cerinte tehnice privind utilizarea
instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telegondole.

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru


Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIRSP).

Ambarcatiuni de agrement
In baza HG nr. 312/04.04.2002 privind introducerea pe piata a ambarcatiunilor de
agrement prin care a fost transpusa Directiva 94/25/CE a fost adoptat Ordinul MLPTL
nr. 167/31.01.2003 (MO nr. 172/19.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice
privind desemnarea si notificarea organismelor de certificare si a laboratoarelor care
realizeaza evaluarea conformitatii ambarcatiunilor de agrement, care intra in vigoare la
01.07.2003. Prin acest act normativ au fost introduse cerintele privind desemnarea si
notificarea organismelor de certificare si a laboratoarelor care realizeaza evaluarea
conformitatii ambarcatiunilor de agrement, modelul cererii de desemnare si modelul
certificatului de recunoastere.

Dispozitive medicale
Prevederile directivei 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, cu amendamentele
ulterioare, cuprinse in directivele 98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru
diagnostic in vitro, 2001/104/CE si 2000/70/CE privind dispozitivele medicale care
incorporeaza derivate de plasma sau sange uman, au fost transpuse integral prin HG
nr. 190/20.02.2003 (MO nr. 185/25.03 2003) privind stabilirea conditiilor de introducere
pe piata si de utilizare a dispozitivelor medicale.
Supravegherea pietei este realizata de Directia de Aparatura Medicala, Contractare si
Derulare Credite Externe din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF), care in
teritoriu, are in fiecare judet, cate un reprezentant, specialist tehnic.
Organismul desemnat de MSF pentru realizarea procedurilor de evaluare a
conformitatii, potrivit prevederilor actelor normative care transpun directivele
comunitare privind dispozitivele medicale, este Statia de Verificare si Intretinere a
Aparaturii Medicale (SVIAM).

Achizitii publice
Din punct de vedere al legislatiei s-a urmarit stabilitatea acesteia si s-a pus accentul pe
imbunatatirea modului de implementare la nivelul utilizatorilor finali.
A fost adoptata Legea nr. 246/10.06.2003 (MO nr. 429/18.06.2003) privind aprobarea
OG nr. 23/2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 20/2003 privind achizitiile
publice prin licitatii electronice, care a statuat conditii mult mai stricte in sarcina
135

ofertantilor in ceea ce priveste inregistrarea si participarea in Sistemul electronic de


achizitii publice. Acestea au fost necesare in vederea asigurarii securitatii utilizarii
fondurilor publice prin procedurile licitatiilor electronice. De asemenea, a fost introdusa
o noua prevedere in care un furnizor/executant sau prestator, participant la licitatiile
electronice, poate fi sanctionat pentru incalcarea principiilor si dispozitiilor care stau la
baza legislatiei din domeniu.
In ceea ce priveste consolidarea capacitatii administrative, este de mentionat faptul ca
numarul de angajati ai Serviciului de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice
din Directia reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice din
cadrul MFP a crescut la 11 persoane implicate in elaborarea propunerilor privind
legislatia in domeniul achizitiilor publice in scopul continuarii transpunerii acquis-ului
comunitar si al imbunatatirii mecanismului de functionare a sistemului achizitiilor
publice, asigurarea indrumarii metodologice a autoritatilor contractante, monitorizarea
atribuirii contractelor de achizitie publica si crearea de baze statistice relevante,
initierea si participarea la activitati de instruire a personalului implicat in activitatea de
achizitii publice la nivelul autoritatilor contractante.
In contextul intaririi capacitatii institutionale se inscrie si finalizarea proiectului twinning
"Sistem de monitorizare si instruire in achizitii publice".
Proiectul "Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de atribuire a
contractelor de achizitie publica" (Phare 2000) a fost demarat la sfarsitul anului 2002.
Obiectivul esential al proiectului il reprezinta implementarea planului national de
training in domeniul achizitiilor publice. Pana la sfarsitul lunii mai s-au derulat cele trei
sesiuni planificate de instruire a viitorilor instructori, in urma carora s-a creat un grup de
aproximativ 35 de persoane care au sarcina sa organizeze 70-80 de seminarii pentru
personalul implicat in activitatea de achizitii publice la nivelul autoritatilor contractante.

Returnarea bunurilor culturale


Prevederile Directivei 93/7/CEE privind restituirea bunurilor culturale care au parasit
ilegal teritoriul unui Stat Membru si ale Directivei 2001/38/CE pentru amendarea
Directivei 93/7/CEE privind restituirea bunurilor culturale care au parasit ilegal teritoriul
unui Stat Membru au fost preluate prin OUG nr. 16/27.03.2003 (MO nr.
232/05.04.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 182/2000 privind
protejarea patrimoniului cultural national mobil. Prin acest act normativ a fost
modificata si completata Legea nr. 182/2000, in sensul includerii de informatii prin care
se reglementeaza restituirea de catre statul roman a bunurilor culturale care au parasit
ilegal teritoriul unui stat, membru al UE, incepand cu data de 1 ianuarie 1993.
Conform prevederilor actului normativ, organismul desemnat care asigura respectarea
procedurilor privind returnarea bunurilor culturale care fac obiectul actiunilor de
restituire este Curtea de Apel Bucuresti.

Domeniile nearmonizate
Pentru identificarea eventualelor bariere in calea comertului, in luna octombrie 2002,
prin Memorandumul nr. 5/11308/AN/09.10.2002 aprobat de Guvernul Romaniei a fost
creat grupul interministerial de lucru, constituit din reprezentantii urmatoarelor institutii:
DCE, ANSV, ANM, ANPC, MAAP, ASRO, DGV, MAE, MAP, MAPM, MAPN, MCC,
MCTI, MEC, MFP, MI, MIR, MJ, MLPTL, MSF, ANCESIAC, MIMMC, ORDA, OC,
OSIM, MMSS, RAR, BRML si MT.
Coordonatorul grupului interministerial de lucru a fost desemnat Departamentul de
Comert Exterior, organism aflat in subordinea Guvernului.
136

In scopul obtinerii unor rezultate cat mai concludente, institutiile publice mentionate au
nominalizat in grupul de lucru experti din domeniul integrarii europene, juridic si tehnic.
A fost stabilita obligatia fiecarei institutii participante de a-si evalua propria legislatie
prin raportare la prevederile art. 28 - 30 ale Tratatului si de a identifica acele prevederi
din legislatia pe care o gestioneaza care pot constitui bariere in calea comertului.
Procesul fiind deosebit de complex, s-a desfasurat in etape succesive. Intr-o prima
etapa a fost evaluata legislatia emisa de catre institutiile administratiei publice centrale,
iar in etapa a doua va fi evaluata legislatia emisa la nivel local.
Rezultatele primei etape de evaluare, reprezentand inventarul barierelor in calea
comertului identificate de reprezentantii grupului de lucru interministerial, lista actelor
normative prin care aceste bariere au fost introduse, cat si calendarul de eliminare a
barierelor, au fost transmise in luna aprilie 2003 Comisiei Europene, ca document
suplimentar la Documentul de pozitie.
De asemenea, conform acestui document, incapand cu semestrul II 2003, in legislatia
nationala armonizata se va introduce clauza recunoasterii reciproce, ale carei
prevederi se vor aplica de la data aderarii Romaniei la UE.
Prin Ordinul MAAP nr. 305/23.04.2003 (MO nr. 342/20.05.2003) a fost abrogat,
incepand cu data de 1.06.2003 Ordinul MAAP si MAE nr. 18/102/2002 privind
instituirea sistemului de licente de import automate, emise in scop statistic, pentru
importurile de grau si faina de grau.

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR


Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale
de Aderare Romania U.E. din 21.03.2002. Nu exista angajamente restante pana in
prezent.
O parte importanta a legilor care trebuie adoptate in sensul preluarii acquis-ului de la
acest capitol are termen de adoptare sfarsitul acestui an si priveste in cea mai mare
parte recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.
In scopul solutionarii aspectelor sensibile de la acest capitol, in februarie 2003 au avut
loc consultari tehnice cu Comisia Europeana, in urma carora a fost trimis Documentul
de Informatii Suplimentare in luna martie 2003 (CONF-RO 08/03).

Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale


Prin Memorandumul Guvernului nr. 1190/16.10.2002 a fost numit coordonatorul
national pentru directivele sistemului general, respectiv Ministerul Educatiei si
Cercetarii - Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor.
Prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4872/04.11.2002, au fost numite
persoanele reprezentante ale coordonatorului national si au fost notificate la Comisia
Europeana.
Lista actualizata a profesiilor reglementate in Romania, precum si informatiile privind
acquis-ul in domeniu au fost republicate in aprilie 2003 de Ministerul Educatiei si
Cercetarii, in brosura Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale UE
privind recunoasterea calificarilor profesionale.
La sedinta de lucru din 14.12.2002, organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Integrarii Europene, reprezentantii
Universitatilor de Medicina si Farmacie din Romania, Colegiului medicilor si Colegiului
farmacistilor au stabilit introducerea in toate institutiile de invatamant superior cu profil
medico-farmaceutic, incepand cu anul universitar 2003-2004, anul I de studiu, a unor
noi planuri de invatamant (curricula) in acest domeniu, care respecta prevederile
directivelor sectoriale ale Uniunii Europene.
137

In cadrul reuniunii au fost aprobate continutul minimal si natura modificarilor necesare


pentru compatibilizarea curriculara in acord cu directivele UE pentru: medicina,
medicina dentara, farmacie, asistenti medicali generalisti, asistenti medicali licentiati
(absolventi de facultate cu durata de 4 ani) si moase licentiate (absolvente de facultate
cu durata de 4 ani). S-a convenit de asemenea modificarea, acolo unde este posibil, a
actualelor curricula pentru ceilalti ani de studiu, pentru asigurarea compatibilitatii cu
prevederile acquis-ului comunitar.
In vederea asigurarii standardelor minime pentru desfasurarea activitatii educationale
in institutiile de invatamant superior medico-farmaceutic, Consiliul National de Evaluare
si Acreditare Academica (CNEAA) a fost solicitat sa introduca prezentele prevederi in
procedurile de evaluare pentru specializarile medicina, medicina dentara, farmacie,
asistenti medicali generalisti, asistenti medicali licentiati (absolventi de facultate cu
durata de 4 ani) si moase licentiate (absolvente de facultate cu durata de 4 ani). In data
de 9.05.2003, CNEEA a confirmat Ministerului Educatiei si Cercetarii aprobarea
standardelor specifice si evaluarea specializarilor medico-farmaceutice pe baza
acestor standarde.
Hotararea Guvernului nr. 899/2002 (MO nr. 660/5.09.2002) privind organizarea
invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman, a transpus in domeniul
formarii medicilor specialisti, prevederile art. 24 din Directiva 93/16/CEE cu privire la
conditiile de intrare in specialitate, responsabilitatile medicului aflat in pregatire de
specialitate precum si modul de stabilire a duratei si continutului specializarii. Potrivit
art. 13 al acesteia, Ministerul Sanatatii si Familiei recunoaste diplomele, certificatele si
alte titluri de medic specialist eliberate de autoritatile competente ale unui Stat Membru
al UE, nationalilor Statelor Membre UE, ca certificat de medic specialist.
Prin dispozitia Ministrului Sanatatii si Familiei nr. DB/13763/12.12.2002, in structura
MSF a fost infiintat Serviciul de recunoastere a calificarilor profesionale si formare
continua a personalului sanitar. Acest serviciu are in atributii recunoasterea calificarilor
in profesiile reglementate de directivele sectoriale precum si elaborarea de norme
armonizate acestora pentru toate aceste profesii.
Prin Nota ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 6/14.05.2003, Oficiul pentru
Migratia Fortei de Munca a fost desemnat ca institutie care va certifica documentele ce
dovedesc pregatirea profesionala de specialitate dobandita in strainatate de
cetatenii romani, cetatenii ai Statelor Membre sau ai celorlalte state apartinand
Spatiului Economic European, care doresc sa se autorizeze pentru a desfasura
activitati economice ca persoane fizice.
Prin Hotararea nr. 8876/14.12.2002 (MO nr. 938/20.12.2002), Consiliul Uniunii
Avocatilor a modificat Statutul profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 489/2002 privind
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei
de avocat, in vederea eliminarii conditiilor restrictive privind denumirea, cetatenia,
rezidenta si forma de organizare a profesiei pentru avocatii straini.
Prin modificarea legislatiei referitoare la profesia de avocat au fost indeplinite obligatiile
asumate prin Acordul european si, in acelasi timp, au fost transpuse unele prevederi
ale celor doua directive sectoriale:
-

dreptul avocatilor provenind din UE de a-si pastra si folosi denumirea din statul de
origine;

dreptul avocatilor provenind din UE de a profesa in Romania in toate formele de


organizare prevazute de legea romana, disponibile si pentru avocatii romani;

dreptul avocatilor provenind din UE de a desfasura in mod liber orice activitate


legata de consultanta juridica, inclusiv in drept romanesc (in urma sustinerii unui
test pentru aceasta din urma);

eliminarea conditiilor privind necesitatea domiciliului sau rezidentei in Romania;


138

eliminarea conditiilor referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau


salarizate in alt stat de catre un avocat provenind din UE, avocatii straini fiind
supusi acelorasi incompatibilitati prevazute si pentru avocatii romani (activitatea
salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat).

Restul prevederilor celor doua directive vor fi transpuse pana la sfarsitul anului 2003,
conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, prin modificarea Legii
avocatilor, si vor deveni aplicabile de la data aderarii.
Prin Decizia nr.19/5.12.2002, Secretarul general al Uniunii Avocatilor din Romania a
fost desemnat ca responsabil pentru recunoasterea calificarii profesionale de avocat.
In data de 20 martie 2003 proiectul de lege pentru modificarea Legii 184/2001 privind
organizarea si exercitarea profesiei de arhitect a fost aprobat de Guvernul Romaniei si
a fost inaintat Parlamentului.

Dreptul de stabilire a persoanelor


Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta de Urgenta nr. 194/2002 (MO nr.
955/27.12.2002) privind regimul strainilor in Romania, care a inlocuit Legea nr.
123/2001. Ordonanta de Urgenta a intrat in vigoare la 26.01.2003.
Noul act normativ a transpus acquis-ul in domeniul migratiei (detaliat in capitolul 24 Justitie si Afaceri Interne) si a preluat unele aspecte privind libera circulatie a
cetatenilor Statelor Membre.
Prin noul cadru legal in materie, cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai
Spatiului Economic European li se acorda unele facilitati in ceea ce priveste obtinerea
si prelungirea valabilitatii permisului de sedere temporara in Romania.
Astfel, cetatenilor din cele doua categorii li se poate prelungi dreptul de sedere pe
teritoriul Romaniei fara ca, anterior, sa obtina o viza de lunga sedere. De asemenea,
acesti cetateni nu sunt obligati sa faca dovada mijloacelor de subzistenta pentru
perioada de sedere in Romania.
Totodata, cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai Spatiului Economic
European sunt scutiti de la obligativitatea indeplinirii conditiilor speciale prevazute
pentru obtinerea si prelungirea dreptului de sedere in scopul desfasurarii de activitati
comerciale.
Cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European li se
poate prelungi sederea temporara pentru perioade de pana la 2 ani, cu posibilitatea
reinnoirii succesive pe noi perioade de pana la 5 ani.
Sotului sau sotiei unui cetatean din categoriile mentionate, care poseda un drept de
sedere pe teritoriul Romaniei, precum si copiilor minori si rudelor aflate in ingrijirea
acestora li se va acorda un drept de sedere cu aceeasi valabilitate.
Art. 135 al Ordonantei de Urgenta nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
precizeaza ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile
acesteia nu vor mai fi aplicabile cetatenilor Statelor Membre ale UE si Spatiului
Economic European.

Libera circulatie a lucratorilor


A fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 32/2003 (MO nr. 62/1.02.2003) pentru
modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca.
Aceasta ordonanta prevede eliminarea necesitatii eliberarii permiselor de munca
pentru cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai statelor semnatare ale
139

Acordului privind Spatiul Economic European si pentru membri lor de familie. Aceasta
prevedere urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Legea sindicatelor nr. 54/2003 (MO nr.73/5.02.2003), asigura egalitatea de tratament
intre cetatenii romani si cetatenii din Statele Membre ale Uniunii Europene in ceea ce
priveste toate drepturile sindicale, inclusiv dreptul de a fi ales in organele de conducere
ale sindicatelor.
A fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 58/2003 (MO nr. 108/20.02.2003) pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2003 privind organizarea
si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice. Potrivit prevederilor
acestei legi, pe teritoriul Romaniei pot desfasura activitati economice, in mod
independent, cetateni romani, cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene si
cetateni ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European.

Reteaua EURES
In noiembrie 2002, specialisti ai ANOFM au participat la doua actiuni de pregatire care
au inclus, printre altele, si aspecte legate de integrarea in reteaua EURES:
-

seminarul Adaptarea Serviciilor Publice de Ocupare ale Tarilor Candidate la


cerintele integrarii in Uniunea Europeana, organizat la Bratislava de Asociatia
Mondiala a Serviciilor Publice de Ocupare;

seminarul avand ca tema Managementul Serviciilor Publice de Ocupare din tarile


candidate, organizat la Bruxelles in cadrul unei initiative a Directiei Generale
Ocupare si Afaceri Sociale a Comisiei Europene.

In cursul trimestrului I 2003, a fost realizata o evaluare a situatiei cunoasterii limbilor


straine in randul personalului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, la
nivel central si teritorial. Pe baza rezultatelor acestei evaluari, in cadrul Strategiei de
pregatire a personalului propriu al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca
a fost inclusa o componenta de pregatire in domeniul limbilor straine, in baza unor
programe anuale, astfel incat, pana la data aderarii, sa se asigure competenta
personalului si in acest domeniu.

Coordonarea sistemelor de securitate sociala


Pentru imbunatatirea cadrului general necesar implementarii acquis-ului comunitar in
domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, la nivelul Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate (CNAS) s-a constitut Comisia in domeniul coordonarii sistemelor
de securitate sociala, prin Decizia nr. 84/26.07.2002 a Directorului General al CNAS,
modificata si completata de Decizia nr. 136/30.10.2002. Comisia are ca obiect de
activitate analiza si negocierea prevederilor acordurilor bilaterale de securitate sociala,
care implica responsabilitatea institutiei. Membrii Comisiei informeaza periodic
conducerea CNAS asupra elementelor care implica angajarea financiara a CNAS.
A fost adoptat Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui CNAS nr.
154/120/2003 (MO nr.166/17.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in Romania
cetatenilor straini in baza acordurilor, intelegerilor, conventiilor sau protocoalelor
internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii, la care Romania este parte.
Astfel, a fost aprobat modul de decontare si documentele justificative pentru acordarea
asistentei medicale in Romania cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene,
cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau
protocoale internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii si stiintelor medicale,
precum si cetatenilor romani aflati pe teritoriul acestor state.
140

A fost adoptata Legea nr. 223/2003 (MO nr. 366/29.05.2003) privind ratificarea
Acordului dintre Romania si Republica Ceha in domeniul securitatii sociale, semnat la
Bucuresti la 24 septembrie 2002.
A fost adoptata si a intrat in vigoare Legea nr. 551/2002 (MO nr. 785/29.10.2002)
pentru ratificarea Acordului intre Romania si Turcia in domeniul securitatii sociale,
semnat la Ankara, la 6 iulie 1999.
Prin Decizia Presedintelui CNAS nr. 119/27.02.2003 (MO nr. 186/25.03.2003) au fost
aprabate Normele metodologice de aplicare a Acordului bilateral dintre Romania si
Republica Turcia in domeniul securitatii sociale, incluzand si formularele de raportare.
Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu State
Membre ale Uniunii Europene si state candidate la Uniunea Europeana, cu Regatul
Spaniei, Republica Ungara, Austria, Republica Federala Germania. Proiectele aflate in
negociere sunt elaborate pe baza principiilor comunitare ale coordonarii sistemelor de
securitate sociala.
Odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta nr. 150/2002 (MO nr.
838/20.11.2002) privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate, s-a abrogat Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997.
Administrarea fondului de asigurari sociale se face de catre Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene
si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casa Asigurarilor de Sanatate a
Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, denumite in
continuare case de asigurari.
Potrivit acestui act normativ, sunt asigurati obligatoriu toti cetatenii romani cu domiciliul
in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta in
Romania. In aceasta calitate, au obligatia platii contributiei de asigurare potrivit
prevederilor Ordonantei de Urgenta 150/2002. Calitatea de asigurat si drepturile de
asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de resedinta in
Romania.
Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ, adeverinta sau carnet
de asigurat, eliberat prin grija casei la care este inscris asiguratul. In termen de un an
de la aprobarea prezentei ordonante de urgenta, va fi introdus cardul electronic de
asigurat.
Cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene, precum si cetatenii statelor cu care
Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale de
cooperare in domeniul sanatatii si stiintelor medicale beneficiaza de acoperirea
serviciilor medicale acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de
acordurile, intelegerile, conventiile sau protocoalele incheiate intre Romania si tara
respectiva.
In domeniul reformei institutionale, s-a derulat proiectul de infratire institutionala
CONSENSUS III cu tema Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNAS si CJAS ,
care s-a finalizat la data de 31 decembrie 2002.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
-

instruirea a 1.300 persoane din managementul sistemului de asigurari de sanatate


in optimizarea procedurilor administrative interne pentru colectarea de fonduri,
gestionare financiara si de personal si relatiile cu furnizorii ;

imbunatatirea si optimizarea metodologiilor de lucru si a structurilor ;

armonizarea procedurilor si structurilor de luare a deciziilor si imbunatatirea


sistemului operational al CNAS-CJAS ;
141

crearea unei Unitati Centrale de Instruire Continua, care va functiona la nivel


national ;

instruirea unui specialist roman in domeniul Medicinei Bazate pe Dovezi (MBD) si


Evaluarea Tehnologiilor Medicale (ETM);

crearea Comisiei de Evaluare a Tehnologiilor Medicale in Romania, ca urmare a


unei propuneri rezultate in timpul derularii proiectului;

crearea unui sistem de instruire la distanta pe suport CD pentru personalul din


Casele de asigurari. Initiativa a demarat ca proiect pilot si este in prezent extinsa la
nivel national ;

infiintarea unui departament pentru Politici si Strategii in cadrul CNAS si al CJAS.

In data de 22.11.2002 a fost semnata Conventia de cooperare intre Casa Nationala de


Asigurari de Sanatate si AOK-Bundesverband. In baza acestei Conventii de Cooperare
urmeaza a fi derulate o serie de contracte de colaborare directa intre AOK
Bundevserband si CNAS, primul dintre acestea avand ca tema cresterea capacitatii
CNAS de perfectionare profesionala a personalului caselor de asigurari de sanatate.
Actualmente, se deruleaza misiunea expertilor germani in Romania.

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR


Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale
de Aderare Romania U.E. din 20 decembrie 2002.
Romania a transmis Comisiei Europene proiectul Planului de Actiune pentru
implementarea recomandarilor din raportul misiunii de peer review in domeniul
serviciilor financiare, desfasurata in decembrie 2002 la Bucuresti, a carui aplicare este
considerata esentiala pentru avansarea negocierilor la acest capitol.

Servicii financiare
In cadrul Grupului de lucru pentru monitorizarea barierelor in calea dreptului de stabilire
si liberei practicari a serviciilor, in domeniul serviciilor financiare a fost identificat un
numar de 20 de bariere. Pana in prezent, au fost eliminate urmatoarele bariere:
-

bariera privind inexistenta unui regim privind deductibilitatea fiscala a provizioanelor


specifice de risc de credit constituite de sucursalele din Romania ale bancilor
persoane juridice straine a fost inlaturata prin Hotararea Guvernului nr.
803/31.07.2002 (MO nr. 606/15.08.2002) privind regimul deductibilitatii fiscale a
provizioanelor agentilor economici, ale bancilor, organizatiilor cooperatiste de credit
si fondurile de garantare;

3 bariere privind autorizarea imprumuturilor financiare si creditele cu termen de


rambursare mai mic de un an acordate de nerezidenti rezidentilor, a imprumuturilor
financiare si creditele acordate de rezidenti nerezidentilor si a garantiilor acordate
de rezidenti nerezidentilor au fost eliminate de la 1 ianuarie 2003, conform
calendarului de liberalizare a operatiunilor de capital stabilit in Circulara BNR nr.
26/2001 (MO nr. 769/3.12.2001);

bariera privind conditionarea de cinci ani impusa societatilor de


asigurare/reasigurare straine care vor sa deschida o sucursala in Romania, a fost
eliminata prin Legea nr.76/2003 (MO nr. 193/26.03.2003) de modificare si
completare a Legii nr. 32/2000 (MO nr. 148/10.04.2000).

Prin proiectul de modificare a Legii bancare elaborat de Banca Nationala a Romaniei,


aprobat in sedinta Guvernului din data de 29.05.2003, care urmeaza sa fie inaintat la
Parlament pentru adoptarea sa in regim de urgenta, vor fi eliminate toate cele 9 bariere
existente (din care 6 la momentul intrarii in vigoare a Legii bancare si 3 la data
142

aderarii), in cazul bancilor, in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor


asa cum au fost identificate in documentul de informatii suplimentare.
Servicii bancare
In perioada 26 decembrie 2002 s-a desfasurat misiunea de supraveghere colectiva
(peer review mission) in domeniul serviciilor financiare din Romania. In sectorul bancar
reprezentantii CE au evaluat conformitatea cu Principiile Comitetului de la Basel in
ceea ce priveste cadrul de reglementare si supraveghere prudentiala a institutiilor de
credit. Pentru modulul privind sectorul bancar, membrii misiunii au avut intalniri atat la
Banca Nationala a Romaniei, cat si la unele banci indicate de acestia (BRD Groupe
Societe Generale S.A., B.C.R. S.A., ABN AMRO Bank (Romania) S.A., C.E.C. S.A.) si
la Asociatia Romana a Bancilor.
La data de 25 februarie 2003 a fost transmis autoritatilor romane proiectul de raport al
misiunii peer review. Pe baza recomandarilor formulate in cadrul acestui proiect a fost
intocmit un Plan de Actiune cuprinzand masurile prin care se va realiza fiecare
recomandare si termenul de realizare, aflat in prezent la Comisia Europeana pentru
observatii.
De asemenea, in perioada 12 23 mai 2003 a avut loc o misiune comuna a Fondului
Monetar International si Bancii Mondiale de evaluare a sectorului financiar din Romania
in cadrul Financial Sector Assessment Program. Cu aceasta ocazie a fost evaluata
conformitatea cadrului de reglementare si supraveghere a sectorului bancar cu
Principiile Comitetului de la Basel. La finalul misiunii, expertii BM FMI au prezentat un
proiect de Aide-Memoire care identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului
financiar romanesc si ofera un set de recomandari pentru corectarea acestora.
Raportul privind evaluarea sectorului financiar romanesc in contextul FSAP urmeaza a
fi finalizat in semestrul II al acesui an.
In cadrul BNR, supravegherea bancara este efectuata de Directia Supraveghere
constituita din 3 servicii de inspectie si un serviciu de sinteza care beneficiaza in
prezent de 111 angajati, din care 77 salariati realizeaza supraveghere on-site si 19
salariati realizeaza supraveghere off-site. Directia este dotata cu tehnica de calcul la un
nivel satisfacator. Din punct de vedere al pregatirii profesionale, 25 de salariati ai
Directiei Supraveghere au participat la cursuri si seminarii in tara si 16 salariati in
statele membre ale UE.
In anul 2002, au fost efectuate 39 de inspectii cu tematica generala si 28 de inspectii
cu tematica speciala. Masurile rezultate in urma acestora, respeciv sanctiunile
financiare aplicate si retrageri ale autorizatiilor de functionare sunt prezentate in tabelul
urmator, care cuprinde situatia inregistrata in perioada 2000-2002:
2000

2001

2002

Retrageri de autorizatii

Sanctiuni financiare

42

31

60

Sursa : Banca Nationala a Romaniei


In perioada septembrie 2002 aprilie 2003, BNR a continuat cooperarea cu autoritatile
de supraveghere din tara de origine a capitalului investit, prin incheierea de acorduri
privind schimbul de informatii din domeniul supravegherii. Astfel, in anul 2002, a fost
incheiat acordul cu Banca Italiei, iar in anul 2003 au fost incheiate acorduri cu Banca
Greciei si cu Oficiul Federal pentru Supraveghere Bancara din Germania. In prezent,
se afla in curs de desfasurare negocierile pentru incheierea unor acorduri similare cu
Banca Olandei, Banca Austriei, Comisia Bancara din Franta si Banca Portugaliei.
143

Tinand cont de evolutiile recente din mediul bancar romanesc si de obiectivele


cuprinse in strategia de dezvoltare pe termen mediu a sistemului bancar, cu referire in
special la necesitatea crearii unui sector bancar format din banci puternice, capabile sa
faca fata in viitor presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana, au
fost emise Normele BNR nr. 16/02.09.2002 (MO nr. 683/16.09.2002) privind capitalul
minim al bancilor si sucursalelor bancilor straine, care prevad cresterea limitei minime
a capitalului social si a fondurilor proprii la valoarea de 370 miliarde lei.
In domeniul contabil au fost elaborate urmatoarele reglementari:
-

Normele BNR nr. 8/01.07.2002 (MO nr. 651/2.09.2002) privind elaborarea situatiilor
financiare consolidate de catre institutiile de credit. Normele se aplica grupurilor a
caror societate consolidanta este o banca persoana juridica romana, autorizata sa
functioneze conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1998, cu modificarile si
completarile ulterioare, sau o casa centrala a cooperativelor de credit, care isi
desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 97/29.06.2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobate
prin Legea nr. 200/16.04.2002.

Normele BNR nr. 9/01.07.2002 (MO nr. 612 bis/19.08.2002) privind reflectarea in
contabilitatea bancilor a operatiunilor cu instrumente financiare derivate si
intocmirea situatiilor financiar-contabile aferente.

Circulara BNR nr. 47/18.12.2002 (MO nr. 964/28.12.2002) privind modificarea si


completarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor
metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul comun al ministrului de
stat, ministrul finantelor, si al guvernatorului BNR nr. 1.418/1.08.1997, cu
modificarile si completarile ulterioare, care a stabilit unele criterii mai stricte ce
trebuie indeplinite de titluri pentru a fi clasificate si contabilizate in categoria titlurilor
de tranzactie sau de plasament.

Circulara BNR nr. 6/20.02.2003 (MO nr. 237/08.04.2003) privind modificarea si


completarea Planului de conturi pentru institutiile de credit si a normelor
metodologice de utilizare a acestuia, a modelelor situatiilor financiar contabile
pentru banci si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, si
a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE privind conturile
anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare si cu
Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.

Ordinul guvernatorului BNR nr. 2/12.02.2003 (MO nr. 228/04.04.2003) privind


aprobarea modelelor situatiilor financiare periodice si a Normelor metodologice
privind intocmirea si utilizarea acestora pentru institutiile de credit care aplica
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE si cu Standardele
Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.

In vederea continuarii transpunerii Directivei 94/19/CE privind schemele de garantare a


depozitelor, a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea OG nr. 39/1996
privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul
bancar, cu modificarile ulterioare. Acest proiect preia prevederile din directiva
referitoare la (i) definitii; (ii) sfera de aplicare a legii; (iii) majorarea graduala a plafonului
de garantare, astfel incat in anul 2007 sa ajunga la nivelul minim prevazut de directiva
(echivalentul in lei a 20.000 de EURO); (iv) reducerea numarului de prelungiri ale
termenului de efectuare a platilor catre deponenti; (v) diversificarea portofoliului de
investitii al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Acest proiect de
lege a fost aprobat in sedinta Guvernului din data de 17 mai 2003 si urmeaza a fi
adoptat de Parlamentul Romaniei.

144

Asigurari
In perioada septembrie 2002 mai 2003, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a
continuat aplicarea legislatiei secundarenormelor care reglementeaza societatile de
asigurare si brokerii de asigurare. Astfel, pana in prezent, Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor a elaborat si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei un numar de 27
norme, din care 20 au transpus prevederile acquis-ului comunitar din domeniu, fiind
adaptate la specificul pietei locale.
-

Normele pe care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a continuat sa le emita in


perioada amintita, se refera la:

Ordinul Presedintelui CSA nr. 8/2.10.2002 (MO nr. 740/10.10.2002) pentru punerea
in aplicare a Normelor privind masurile prudentiale pentru practicarea asigurarii de
raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule in
afara teritoriului Romaniei (Carte Verde).

Ordinul Presedintelui CSA nr. 9/2.12.2002 (MO nr. 882/7.12.2002) pentru


aprobarea Normelor privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de
raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si
autorizarea asiguratorilor care vor practica aceasta asigurare in anul 2003.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 10/9.12.2002 (MO nr. 905/12.12.2002) pentru


aprobarea Normelor privind stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli al fondului de
protejare a asiguratilor pe anul 2003.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 3101/10.01.2003 (MO nr. 97/17.02.2003) pentru


punerea in aplicare a Normelor privind registrul asiguratorilor si brokerilor de
asigurare.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 3103/18.02.2003 (MO nr. 117/24.02.2003) pentru


punerea in aplicare a Normei privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
persoanele autorizate in evaluarea activelor reprezentate de terenuri si constructii
detinute de asiguratori.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 3102/7.02.2003 (MO nr. 158/26.03.2003) pentru


modificarea si completarea Normelor privind forma si continutul rapoartelor
financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata, precum si informatiile,
documentele si certificarile necesare pentru intocmirea acestor rapoarte.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 3104/26.02.2003 (MO nr. 216/2.04.2003) pentru


aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea verificarea si centralizarea
situatiilor financiare anuale ale societatilor comerciale de asigurare-reasigurare si
de reasigurare, precum si ale brokerilor de reasigurare pe anul 2002.

Ordinul Presedintelui CSA nr. 3105/26.02.2003 (MO nr. 216/2.04.2003) pentru


aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la incheierea anului financiar
pe 2002 la societatile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare si
reasigurare, precum si la societatile de intermediere in asigurari care potrivit
prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicate, au obligatia sa intocmeasca
situatii financiare anuale.

In ceea ce priveste implementarea acquis-ului, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor


a transpus, prin Legea nr. 76/12.03.2003 (MO nr. 193/26.03.2003) de modificare si
completare a Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor, urmatoarele Directive:
-

Directiva 77/92/CEE - privind masurile care faciliteaza dreptul de stabilire si


libertatea de a presta servicii in domeniul asigurarilor, a agentilor de asigurare si
brokerilor; masurile tranzitorii ale acestor activitati (definitia brokerului de asigurare);

Directiva 92/49/CEE privind corelarea legilor, reglementarilor si prevederilor


referitoare la asigurarile directe, altele decat asigurarile de viata, si la amendarea
145

Directivelor 73/239/CEE si 88/357/CEE (a treia Directiva a asigurarilor non-viata); si


Directiva 92/96/CEE privind coordonarea legilor, ordonantelor si reglementarilor
administrative referitoare la asigurarile directe de viata si care modifica Directivele
79/267/CEE si 90/619/CEE (Directiva a treia referitoare la asigurarile de viata)
(definitia actionarului semnificativ si a persoanelor semnificative, aplica masurile
sanctionatorii prevazute in prezenta lege in legatura cu exercitarea unei influente
directe sau indirecte, care este incompatibila cu principiile de conducere prudentiala
a activitatii asiguratorilor, moneda in care se efectueaza operatiunile de asigurare si
reasigurare, informatiile ce trebuie puse la dispozitia asiguratilor inainte de
incheierea contractului de asigurare);
-

Directiva 2000/64/CEE, Art. 2 Articolul 16(3) al Directivei 92/49/CEE, Articolul 15(3)


al Directivei 92/96/CEE si Articolul 25(3) al Directivei 93/22/CEE (schimbul de
informatii intre autoritatile de supraveghere din Tarile Membre);

Directiva 79/267/CEE, Art. 8(2) privind coordonarea legilor, reglementarilor si


prevederilor privind consituirea si desfasurarea activitatii de catre societatile de
asigurari care practica asigurari directe de viata (aprobarea modificarilor conditiilor
de autorizare, eliminarea conditiei ca asiguratorul sa aiba 5 ani de experienta in
tara de origine).

In acest moment, piata asigurarilor din Romania cuprinde un numar de 52 de societati


de asigurare si 172 de brokeri de asigurare.
Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza:
-

2 societati asigurare viata

25 societati asigurare non-viata

25 societati mixte (care practica ambele clase de asigurari)

1 societate in curs de constituire

Toate cele 52 societati de asigurare au in intregime capital social privat.


In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei CAROM are in
structura actionariatului statul, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul
capital social privat.
In prezent, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are un numar de 83 de angajati si
o structura organizatorica optima pentru desfasurarea unei activitati de supraveghere
eficiente, cuprinzand 4 departamente structurate pe 11 directii si directii generale.
Activitatea Comisiei in domeniul supravegherii si controlului, s-a concretizat in aceasta
perioada, intr-un numar de 28 controale (13 societati de asigurare si 15 brokeri de
asigurare) in urma carora s-au aplicat 25 de sanctiuni. Sanctiunile au urmarit
redresarea financiara pentru 2 societati, interzicerea temporara sau definitiva a
exercitarii activitatii de asigurare pentru una sau mai multe categorii de asigurari (5
societati de asigurare), limitarea operatiunilor pentru 3 societati, retragerea autorizatiei
de functionare pentru 2 societati, amenzi pentru 6 societati si 3 brokeri, avertisment
scris pentru 4 brokeri.
Din datele preliminare detinute de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in baza
raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2002, piata asigurarilor a continuat
sa evolueze pe un trend crescator. Astfel, volumul primelor brute incasate de
societatile de asigurare autorizate sa functioneze in 2002 a fost de aproximativ 16.900
miliarde ROL cu 40% mai mult decat in 2001, in termeni reali. Aproximativ 24% din
volumul primelor brute reprezinta sumele incasate din activitatea de asigurari de viata.
Pe baza datelor preliminare se poate estima ca ponderea primelor brute incasate din
asigurare in Produsul Intern Brut a crescut pana la 1,2% in 2002 fata de 0,87% in anul
anterior. Evolutia pozitiva s-a confirmat si in 2003, primele brute incasate in primul
146

trimestru al acestui an reprezentand circa o treime din totalul incasarilor din 2002,
respectiv aproximativ 6.000 miliarde lei.
In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru anul 2002,
volumul primelor brute incasate de cele 18 societati de asigurare autorizate sa emita
acest tip de asigurare a fost de 2.617,25 miliarde ROL, cu o crestere nominala de
30,9% fata de 2001. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.077,92
miliarde ROL, cu 9,94% mai mult decat in 2001 iar rezerva aferenta daunelor inca
nelichidate, la 505,39 miliarde ROL cu 37,69% mai mare decat in anul 2001. Numarul
contractelor incheiate pentru acest tip de asigurare a fost de peste 3,45 milioane, cu
5,03% mai putin decat in anul 2001, iar rata daunelor a fost in medie de 46,47%.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor gestioneaza, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 136/1995 si a Normelor 3/2001, Fondul de Protejare a Asiguratilor, care la
data de 31 decembrie 2002 avea un sold disponibil de aproximativ 601,21 miliarde
ROL, iar la 30 aprilie 2003 era de circa 759,71 miliarde ROL.
In exercitarea atributiilor sale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor colaboreaza cu
alte autoritati publice din tara si strainatate, avand ca obiect reglementarea sau
supravegherea pietelor de asigurari in vederea realizarii protectiei asiguratilor si a
transparentei pietelor asigurarilor.
Pe langa protocoalele incheiate cu BNR si CNVM pentru cooperare in domeniul
supravegherii sistemului financiar si cu ANPC pentru cooperare in domeniul protectiei
asigurarilor si persoanelor care au suferit daune ce fac obiectul unui contract de
asigurare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a dezvoltat relatii si cu alte
autoritati, incheindu-se in ultimele sase luni protocoale de colaborare cu:
-

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pentru cooperare in


vederea prevenirii si sanctionarii spalarii banilor in domeniul asigurarilor;

Federatia Institutul de Asigurari pentru cooperare in vederea pregatirii


personalului din domeniul asigurarilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a avut o prezenta activa pe plan


international in scopul intaririi cooperarii si colaborarii cu institutii similare din alte
tari.

Ca membru al IAIS prin reprezentantii sai, CSA a participat la a noua conferinta anuala
desfasurata in luna septembrie 2002 la Santiago de Chile si la adunarile regionale
organizate pe Subcomitete unde a intervenit asupra documentelor emise pe diferite
segmente de activitati cum sunt: supravegherea reasiguratorilor, evaluarea activelor,
frauda si spalarea banilor in asigurari, transparenta informatiilor.
Investitii si piete de capital
Pentru reglementarea acestui sector Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a adoptat
urmatoarele regulamente:
-

In luna ianuarie 2003, Regulamentul nr. 3 (MO nr. 53/30.01.2003) privind


autorizarea si functionarea societatilor de servicii de investitii financiare,.

Regulamentul nr. 4 (MO nr. 948/24.12.2002) privind pietele reglementate de


marfuri si instrumente financiare derivate.

Referitor la aplicarea Standardelor Contabile Internationale, in luna decembrie 2002 a


fost publicat Ordinul comun al Ministerului Finantelor Publice si al Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare nr. 1742/17.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002) privind aprobarea
reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a si cu Standardele
Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de
catre CNVM. In conformitate cu prevederile acestui Ordin, reglementarile contabile mai
147

sus mentionate se aplica tuturor institutiilor reglementate si supravegheate de CNVM,


incepand cu situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar al anului 2003.
CNVM beneficiaza in prezent de asistenta tehnica sub forma de twinning. Unul dintre
obiectivele Conventiei de Twinning dintre CNVM si CONSOB (Comisia de Valori
Mobiliare din Italia) il constituie elaborarea de proiecte de modificare a legislatiei
primare si secundare a pietei de capital si a pietelor reglementate de marfuri si
instrumente financiare derivate in conformitate cu prevederile directivelor UE.
In perioada septembrie 2002mai 2003 s-au derulat la sediul CNVM o serie de
seminarii sustinute de experti ai CONSOB, Bancii Italiei si Monte Titoli (depozitarul
central al pietei de capital din Italia) pe teme ca: cerinte de listare, prospecte si
informare continua a emitentilor; abuzul pe piata; decontarea tranzactiilor cu valori
mobiliare; cerinte de adecvare a capitalului, organisme de plasament colectiv in valori
mobiliare, autorizarea si monitorizarea firmelor de investitii.
In conformitate cu prevederile conventiei de twinning au fost organizate, in perioada
martie mai 2003, vizite de studiu in Italia, care au asigurat pregatirea profesionala a
37 experti romani in domenii si anume: servicii de investitii; OPCVM-uri si societati de
administrare; manipularea pietei; prospecte si informarea emitentilor; decontarea
valorilor mobiliare.
In luna decembrie 2002, CNVM a organizat o intalnire cu reprezentantii pietei pentru a
prezenta implicatiile implementarii prevederilor directivelor 93/6/EEC privind adecvarea
capitalului, 93/22/EEC privind serviciile de investitii precum si a directivei 2003/6/CE
privind abuzul pe piata, actiune continuata pe parcursul intalnirilor din lunile ulterioare.
Consolidarea atributiilor de reglementare si intarirea capacitatii de supraveghere a
CNVM
Directia Intermediari supravegheaza in prezent 75 societati de servicii de investitii
financiare (SSIF-uri). Pentru nerespectarea termenelor de raportare a situatiilor
financiare si neincadrarea in prevederile legale, in perioada septembrie 2002 mai
2003, 4 societati de servicii de investitii financiare au fost sanctionate cu avertisment,
un SSIF a primit amenda iar pentru 2 societati de servicii de investitii financiare a fost
retrasa autorizatia de functionare.
Directia Organisme de Plasament Colectiv supravegheaza urmatoarele entitati care
intra sub incidenta reglementarilor CNVM: 24 fonduri deschise de investitii, 3 fonduri cu
capital de risc, 18 societati de administrare si 9 societati de depozitare. In urma
controalelor efectuate in perioada determinata au fost aplicate urmatoarele sanctiuni: a
fost prelungita perioada de suspendare pentru o societate de administrare a investitiilor
si pentru fondul deschis de investitii administrat datorita netransmiterii catre CNVM a
documentatiei aferente; o societate de administrare a investitiilor a fost sanctionata cu
avertisment scris pentru nerespectarea limitelor privind investitiile prevazute de
reglementarile legale in vigoare. De asemenea, au fost suspendate 3 fonduri deschise
de investitii iar unei societati de administrare i-a fost retrasa autorizatia de functionare
pentru nerespectarea prevederilor legale. In aceeasi perioada au fost autorizate o
societate de administrare a investitiilor si un fond cu capital de risc.
Directia Institutii Piata de Capital autorizeaza, reglementeaza, supravegheaza si
investigheaza urmatoarele institutii: piete reglementate Bursa de Valori Bucuresti si
RASDAQ, societati de compensare, decontare si depozitare SNCDD, societati de
registru, agenti de compensare depozitare si consultanti de plasament. In luna mai,
existau 9 societati de registru, 15 agenti de compensare depozitare si 80 consultanti
de plasament. In perioada analizata, Serviciul de Investigare din cadrul acestei directii
a efectuat un numar de 5 investigatii la societatile de registru in vederea verificarii
punctuale a activitatii desfasurate de acestea.
Corpul de Control al CNVM a realizat investigatii la sediul entitatilor pietei, sub forma
de controale (in numar de 33) cat si la sediul CNVM, sub forma de audieri, prin
148

solicitarea, verificarea si analizarea documentelor puse la dispozitie de catre acestea.


Au fost efectuate 28 de controale la societatile de servicii de investitii financiare, un
control la o societate de investitii financiare si 4 la societati de registru. In urma
investigatiilor efectuate de catre Corpul de Control au fost aplicate sanctiunile
prevazute de reglementarile in vigoare, astfel: 8 suspendari de autorizatii pentru
societatile de servicii de investitii financiare, 11 amenzi (8 pentru SSIF-uri, 3 pentru
societatile emitente), 19 avertismente scrise (16 pentru SSIF-uri, 3 pentru registre
independente), 2 retrageri de autorizatii ale agentilor de servicii de investitii financiare.
Pe langa sanctiunile aplicate, unele rezultate ale investigatiilor desfasurate de catre
Corpul de Control au impus si sesizarea unor institutii ale Statului precum: Oficiul
National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Ministerul de Interne, Ministerul
Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei, Parchetul de pe langa Curtea
Suprema de Justitie.
In ceea ce priveste ofertele de valori mobiliare, in cadrul Directiei Emitenti s-au
inregistrat 99 oferte publice de cumparare de actiuni in perioada septembrie 2002
mai 2003, 3 oferte publice primare de vanzare de actiuni, 8 oferte publice secundare
de vanzare, 6 oferte publice primare de vanzare de obligatiuni municipale si 2 oferte
publice primare de vanzare de obligatiuni corporative. In perioada analizata, un numar
de 118 societati comerciale deschise pe RASDAQ au fost declarate societati de tip
inchis deoarece nu mai indeplineau conditiile de societate deschisa (in luna mai
actionau pe piata RASDAQ 4736 societati).

Servicii nefinanciare
Dreptul de stabilire (Art. 43 CE) si libera furnizare a serviciilor (Art. 49 CE)
Ca urmare a exercitiului din anul 2002 al Grupului de lucru constituit pentru
identificarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor au
fost initiate urmatoarele acte normative prin care au fost eliminate unele din barierele
identificate in domeniul serviciilor nefinanciare:
-

Ordinului Ministrului turismului nr. 910/26.11.2002 (MO nr. 898/11.12.2002) pentru


modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru
eliberarea licentelor si brevetelor de turism, care abroga Ordinul ministrului
turismului nr. 170/3.04.2001, si care elimina conditiile restrictive in obtinerea
brevetului de turism de catre cetatenii straini;

Legea nr. 85/18.03.2003 (MO nr. 197/27.03.2003) a minelor, care inlatura barierele
identificate in Legea nr. 61/1998. Legea a intrat in vigoare la data de 27 martie a.c.,
iar in termen de 90 zile de la data publicarii urmeaza a fi emise normele de aplicare
ale legii.

HG nr. 631/29.05.2003 (M.O. nr. 407/11.06.2003), privind atestarea si utilizarea


ghizilor de turism, pentru modificarea si completarea HG nr. 305/2001.

A fost adoptata OUG nr. 194/12.12.2002 (MO nr. 955/27.12.2002) privind regimul
strainilor in Romania, care inlocuieste Legea nr. 123/2001 (M.O. nr. 168/3.04.2001) si
care a intrat in vigoare la 26.01.2003. Aceasta ordonanta reglementeaza o serie de
aspecte legate de regimul strainilor in Romania, cum ar fi admiterea si sederea
strainilor pe teritoriul Romaniei, reunificarea familiala, angajarea in munca, conditiile in
care strainii pot desfasura activitati economice, profesionale sau comerciale. Tinand
cont de prevederile in vigoare existente intre Romania si Uniunea Europeana, cetatenii
statelor membre ale Comunitatii Europene aflati pe teritoriul Romaniei se bucura de un
regim special. Astfel, acestora li se poate prelungi dreptul de sedere temporara in
oricare dintre scopurile prevazute de acest act normativ fara indeplinirea conditiei
prealabile de obtinere a unei vize de lunga sedere, a conditiilor referitoare la existenta
mijloacelor de intretinere, precum si a conditiilor speciale pentru prelungirea dreptului
149

de sedere in scopul desfasurarii de activitati comerciale. Cetatenilor europeni li se


poate prelungi dreptul de sedere temporara pentru o perioada de pana la 2 ani, cu
posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de pana la 5 ani.
Sotului/sotiei, copiilor minori, precum si rudelor aflate in intretinerea acestora, care sunt
titulare ale unui drept de sedere temporara li se acorda dreptul de sedere in Romania
pentru aceeasi perioada. Art. 135 al Ordonantei de Urgenta nr. 194/2002 privind
regimul strainilor in Romania precizeaza ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana, prevederile acesteia nu vor mai fi aplicabile cetatenilor Statelor Membre
ale UE si Spatiului Economic European.
Protectia datelor personale
Institutia Avocatului Poporului a fost desemnata pentru a monitoriza aplicarea
prevederilor Legii nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Pentru a-si exercita atributiile in aceasta materie, Avocatul Poporului a intreprins
urmatoarele actiuni in perioada septembrie 2002-iunie 2003:
-

Ordinul Avocatului Poporului nr. 6/29.01.2003 (MO nr. 151/10.03.2003), privind


stabilirea clauzelor contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter
personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel
de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana. Ordinul institutiei
Avocatului Poporului a fost emis pentru transpunerea integrala a Deciziei nr.
2001/45/EC privind standardul clauzelor contractuale pentru transferul datelor cu
caracter personal catre tarile terte in legislatia romana.

Ordinului Avocatului Poporului nr. 124/18.10.2002 pentru aprobarea modelelor de


autorizatii a transferului in strainatate al datelor cu caracter personal;

Efectuarea unui numar de 8 investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri sau
sesizari dintre care 4 au fost realizate la operatori de drept public iar 4 la operatori
de drept privat. In urma acestora, s-a recomandat operatorilor de drept public,
respectarea cerintelor minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului
Poporului nr. 52/18.04.2002 (MO nr. 383/5.06.2002), depunerea de notificari pentru
alte prelucrari si modificarea notificarilor inregistrate anterior la Avocatul Poporului.
In privinta operatorilor de drept privat, s-a recomandat respectarea cerintelor
minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/18.04.2002,
adaptarea modalitatii de colectare a datelor cu caracter personal, in scopul
respectarii drepturilor persoanelor vizate, astfel cum sunt acestea reglementate de
Legea nr. 677/2001, precum si completarea sau modificarea notificarilor depuse
anterior la Avocatul Poporului;

Efectuarea unui numar de 4 controale prealabile la operatori de drept privat. In 3


cazuri, s-a recomandat remedierea deficientelor constatate in sistemul de securitate
a datelor personale, al operatorului si in modalitatea de colectare a datelor de pe
Internet, prelucrarea incepand dupa ce operatorul s-a conformat celor
recomandate. In ultimul caz, nu s-a constatat existenta unor riscuri speciale, fiind
adoptate masurile de securitate adecvate de catre operator, pentru protejarea
drepturilor persoanelor ale caror date urmau sa fie prelucrate;

Inregistrarea a 346 notificari de prelucrari de date cu caracter personal, pana la


data de 28 mai 2003, din care 135 de notificari in cursul anului 2003;

Organizarea in data de 31 ianuarie 2003, a seminarului cu tema "Protectia


persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea
autoritatilor si institutiilor publice", cu participarea reprezentantilor autoritatilor si
institutiilor publice, inregistrati ca operatori la Avocatul Poporului;
150

Publicarea pe pagina de Internet (in limba romana) a institutiei Avocatul Poporului


in luna aprilie 2003, a unui Documentar cu privire la aplicarea Legii nr. 677/2001
pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si
libera circulatie a acestor date, in vederea familiarizarii persoanelor interesate cu
legislatia din acest domeniu;

In legatura cu resursele financiare ale autoritatii de supraveghere, precizam ca, potrivit


art. 33 din Legea nr. 35/1997, modificata si completata de Legea nr. 181/12.04.2002
(MO nr. 268/22.04.2002), institutia Avocatul Poporului are buget propriu, care face
parte integranta din bugetul de stat. Proiectul de buget se aproba de Avocatul
Poporului, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice si se inainteaza
Guvernului pentru a fi inclus distinct in proiectul bugetului de stat supus legiferarii.
In ceea ce priveste organizarea autoritatii de supraveghere, in cadrul institutiei a fost
infiintata Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal, care pana la 31 decembrie 2002 functiona cu o schema de personal
cu 7 posturi. Incepand cu 1 ianuarie 2003, numarul de posturi a fost suplimentat,
directia functionand in prezent cu o schema de 13 functionari publici.
Cu privire la intarirea capacitatii administrative a autoritatii de supraveghere, trebuie
mentionat ca atat schema de personal (13 functionari publici), cat si bugetul aprobat,
asigura pentru autoritatea de supraveghere o capacitate administrativa care ii permite
sa isi indeplineasca atributiile, precum si sa ia masurile de implementare a legislatiei in
conformitate cu Directiva 95/46/EC. A participat in perioada de referinta, in calitate de
observator, la reuniunile Grupului de lucru pentru protectia datelor al Uniunii Europene,
instituit prin art. 29 din Directiva 95/46/EC si la intrunirea de la Madrid din luna
decembrie 2002 organizata in cadrul Consiliului Europei in domeniul protectiei datelor.
Cu referire la independenta autoritatii de supraveghere, subliniem urmatoarele:
-

institutia Avocatul Poporului este consacrata de Constitutia Romaniei (Titlul II,


Capitolul IV, art. 55-57). Avocatul Poporului este numit de Senat;

potrivit Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul


Poporului, modificata si completata de Legea nr. 181/2002, Avocatul Poporului este
o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica
(art. 2 alin. 1), care nu poate fi supusa nici unui mandat imperativ sau reprezentativ
(art. 2 alin. 3 teza I). De asemenea, nimeni nu il poate obliga pe Avocatul Poporului
sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale (art. 2 alin. 3 teza II). Conform art.
3 din legea sus mentionata, activitatea Avocatului Poporului, a adjunctilor sai si a
salariatilor care lucreaza sub autoritatea sa are caracter public;

art. 21 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 prevede ca autoritatea de supraveghere,
deci Avocatul Poporului, isi desfasoara activitatea in conditii de completa
independenta si impartialitate;

independenta autoritatii de supraveghere este intarita si de prevederile legale


privind modalitatea de finantare.

In plus, conform atributiilor sale de supraveghere a aplicarii Legii nr. 677/2001,


Avocatul Poporului a intreprins:
-

stabilirea categoriile de operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal,


care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile si libertatile
persoanelor;

infiintarea registrului de evidenta a prelucrarilor de date personale, care este


functional incepand cu data de 30 ianuarie 2002;

organizarea de seminarii, in cadrul carora operatorii de date sunt familiarizati cu


obligatiile ce le revin in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001. Un
151

asemenea seminar a avut loc la 31 ianuarie 2003, la care au participat operatori de


date din sectorul public;
-

aprobarea modelele de autorizatii pentru transferul in strainatate al datelor cu


caracter personal;

emiterea unui aviz favorabil pentru proiectul-cadru al Acordului de asociere a


Romaniei la EUROPOL, prezentat de Ministerul de Interne, in limitele prerogativelor
acordate Avocatului Poporului, prin dispozitiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie
a acestor date.

Serviciile societatii informationale


Strategia nationala pentru promovarea noii economii si implementarea Societatii
Informationale, initiata si promovata de MCTI, a fost aprobata prin Hotararea de
Guvern nr. 1440/2002 (MO nr. 933/19.12.2002). Strategia a fost elaborata pe baza
consultarilor dintre reprezentanti ai sectorului public, ai sectorului privat, ai mediului
academic si ai societatii civile si transpune in practica obiectivele stabilite prin planul de
actiuni eEurope+. Ea va fi revizuita anual, pentru a tine cont de evolutia tehnologica a
domeniului, si monitorizarea implementarii sale va fi realizata pe baza de raportari
bianuale catre GPTI.
Incepand din acest an Romania, in urma semnarii Memorandumului de Intelegere cu
Comisia Europeana, este membru in programul comunitar eContent. MCTI este
reprezentantul national al acestuia in Romania si sprijina lansarea competitiei de
proiecte eContent pe principalele tematici:
-

imbunatatirea accesului si extinderea utilizarii informatiilor din sectorul public;

stimularea productiei de continut digital intr-un mediu multicultural si multilingvistic;

dinamizarea pietei de continut digital.

A fost adoptata HG nr. 1308/20.11.2002 (MO nr. 877/5.12.2002), pentru aprobarea


normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 365/2002 (MO 483/5.07.2002) ce
reglementeaza comertul electronic, care cuprinde prevederi referitoare la emisiunea de
moneda electronica, activitatile de asigurare ca servicii ale societatii informationale,
procedurile de colaborare, consultare sau informare, conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca entitatile constituite in scopul protectiei consumatorilor in statele membre
ale Uniunii Europene pentru a avea calitate procesuala activa.
A fost stabilita procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de
tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking prin Ordinul ministrului
comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 16/24.01.2003 (MO nr. 107/20.02.2003).
Prezentul ordin se aplica bancilor, persoanelor juridice romane, precum si sucursalelor
din Romania ale bancilor, persoane juridice straine. Scopul avizului il constituie
verificarea indeplinirii de catre sistemul informatic al emitentului si de catre solutia
software, prin intermediul careia instrumentul de plata cu acces la distanta este oferit, a
unor cerinte minime de securitate.
A fost adoptata Ordonanta nr. 19/30.01.2003 (MO nr. 61/1.02.2003) privind
obligativitatea utilizarii sistemului electronic de colectare a datelor statistice care aduce
o serie de beneficii legate de cresterea calitatii datelor statistice, o mai buna informare
si diseminare a acestora in randul opiniei publice si de reducere a costurilor bugetare
ale cercetarilor statistice incluse in sistemul electronic. Ordonanta prevede obligatia
institutiilor administratiei publice centrale si locale, precum si a altor categorii de
institutii publice, de a raspunde chestionarelor statistice prin utilizarea sistemului
electronic. Incalcarea acestei obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu
152

amenda de la 10.000.000 ROL la 50.000.000 ROL. Pregatirea si implementarea


sistemului electronic se vor face prin cooperarea MCTI si INS.
Legea nr. 161/19.04.2003 (MO 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, include un capitol dedicat Transparentei
in administrarea si promovarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace
electronice prin care se imbunatateste accesul la informatiile si serviciile autoritatilor
administratiei publice, calitatea acestor informatii, si vor fi restranse procedurile
birocratice prin simplificarea si standardizarea metodologiilor de lucru, stabilind
totodata un program clar de implementare si extindere a utilizarii mijloacelor
electronice. Legea mai prevede constituirea si actualizarea unei baze de date privind
criminalitatea informatica. De asemenea, este expres stabilita obligatia proprietarilor
sau administratorilor de sisteme informatice de a avertiza utilizatorii cu privire la
conditiile legale de acces si utilizare, precum si cu privire la consecintele juridice ale
accesului fara drept la aceste sisteme informatice.
Crearea pe site-ul MCTI a paginii "Abuzuri zona.ro" permite tuturor celor interesati sa
transmita sesizari cu privire la:
-

utilizarea datelor personale de identificare in vederea accesului la anumite servicii,


fara acordul prealabil al detinatorului;

transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate (pentru care destinatarul nu si-a


exprimat acordul);

transmiterea in mod intentionat si repetat de mesaje care contin virusi;

actiuni neautorizate de monitorizare sau de stocare a datelor;

incalcarea dreptului la proprietate intelectuala, precum si a dreptului la proprietate


industriala;

efectuarea de operatiuni neautorizate intr-un sistem informatic;

blocarea unor servicii sau al unui server prin atacuri de tip DoS (Denial of Service).

De asemenea, pe site-ul MCTI, a fost creata pagina web Antifrauda, care urmareste
sa ofere publicului din Romania si din strainatate o modalitate simpla si usor accesibila
de sesizare a fraudelor din domeniul IT, prin trimiterea mesajelor la adresa de e-mail:
antifrauda@mcti.ro.
In vederea asigurarii corectitudinii in materia comertului electronic si a semnaturii
electronice, in luna aprilie (21.04.2003) a fost creata prima Autoritate de Certificare, ESign Romania S.A., inregistrata oficial ca prim furnizor de servicii de certificare
calificata din Romania.
Mai poate fi mentionat faptul ca, toate proiectele pilot promovate de MCTI si aprobate
in anii 2001-2002 de Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei (GPTI) au fost
adjudecate si se afla in prezent in derulare:
-

portal pentru formulare administrative on-line;

portal pentru cereri online pentru reinnoirea permisului de conducere auto

dezvoltarea sistemului informational al Autoritatii de Reglementare si Supraveghere


a Furnizorilor de Servicii de Certificare;

portal cu informatii privind serviciile de sanatate;

portal pentru acces la servicii de e-government;

sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice e-Procurement;

extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale


agentilor economici cu capabilitati de preluare pe WEB a documentelor;
153

identificarea unica a functionarilor publici prin semnatura electronica si smartcarduri;

managementul documentelor in cadrul MCTI;

plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax);

servicii de informare electronica pentru cetateni - Infochiosc;

sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor;

sistem electronic de sondare a opiniei publice;

sistem electronic pentru achizitii de bunuri si servicii - eMarket;

sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu.

In perioada de referinta a avut loc extinderea la scara nationala a unor proiecte-pilot


demarate in anii precedenti (sistemul electronic de achizitii publice, e-tax, sistemul
informational privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ si a dezvoltarii in
IT, extinderea sistemului privind indicatorii eEurope+, dezvoltarea sistemului
informational al Autoritatii de reglementare si supraveghere a furnizorilor de servicii de
certificare). De asemenea, MCTI a initiat noi proiecte: extindere site MCTI+ antivirus
retea, portal pentru interactiuni G2E, portal cu privire la respectarea proprietatii
intelectuale, sistem informatic pentru raportarea actiunilor cu aparenta nelegala.
Serviciile de comunicatii electronice
Pentru perioada de referinta Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii
(ANRC) a luat urmatoarele decizii cu caracter normativ:
-

Decizia nr. 131/9.12.2002 (MO nr.907/13.12.2002) privind regimul de autorizare


generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice.
Decizia stabileste procedura de autorizare a persoanelor fizice sau juridice care
intentioneaza sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice precum si
conditiile in care furnizorii respectivi beneficiaza de regimul de autorizare generala.
Aceasta decizie se va aplica in materia retelelor publice fixe si mobile, retelelor
publice cu transmisie prin satelit, retele private care utilizeaza frecvente
radioelectrice (retele radio mobile profesionale PMR, TETRA, radiopaging, retele
fixe prin satelit VSAT, retele mobile prin satelit); serviciilor de comunicatii
electronice destinate publicului: serviciilor de telefonie, de linii inchiriate, de
transmisiuni de date, servicii de acces la Internet (dial-up, cablu coaxial, linii
inchiriate, radio), serviciilor de radiocomunicatii mobile profesionale, servicii de
radiopaging;

Decizia nr. 138/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind impunerea unor cerinte
minimale pentru furnizarea serviciilor de comunicatii electronice destinate
publicului. Decizia stabileste indicatorii de calitate care trebuie respectati de catre
furnizorii de servicii de comunicatii electronice atunci cand isi incep activitatea. Se
refera la: serviciul de telefonie destinat publicului, serviciul de linii inchiriate,
serviciul de comunicatii electronice oferite pe retea ISDN si serviciul de comunicatii
electronice oferite pe retele care utilizeaza protocolul IP;

Decizia nr.140/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind aprobarea Planului


national de numerotatie;

Decizia nr.141/16.12.2002 (MO nr. 25/17.01.2003) privind procedura de solicitare si


emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie;

Decizia nr. 136/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) pentru aprobarea


Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor
electronice. Regulamentul stabileste criteriile de identificare a pietelor relevante
154

care, prin caracteristicile lor, necesita impunerea unor masuri de reglementare, dar
si identifica o serie de piete relevante specifice;
-

Decizia nr.137/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) privind aprobarea


Regulamentului pentru efectuarea analizelor de piata si determinarea puterii
semnificative pe piata,. Regulamentul va permite analizarea pietelor relevante si
determinarea furnizorilor cu putere semnificativa pe piata. In urma analizei, ANRC
va decide impunerea, modificarea sau retragerea unor obligatii specifice furnizorilor
astfel identificati, asigurand promovarea competitiei si prevenind abuzurile de
putere dominanta;

Decizia nr.139/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) pentru stabilirea procedurii de


solutionare a litigiilor ce intra in competenta Autoritatii Nationale de Reglementare
in Comunicatii.

Tinand cont de prevederile comunitare in materie de concurenta, de faptul ca piata


serviciilor societatii informationale este pe punctul a fi dezvoltata in Romania si pentru
a se asigura dezvoltarea acestei piete conform normelor acceptate de catre
Comunitatea Europeana, ANRC a luat urmatoarele decizii:
-

A desemnat "RomTelecom" S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata


accesului la retelele publice de telefonie fixa in vederea originarii, terminarii si
tranzitului apelurilor, prin Decizia nr. 142;

A desemnat Mobifon S.A., Orange Romania S.A., Cosmorom S.A. si respectiv


Telemobil S.A. ca fiind operatori cu putere semnificativa pe piata accesului la
reteaua proprie de telefonie mobila in vederea terminarii apelurilor prin Deciziile nr.
143, 144, 145 si respectiv 146;

Decizia nr. 147 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru


interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa.

Libera practicare a serviciilor de catre fermieri, mestesugari si comercianti


Prin H.G. nr. 58/23.01.2003 (MO nr. 108/20.02.2003) au fost adoptate normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 507/12.07.2002 (MO nr.
582/6.07.2002) privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre
persoane fizice. Prin actul normativ se stabilesc:
-

cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice/asociatiile familiale


pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati, facandu-se distinctie intre
documentatia pe care trebuie s-o depuna cetatenii romani, respectiv cetatenii straini
din Statele Membre ale UE si din Spatiul Economic European;

etapele de obtinere a autorizatiei emise de catre primariile din localitatile in care


persoanele fizice isi desfasoara activitatea fiind astfel armonizate prevederile Legii
nr. 507/2002 cu prevederile in vigoare privind inregistrarea si autorizarea
societatilor comerciale. In acest sens, precizeaza atributiile primariilor in legatura cu
conditiile de autorizare, eliberarea si anularea autorizatiilor, precum si controlul
asupra activitatilor economice desfasurate de catre aceste persoane.

reglementarea drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice/asociatiilor familiale in


cadrul activitatilor pe care le realizeaza in baza autorizatiei, precum si sanctiunile
care se aplica celor care nu respecta conditiile prevazute de lege;

procedura de obtinere a codului fiscal si documentele necesare pentru obtinerea


codului unic la Oficiul National al Registrului Comertului cu respectarea procedurii
de anuntare a administratiei financiare la care persoana fizica/asociatia familiala isi
are domiciliu/resedinta.

155

Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care doresc sa desfasoare activitati pe
cont propriu in Romania vor putea sa isi desfasoare activitate economica pe teritoriul
Romaniei in baza Legii nr. 507/2002 daca vor urma procedura autorizarii activitatii, in
conditiile prevazute de lege. Acestia se vor adresa primariilor din unitatile administrativ
teritoriale in care isi au resedinta pentru a solicita obtinerea autorizarii activitatii in
conformitate cu procedura stabilita prin normele metodologice.
HG nr. 58/2003 ia in considerare Ordinul Presedintelui Institutului National de Statistica
nr. 601/26.11.2002 (MO nr. 908/13.12.2002) privind actualizarea Clasificarii activitatilor
din economia nationala CAEN.
La inceputul anului, a fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 32/30.01.2003 (MO nr.
62/1.02.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele
de munca,. Modificarea si completarea s-au facut in concordanta cu angajamentele
asumate in cadrul capitolelor de negociere 2 Libera circulatie a persoanelor si 24
Justitie si Afaceri Interne si nu introduce bariere in calea dreptului de stabilire si
libertatii de furnizare a serviciilor.
Agentii comerciali independenti
La data de 12 iulie 2002 a fost adoptata Legea nr. 509/12.07.2002 (MO nr.
581/6.07.2002) privind agentii comerciali permanenti, care transpune integral
prevederile Directivei CEE 86/653 privind agentii comerciali independenti. Legea
asigura un tratament egal tuturor categoriilor de agenti comerciali, indiferent de
cetatenie sau domiciliu.
Comunicatiile comerciale
A fost adoptata Legea nr. 650/7.12.2002 (MO nr. 914/16.12.2002) pentru aprobarea
OG nr. 99/29.07.2000 (MO nr. 304/4.07.2000) privind comercializarea produselor si
serviciilor de piata, prin care sunt stabilite principiile generale privind desfasurarea
activitatii comerciale si se urmareste dezvoltarea retelei de distributie a produselor si
serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii,
sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului.
Actul normativ defineste si reglementeaza urmatoarele practici comerciale: -vanzarile
cu pret redus; -vanzarile la distanta; -vanzarile directe; -vanzarile piramidale/etajate; vanzarile in afara spatiilor comerciale; -loteriile publicitare; -vanzarile cu prime; vanzarile conditionate; -vanzarile fortate si refuzul de a vinde. Aceste practici raspund
exigentelor de transparenta si informare a consumatorilor necesare liberei circulatii a
marfurilor si serviciilor si constituie un instrument cheie pentru facilitarea comunicatiilor
comerciale si promovarea serviciilor transfrontaliere.
Astfel, consumatorul este informat despre nivelul reducerilor de pret (prin reguli stricte
de afisare a preturilor), durata reducerilor de pret, categorii de produse care pot face
obiectul vanzarilor cu pret redus. Reducerea efectiva de preturi se realizeaza in raport
cu pretul de referinta. In cazul vanzarilor cu prime, acestea sunt permise numai in
situatia in care se acorda cu titlu gratuit produse sau servicii gratuite identice
sortimental cu produsul/serviciul cumparate. Actul normativ reglementeaza, de
asemenea, practica de promovare a produselor si serviciilor comerciale denumita
loterie publicitara stipuland interdictia de a impune in contrapartida alte cheltuieli
directe sau indirecte suplimentare achizitionarii produsului/serviciului, precum si
obligatia privind informarea consumatorului, existenta regulamentelor de participare si
controlul strict al practicilor de promovare.
Prin aceasta reglementare se interzice vanzarea piramidala, prin care se ofera
consumatorilor produse/servicii facandu-i sa spere ca le vor obtine fie cu titlu gratuit, fie
la un pret redus fata de valoarea lor reala si conditionand vanzarile de plasarea contra
156

plata de bonuri, tichete, cupoane si alte titluri similare catre terti sau de colectarea de
adeziuni sau subscrieri. De asemenea se interzice fapta de a propune unei persoane
sa colecteze adeziuni sau sa se inscrie pe o lista facand-o sa spere la castiguri
financiare rezultate din progresia geometrica a numarului de persoane recrutate sau
inscrise.
Fac parte din categoria practicilor admise la care este permisa vanzarea in pierdere:
vanzarile de lichidare, vanzarile de soldare, vanzarile cu pret redus prin magazin de
fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale
consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective
nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care intr-o
perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fot vandute, vanzari accelerate ale
produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi
asigurata pana la limita termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret
aliniat la cele legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala pentru
acelasi produs, determinat de mediul concurential si vanzarea produselor cu
caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Vanzarea in
pierdere este definita ca orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie.
In aplicarea prevederilor cuprinse in actul normativ au fost elaborate si aprobate prin
HG nr. 333/20.03.2003 (MO nr. 235/7.04.2003) Normele metodologice de aplicare a
OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata prin care sunt
efectuate corelatiile necesare cu legislatia in vigoare privind autorizarea comerciantilor,
respectiv OUG nr. 76/2001 si Legea nr. 507/2002, definindu-se obligatiile ce revin
comerciantilor privind pregatirea profesionala si experienta profesionala pe care trebuie
sa o detina pentru exercitarea anumitor meserii din domeniul alimentatiei publice si al
comercializarii produselor alimentare. De asemenea, sunt prevazute detalii cu privire la
efectuarea practicilor comerciale precum si obligatiile care le revin comerciantilor in
relatia acestora cu consumatorii si organele de control abilitate prin lege, in verificarea
operatiunilor comerciale efectuate de acestia.
In vederea asigurarii transparentei si informarii mediului de afaceri cu modul de
reglementare al principalelor practici comerciale, MIMMC in colaborare cu Centrul
pentru Formare Profesionala si Management pentru Comert si CCIRB au organizat
seminarii in perioada decembrie 2002 ianuarie 2003, cu urmatoarele teme:
-

Comercializarea produselor si serviciilor de piata noi reglementari;

Reguli de comercializare si distributie a produselor si serviciilor de piata.

La aceste seminarii au participat reprezentanti ai societatilor comerciale cu ridicata si


cu amanuntul, asociatii profesionale, patronale, asociatii ale consumatorilor si
producatorilor, carora le-au fost expuse exigentele Ordonantei nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor si serviciilor de piata referitoare la infromarea si protejarea
consumatorilor, controlul strict al unor practici comerciale cum ar fi: loteria publica si
vanzarile cu pret redus.
De asemenea, a fost elaborat si editat Ghidul Comerciantului, care are la baza
prevederile OG nr. 99/2000 aprobate prin Legea nr. 650/2002.

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR


Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania - UE
din data de 7.04.2003.
Romaniei i-au fost acceptate doua perioade de tranzitie, respectiv 7 ani pentru achizitia
de catre nerezidenti a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru
dobandirea dreptului de proprietate asupra pamantului pentru resedinta secundara.
157

Operatiuni de capital
Romania a continuat procesul de liberalizare a operatiunilor de capital, in conformitate
cu calendarul stabilit prin Circulara BNR nr. 26/20.11.2001 (MO 769/3/12.2001). In
plus, prin emiterea Circularei BNR nr. 37/17.09.2002 (MO nr. 700/25.09.2002) pentru
modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea
operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost liberalizate
incepand cu luna octombrie a anului 2002, creditele si imprumuturile financiare pe
termen mediu si lung acordate de rezidenti nerezidentilor. Incepand cu luna ianuarie
2003 nu au mai fost supuse autorizarii urmatoarele operatiuni: -tranzactii ale
rezidentilor cu valori mobiliare si cu unitati ale organismelor de plasament colectiv
straine; -credite si imprumuturi financiare pe termen scurt acordate de nerezidenti
rezidentilor; -credite si imprumuturi financiare si imprumuturi cu caracter personal
acordate de rezidenti nerezidentilor; -garantii acordate de rezidenti nerezidentilor.
La inceputul anului 2003 a fost emisa Ordonanta Guvernului nr. 34/30.01.2003 (MO nr.
62/01.02.2003) privind masuri in domeniul disciplinei financiar - valutare a agentilor
economici care abroga Ordonanta Guvernului nr. 18/31.01.1994. Aceasta masura a
facut posibila emiterea de catre Banca Nationala a Romaniei a Circularei nr.
5/13.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru modificarea si completarea
Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu
modificarile si completarile ulterioare, care a eliminat o serie de bariere de natura
administrativa in domeniu, prin abrogarea Normelor BNR privind circuitul formularelor
"Dispozitie de plata valutara externa" (DPVE) si "Cerere de deschidere acreditiv"
(CDA) N.R.V. 8 si a Normelor BNR privind controlul valutar asupra incasarilor din
exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea N.R.V. 9.
In vederea asigurarii armonizarii depline a legislatiei bancare cu acquis-ul comunitar
relevant, indesebi cu prevederile Directivei 2000/12/CE privind conditiile de acces si
exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, BNR a elaborat propunerea
de modificare a Legii bancare nr. 58/1998. Acest proiect de lege a fost aprobat de
Guvernul Romaniei la data de 29 mai 2003 si urmeaza a fi adoptat de Parlamentul
Romaniei. Amendamentele aduse elimina, in cazul bancilor, barierele existente in
calea dreptului de stabilire si liberei furnizari a serviciilor.

Actiunea nominativa de control a statului


Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS) a
identificat in portofoliul sau un numar de 108 societati la care statul detinea actiuni
nominative de control (inclusiv Romtelecom care a fost transferata de la APAPS la
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) a caror mentinere ar fi
incompatibila cu prevederile Comunicarii Comisiei C220/97. Ordonanta Guvernului nr.
31/30.01.2003 (MO nr. 62/1.02.2003), stabileste transformarea actiunilor nominative de
control in actiuni comune pana la sfarsitul lunii iunie 2003 si prezinta urmatoarele
prevederi:
-

Art. 1 APAPS poate sa incheie acte aditionale la contractele de vanzarecumparare de actiuni care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, contin
clauza pastrarii in proprietatea statului a unei actiuni nominative de control, in
scopul transformarii actiunii nominative de control in actiune comuna si vanzarii
acesteia catre semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al
acestuia.

Art. 2 Pretul actiunii nominative de control, transformata in actiune comuna, este


egal cu valoarea nominala a acestei actiuni.

Art. 3 APAPS va include, dupa caz, in actele aditionale prevazute la art.1


conservarea documentatiei de cercetare-proiectare si informatica finantate de la
158

bugetul de stat, mentinerea integritatii si starii de functionare a capacitatilor de


productie de aparare.
In prezent, din cele 108 societati comerciale, la 19 societati actiunea nominativa de
control detinuta de APAPS a fost transformata in actiune comuna si vanduta
actionarului majoritar.
In ceea ce priveste actiunea de aur detinuta de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, angajamentul a fost realizat prin emiterea HG nr. 1551/18.12.2002 (MO nr.
13/10.01.2003) de completare a HG 1260/7.11.2002 (MO nr. 832/19.11.2002) privind
aprobarea strategiei de privatizare a SNT Romtelecom, transformand actiunea
nominativa de control detinuta la Romtelecom in actiune comuna si a vandut-o.
In plus fata de cele 108 societati comerciale, APAPS mai detinea actiunea nominativa
de control la alte 2 societati comerciale: Minexfor Deva si Prospectiuni Bucuresti, care
au fost declarate prin HG 362/1998 ("Strategia de privatizare pe 1998"), drept societati
de interes strategic. Actiunea nominativa de control detinuta de APAPS la Prospectiuni
Bucuresti a fost deja transformata in actiune comuna si vanduta, iar Minexfor Deva
este in analiza. La societatile la care semnatarul contractului de privatizare sau
succesorul legal al acestuia nu si-a exprimat inca solicitarea ca actiunea nominativa de
control sa fie transformata in actiune comuna, este in curs transmiterea de catre
APAPS de notificari in acest sens.

Sisteme de plati
In ceea ce priveste reorganizarea sistemului de plati, mentionam extinderea cadrului
de reglementare privind transferurile de fonduri de mare valoare si la nivelul
organizatiilor cooperatiste de credit, prin emiterea Circularei BNR nr. 31/21.08.2002
(MO nr. 683/16.09.2002) privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare,
pentru modificarea Regulamentului BNR nr.1/18.02.2002 (MO nr. 136/21.02.2002).
Pietele reglementate, respectiv Bursa de Valori Bucuresti si RASDAQ, societatile de
compensare, decontare si depozitare SNCDD, societatile de registru, agentii de
compensaredepozitare si consultantii de plasament sunt autorizate, reglementate,
suprvegheate si investigate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare Directia
Institutii Piata de Capital. Astfel, in perioada analizata, s-a emis Regulamentul nr.
4/3.12.2002 (MO nr. 948/24.12.2003) privind pietele reglementate de marfuri si
instrumente financiare derivate.

Investitii straine directe in Romania


Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), a intreprins actiuni in sensul stimularii
investitiilor straine directe in cursul anului 2002, care au vizat reglarea unor aspecte de
ordin institutional si legislativ.
Astfel, amenajarea si dotarea cu echipamente si birotica a sediului ARIS a fost
realizata. In ceea ce priveste aspectul legislativ, ca urmare a aplicarii Legii nr.
332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in
perioada 1 iunie 2002 - iunie 2003 s-au inregistrat 99 de investitii cu valori de peste
1.000.000 USD, cu o valoare angajata de 941,3 milioane USD, din care participare
straina de 600,5 milioane USD.
Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: transportul si
distributia gazelor naturale, comunicatii dezvoltarea retelei de radiorelee,
telecomunicatii extinderea retelei de telefonie mobila, industria metalurgica, industria
constructoare de masini, industria mobilei, comert cu ridicata nespecializat.

159

In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990 - aprilie
2003 a fost de 9,44 miliarde USD (capital social subscris in echivalent valuta),
cresterea aferenta anului 2002 fiind de 1,33 miliarde USD. Principalele state de
provenienta a capitalului strain sunt Olanda, Germania, Franta, SUA, urmate de Italia,
Cipru, Austria, Antilele Olandeze, Turcia si Marea Britanie.
Ca urmare a identificarii restrictiilor in calea liberei circulatii a capitalurilor privind
investitiile directe efectuate de nerezidenti in cadrul legislatiei sectoarelor specifice,
acestea au fost eliminate din legile speciale care reglementeaza un anumit domeniu si
nu restrictioneaza accesul la investitii in functie de nationalitate, oferind un tratament
egal, nediscriminatoriu tuturor investitorilor, astfel:
-

In domeniul exploatarii resurselor minerale, a fost eliminata restrictia existenta la


Art.29 (f) din Legea Minelor nr. 61/1998, care prevedea ca un Titular de licenta
trebuie sa utilizeze cu prioritate, in executarea activitatilor miniere, forta de munca
autohtona cu calificare corespunzatoare, prin emiterea noii Legi a Minelor - Legea
nr. 85/2003 (MO nr. 197/27 martie 2003).

In domeniul administratiei publice, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 129/6.02.2003


(MO nr. 88/12.02.2003) pentru modificarea anexei nr. 1 la Normele metodologice cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 216/1999. Prin acest act normativ s-a inlaturat bariera
creata in calea liberei circulatii a capitalurilor, ce consta in avantajarea prin punctaj
a concesionarilor care utilizau forta de munca autohtona.

Legea nr. 161/21.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in


exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei (MO nr. 279/21.04.2003) cuprinde dispozitii ce
modifica si completeaza Legea nr.26/1990 privind registrul comertului si Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale, in scopul asigurarii compatibilitatii acestora
cu acquis-ul comunitar. Astfel, a fost eliminata cerinta cetateniei romane asa cum
era prevazuta in dispozitiile art. 134(3) si 154(6) ale Legii nr. 31/1990, care au fost
identificate in cursul negocierilor la capitolul 4, ca restrictii in calea liberei circulatii a
capitalurilor.

In domeniul turismului, a fost abrogata restrictia impusa de Ordinul Ministrului


Turismului nr. 170/2001 pentru modificarea normelor metodologice privind criteriile
de acordare a licentelor si brevetelor de turism, prin emiterea OMT nr.
910/26.11.2002 (MO nr. 898/11.12.2002).

Prevenirea si combaterea spalarii banilor


Prin adoptarea noii Legi pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor nr.
656/7.12.2002 (MO nr. 904/12.12.2002) s-a realizat un progres legislativ deosebit de
important.
Ca urmare a adoptarii acestei noi legi, sunt transpuse Directiva Consiliului 91/308/CEE
din 10 iunie 1991 cu privire la prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii
banilor; Directiva 97/2001/CE din 4 decembrie 2001 de modificare a Directivei
91/308/CEE referitoare la prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii
banilor si Recomandarile GAFI/FATF privind combaterea spalarii banilor si a finantarii
terorismului.
Principalele modificari, comparativ cu Legea 21/1999, sunt urmatoarele:
-

a fost eliminata din textul legii lista limitativa a infractiunilor generatoare de bunuri
sau venituri ilicite, care stau la baza infractiunii de spalare a banilor, noua lege
trecand la o abordare de tipul toate infractiunile;
160

s-a extins aria de acoperire a entitatilor raportoare prin includerea comerciantilor cu


obiecte de arta, a personalului cu responsabilitati in procesul de privatizare, oficiilor
postale, firmelor care asigura servicii de transfer electronic rapid al fondurilor,
agentilor imobiliari si Trezoreriei Statului;

obligatiile de identificare se aplica in momentul intrarii in relatii de afaceri cu un


client, asa cum prevede art. 3 al Directivei 97/2001/CE si Recomandarea nr. 10 a
GAFI;

a crescut perioada pentru care ONPCSB poate dispune suspendarea unei


operatiuni, de la 24 de ore la 48 de ore;

a fost mentionata in mod expres neopozabilitatea secretului profesional si bancar


fata de ONPCSB.

In cazul infractiunilor prevazute de art. 23 si 24 din lege, secretul bancar si cel


profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala dupa inceperea de
catre procuror, a urmaririi penale, si nici instantelor de judecata;

a fost prevazuta posibilitatea ONPCSB de a efectua verificari si controale comune


cu autoritatile de control financiar sau de supraveghere la persoanele mentionate la
art.8;

a fost eliminata prevederea potrivit careia ONPCSB raspunde civil pentru pierderea
financiara suportata de persoana fizica sau juridica a carei tranzactie a fost
suspendata;

a fost incriminata ca infractiune fapta savarsita de catre persoanele prevazute la


art. 8 si salariatii acestora, de a transmite, in afara conditiilor prevazute de lege,
informatiile detinute in legatura cu spalarea banilor si de a avertiza clientii cu privire
la sesizarea ONPCSB;

a fost inlaturata cerinta prevazuta de lege potrivit careia entitatile raportoare vor
sesiza ONPCSB pe baza unor indicii temeinice, ramanand numai sintagma
suspiciuni;

a fost introdusa obligativitatea raportarii tranzactiilor externe mai mari decat


echivalentul a 10.000 EURO;

a fost introdusa prevederea potrivit careia Parchetul de pe langa Curtea Suprema


de Justitie va comunica, la cererea ONPCSB, modul de rezolvare a sesizarilor
primite;

a fost instituita, in sarcina institutiilor cu atributii de control financiar si celor de


supraveghere prudentiala a persoanelor prevazute la art. 8, obligatia de a verifica si
controla modul de aplicare a prevederilor legale in domeniul spalarii banilor,

a fost instituita, in sarcina persoanelor prevazute la art.8, obligatia de a transmite


Oficiului datele si informatiile solicitate, in termen de 30 zile de la data primirii
cererii.

Referitor la progresele institutionale, in perioada de referinta, ONPCSB a acordat o


atentie deosebita pregatirii personalului propriu, cat si personalului din institutiile
raportoare si din institutiile implicate in combaterea spalarii banilor.
Seminariile, programele de pregatire profesionala si atelierele de lucru organizate sau concretizat in perfectionarea capacitatii profesionale a analistilor financiari din
ONPCSB, a personalului din entitatile cu obligatii de raportare (banci, societati de
asigurari, societati de valori mobiliare, cazinouri, avocati, notari, experti contabili, etc) si
a reprezentantilor institutiilor care coopereaza cu ONPCSB (procurori, judecatori,
politisti, etc) in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor si au acoperit
urmatoarea tematica:
161

standardele legislative internationale si europene in domeniu, cu accent pe


legislatia comunitara si modalitatile de aplicare in statele membre ale UE;

metode si proceduri de detectare, raportare si analiza a tranzactiilor suspecte;

tipologii de spalare a banilor, cu prezentarea unor studii de caz legate de


comportamentul clientului, operatiuni de numerar, tranzactii cu imprumuturi
simulate, acreditive, operatiuni bancare electronice.

Cooperarea inter-institutionala a fost dezvoltata in continuare, astfel incat in prezent


sunt incheiate intelegeri si protocoale bilaterale cu: Ministerul Justitiei, Ministerul de
Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Conturi, BNR,
APAPS, CNVM, CSA, SRI si SIE.
O activitate deosebit de intensa a fost cea desfasurata de catre ONPCSB in planul
cooperarii internationale, astfel, in cursul perioadei de referinta, a fost finalizat cu
succes un proiect de asistenta tehnica sub forma de twining, cateva dintre realizarile
importante ale acestuia fiind:
-

Elaborarea de recomandari privind modificarea legislatiei in vigoare;

Elaborarea unui Ghid de recunoastere a tranzactiilor suspecte care se adreseaza


entitatilor raportoare provenite atat din sectorul bancar cat si din societati de valori
mobiliare, societati de asigurari, agenti economici care au ca obiect jocurile de
noroc, avocati, notari, experti contabili, etc;

Elaborarea unui studiu privind imbunatatirea sistemului informatic al ONPCSB,


propunerile incluse in studiu fiind deja realizate in aceasta perioada, respectiv:

un prototip al unei noi baze de date si un pachet de teste care vor facilita
procesul de restructurare a sistemului informatic existent;

dezvoltarea unui program informatic Data Entry, care va permite raportarea


tranzactiilor suspecte in format criptat, pe suport magnetic sau on-line;

achizitionarea, instalarea si configurarea unui program informatic Business


Objects, destinat prelucrarii unui volum mare de informatii, care va contribui la
perfectionarea activitatii de analiza in cadrul ONPCSB.

Sprijinirea dezvoltarii cooperarii internationale prin stabilirea de contacte cu Grupul


de Actiune Financiara Internationala pentru identificarea posibilitatilor de aderare a
Romaniei la acest organism international.

Au fost semnate Memorandum-uri de Intelegere privind schimbul de informatii


financiare legate de spalarea banilor (MoU) cu un numar de sase Unitati de Informatii
Financiare (institutii similare ONPCSB) din Croatia, Israel, Republica Federala
Iugoslavia, Spania, Thailanda si Turcia, ajungandu-se astfel la un numar total de
douasprezece MoU semnate de la infiintarea institutiei. In perioada de referinta s-a
intensificat schimbul de informatii financiare cu institutii similare din strainatate. Au fost,
de asemenea, efectuate vizite de studiu la institutii similare din Franta, Israel, Spania.

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE


Negocierile la acest capitol s-au deschis in cadrul Conferintei interguvernamentale de
aderare Romania - U.E. din data de 30 martie 2001 si s-au inchis provizoriu in 28
noiembrie 2001.

162

Dreptul societatilor comerciale


Progrese legislative
Prin adoptarea Legii nr. 637/07.12.2002 (MO nr. 931/19.12.2002) cu privire la
reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, cu
intrare in vigoare de la 1 iulie 2003, a fost transpus Regulamentul CE nr. 1346/2000
privind falimentul transfrontalier.
In Cartea a II a, Titlul II al Legii nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind
unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu intrare
in vigoare de la data publicarii, au fost cuprinse prevederile celor 6 directive sectoriale
ramase netranspuse.
Prin Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei, Cartea I, Titlul V, ce intra in vigoare in termen de 90 zile de la
data publicarii, a fost transpus Regulamentul CEE nr. 2137/1985.
Prin adoptarea acestor acte normative, acquis-ul comunitar aferent dreptului
societatilor comerciale stricto-sensu a fost integral transpus in legislatia romana.
Faliment
OG nr. 38/30.01.2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului a fost aprobata prin Legea
nr.82/13.03.2003 (MO nr. 194/26.03.2003).
Legea nr. 82/2003 a introdus amendamente privind raspunderea, inclusiv penala a
administratorilor si controlul exercitat asupra activitatii acestora de catre judecatorul
sindic in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare.
In perioada de referinta au fost depuse eforturi pentru identificarea unor solutii pentru
eficientizarea procedurilor de faliment. Astfel, Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de
lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra
acestei proceduri. Proiectul de lege a fost adoptat in sedinta de Guvern din data de
24.04.2003 si se afla in momentul de fata la Camera Deputatilor spre dezbatere si
adoptare.
Proiectul de lege vizeaza:
-

accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului;

crearea unui echilibru intre procedura reorganizarii judiciare si procedura


falimentului, in sensul eliminarii barierelor la iesirea de pe piata a agentilor
economici;

eliminarea procedurilor de executare silita individuala care se deruleaza in paralel,


afectand procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

In ceea ce priveste activitatea instantelor judecatoresti in materia reorganizarii/lichidarii,


in perioada 01.10.2002 31.03.2003 au fost solutionate 8338 cauze. Durata
solutionarii este de 0-6 luni pentru 5026 dosare, 6-12 luni pentru 1580 dosare, 1-2 ani
pentru 1011 dosare, 2-3 ani pentru 415 dosare si peste 3 ani pentru 306 dosare.
Registrul comertului
Oficiul National al Registrului Comertului este autoritatea desemnata de legiuitor sa
asigure sistemul de evidenta, publicitate legala a comerciantilor, inclusiv a societatilor
comerciale, precum si de informare publica privind starea juridica a oricarui comerciant
inregistrat in registrul comertului. In conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.
163

26/1990, republicata cu modificarile ulterioare, obligatia de a solicita inregistrarea in


registrul comertului a actelor si faptelor prevazute de lege, revine, comerciantilor.
Prin OUG nr. 129/10.10.2002 (MO nr. 746/11.10.2002) pentru modificarea Legii
nr.26/1990 privind registrul comertului si a OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor
formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor,
aprobata si completata prin Legea nr. 370/11.06.2002, in vederea imbunatatirii
activitatii de inregistrare a comerciantilor, in urma deficientelor constatate in
organizarea si functionarea oficiilor registrului, Oficiul National al Registrului Comertului
a fost transformat in institutie publica, in subordinea Ministerului Justitiei, iar oficiile
regionale (din cele 41 de judete si din Bucuresti) ale registrului comertului sunt
organizate pe langa tribunale, luand in considerare rolul determinant al judecatorului
delegat la registrul comertului si faptul ca actele acestuia sunt controlate de tribunal.
In urma transformarii Oficiului National al Registrului Comertului in institutie publica, a
fost marit numarul personalului cu 146 persoane, ajungandu-se in prezent la un numar
total de 1396 salariati. Au fost luate masuri in vederea pregatirii profesionale adecvate
a functionarilor registrului si a dotarii corespunzatoare a oficiilor registrului cu mijloacele
tehnice necesare desfasurarii activitatii si mai ales a constituirii unui sistem operativ de
comunicare.
Schimbarea naturii juridice a registrului comertului care, potrivit OUG nr.129/2002,
modificata prin OUG nr. 156/07.11.2002 (MO nr. 850/25.11.2002), din activitate
accesorie a camerelor de comert si industrie, a devenit activitate administrata de Oficiul
National al Registrului Comertului, institutie publica cu personalitate juridica, organizata
in subordinea Ministerului Justitiei, a determinat o serie de schimbari de natura
organizatorica si functionala, cresterea calitatii serviciilor oferite comerciantilor de catre
oficiile registrului comertului concomitent cu largirea gamei acestor servicii. Aceste
schimbari au avut ca finalitate intarirea gradului de siguranta a sistemului de evidenta
si publicitate legala a comerciantilor, precum si de informare publica privind starea
juridica a oricarui comerciant, obligatiile de inregistrare fiind consacrate de legiuitor
pentru apararea intereselor publice, apararea intereselor tertilor, precum si ale
comerciantilor, astfel:
Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pot acorda asistenta pentru
comercianti in structuri distincte, asigurand indrumarea si educarea corecta a
comerciantilor in ceea ce priveste actele lor constitutive si modificarile ulterioare ale
acestora, eliminarea situatiilor litigioase intre asociati/actionari.
Au fost aprobate taxe suplimentare care permit solutionarea cererilor de inregistrare in
regim de urgenta avand ca efect reducerea termenului legal de solutionare a cererilor
care nu necesita obtinerea autorizatiilor de functionare, de la maximum 20 zile la
maximum 5 zile.
In conformitate cu ultimele modificari ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului
si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, aduse prin Legea nr. 161/2003
cuprinzand pachetul de legi anticoruptie, controlul legalitatii actelor si faptelor care,
potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului este atribuit in sarcina judecatorului
delegat a carui competenta a fost extinsa pentru solutionarea oricaror cereri de
inregistrare a societatilor comerciale in registrul comertului.
Accesul publicului la informatiile referitoare la societatile comerciale este reglementat
prin Legea nr. 26/1990, potrivit careia orice persoana poate solicita, cu plata tarifelor
prevazute in HG nr. 1344/27.11.2002 (MO nr. 903/12.12.2002), informatii din
inregistrarile existente in registrul comertului computerizat, copii certificate de pe actele
prezentate si certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt este sau nu este
inregistrat.
Informatiile pot fi obtinute direct, prin posta, fax, ori in sistem electronic, prin
INTERNET in modalitatea on-line prin serviciul Recom online, precum si prin serviciul
164

de e-mail, atat in regim comercial cat si gratuit pentru institutii guvernamentale, in


conditiile legii.
In perioada de referinta, Oficiul National al Registrului Comertului a continuat si
dezvoltat sistemul de administrare a registrului comertului tinut in sistem computerizat,
acordandu-se o deosebita importanta posibilitatilor de comunicare prin Internet pentru:
-

atribuirea codului unic de inregistrare (CUI) de catre Ministerul Finantelor Publice


pentru comerciantii noi si pentru cei existenti in cazul preschimbarii certificatelor de
inmatriculare si a certificatelor de inregistrare fiscala;

transmisia/receptia zilnica a datelor de la oficiile registrului comertului de pe langa


tribunale, in vederea actualizarii registrului comertului la nivel national;

dezvoltarea Intranet-ului prin care se difuzeaza in prezent, de la Oficiul National al


Registrului Comertului catre toate oficiile registrului comertului de pe langa
tribunale, documente si informatii necesare desfasurarii activitatii;

difuzarea aplicatiilor si actualizarilor acestora pentru a fi utilizate in sistem de catre


toate oficiile registrului comertului, precum si a altor informatii utile in activitatea
curenta. In prezent sunt circa 40 aplicatii informatice utilizate in activitatea de
intretinere si gestionare a datelor din registrul comertului computerizat;

verificarea de catre oficiile registrului comertului a rezervarilor de firme la nivel


national;

intretinerea si dezvoltarea site-ului propriu pe Internet. In prezent Oficiul National al


Registrului Comertului intretine si administreaza 4 site-uri pe Internet, si anume:
http://www.onrc.ro; http://recom.onrc.ro; http://intranet.onrc.ro; http://unic.onrc.ro.

Formalitatile administrative pentru inregistrarea si autorizarea comerciantilor au fost


simplificate prin instituirea de catre OUG nr. 76/2001, republicata, cu modificarile
ulterioare, a biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal
care asigura obtinerea avizelor de functionare a comerciantilor prin procedura speciala
simplificata.
In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile
ulterioare, inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in
registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a IVa sau in alta publicatie prevazuta de lege. Potrivit Legii nr.31/1990, republicata, privind
societatile comerciale, oficiile registrului comertului calculeaza, incaseaza si vireaza
sumele cuvenite, Regiei Autonome Monitorul Oficial pentru publicarea actelor
comerciantilor. In acest scop, Oficiul National al Registrului Comertului a incheiat un
contract cu Regia Autonoma Monitorul Oficial.
Numarul societatilor comerciale inregistrate pana in prezent este de circa 822168 din
care: 17823 au fost inregistrate in perioada ianuarie - martie 2003; 51291 societati
comerciale au fost inregistrate in anul 2002, iar in anul 2001 s-au inregistrat 38363
societati comerciale.
Pentru cazurile in care comerciantii nu respecta dispozitiile legii si termenele prevazute
pentru indeplinirea obligatiilor de inregistrare, in Legea nr. 26/1990, republicata, cu
modificarile ulterioare, se prevad sanctiuni cu amenzi judiciare, cuprinse intre 500.000
si 20.000.000 lei.
Potrivit art. 232 din Legea nr. 31/1990, republicata, astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 161/2003, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii
comerciale in cazul in care societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea
termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun
la oficiul registrului comertului.
165

Pregatirea magistratilor in drept comercial si civil


In vederea pregatirii magistratilor pentru aplicarea noii legislatii, in programa
seminariilor de formare continua pentru anul 2003, INM a alocat resurse importante
pentru organizarea de conferinte si dezbateri pe teme din domeniul dreptului
comunitar, civil si comercial. Astfel, in perioada ianuarie mai 2003 au avut loc 7
seminarii (la care au participat 168 magistrati). Prin organizarea acestora la sediul INM
ca si in cele 3 centre regionale ale INM se urmareste formarea unitara a magistratilor
de la nivelul tuturor curtilor de apel din tara.
In perioada 20 21 martie 2003, a fost organizat de catre Ministerul Justitiei impreuna
cu Fundatia IRZ la Bucuresti un seminar privind cooperarea judiciara in materie civila si
comerciala potrivit normelor europene, pentru 30 magistrati.
De asemenea, Institutul National al Magistraturii organizeaza cursuri si seminarii
avand ca obiect dreptul comercial, civil si procesual civil, in cadrul pregatirii initiale a
magistratilor, in cursul primului an de studiu, care cuprinde, in 2003, 68 auditori de
justitie.

Contabilitate si audit
In domeniul contabil, perioada septembrie 2002 - mai 2003 s-a caracterizat prin
continuarea armonizarii legislatiei cu directivele europene, aplicarea Reglementarilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale
de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, ordin
completat de Ordinul nr. 990/26.07.2002, si introducerea Reglementarilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 306/26.02.2002.
Ca urmare a modificarii si completarii Legii contabilitatii nr. 82/1991 prin OG
nr.61/2001, legea a fost republicata in MO nr. 629/26.08.2002.
Referitor la Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 94/2001, in al doilea semestru al anului 2002 s-a urmarit modul de aplicare
a acestor reglementari de catre un numar de 772 de persoane juridice nominalizate in
anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 990/26.07.2002, cu obligatia de a
aplica efectiv Standardele Internationale de Contabilitate de la data de 1 ianuarie 2002.
Aceste persoane juridice au avut obligatia sa retrateze situatiile financiare ale anului
2001 si sa le depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la
data de 30 noiembrie 2002. Dintre acestea, au depus situatiile financiare retratate un
numar de 609 persoane juridice.
In anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 705/03.06.2003 (MO
nr.395/06.06.2003) pentru completarea prevederilor OMFP nr. 94/2001, au fost
nominalizate 405 unitati care au obligatia sa retrateze situatiile financiare ale anului
2002 si sa le depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la
data de 30 noiembrie 2003. Aceste unitati vor intocmi situatiile financiare ale
exercitiului financiar 2003 in conformitate cu Reglementarile contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate
prin OMFP nr. 306/2002, au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2003, data de la care
si-a incetat aplicabilitatea Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991,
aprobat prin HG nr. 704/1993. HG nr. 704/1993 a fost abrogata prin HG
nr.22/16.01.2003 (MO nr. 44/27.01.2003) pentru abrogarea unor dispozitii legale,
precum si pentru modificarea si completarea unor metodologii contabile si fiscale.
Prin OMFP nr. 1784/23.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) au fost aprobate Precizarile
privind unele masuri referitoare la incheierea exercitiului financiar pe anul 2002 la
166

persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale.
Prin OMFP nr. 58/23.01.2003 (MO nr. 89/13.02.2003) au fost aprobate Normele
metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla
de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu
prevederile OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 493/11.07.2002, cu modificarile ulterioare.
Societatile de asigurare aplica in continuare Reglementarile contabile specifice
domeniului asigurarilor armonizate cu directivele europene (Directiva 91/674/CEE
privind conturile anuale si conturile consolidate) si Standardele Internationale de
Contabilitate, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al
presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 2328/2390/2001.
Bancile, persoanele juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor straine
aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice
Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile
institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al
guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1982/5/8.10.2001. In acest sens, a fost
emisa Circulara nr. 15/17.04.2003 (MO nr. 277/19.04.2003) privind modificarea
termenului aferent raportarilor de prudenta bancara intocmite de bancile carora le este
aplicabil Ordinul Guvernatorului BNR nr. 2/2003 privind aprobarea Modelelor situatiilor
financiare periodice si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora
pentru institutiile de credit care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva
86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de
credit.
Institutiile specifice pietei de capital si pietelor reglementate de marfuri si instrumente
financiare derivate aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al
presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 1742/106/17.12.2002 (MO nr.
947/23.12.2002).
Audit financiar
In doi ani de functionare a auditului financiar in Romania, cadrul juridic al acestui
domeniu statuat prin OUG nr. 75/1999 a fost actualizat in raport cu standardele
internationale, fiind in curs de republicare ordonanta respectiva, care contine prevederi
noi si completari referitoare, in principal, la:
-

activitatile conexe pe care le poate desfasura un auditor financiar, cu respectarea


principiului independentei si a reglementarilor specifice fiecarei activitati;

statuarea legala a auditului intern;

stabilirea criteriilor pentru separarea auditorilor financiari activi de cei nonactivi si


inscrierea acestora in doua registre publice distincte;

redefinirea conditiilor de acces la profesia de auditor financiar, stabilirea calitatii de


stagiar in activitatea de audit financiar, precizarea drepturilor si obligatiilor
stagiarului;

perfectionarea prevederilor privind definirea conflictului de interese si, ca efect, a


incompatibilitatilor pentru auditorii financiari;

precizarea cu claritate si delimitarea competentelor auditorilor financiari de cele ale


cenzorilor care activeaza la societatile comerciale;

stabilirea de noi sanctiuni pentru cazurile de incalcare a codului etic al profesiei de


auditor financiar.
167

Aceste aspecte au fost reglementate prin modificarile aduse Legii nr. 133/19.03.2002
de aprobare a OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, concretizate prin
OG nr. 67/29.08.2002, aprobata prin Legea nr. 12/09.01.2003 (MO nr.38/23.01.2003).
Aspecte institutionale
Intrucat reglementarile contabile romanesti au asimilat Cadrul general de intocmire si
prezentare a situatiilor financiare si Standardele Internationale de Contabilitate, asa
cum sunt elaborate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate si
interpretate de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor, nu a fost
necesara infiintarea unei structuri distincte pentru elaborarea standardelor contabile.
Responsabilitatea pentru asimilarea si elaborarea reglementarilor contabile specifice
revine Ministerului Finantelor Publice Directia de reglementari contabile. Regulile de
implementare se stabilesc prin reglementarile contabile aprobate prin lege sau ordin al
ministrului finantelor publice. Autoritatea statului nu interpreteaza Standardele
Internationale de Contabilitate, dar elaboreaza, impreuna cu institutiile profesionale,
ghiduri de aplicare practica a acestora. Numarul de posturi al Directiei de reglementari
contabile a crescut de la 29 la 32 de salariati.
Pe plan intern, Directia de reglementari contabile colaboreaza, in vederea elaborarii
sau emiterii de norme contabile, cu Colegiul Consultativ al Contabilitatii, Banca
Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare. Pe plan extern, Directia de reglementari contabile beneficiaza de
asistenta din partea Departamentului pentru Dezvoltare Institutionala din cadrul
Guvernului Marii Britanii.
Prin intermediul Scolii de Finante Publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice, sau desfasurat cursuri de pregatire in domeniul Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale
de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.94/2001, si al
Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, pentru specialistii acestei
institutii.
Prin HG nr. 1449/12.12.2002 (MO nr. 933/19.12.2002) a fost aprobat Regulamentul de
organizare si functionare a Colegiului Consultativ al Contabilitatii, care este un
organism de consultare si analiza in procesul de elaborare a normelor si
reglementarilor din domeniul contabilitatii. Activitatea acestuia se desfasoara in comisii
mixte de lucru, constituite pentru indeplinirea atributiilor prevazute in hotararea
respectiva.
In perioada iunie 2002 mai 2003, Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR)
si-a desfasurat activitatea potrivit prevederilor din Regulamentul de organizare si
functionare a Camerei Auditorilor din Romania, aprobat prin HG nr.591/2000.
Capacitatea administrativa a CAFR a crescut odata cu cresterea numarului de auditori
financiari si a complexitatii activitatilor desfasurate de Camera. In prezent, CAFR are
17 angajati in cadrul departamentelor din structura aprobata prin Regulamentul sau de
organizare si functionare, fata de 10 angajati la data de 31 decembrie 2001 si 14
angajati la data de 31 decembrie 2002, numarul acestora urmand sa creasca in
perioada urmatoare.
In perioada mai 2002 mai 2003 s-a pus accent pe dezvoltarea activitatii
Departamentului de monitorizare si competenta profesionala si a Departamentului de
invatamant si admitere, in vederea cresterii calitatii serviciilor oferite de membrii CAFR
celor care le solicita. Au fost angajate noi persoane in cadrul majoritatii
departamentelor din structura aparatului executiv al Camerei.
De asemenea, CAFR participa la activitatile Colegiului Consultativ al Contabilitatii,
alaturi de celelalte institutii si organizatii profesionale cu atributii in reglementarea
contabilitatii.
168

In prezent, ca urmare a examenelor organizate de Camera Auditorilor Financiari din


Romania pentru atribuirea calificarii de auditor financiar, numarul membrilor acesteia
este de 1520 de membri - persoane fizice si de 334 membri - persoane juridice.
De asemenea, in decembrie 2002, Camera Auditorilor Financiari din Romania a
organizat un test de verificare a cunostintelor in domeniul financiar-contabil, in urma
caruia au fost declarate admise un numar de 2261 de persoane care vor efectua un
stagiu de 3 ani sub indrumarea unui auditor financiar. Au fost elaborate Normele
privind perioada de pregatire profesionala practica a stagiarilor in activitatea de audit
financiar, aprobate prin HG nr. 20/26.02.2003 (MO nr. 228/04.04.2003) si, in prezent,
se deruleaza procedura de inscriere la stagiu pentru persoanele respective.
In perioada de raportare, in concordanta cu standardele si cerintele profesiei de auditor
financiar, Camera Auditorilor Financiari din Romania a organizat si pus in aplicare
Programul de pregatire profesionala continua pentru auditorii financiari, membri ai
acesteia. Astfel, in anul 2002, din cei 1498 auditori financiari, membri ai CAFR, au
participat la cursurile de pregatire profesionala un numar de 1141 de auditori, ceea ce
reprezinta 77% din totalul auditorilor, procent in crestere fata de anul 2001, cand gradul
de participare a fost de 44% din totalul acestora.
Concomitent cu preocuparea pentru definirea clara a domeniului, competentelor,
rigorilor si pentru dezvoltarea profesiei de auditor financiar, Camera Auditorilor
Financiari din Romania a promovat intr-un ritm accelerat relatiile internationale cu
institutiile de profil din strainatate, astfel:
a) CAFR a contactat organizatiile internationale si europene in domeniul contabilitatii si
auditului, in vederea demararii procedurilor pentru aderarea la:
-

Federatia Internationala a Contabililor (International Federation of Accountants


IFAC)

Federatia Expertilor Contabili Europeni (Fderation des Experts Comptables


Europens - FEE)

In prezent sunt in curs de finalizare si transmitere la FEE si IFAC, documentele


necesare pentru aderarea la aceste organizatii, Camera beneficiind de asistenta
Departamentului pentru Dezvoltare Internationala din cadrul Guvernului Marii Britanii.
b) Totodata, Camera Auditorilor Financiari din Romania a participat la parteneriatul
franco-roman in cadrul proiectului PHARE privind recunoasterea reciproca a diplomelor
in scopuri profesionale. Proiectul a debutat in aprilie 2002 si se incheie la data de 31
octombrie 2003.
Obiectivul acestui program este formarea specialistilor pentru implementarea acquisului comunitar in acest domeniu, precum si asigurarea transparentei in certificarea
calificarilor profesionale.
In perioada 20 31 ianuarie 2003, Camera Auditorilor Financiari din Romania a
participat in cadrul grupului nr. 6 Auditori financiari; experti contabili la o misiune in
Franta, pentru a cunoaste aspectele practice privind organizarea accesului la aceste
profesii in tara respectiva, la libera circulatie a persoanelor si recunoasterea reciproca
a profesiilor in Comunitatea Europeana, in scopul armonizarii legislatiei romanesti si al
nivelului de pregatire profesionala pentru profesiile reglementate din tara noastra.
De asemenea, in perioada 31 martie 1 aprilie 2003, un reprezentant al Camerei
Auditorilor Financiari din Romania si un expert al Directiei de reglementari contabile din
cadrul Ministerului Finantelor Publice au participat la lucrarile seminarului cu tema
Redarea increderii investitorilor prin intarirea profesiei contabile, organizat de Grupul
de Lucru Interguvernamental pentru Experti in Standardele Internationale de
Contabilitate si Raportari (ISAR) din cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert
si Dezvoltare (UNCTAD), care a avut loc la Geneva.
169

Pe plan intern, CAFR colaboreaza cu institutiile care reglementeaza activitatea pietei


financiare, respectiv Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere
a Asigurarilor, Banca Nationala a Romaniei, precum si cu alte institutii ale profesiilor
reglementate din tara noastra in cadrul Uniunii Profesiilor Libere din Romania.

Dreptul de proprietate intelectuala


Anul 2002 a marcat implinirea a 6 ani de la infiintarea Oficiului Roman pentru Drepturile
de Autor, moment de analiza si de identificare a modalitatilor de eficientizare a
activitatii institutiei. Conform atributiilor care i-au fost atribuite prin Legea nr. 8/1996, cu
modificarile ulterioare, privind dreptul de autor si drepturile conexe, dar si prin alte acte
normative complementare, activitatea ORDA poate fi structurata in prezent pe
urmatoarele directii principale:
-

elaborare de acte normative;

aplicare a legislatiei (enforcement);

administrarea Registrului National al Fonogramelor si a Registrului National pentru


Programe de Calculator;

monitorizarea activitatii Organismelor de Gestiune Colectiva;

activitati in domeniul relatiilor cu publicul.

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este o institutie independenta, aflata in


subordinea directa a Guvernului si coordonata de Ministrul Culturii si Cultelor.
In ceea ce priveste activitatea de elaborare a actelor normative poate fi mentionata
aparitia urmatoarelor acte normative cu relevanta in ceea ce priveste capacitatea
administrativa din domeniu dar si in ceea ce priveste aplicarea legislatiei:
-

HG nr.1287/13.11.2002 (MO nr. 853/26.11.2002) privind numirea membrilor


corpului de arbitri de pe langa ORDA

HG nr. 143/06.02.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) pentru aprobarea metodologiilor


privind utilizarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerii
acestora si a tabelelor cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite artistilor interpreti
sau executanti si producatorilor de fonograme

HG nr. 144/06.02.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) pentru aprobarea metodologiilor


privind utilizarea repertoriului de opere audiovizuale al organismelor de gestiune
colectiva si a tabelelor cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de
opere audiovizuale, cu exceptia autorilor muzicii

Decizia 35/04.04.2003 (MO nr. 266/16.04.2003) privind desemnarea Societatii


pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual Societatea Autorilor
Romani din Audiovizual (DACIN-SARA) ca unic colector al sumelor datorate de
utilizatori, autorilor de opere audiovizuale, stabilite prin HG nr. 144/06.02.2003 (MO
nr.151/10.03.2003).

ORDA a elaborat in anul 2002 proiectul unui alt act normativ deosebit de important si
anume proiectul unei OUG care viza definitivarea armonizarii Legii nr. 8/1996 cu cele
doua restante din Directiva 92/100/CEE (recunoasterea unui drept conex
producatorului de film) si din Directiva 96/9/CE (recunoasterea unui drept sui generis
fabricantului bazei de date), si cresterea nivelului amenzilor penale, astfel incat sa isi
atinga scopul, si anume descurajarea celor tentati sa incalce legislatia privind dreptul
de autor si drepturile conexe (conform acestui proiect nivelul amenzilor va fi cuprins
intre 50 si 1000 milioane lei). In momentul inaintarii spre aprobare s-a solicitat
transformarea proiectului de OUG intr-un proiect de lege, fapt ce a determinat
necesitatea reluarii procesului de avizare. In prezent procesul de avizare a fost
definitivat, proiectul urmand a fi supus spre aprobare, Guvernului.
170

In prezent Comisia de elaborare a actelor normative din cadrul ORDA pregateste un


act normativ care va transpune in legislatia romana prevederile Directivelor
2001/29/CE privind armonizarea unor aspecte privind dreptul de autor si drepturile
conexe in cadrul societatii informationale si 2001/84/CE privind dreptul de suita in
beneficiul autorului unei opere de arta originala.
Aplicarea legislatiei este o latura deosebit de importanta a activitatii ORDA in cadrul
careia distingem intre aplicarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile
conexe (in ceea ce priveste faptele a caror gravitate impune aplicarea unor sanctiuni
penale) si a OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii
neautorizate a fonogramelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 624/2001, si OG
nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile
conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si
video, precum si a programelor pentru calculator, aprobata prin Legea
nr.213/19.04.2002 (pentru faptele sanctionate contraventional).
Aplicarea celor doua ordonante amintite mai sus este sintetizata astfel:

OG nr. 45/2000 si OG nr. 124/2000


Ianuarie-mai
Numar
verbale

procese

Total
confiscate

produse

Total amenzi (mii lei)

2000

2001

2002

2003

228

288

219

93

14 967

24 294

10 877

4597

3 590 000

5 750 000

6 985 000

2 666 600

In baza prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
principalele activitati desfasurate de catre inspectorii ORDA pot fi sintetizate astfel:
Ianuarie-mai
2001

2002

2003

Procese-verbale de control, procese


verbale de constatare tehnicostiintifica si dosare intocmite cu privire la
incalcarile legislatiei in vigoare din
domeniul dreptului de autor si drepturilor
conexe si cu privire la produsele ridicate
in vederea cercetarii, in urma controalelor
efectuate de organele de politie, de
organele de politie impreuna cu inspectori
ORDA sau de inspectori ORDA sau cu
privire la rezultatul acestor controale.

916

1032

1403

483

privind difuzarea prin vanzare sau


inchiriere a produselor pirat fonograme (casete audio si compact
discuri), casete video si compact
discuri inregistrate cu programe
pentru calculator si cu filme.

807

868

1080

328

Din care:

2000

171

privind reproducerea si/sau difuzarea


fara drept a programelor pentru
calculator.

84

129

283

143

privind incalcari ale legislatiei in


vigoare din domeniile opere scrise,
foto, arta, TV-cablu.

25

35

40

12

Produse ridicate in vederea cercetarii de organele de politie si de inspectorii ORDA, in


temeiul Legii nr. 8/1996 (bunuri ridicate de organele de politie si asupra carora s-au
efectuat constatari tehnico-stiintifice de catre ORDA si bunuri ridicate de inspectorii ORDA).

Tipul bunurilor

2000

2001

2002

Ianuariemai
2003

Compact discuri inregistrate cu muzica

8415

17842

28117

5906

Casete audio inregistrate cu muzica

16688

11201

12305

2560

Compact discuri inregistrate


programe pentru calculator

10688

8660

14012

3474

6824

15849

9934

10736

Casete video si compact


inregistrate cu diverse filme

cu

discuri

Cooperarea interinstitutionala, avand ca scop final imbunatatirea aplicarii legislatiei a


devenit mai eficienta in perioada mentionata. Remarcam in acest sens schimbul
permanent de informatii realizat cu Politia si Directia Generala a Vamilor, reuniunile
desfasurate sub egida Parchetului General, destinate identificarii problemelor legate de
aplicarea legii si solutionarii acestora, actiunile comune intreprinse cu Politia. Un alt
pas important in sensul intaririi acestei cooperari il reprezinta incheierea unui Protocol
de colaborare cu Inspectoratul General la Politiei de Frontiera, in mai 2003, care se
adauga celor anterior incheiate cu Inspectoratul General al Politiei si Directia Generala
a Vamilor. In baza acestui protocol, ORDA va pune la dispozitia Politiei de Frontiera
date privind titularii de drepturi, va exista un schimb operativ de date si documente si
se vor derula programe comune de pregatire.
Activitatea Directiei Generale a Vamilor in perioada septembrie 2002 mai 2003 poate
fi structurata dupa cum urmeaza:
Pe baza Protocolului de colaborare dintre cele doua institutii, la solicitarea ORDA, au
fost urmarite importurile de suporturi audio-video, inregistrate sau neinregistrate pentru
cantitati mai mari de 100000 bucati. Societatile care au importat aceste cantitati au fost
supuse apoi controlului de catre inspectorii ORDA.
De asemenea au fost urmarite importurile de suporturi audio-video inregistrate,
efectuate prin birourile vamale de la frontiera de est si vest. In urma expertizarii un
numar de 65 casete video a fost predat inspectorilor ORDA pentru distrugere.

172

Situatia bunurilor retinute de Autoritatea Vamala, suspectate de a aduce atingere


unui drept de autor
Tipul
bunurilor

2001

2002

Ianuarie-mai 2003

Cantitate
(buc)

Valoare
(lei)

Cantitate
(buc)

Valoare
(lei)

Cantitate
(buc)

Valoare
(lei)

CD-uri

5460

187000000

3010

306000000

34

3400000

Casete
video

918000

136

13872000

DVD-uri

182

119000000

17748

603500000

Casete
audio

3400

1020000000

174

5916000

In lunile octombrie si noiembrie ale anului 2002 au avut loc la sediul Directiei Generale
a Vamilor, doua seminarii de instruire a 110 inspectori si lucratori vamali la care au
participat si reprezentanti ai Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR)
si ai Organizatiei de Antipiraterie in Audio-Vizual (RO-ACT). In luna aprilie 2003 a avut
loc la Bruxelles un seminar privind Coordonarea vamala in Sud-Estul Europei
organizat prin Programul de Dezvoltare a Legislatiei Comerciale al SUA unde s-a
discutat si importanta existentei legislatiei privind respectarea dreptului de autor in
dezvoltarea comertului in sud-estul Europei.
Remarcam cresterea numarului de cauze penale instrumentate de Politie pe parcursul
anului 2002. Astfel, fata de 3142 cauze in anul 2001, in 2002 numarul acestora a fost
de 5382 (dintr-un total de 9131 actiuni de control), urmarirea penala fiind inceputa
impotriva a 3758 de persoane, fata de 2583 in anul 2001. Totodata, au fost constatate
si fapte de natura contraventionala, fiind aplicate sanctiuni care insumeaza 1100
milioane lei si procedandu-se la confiscarea urmatoarelor bunuri:
-

78615 fonograme pirat

8579 casete video pirat

8801 CD-ROM-uri si 100 DVD-uri

software instalat si exploatat ilegal in valoare de aproximativ 7800 milioane lei.

La nivelul Inspectoratului General al Politiei isi desfasoara activitatea un numar de 166


de politisti cu atributii de serviciu in general neexclusive pe linia proprietatii intelectuale.
Dintre acestia, un numar de 50 de politisti au participat la simpozioane si intalniri de
lucru pe problematica drepturilor de proprietate intelectuala.
Din datele oferite de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie (CSJ) se
remarca o intensificare a activitatii procuraturii.
Statistici multi-anuale asupra dosarelor penale solutionate de procurori in cauze
privind infractiuni de contrafacere si piraterie
CAUZE PENALE
2000

1810 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001

4922 cauze (227 proprietate industriala si 4695 proprietate


intelectuala)

2002

7888 (proprietate intelectuala)


173

SOLUTII DE NETRIMITERE IN JUDECATA


2000

1001 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001

3590 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2002

5706 cauze (proprietate intelectuala)

SANCTIUNI ADMINISTRATIVE (amenzi administrative art. 18 CP)


2000

774 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001

1280 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2002

2137 cauze (proprietate intelectuala)

RECHIZITORII
2000

35 (proprietate industriala si intelectuala)

2001

52 (proprietate industriala si intelectuala)

2002

42 (proprietate intelectuala)

In ceea ce priveste numarul procurorilor cu atributii directe de monitorizare a activitatii


de combatere a infractionalitatii in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala
exista cate un procuror la fiecare parchet din Ministerul Public, fapt care ridica numarul
acestora la 237; in functie de specificul cauzelor pe care le au de solutionat, toti
procurorii din Ministerul Public (2070) pot avea atributii tangente cu domeniul
drepturilor de proprietate intelectuala. In cursul anului 2002 toti procurorii au fost inclusi
in Programul de perfectionare profesionala in formele organizate de Parchetele de pe
langa Curtile de Apel si Parchetul de pe langa CSJ, tematica drepturilor de proprietate
intelectuala fiind prelucrata in cadrul acestui program.
In acest context trebuie precizat faptul ca nu exista instante specializate in domeniul
drepturilor de proprietate intelectuala, se prevede insa specializarea unor instante prin
restrangerea solutionarii litigiilor avand ca obiect drepturile de proprietate intelectuala si
infiintarea unor complete specializate la aceste instante pentru solutionarea cauzelor
respective. In cadrul Programului de pregatire profesionala au fost organizate cursuri si
seminarii pentru magistrati, pe tema dreptului de autor si drepturilor conexe, dupa cum
urmeaza:
-

septembrie 2002 30 judecatori

ianuarie 2003 20 de procurori

martie 2003 30 judecatori

iunie 2003 30 magistrati.

Activitatea instantelor in acest domeniu, in perioada de raportare, poate fi sintetizata


dupa cum urmeaza: in civil au fost instrumentate 24 de cauze, fiind solutionate 15 si
admise 8; in penal numarul cauzelor a fost de 39, din care solutionate 16, admise 1,
fiind aplicate 7 amenzi, 6 pedepse cu inchisoarea si 3 achitari.
HOTARARI JUDECATORESTI DEFINITIVE (proprietate intelectuala)
2000

14 cauze

11 cauze
174

amenda penala

2001

Ian.-sept. 2002

8 cauze

9 cauze penale
7 cauze civile

Oct. 2002 - martie 2003

1 cauza

condamnare la inchisoare

1 cauza

amenda administrativa

1 cauza

achitare

6 cauze

amenda penala

1 cauza

condamnare la inchisoare

1 cauza

incetarea procesului penal

7 cauze

condamnare la inchisoare

2 cauze

achitare

5 cauze

admise

1 cauza

respinsa

1 cauza

alta solutie

24 cauze civile

15 solutionate
8 admise

39 cauze penale

16 solutionate
1 admis

Au fost aplicate 7 amenzi, 6 pedepse cu inchisoarea si 3 achitari.


Administrarea celor doua Registre Nationale (Registrul National al Programelor pentru
Calculator si Registrul National al Fonogramelor) poate fi sintetizata dupa cum
urmeaza: in RNF s-au inscris in perioada de raportare 203 persoane fizice si juridice,
numarul total al celor inscrisi ridicandu-se la 1980 si au fost solicitate aproximativ
13.000.000 holograme; in ceea ce priveste RNPC s-au inregistrat 254 noi solicitari; in
domeniul audiovizual au fost solicitate 371512 holograme.
Situatia inregistrarilor in domeniul video
LUNA

ADEVERINTE
EMISE

NUMAR
TIMBRE

SEPTEMBRIE 2002

41000

OCTOMBRIE 2002

40700

NOIEMBRIE 2002

10

41310

DECEMBRIE 2002

18

46750

IANUARIE 2003

12

36850

FEBRUARIE 2003

23

49497

MARTIE 2003

15

73260

APRILIE 2003

15

38045

MAI 2003

4100

175

Situatia inregistrarilor in Registrul National al Programelor pentru Calculator


LUNA

CERTIFICATE
EMISE

SEPTEMBRIE 2002

35

OCTOMBRIE 2002

28

NOIEMBRIE 2002

38

DECEMBRIE 2002

28

IANUARIE 2003

18

FEBRUARIE 2003

31

MARTIE 2003

41

APRILIE 2003

30

MAI 2003

Situatia inregistrarilor in Registrul National al Fonogramelor


LUNA

CERTIFICATE

ADEVERINTE

TIMBRE
SOLICITATE

SEPTEMBRIE 2002

40

76

1523272

OCTOMBRIE 2002

23

72

1536751

NOIEMBRIE 2002

26

91

2610464

DECEMBRIE 2002

20

111

2477847

IANUARIE 2003

19

51

697500

FEBRUARIE 2003

24

51

968500

MARTIE 2003

16

72

1509500

APRILIE 2003

31

81

1409054

MAI 2003

185000

Urmare monitorizarii activitatii organismelor de gestiune colectiva, conform raportarii


anuale efectuata de catre acestea, remarcam inregistrarea de progrese in ceea ce
priveste numarul de membri si sumele incasate reprezentand drepturile gestionate.
Suma drepturilor
administrate de organismele de gestiune colectiva
Mii lei
2000
2001
2002
UCMRADA

44.762.600

64.234.454

99.581.457

DACIN
SARA

363.885

1.672.074

1.900.000

176

COPYRO

12.175.524

11.647.958

20.000.000

CREDIDAM

2.910.662

6.830.504

26.817.572

330.000

5.173.249

11.123.668

UPFR
VISARTA

143.600

UPFAR

595.000

SADCO

64.311

767.925.000

Numarul de membri ai organismelor de gestiune colectiva


2000

2001

2002

2.072

2.586

3.189

DACIN
SARA

161

166

166

COPYRO

836

901

1.020

2.432

2.654

2.837

UPFR

22

25

25

VISARTA

77

108

108

UPFAR

41

30

27

SADCO

246

309

309

UCMR-ADA

CREDIDAM

Au fost de asemenea inregistrate progrese in privinta activitatilor avand ca obiectiv


cresterea gradului de informare a publicului cu privire la importanta respectarii
drepturilor de autor si drepturilor conexe. Mentionam in primul rind aparitia (in
noiembrie 2002) unui site al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor www.orda.ro,
care ofera informatii variate in ceea ce priveste sistemul proprietatii intelectuale (la
nivel national, dar si international).
Trebuie de asemenea subliniata semnarea unui protocol de colaborare cu Camera de
Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti al carui scop este
reprezentat tocmai de organizarea unor activitati de promovare a respectarii drepturilor
de proprietate intelectuala.
In cadrul ORDA a fost infiintat un compartiment Relatii cu Publicul, fiind inregistrate
aproximativ 500 de solicitari privind furnizarea de informatii cu privire la drepturile de
autor si drepturile conexe.
Pregatirea de specialitate a personalului institutiilor implicate in sistemul de protectie a
proprietatii intelectuale a continuat si in perioada analizata. Reprezentantii ORDA au
sustinut programe de pregatire in cadrul urmatoarelor actiuni:
-

Organizarea si functionarea institutiilor muzeale septembrie 2002

Conferinata E-business in Romania martie 2003

Seminar de pregatire pentru specialistii din domeniul audiovizual, organizat de


Televiziunea Romana, avand ca tema Legea Dreptului de Autor si Drepturilor
Conexe trei serii: martie, aprilie, mai 2003

Protectia proprietatii intelectuale in agricultura martie 2003


177

Managementul activitatilor in institutiile de cultura - mai 2003

Proprietatea intelectuala, resursa strategica pentru relansarea economica locala mai 2003

In ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative, urmare demersurilor intreprinse


de ORDA, Guvernul a decis alocarea prin redistribuire, a unui numar de 20 posturi,
procedurile administrative necesare fiind in curs de desfasurare. In prezent Oficiul are
un numar de 42 de angajati, din care 34 personal de specialitate. Dintre acestia, 10
persoane au beneficiat de programe de pregatire in domeniul legislatiei comunitare si a
metodelor de aplicare: 7 au participat la un seminar organizat de TAIEX in luna
noiembrie 2002 la Bucuresti, 3 au participat la un seminar organizat de TAIEX la
Bruxelles in luna mai 2003. Din punctul de vedere al dotarilor remarcam dezvoltarea
sistemului IT al ORDA, prin intermediul computerelor primite prin intermediul proiectului
din cadrul Programului PHARE 2000 si a celor achizitionate de Oficiu in scopul
cofinantarii acestui proiect. De asemenea amintim infiintarea in cadrul ORDA a unui
laborator de expertiza a produselor pirat (investitie care cofinanteaza partea de
investitii a proiectului comun ORDA OSIM din programul PHARE 2001).

Dreptul de proprietate industriala


Stadiul adoptarii legislatiei
Eforturile legislative ale Romaniei, in acest domeniu, s-au concretizat in directia
indeplinirii obligatiilor asumate in procesul de aderare la UE. Aceste obligatii decurg fie
din Acordul de asociere a Romaniei la UE, fie din documentele de pozitie ale Romaniei
in procesul de negociere pentru aderare.
Evenimentul cel mai important in aceasta perioada a fost aderarea Romaniei la
Conventia Brevetului European, cu efect de la data de 1 martie 2003.
Astfel, la data de 13 noiembrie 2002 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 611
(MO nr. 844/22.11.2002) privind aderarea Romaniei la Conventia privind eliberarea
brevetelor europene, adoptata la Munchen la 5 octombrie 1973, precum si la Actul de
revizuire al acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000.
Conventia Brevetului European reprezinta o modalitate de armonizare a legislatiei
europene in domeniul brevetelor de inventie, astfel incat prin acest sistem sa se poate
obtine protectia printr-o procedura unica si simplificata de eliberare a brevetelor de
inventie.
Procesul de transpunere a acquis-ului comunitar a continuat in domeniul brevetelor de
inventie, pentru transpunerea deplina a Directivei 98/44/CE privind inventiile
biotehnologice. Astfel dupa adoptarea Legii nr. 203/2002, la data de 18 aprilie 2003
Guvernul Romaniei a aprobat Hotararea nr. 499 (MO nr. 348/22.05.2003) pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.
Prin acest act normativ au fost reglementate in principal aspecte vizand obiectele
inventiei, inventii brevetabile din domeniul biotehnologiei, exceptii de la brevetabilitate
constand in procedee de clonare a fiintei umane, procedee de modificare a identitatii
genetice a unei linii germinale a fiintei umane, utilizari de embrioni umani in scopuri
industriale, comerciale, procedee de modificare a identitatii genetice a animalelor de
natura sa le provoace suferinta fara nici un beneficiu medical.
Odata cu adoptarea acestei Hotarari de Guvern se incheie procesul de transpunere a
dispozitiilor Directivei CE 98/44 privind inventiile biotehnologice.
De asemenea, procesul de armonizare a acquis-ului comunitar a continuat si in
domeniul protectiei desenelor si modelelor industriale.
178

Astfel la data de 29 octombrie 2002 a fost adoptata Legea nr. 585/2002 (MO
nr.810/07.11.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind
protectia desenelor si modelelor industriale.
La elaborarea acestei legi s-a avut in vedere continuarea procesului de armonizare cu
dispozitiile Directivei CE 98/71 privind protectia juridica a desenelor si modelelor
industriale si cu cele ale Regulamentului CE 6/2000 privind desenul comunitar, in
vederea pregatirii pentru aderarea la sistemul desenului comunitar.
Legea prevede proceduri de depunere a cererilor de inregistrare a desenelor si
modelelor industriale, examinarea cererilor de inregistrare, opozitia persoanelor
interesate, eliberarea certificatelor de inregistrare a desenelor si modelelor industriale,
inscrierea in Registrul national al desenelor si modelelor, apararea drepturilor.
In cadrul masurilor legislative adoptate in domeniul proprietatii industriale se inscriu si
Instructiunile nr. 108 (MO nr. 826/15.11.2002) de aplicare a OG nr. 66/2000 privind
organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala aprobate de
Directorul General al OSIM la data de 17 octombrie 2002.
La data de 18 decembrie 2002, Guvernul a aprobat Hotararea nr. 1585 referitoare la
Norme pentru determinarea profitului sau venitului prevazut de art. 73 din Legea
nr.64/1991, republicata.
Aceste norme se refera la determinarea profitului sau venitului obtinut prin aplicarea in
tara de catre titulari sau licentiatii acestuia a unei inventii brevetata sau validata in
Romania.
Pentru o mai buna transparenta a noilor reglementari adoptate s-a procedat la
republicarea lor.
Astfel in MO nr. 752/15.10.2002 a fost republicata Legea
nr.64/1991 privind brevetele de inventie, modificata si completata prin Legea
nr.203/2002. OG nr. 66/2000 aprobata prin Legea nr. 437/27.06.2002 a fost republicata
in MO nr. 758/17.10.2002, iar Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si
modelelor industriale, modificata si completata prin Legea nr. 585/2002 a fost
republicata in MO nr. 193/26.03.2003.
Masuri pentru implementarea legislatiei adoptate
Ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia Brevetului European si in scopul
implementarii sistemului brevetului european, in cadrul OSIM a fost creat Biroul de
cereri si brevete europene cu competente speciale pentru inregistrarea cererilor de
brevete europene si atributii conform conventiei, Legii nr. 64/1991 si HG nr.499/2003.
In procesul de implementare a sistemului brevetului european si a noii legislatii in
domeniul brevetelor a continuat procesul de instruire a specialistilor OSIM, consilieri in
proprietate industriala, magistrati.
In luna noiembrie 2002, s-a organizat, la Bucuresti, un seminar privind Aderarea
Romaniei la Conventia Brevetului European, cu participarea unor experti OEB. De
asemenea, in perioada 15-17.01.2003 OSIM a organizat un curs de pregatire pentru
consilieri in proprietate industriala cu tema Noua legislatie in domeniul brevetelor, iar
in lunile februarie-martie 2003, OSIM a organizat seminarii in scopul instruirii
specialistilor OSIM si consilierilor in proprietate industriala pentru punerea in aplicare a
noii legislatii in domeniul brevetelor de inventie.
In ceea ce priveste procesul de pregatire a specialistilor OSIM, acesta a continuat si in
alte domenii ale proprietatii industriale. Astfel in domeniul marcilor, indicatiilor
geografice si desenelor si modelelor industriale, OSIM a organizat in septembrie 2002
un seminar privind Protectia marcilor in scopul pregatirilor pentru trecerea la sistemul
marcii comunitare, la data aderarii Romaniei la UE.

179

In februarie 2003, OSIM a organizat un seminar in scopul instruirii specialistilor OSIM


pentru punerea in aplicare a noii legislatii in domeniul desenelor si in scopul pregatirii
pentru implementarea sistemului desenului comunitar.
In cadrul procesului de implementare a legislatiei in domeniul indicatiilor geografice, in
luna mai 2003 OSIM a organizat in Romania in cooperare cu OMPI un seminar cu
tema Protectia indicatiilor geografice cu participarea specialistilor OSIM si ai
Ministerului Agriculturii.
In vederea intaririi capacitatii administrative, au continuat programele de asistenta
tehnica pentru judecatori si procurori. Astfel In perioada 2002-2003 un numar de 40 de
judecatori si procurori au beneficiat de instruire in cadrul acestor programe.
In perioada 27-28 ianuarie 2003, 2 specialisti OSIM au participat la un seminar
organizat la Bucuresti de expertii UE, cu tema "Implementarea legislatiei UE".
In perioada septembrie 2002- iunie 2003, au beneficiat de programe de asistenta in
domeniul proprietatii industriale lucratori de vama si politie (aproximativ 10 persoane)
prin participarea la seminarii organizate in tara, respectiv:
-

Seminarul cu tema "Aderarea Romaniei la sistemul brevetului European, in


noiembrie 2002 (cu participarea unor experti OEB)

Seminarul cu tema "Protectia indicatiilor geografice" organizat de catre OSIM in


cooperare cu OMPI, in mai 2003.

In ceea ce priveste numarul personalului OSIM, acesta este de 311, din care 65 de
examinatori in domeniul inventiilor, 18 examinatori de marci si 12 examinatori de
desene si modele industriale.
Din datele statistice ale OSIM rezulta ca in 2002 au avut loc cresteri ale inregistrarilor
atat la inventii cat si la marci.
In anul 2002 au fost depuse pe cale nationala un numar de 6522 de cereri de
inregistrare marca, fata de 6032 de cereri in anul 2001.
Numarul marcilor inregistrate, in vigoare la sfarsitul anului 2002 este de 30549 pe cale
nationala si 115575 pe cale internationala; la sfarsitul lunii mai 2003 numarul marcilor
inregistrate in vigoare este 32652 pe cale nationala, iar cele inregistrate pe cale
internationala in vigoare la data de 30.03.2003 este de 116460.
Numarul cererilor de brevet de inventie depuse pe cale nationala si in baza Tratatului
pentru Cooperare in Domeniul Brevetelor in anul 2001 este de 1409, iar in anul 2002
numarul acestora a crescut la 1682. Numarul brevetelor de inventie in vigoare la
sfarsitul anului 2002 este de 11551, iar la sfarsitul lunii mai 2003 este de 11661.
In domeniul desenelor si modelelor industriale, numarul cererilor depuse pana la
sfarsitul anului 2002 este de 1708 si contin 7543 desene si modele industriale.
Numarul desenelor si modelelor industriale in vigoare la sfarsitul anului 2002 este de
11934; iar pana la sfarsitul lunii mai 2003 au fost depuse 606 cereri de inregistrare care
contin 2504 desene si modele industriale.
Cat priveste procedura de examinare, durata de timp s-a redus la 42 de luni la inventii
si la 7 luni la marci.
Cu privire la situatia cauzelor civile cu care au fost sesizate instantele judecatoresti se
constata o crestere a cauzelor inregistrate in anul 2002 fata de 2001, respectiv de la
144 cauze civile la 77.
Cat priveste existenta unei institutii specializate in materia proprietatii industriale, in
prezent o astfel de institutie nu functioneaza. Totusi, cauzele in domeniu sunt
solutionate in cadrul unor complete ce au beneficiat de asistenta in materie in ultimii 5
ani, in special in cadrul programelor de asistenta organizate atat in cadrul OEB cat si in
tara.
180

Exista preocupari majore pentru infiintarea unor instante specializate care sa


functioneze la data aderarii Romaniei.
De asemenea au fost inregistrate un numar de 26 de cereri de anulare a inregistrarii
marcilor pentru motive de rea credinta in perioada septembrie 2002 mai 2003.
In legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, art. 48 lit. c) prevede
expres ca motiv de anulare a inregistrarii unei marci, solicitarea inregistrarii acesteia cu
rea credinta.
In procesul de combatere a contrafacerii, OSIM a continuat sa puna la dispozitia
organelor de politie, informatii si documente necesare desfasurarii activitatii organelor
de ancheta penala.
In anul 2002 organele de politie au desfasurat activitati concretizate in descoperirea si
instrumentarea a 1863 de infractiuni.
Prin noua legislatie in vigoare in domeniul proprietatii industriale, a crescut nivelul
amenzilor penale, de la 50.000-100.000 lei la 100 mil.-300 mil. lei, in cazul savarsirii
infractiunilor de contrafacere.
De asemenea in aplicarea Legii nr. 202/2000, modificata, privind unele masuri pentru
asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de
vamuire, in baza protocolului de colaborare incheiat intre DGV si OSIM, OSIM a
continuat furnizarea de informatii in sprijinul indeplinirii atributiilor de control si
supraveghere a operatiunilor de vamuire.
In cadrul procesului de dezvoltare a sistemului informatic al OSIM au avut loc de
asemenea o serie de progrese cum sunt:
-

realizarea unei noi retele informatice care a permis cresterea ratei de transfer a
informatiilor gestionate electronic,

achizitionarea de calculatoare si imprimante de retea performante, in scopul


pregatirii conditiilor necesare consultarii de catre specialistii OSIM a sistemelor
interne ale OEB,

au continuat modernizarile hard in procesul de implementare al legislatiei privind


brevetul european,

a fost stabilit un canal securizat de comunicatie pe Internet intre OEB si OSIM.

Astfel, partea principala a retelei interne a PC-urilor a fost finalizata in decembrie 2002;
PC-urile si imprimantele din Programul Phare 2000 au fost achizitionate in trimestrul I
2003.
De asemenea a fost finalizat software-ul pentru baza de date a desenelor si modelelor
industriale si a fost completat sistemul de juke box-uri.

Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si


industriala
Legislatie
Avand in vedere necesitatea armonizarii legislatiei din Romania in domeniul respectarii
drepturilor de proprietate intelectuala cu regulamentele Uniunii Europene
(Regulamentul 3295/1994 si Regulamentul 241/1999), in decembrie 2002 a fost
publicata Legea nr. 664/16.12.2002 (MO nr. 930/19.12.2002) pentru aprobarea OG nr.
59/22.08.2002 prin care a fost modificata Legea nr. 202/2000 privind unele masuri
pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de
vamuire. Principalele modificari au fost: depunerea cererii pentru interventia autoritatii
vamale pentru fiecare drept de proprietate intelectuala care beneficiaza de protectie pe
181

teritoriul Romaniei, micsorarea taxei de depunere a cererii de la 500 EURO la 100


EURO, posibilitatea formularii unei plangeri penale.
Masuri privind intarirea capacitatii administrative
Pe baza Legii nr. 202/2000, modidicata, privind unele masuri pentru asigurarea
respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a
HG nr. 301/2001 privind Normele de aplicare, au fost depuse la Directia Generala a
Vamilor, in perioada mentionata, 40 cereri de interventie a autoritatii vamale.
Au fost confiscate urmatoarele marfuri susceptibile a fi contrafacute: obiecte de
imbracaminte (7708 buc., marcile Adidas, Nike, Gucci, ONeill, Polo), importate din
Turcia si China, acoperaminte de cap (466 buc.), medicamente (2250 cutii), etichete
(marca ONeill, 1400 buc.), parfumuri (357 buc., marcile Hugo Boss, Gabriela Sabatini
si Chanel).
Situatia bunurilor retinute de Autoritatea Vamala, susceptibile de a aduce
atingere unui drept de proprietate industriala
Tipul bunurilor

2001
Cantitate

2002
Valoare
(mii lei)

Imbracaminte
Incaltaminte
Medicamente

1327 buc.

203048

Acoperaminte
de cap
Profile
aluminiu
Etichete
Parfumuri

30068 kg

Ianuarie mai 2003

Cantitate
(buc)

Valoare

Cantitate

Valoare

(mii lei)

(buc)

(mii lei)

867

54570

7377

287062

19597

383248

900

61200

2350

326400

19350

27631,8

466

340

1400

510
337 buc.

18564

1812506

Au fost organizate actiuni de control in birourile vamale din Directiile Regionale Vamale
Interjudetene (DRVI) Constanta si Bucuresti, asupra modului de aplicare a legislatiei
specifice.
Au fost stabilite zonele de risc si indicatorii de risc specifici traficului cu marfuri
contrafacute si pirat.
In perioada mentionata, au fost organizate 4 seminarii avand ca tema traficul cu
marfuri contrafacute, cu participarea titularilor de drepturi de proprietate intelectuala,
beneficiind de instruire 110 inspectori si lucratori vamali, din care 50 numai din DRVI
Constanta.
A fost semnat protocolul de colaborare intre D.G.V. si Reteaua Europeana
AntiContrafacere REACT- filiala Romania.
A fost demarat programul Phare RO 0107.03.01 Intarirea capacitatii operative a
administratiei vamale avand si o componenta de imbunatatire a combaterii traficului de
marfuri contrafacute si pirat.

Dreptul civil
Regulamentul CE nr. 44/2001 a fost transpus prin Legea nr. 187/09.05.2003 (MO
nr.333/16.05.2003) privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in
Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale
Uniunii Europene, ce va intra in vigoare la 16 mai 2004.
182

Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat este armonizata cu
prevederile Conventiei de la Roma privind obligatiile contractuale, astfel ca, de la data
aderarii la UE, Romania poate aplica direct prevederile acestei Conventii, fara a fi
necesara modificarea legislatiei interne.

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI


Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale
de Aderare Romania U.E. din 14.11.2000 si au continuat la Conferinta de Aderare
din 28.11.2001.
Ca raspuns la Pozitia Comuna a UE (CONF-RO 43/01), Romania a transmis
Documentul de Pozitie Complementar II, aprobat in Sedinta Guvernului din 24
octombrie 2002, inregistrat la Secretariatul Conferintei Interguvernamentale de Aderare
in data de 7 noiembrie 2002 (CONF-RO 55/02).
O noua runda de negocieri la acest capitol a avut loc in cadrul Conferintei
Interguvernamentale de Aderare Romania U.E. din 2 iunie 2003.

Concurenta
Completarea cadrului legislativ
Consiliul Concurentei a adoptat Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de
concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice cadrul
general, piete relevante si principii, publicate in MO nr. 920/17.12.2002, in contextul
liberalizarii pietei telecomunicatiilor de la 1 ianuarie 2003. Instructiunile preiau si
adapteaza prevederile din Nota Comisiei pentru aplicarea regulilor de concurenta
acordurilor privind accesul in sectorul telecomunicatiilor Cadru, piete relevante si
principii (OJ C 265, 22.08.1998) si din Comunicarea Comisiei privind revizuirea
conform regulilor concurentei a furnizarii in comun a retelelor de telecomunicatii si
cablu TV de catre un singur operator si eliminarea restrictiilor privind furnizarea
serviciului de cablu TV prin intermediul retelelor de telecomunicatii (OJ C 71,
07.03.1998).
In conformitate cu reglementarile in domeniul concurentei, Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei a implementat Directiva Consiliului 96/67/EC privind
accesul pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi. Implementarea s-a realizat
prin Reglementarea aeronautica civila romana privind accesul pe piata serviciilor de
handling la sol pe aeroporturi, aprobata prin OMLPTL nr. 2024/20.12.2002 (MO nr.
148/7.03.2003).
Reglementarea intra in vigoare la sase luni de la data publicarii Ordinului de aplicare in
Monitorul Oficial al Romaniei.
A fost elaborat si transmis Comisiei Europene pentru observatii proiectul de modificare
a Legii concurentei nr. 21/1996 prin care se urmareste:
-

separarea atributiilor Consiliului Concurentei autoritate administrativa autonoma


responsabila cu aplicarea politicii in domeniul concurentei si, respectiv ale
Ministerului Finantelor Publice cu atributii privind avizarea preturilor si tarifelor
practicate in cadrul unor activitati cu caracter de monopol natural sau legal, cu
exceptia celor reglementate de autoritati special infiintate;

abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate


care se incadreaza intr-o categorie exceptata si concentrarea resurselor asupra
cazurilor care reprezinta cele mai serioase distorsionari ale concurentei, in
domeniul legislatiei anti-trust;
183

asigurarea cadrului pentru continuarea procesului de armonizare legislativa prin


preluarea completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice,
prin formularea unei politici similare cu cea a Uniunii Europene fata de
intreprinderile care coopereaza pentru depistarea unor intelegeri ilegale care
distorsioneaza grav concurenta si prin elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

Aplicarea legislatiei in domeniul concurentei


In cursul anului 2002, Consiliul Concurentei a emis 423 de decizii in aplicarea Legii
concurentei nr. 21/1996.
Deciziile, care fac obiectul art. 5, art. 6 (practici anticoncurentiale) si art. 11 (concentrari
economice) din Legea concurentei, sunt prezentate in urmatorul tabel in comparatie cu
deciziile luate in anul 2001 si in primele luni ale anului 2003.
20011

Decizii

20022

20033
ian-mai

A. Intelegeri, decizii de asociere,


practici concertate (art.5), din care:

177

154

22

- plangeri

29

- cereri de neinterventie

- cereri de exceptari individuale

163

119

11

B. Abuz de pozitie dominanta (art. 6)

15

19

C. Concentrari economice (art.11)

169

157

90

TOTAL A+B+C

361

330

114

E. Alte cazuri

149

93

98

TOTAL

510

423

212

notificari
privind
exceptarii pe categorii

acordarea

Deciziile emise de Consiliul Concurentei in alte cazuri au vizat: omisiunea notificarii,


sanctiuni privind incalcarea art. 5 si art. 6, sanctiuni prin impunerea de amenzi
cominatorii, contestatii, solicitari pentru recalcularea taxei de autorizare si altele.
Se remarca o scadere a numarului cererilor si deciziilor privind acordarea de exceptari
pe categorii in anul 2002, tendinta care a continuat si in primele luni ale anului 2003 si
care demonstreaza ca decizia de aliniere la prevederile acquis-ului si de renuntare la
obligativitatea notificarii in aceste cazuri a fost luata la momentul potrivit. Numarul
plangerilor privind posibila incalcare a art. 5 si 6 a crescut in anul 2002, deciziile pentru
solutionarea acestora reprezentand 11,34% din total. Deciziile privind cazurile de
concentrari economice reprezinta 37,11% din totalul deciziilor emise.
Activitatea Consiliului Concurentei in ceea ce priveste concentrarile economice in in
primele luni ale anului 2003 (78,94% daca ne raportam la cele mai importante cazuri
analizate de Consiliul Concurentei), in crestere fata de nivelul inregistrat in anul
1

Datele au fost preluate din Raportul Consiliului Concurentei pentru anul 2001

Datele au fost preluate din Raportul Consiliului Concurentei pentru anul 2002

Date operative

184

precedent, arata o tendinta de regrupare a agentilor economici, de cautare a unor


modalitati de intarire care sa nu distorsioneze concurenta dar care sa permita
continuarea sau dezvoltarea afacerilor.
Sanctiunile cu amenda aplicate in anul 2002 s-au ridicat la 426 miliarde ROL si au
vizat: intelegeri orizontale, licitatii trucate, creare de bariere la intrare pe piata serviciilor
de telefonie, acorduri verticale pe piata serviciilor de asigurari etc.
In perioada septembrie 2002-iunie 2003, Consiliul Concurentei a avut calitatea de parte
intr-un numar de 73 de procese, din care:
-

48 pe rolul Curtii Supreme de Justitie

22 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti

1 pe rolul Curtii de Apel Constanta

1 pe rolul Judecatoriei Pitesti

1 pe rolul Judecatoriei Focsani

dintre care: 39 de dosare au fost solutionate in favoarea Consiliului Concurentei iar 4


dosare au fost solutionate in defavoarea Consiliului Concurentei.
La aceasta data, 30 de dosare sunt pe rolul instantelor, astfel:
-

22 pe rolul Curtii Supreme de Justitie

7 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti

1 pe rolul Judecatoriei Focsani

Un numar de 2 dosare au avut ca obiect o problema de ajutor de stat, din care unul a
fost solutionat in favoarea Consiliului Concurentei, celalalt fiind inca pe rolul Curtii de
Apel Bucuresti.
In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Oficiul Concurentei a instrumentat 192 de
cazuri, din care au fost rezolvate 144 de cazuri. Mentionam ca din cele 192 de cazuri
instrumentate de catre Oficiul Concurentei, au fost 59 de cazuri de concurenta neloiala,
din care 38 de cazuri au fost solutionate, celelalte cazuri fiind in curs de desfasurare.
Din totalul cazurilor investigate de catre Oficiul Concurentei in septembrie 2002 - mai
2003, ponderea o detin cazurile privind abuzul de pozitie dominanta si intelegeri intre
agentii economici.
In perioada de raportare, la nivelul Oficiului Concurentei au fost formulate puncte de
vedere si/sau avizat un numar de 44 de proiecte de acte normative, din care 34
proiecte au fost analizate prin prisma prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996.
In perioada de raportare a fost deschisa prin Ordin al Sefului Oficiului Concurentei o
investigatie privind fapte interzise prin prevederile Legii concurentei pe piata prestarilor
de servicii CFR marfa, si a fost inchisa prin decizie a Consiliului Concurentei o
investigatie privind Piata serviciilor de verificari periodice si revizii tehnice la aparatele
de uz casnic.
De asemenea se afla in derulare investigatii deschise prin Ordin al Sefului Oficiului
Concurentei privind fapte interzise prin prevederile Legii concurentei nr. 21/1996 pe
urmatoarele piete: piata serviciilor de transport persoane in regim de taxi, piata
retelelor de cablu pentru distributia programelor TV, piata painii, piata medicamentelor,
piata ingrasamintelor chimice, piata serviciului de transport public urban de calatori,
piata nisipurilor cuartoase, piata ciupercilor comestibile din flora spontana etc.

185

Ajutorul de stat
Completarea cadrului legislativ
La 2 ianuarie 2003 a intrat in vigoare un set de regulamente ale Consiliului Concurentei
privind aplicarea regulilor de ajutor de stat in diferite domenii, regulamente publicate in
MO nr. 470/ 2.07.2002:
-

Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat regional si ajutorul de


stat pentru intreprinderile mici si mijlocii transpune prevederile Instructiunilor
Comisiei privind ajutorul de stat cu finalitate regionala (OJ C 74, 10.03.1998),
Modificarea instructiunilor privind ajutorul de stat cu finalitate regionala (OJ C 258/
9.09.2000), Comunicarea Comisiei privind ajutorul de stat pentru intreprinderi mici
si mijlocii (OJ C 213, 23.07.1996) si Regulamentul Comisiei EC/70/12.01.2001
privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru
intreprinderi mici si mijlocii (OJ L 010, 13.01.2001);

Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru salvarea si


restructurarea firmelor in dificultate transpune Instructiunile Comisiei privind ajutorul
de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate (OJ C 288,
09.10.1999);

Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru instruirea


angajatilor transpune Cadrul comunitar privind ajutorul de stat pentru instruirea
angajatilor
(OJ
C
343,
11.11.1998)
si
Regulamentul
Comisiei
EC/68/12.01.2001privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat ajutorului de stat
pentru instruirea angajatilor (OJ L 010, 13.01.2001);

Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru cercetare si


dezvoltare transpune Cadrul comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare si
dezvoltare (JO C 045/17.02.1996) si Comunicarea Comisiei privind amendarea
Cadrului comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare (JO C
48/13.02.1998);

Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru protectia


mediului transpune Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru protectia
mediului (OJ C 037, 03.02.2001).

Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele categorii de ajutor de stat
ajutor regional si orizontal, care se axeaza pe aspecte de importanta majora pentru
industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii,
precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in
dificultate), stabilind criteriile avute in vedere la analiza fiecarei masuri de ajutor de stat.
Continuand procesul de preluare a acquis-ului in domeniul ajutorului de stat, Consiliul
Concurentei a adoptat o serie de regulamente si instructiuni pentru aplicarea Legii
privind ajutorul de stat nr. 143/1999:
-

Instructiunile privind ajutorul de stat si capitalul de risc publicate in MO nr.


156/11.03.2003 preiau Informarea Comisiei Ajutorul de stat si capitalul de risc (OJ
C 235/21.08.2001) si au intrat in vigoare la data publicarii;

Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de


investitii publicat in MO nr. 165/17.03.2003 transpune Cadrul multisectorial
C107/07.04.98 aplicabil in U.E. pana la 30.12.2003 pentru sectoarele nespecificate
si a intrat in vigoare la data publicarii;

Regulamentul multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat


regional pentru proiecte mari de investitii in sectoare industriale nespecifice publicat
in MO nr. 165/17.03.2003, regulament care transpune noul cadru multisectorial
C70/19.03.2002 aplicabil in U.E. dupa expirarea vechiului cadru pentru sectoarele
nespecifice, aplicabil de la 24 iulie 2002 in domeniul otelului, iar in domeniul
186

industriilor fibrelor sintetice si al automobilelor, aplicabil in locul respectivelor


reglementari sectoriale comunitare de la 01.01.2003;
-

Instructiunile privind ajutorul de stat sub forma garantiilor publicat in MO nr.


165/17.03.2003 transpune Nota Comisiei pentru aplicarea articolelor 87 si 88 din
Tratat ajutorului de stat sub forma garantiilor (OJ C 071/11.03.2000).

Aliniate la acquis-ul comunitar, aceste reglementari stabilesc criteriile de acordare si


modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat acordate in cazurile si sectoarele
specificate.
A fost elaborat si transmis Comisiei Europene pentru observatii proiectul de modificare
a Legii nr. 143/99 privind ajutorul de stat prin care se urmareste:
-

Notificarea schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor de stat individuale prevazute


in proiecte de acte administrative sau in proiecte de acte normative;

Claritate in enuntarea formelor de ajutor de stat;

Separarea atributiilor Consiliului Concurentei autoritatea de autorizare a


ajutoarelor de stat si, respectiv ale Ministerului Finantelor Publice - responsabil cu
inventarierea, monitorizarea si raportarea ajutoarelor de stat pentru asigurarea
coerentei functionarii politicii ajutorului de stat in Romania.

In perioada de raportare, au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative:


-

Legea nr. 18/9.01.2003 (MO nr. 38/23.01.2003) pentru aprobarea OUG nr.
97/16.08.2002 (MO nr. 631/26.08.2002)
privind asigurarea transparentei in
domeniul ajutoarelor de stat si al relatiilor financiare dintre autoritatile publice si
intreprinderile publice, precum si completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat; In baza OUG 97/2002, au fost preluate, prin HG, Directiva
Comisiei nr. 723/80/CEE din 25.06.1980, Regulamentul Consiliului nr. 659/99/CE
din 22.03.1999, Regulamentul Consiliului nr. 994/98/CE din 7.05.1998; Prin acelasi
OUG se prevede ca notificarile privind schemele de ajutor de stat si ajutoarele de
stat individuale, intocmite in vederea autorizarii de catre Consiliul Concurentei, sunt
avizate in prealabil de catre Oficiul Concurentei, in ceea ce priveste indeplinirea
conditiilor de forma prevazute de legislatia in vigoare.

HG nr. 26/16.01.2003 (MO nr. 87/12.02.2003) privind transparenta relatiilor


financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta
financiara in cadrul anumitor intreprinderi.

Aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat


Consiliul Concurentei
In urma analizelor efectuate, in perioada de raportare au fost emise 34 de decizii
privind notificari ale ajutoarelor de stat, 33 dintre acestea fiind decizii de autorizare a
ajutorului de stat iar printr-o alta decizie s-a stabilit ca masura notificata nu a constituit
ajutor de stat.
Din totalul deciziilor de autorizare 5 decizii vizeaza scheme de ajutor de stat, 1 decizie
a fost emisa pentru un ajutor de stat individual, iar 27 se refera la alocari specifice de
ajutor acordate in baza unor scheme de ajutor noi sau existente.
De asemenea Consiliul Concurentei a emis 8 puncte de vedere asupra unor acte
normative care includ masuri susceptibile a fi considerate ajutor de stat si 4 avize la
proiecte de HG care contin prevederi de natura ajutorului de stat.
Prin aplicarea noilor prevederi in domeniu, Consiliul Concurentei practica o abordare
ferma si pro-activa pentru asigurarea aplicarii si indeplinirii efective a regulilor ajutorului
de stat, inclusiv in privinta ajutorului care nu a fost notificat, a ajutorului existent,
187

Oficiul Concurentei
Oficiul Concurentei a finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania
in perioada 1996 2000, publicat in MO nr. 70 bis/3.02.2003, in conformitate cu Legea
nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si cu HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurii
de raportare, monitorizare si inventariere in aplicarea Legii nr. 143/1999.
A fost finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada
1999 2001, raport care se afla in prezent spre analiza la ministerele implicate si care
va fi publicat in MO dupa avizarea de catre Guvern.
In perioada septembrie 2002 mai 2003 la nivelul Oficiului Concurentei au fost
formulate puncte de vedere si/sau avizat un numar de 44 de proiecte de acte
normative, din care 10 proiecte au fost analizate prin prisma prevederilor Legii
ajutorului de stat nr. 143/1999.
Ajutorul de stat in sectorul siderurgic
In concordanta cu prevederile Acordului de Asociere, Romania a luat in considerare
obligatiile ce ii revin in domeniul acordarii de ajutoare de stat in sectorul siderurgic. In
consecinta, Romania a elaborat si prezentat Comisiei Europene strategia sectoriala
adoptata de Guvernul Romaniei.
Ca urmare a observatiilor Comisiei Europene privind strategia prezentata, Romania a
elaborat si transmis un document suplimentar privind situatia si evolutia capacitatilor de
productie pana la orizontul anului 2010, precum si ajutorul de stat acordat in perioada
1993-2001 pe societati si forme de ajutor de stat, document in care au fost prezentate
distinct unitatile privatizate: SIDEX Galati, Gavazzi Steel Otelul Rosu, CSR Resita. De
asemenea, in acelasi document, au fost prezentate formele de ajutor de stat adoptate
(conversia datoriilor, participari de capital, garantii guvernamentale, compensari de
debite).
Analiza masurilor de ajutor de stat acordate in zonele libere
Prin decizia Primului-Ministru al Romaniei nr. 182/24.10.2002 a fost constituit un Grup
de lucru inter-institutional in vederea analizarii situatiei agentilor economici care isi
desfasoara activitatea in zonele libere. Activitatea grupului de lucru vizeaza: realizarea
unei evaluri a schemelor de ajutor de stat existente in cadrul zonelor libere si a
alocrilor specifice pe fiecare beneficiar, stabilirea compatibilittii lor cu acquis-ul
comunitar in vederea eliminrii facilittilor incompatibile sau a transformrii lor in
msuri compatibile si modificarea legislatiei existente in domeniul zonelor libere.
Ca urmare a analizei efectuate, Grupul de lucru a elaborat proiectul de modificare a
Legii nr. 84/1992 privind zonele libere, proiect prin care este eliminata orice posibilitate
de a acorda ajutoare de stat incompatibile. In urma avizarii de catre toate institutiile
implicate proiectul va fi trimis la Comisia Europeana pentru observatii.
Analiza masurilor de ajutor de stat din zonele defavorizate
In cursul anului 2002 au fost declarate defavorizate inca doua zone, astfel:
-

Zona Pascani prin HG nr.1009/2002 (MO nr. 695/23.09.2002);

Zona Roman prin HG nr.1013/2002 (MO nr.695/23.09.2002).

De asemenea, a fost aprobata HG nr. 511/24.04.2003 (MO nr. 327/14.05.2003) de


declarare a localitatii Turda, ca zona defavorizata.
Astfel, in prezent, numarul total de zone defavorizate din Romania se ridica la 37.

188

In vederea eliminarii eventualelor distorsiuni concurentiale pe piata libera din Romania,


in domeniul productiei si conservarii carnii, a fost aprobata Legea nr. 678/19.12.2002
(MO nr. 947/23.12.2002), pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 6 din OUG nr.
24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Legea prevede eliminarea facilitatilor
fiscale privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime si
componente importate pentru productia, conservarea si prelucrarea carnii.
A fost elaborat si discutat in sedinta de Guvern, proiectul Legii pentru modificarea lit. b)
a alin. (1) al art. 6 din OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, prin care
se prevede eliminarea facilitatilor fiscale privind scutirea de la plata taxelor vamale
pentru importul de materii prime pentru productia, prelucrarea si conservarea carnii si a
importului de zahar pentru productia de ciocolata, produse de ciocolata, produse
zaharoase si de bauturi racoritoare. Proiectul se afla in dezbatere la Camera
Deputatilor, Comisia de politica economica, reforma si privatizare.

Capacitatea administrativa
In baza Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului
Concurentei modificat, in cursul anului 2002 s-a intarit capacitatea administrativa a
Consiliului Concurentei prin suplimentarea cu 43 de posturi a schemei de functionare.
Prin angajarea intr-o prima etapa a 20 de experti, a inceput sa functioneze efectiv
Departamentul pentru ajutor de stat si au fost redimensionate celelalte departamente si
directii de specialitate.
Pentru imbunatatirea mecanismelor cooperarii intre Consiliul Concurentei si Oficiul
Concurentei a fost incheiat la data de 23.04.2003 Memorandumul de cooperare dintre
cele doua institutii, in vederea abordarii pro-active a controlului practicilor
anticoncurentiale si a problematicii ajutorului de stat, cu scopul concentrarii comune
asupra cazurilor celor mai serioase/grave de distorsionare a concurentei. Permanent
se vor lua masuri in sensul imbunatatirii colaborarii intre autoritatile de autorizare si
inventariere a ajutoarelor de stat si furnizorii de ajutor de stat.
In luna octombrie 2002 a fost finalizat Programului de Twinning RO99/IB-FI-03
Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat prin care Consiliul
Concurentei si Oficiul Concurentei au beneficiat de asistenta pe termen scurt si mediu
din partea unor experti de la Autoritatea de concurenta din Italia si de la Ministerul
Economiei si Finantelor din Germania. Expertii din Italia si Germania au oferit
consultanta pentru elaborarea regulamentelor si instructiunilor in domeniul concurentei
si ajutorului de stat adoptate de Consiliul Concurentei in anii 2002 si 2003.
Prin componenta de investitii a programului Phare RO99.02 Intarirea capacitatii
administrative de aplicare a acquis-ului in domeniul concurentei si ajutorului de stat,
Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au beneficiat de o imbunatatire a dotarilor
informatice.
Prin amendarea Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr.
143/1999 se are in vedere separarea clara a atributiilor Consiliului Concurentei si
Ministerului Finantelor Publice in aplicarea politicii concurentei si a ajutorului de stat in
Romania. Amendamentele au in vedere cresterea gradului de constientizare de catre
autoritatile din cadrul administratiei, furnizoare de ajutor de stat, in privinta politicilor si
a reglementarilor legislative din acest domeniu, si conferirea puterii de a aplica
legislatia in vigoare in cazurile de acordare a ajutoarelor de stat prin supunerea
obligatiei de notificare a tuturor actelor normative prin care se intentioneaza instituirea
unei masuri de ajutor de stat.
Promovarea culturii concurentei

189

Consiliul Concurentei a continuat actiunile de constientizare la nivelul autoritatilor, al


comunitatii oamenilor de afaceri, magistratilor si mediului academic a importantei
respectarii regulilor concurentei si ajutorului de stat.
Atat in cadrul Programului de twinning cat si prin actiuni proprii, Consiliul Concurentei a
organizat conferinte, workshopuri, seminarii, conferinte de presa pentru a asigura o cat
mai buna diseminare a informatiilor privind aplicarea politicii concurentei si ajutorului de
stat.
Consiliul Concurentei a adoptat Raportul de activitate pentru anul 2002, raport care
reflecta modul in care agentii economici si autoritatile respecta regulile de concurenta
si ajutor de stat.
De asemenea a fost lansata pagina web a Consiliului Concurentei (www.competition.ro
si www.consiliulconcurentei.ro) si a continuat publicarea revistei Profil: Concurenta,
actiuni care contribuie la dezvoltarea culturii concurentei in Romania.
O atentie particulara a fost acordata cresterii gradului de pregatire a judecatorilor prin
organizarea de seminarii si vizite de studiu la Curtea Europeana de Justitie pentru a
permite realizarea unui contact direct cu modul de abordare a cazurilor de concurenta
in Uniunea Europeana. Actiuni de promovare a culturii concurentei sunt inscrise si in
noul proiect al conventiei de Twinning.

2.3.7. AGRICULTURA
Negocierile au fost deschise la Conferinta interministeriala de Aderare Romania
Uniunea Europeana din 1 octombrie 2002, pentru legislatia din domeniul sanitar
veterinar si fitosanitar, respectiv la Conferinta de Aderare Romania Uniunea
Europeana din 20 decembrie 2002, pentru legislatia privind masurile orizontale,
organizarea comuna de piata, dezvoltare rurala si silvicultura.
La data de 27 martie 2003, Guvernul roman a aprobat Documentul de pozitie
complementar I privind sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar, care a fost transmis
oficial Consiliului UE in luna aprilie a.c.

Aspecte generale
In anul 2002, contributia sectorului agricol la formarea PIB a fost: agricultura - 11.7%,
silvicultura - 0.24%, industria alimentara - 6.0%. Valoarea productiei agricole a fost de
206.754,9 mld ROL, din care: productie vegetala 136.236,4 mld. ROL (65,9%), iar
productia animala de 70.518,5 mld. ROL (34,1%). Forta de munca ocupata in
agricultura a fost de 36%.
In anul 2002, UE continua sa fie principalul partener comercial al Romaniei in sectorul
produse agro-alimentare, detinand o pondere de cca. 51% in exportul total si 38% in
import. Principalele produse exportate continua sa fie animalele vii, unele categorii de
legume si fructe, vinurile si graul. La import, pe primele locuri se afla carnea de porc si
pasare, furajele pentru animale, tutunul brut, citrice.
Prin Protocolul Aditional privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului
European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene
si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte, care a intrat in vigoare la 1 aprilie
2003, au fost puse in aplicare rezultatele ultimei etape de liberalizare in comertul
bilateral cu produse agro-alimentare, fiind extins nomenclatorul de produse pentru care
se acorda o reducere sau o exceptare de la plata taxelelor vamale, atat la importul in
Romania, cat si in UE. De asemenea a crescut numarul de marfuri la care cele doua
parti vor aplica conceptul de liberalizare dublu-profit. Protocolul vizeaza, in principal,
urmatoarele aspecte:
190

liberalizarea completa si reciproca pentru: carnea de ovine si caprine, melasa,


anumite fructe si legume si sucuri de fructe, si o serie de produse diverse cu un
grad mai redus de sensibilitate;

ameliorarea concesiilor existente la cereale, carne de vita si pasare, branzeturi etc.;

deschiderea de noi contingente tarifare cu taxa zero si fara restitutii la export (orez
si malt).

Sunt in curs de desfasurare negocierile cu Comisia Europeana pentru continuarea


liberalizarii comertului cu produse agricole transformate.
In ceea ce priveste evolutia procesului de retrocedare a terenurilor agricole in baza
Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, in perioada septembrie 2002 aprilie 2003 au fost
emise un numar de 471.226 titluri de proprietate, corespunzatoare unei suprafete de
1.502.850 ha. Pe ansamblu, au fost emise un numar de 4.421.291 titluri de proprietate
(din care: 3.965.682 pentru terenuri agricole si 455.609 pentru terenuri forestiere) din
totalul de 4.768.675 titluri, ceea ce reprezinta 92,7% din total numar de titluri de emis
(respectiv 93,8% pentru terenuri agricole si 84% pentru terenuri forestiere), comparativ
cu 76,7%, inregistrat la 31 iulie 2002. Suprafata aferenta titlurilor emise este de
10.319.434 ha (din care 8.953.325 ha teren agricol si 1.366.109 ha teren forestier)
dintr-un total de retrocedat de 11.869.617 ha. Aceasta reprezinta o realizare de 86,9%
din suprafata totala (respectiv 88,6% suprafata agricola si 77,6% suprafata forestiera),
comparativ cu 79,8% la 31 iulie 2002.
In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in baza prevederilor Legii nr.
54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, in perioada 31 iulie 2002 - 31 mai 2003
a fost tranzactionata o suprafata de 49.282 ha, din care 5.614 ha in intravilan si 43.669
ha in extravilan. Valoarea medie pe ha in perioada 1998 - 2003 a ajuns la 107,42 mil.
ROL in intravilan si la 8,46 mil. ROL in extravilan.
In cadrul procesului de privatizare, din totalul de 739 de societati comerciale cu capital
majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului (ADS), la data de 4
iunie 2003, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:
-

256 societati comerciale au fost privatizate (din care 17 societati in 2003);

25 societati sunt cu procedura de privatizare in derulare (anunturi, depuneri oferte,


negocieri);

325 societati comerciale sunt sub incidenta Legii nr.64/1995 - reorganizare si


faliment;

116 societati au fost scoase de doua ori la privatizare si neofertate sunt in


procedura de restructurare. Pentru aceste societati se intocmesc studiile de
fezabilitate in vederea evaluarii si vanzarii de active. Sumele obtinute vor fi utilizate
pentru stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea
utilizarii activelor care s-au dovedit utile;

pentru 17 societati comerciale trebuie demarat procesul de privatizare. Pentru


aceste societati se intocmesc notele de privatizare si vor fi publicate anunturile de
vanzare a actiunilor. Acest proces va fi finalizat in luna august 2003.

Pentru anul 2003 a fost aprobat un buget al MAAP de 14.099,1 mld. ROL.
In perioada septembrie-mai 2003, sprijinul acordat prin bugetul de stat se prezinta
astfel:
-

161,2 mld. ROL pentru infiintarea culturilor de toamna, prin HG nr.1077/02.10.2002


(MO nr.727/04.10.2002) si HG nr.945/29.08.2002 (MO nr.664/06.09.2002);

911,3 mld. ROL pentru subventionarea vanzarii de seminte certificate (de grau si
alte legume), prin HG nr.1588/18.12.2002 (MO nr.46/28.01.2003);
191

1.216,8 mld. ROL pentru subventionarea achizitionarii de ingrasaminte chimice,


prin OUG nr.158/13.11.2002 (MO nr.843/22.11.2002), si motorina HG nr.
109/30.01.2003 (MO nr.88/12.02.2003);

2.111,8 mld. ROL sub forma plati directe pentru sectorul zootehnic (lapte carne,
achizitionare de animale pentru reproducere) prin HG nr.1556/18.12.2002 (MO
nr.12/10.01.2003) si prin HG nr.187/20.02.2003 (MO nr.133/28.02.2003);

3.088 mld. ROL pentru irigatii, depozitare grau si alocatii pentru utilaje agricole.

Aspecte orizontale
Agentia de Plati
Prin HG nr.1555/18.12.2002 (MO nr.70/03.02.2003) privind desemnarea institutiilor si
organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei
financiare comunitare prin instrumentele structurale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei
si Padurilor a fost desemnat ca autoritate de management pentru Programul
operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, avand
responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei financiare alocate pentru
implementarea acestui program. Totodata, se desemneaza Agentia de Plati si
Interventie pentru indeplinirea functiei de autoritate de implementare a Programului
operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 603/29.05.2003 (MO nr. 378/02.06.2003) care
prevede organizarea in structura MAAP, la nivel de directie generala, a Autoritatii de
Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si
Pescuit.
Aceasta
Autoritatea
indeplineste
atributiile
stabilite
prin
HG
nr.1555/18.12.2002 si va deveni operationala incepand cu anul 2004.
Pentru elaborarea proiectului de lege privind infiintarea si organizarea Agentiei de Plati
a fost constituit un Comitet comun de lucru format din reprezentanti ai Ministerului
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Finantelor Publice (MFP). Membrii
acestui Comitet au fost desemnati prin Ordinul intern al ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 575/06.12.2002 - din structura centrala a MAAP - si prin
Adresa MFP nr. 220045/17.01.2003 din structura MFP.
Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS)
In vederea stabilirii cadrului de colaborare si a definirii responsabilitatilor pentru
realizarea sistemului LPIS - Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, MAAP si a
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC) au demarat la
inceputul lunii iunie primul proiect pilot pentru IACS.
Acest proiect pilot isi propune ca, prin simularea unui proces anual de acordare a
subventiilor pentru culturi si a subventiilor acordate pe suprafata, sa fie identificate
responsabilitatile MAAP si MAP - ONCGC in construirea si intretinerea LPIS.
Pentru acest proiect pilot a fost selectionata comuna Ulmi, Judetul Dambovita. ONCGC
a furnizat un plan continand blocurile delimitate pe criterii de folosinta, iar MAAP a
furnizat formularele pe care se vor face declaratiile de catre fermieri. In urma
proiectului, cele doua institutii vor emite primele reglementari privind LPIS.
Mecanisme comerciale
In luna mai a.c., a fost constituit Grupul de lucru interministerial, alcatuit din
reprezentanti ai MAAP, MFP, ai Departamentului de Comert Exterior (DCE) si ai
Directiei Generale a Vamilor (DGV), pentru elaborarea unui act normativ privind
sistemul de garantii pentru produse agricole. In baza analizei acquis-ului comunitar
specific, a capacitatii institutionale si a bazei legislative din Romania, au fost
identificate etapele care urmeaza a fi realizate in 2003.
192

In prezent, propunerea grupului de experti privind adoptarea in 2003 a unui act


normativ pentru instituirea unui sistem de garantii pentru produse agricole, in baza
caruia, incepand din 2004, sa fie organizate corespunzator structurile care vor aplica
acest sistem, este in analiza interna la cele trei institutii implicate.
Statistica agricola
In perioada 2 decembrie 2002 - 31 ianuarie 2003, conform prevederilor OUG 70/2002
(MO nr. 428/19.06.2002) si HG 704/2002 (MO nr. 525/18.07.2002) s-a desfasurat
Recensamantul General Agricol (RGA).
In cursul lunii februarie s-au incheiat actiunile de preluare, verificare si centralizare a
datelor RGA si s-a desfasurat culegerea in teren a datelor pentru ancheta de control, in
scopul verificarii volumului si calitatii informatiilor inscrise in formularele de
recensamant. Au fost prelucrate datele din formularele centralizatoare ale RGA, la nivel
de localitate, in vederea obtinerii rezultatelor preliminare, in cursul lunii iulie 2003.
Referitor la statistica forestiera, in trimestrul IV 2002 a fost finalizat un studiu privind
cadrul indicatorilor statistici privind silvicultura si exploatarea forestiera, care sta la
baza proiectarii cercetarilor statistice in acest domeniu. Totodata, au fost create
conditiile pentru demararea anchetei statistice privind exploatarea forestiera in anul
2002, aliniata la cerintele si standardele sistemului statistic forestier european,
incheindu-se contractul cu furnizorii de servicii pentru culegerea si prelucrarea datelor.
Politica de calitate
In baza Legii 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, care transpune
prevederile Directivei CEE 92/2081 au fost adoptate :
-

Ordin MAAP nr. 334/14.05.2003 (MO nr. 384/04.06.2003) pentru aprobarea Listei
cuprinzand indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru
bauturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului si
din fructe, a caror protectie este recunoscuta prin acordul dintre Romania si UE;

Ordinul MAAP nr. 339/16.05.2003 (MO nr. 351/22.06.2003) pentru aprobarea Listei
cuprinzand indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru
produsele alimentare, inclusiv traditionale, a caror protectie este recunoscuta prin
acordul dintre Romania si UE.

Cele doua Liste vor fi tranmise Comisiei Europene prin Departamentul Comertului
Exterior, in vederea continuarii procedurilor de semnare si ratificare a Acordului privind
recunoasterea reciproca, protectia si controlul denumirii la vinuri si a Acordului privind
recunoasterea reciproca, protectia si controlul denumirii la bauturi spirtoase si
aromatizate si ele vor constitui anexe la acesta.

Agricultura ecologica
Armonizare legislativa
In continuarea armonizarii legislatiei nationale in domeniul agriculturii ecologice cu
cerintele comunitare (Regulamentele Consiliului nr.2092/91 si 1804/1999) a fost
adoptat Ordinul comun MAAP si ANPC nr. 417/110/07.12.2002 (MO
nr.778/25.10.2002) pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor
agroalimentare ecologice. Controlul si contraventiile intra in atributia ANPC, MAAP si
MSF, in conformitate cu HG nr.106/07.02.2002 (MO nr. 147/27.02.2002) privind
etichetarea alimentelor. Prin acest ordin au fost transpuse in totalitate regulile
comunitare privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice si a alimentelor.
Implementarea legislatiei elaborate
Au fost constituite structurile regionale ale biroului Autoritatea Nationala a Produselor
Ecologice (ANPE), prin desemnarea unui responsabil din cadrul Directiilor Generale
193

pentru Agricultura si Alimentatie judetene, avand ca atributie aprobarea notificarii


producatorilor din agricultura ecologica din fiecare judet.
In baza prevederilor Ordinului MAAP nr.186/27.04.2002 (MO nr. 430/20.06.2002) a fost
organizat sistemul de inregistrare a operatorilor in agricultura ecologica (producatori,
procesatori, importatori) si au fost autorizate provizoriu organismele de inspectie si
certificare din tari din Uniunea Europeana si tari care au echivalenta in U.E, care fac
inspectia si certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul Romaniei si sau stabilit cerintele minime de inspectie din cadrul programului de inspectie.
In cadrul MAAP a fost organizata Comisia pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in
Romania. Pana in prezent, in conformitate cu Regulamentul de organizare si
functionare a acestei Comisii, au avut loc patru intalniri in cursul carora s-a analizat
stadiul de aplicare a legislatiei din domeniu si s-a elaborat un calendar de actiuni cu
termene si responsabilitati pentru implementarea legislatiei elaborate.
A fost infintata Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (FNAE), alcatuita din 5
asociatii de producatori (Agroecologia, Asociatia Romana de Agricultura Durabila,
Biotera, Societatea pentru Agricultura Ecologica si Ecorural) avind ca obiectiv
principal,
promovarea si dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania. Aceasta
Comisie va promova regulile productiei ecologice, principiile productiei ecologice
(pentru plante si produse vegetale, animale si apicultura), lista produsele permise sa fie
utilizate in agricultura ecologica, ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi
utilizate la prepararea alimentelor ecologice, numarul maxim de animale pe hectar si
suprafetele minime ale adaposturilor pentru animale care au fost stabilite prin prin HG
nr. 917/13.09.2001 (MO nr.640/12.10.2001) pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor OUG nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.
Reteaua de Informare Contabila Agricola (RICA)
In decembrie 2002 s-a incheiat colectarea datelor pentru anul agricol 2001 de la
exploatatiile participante pentru un esantion format din 18 judete reprezentative.
Reprezentantii RICA desemnati la nivelul DGAIA judetene au transmis 175 de
formulare catre Biroul RICA al MAAP. Procesarea datelor privind inregistrarea lor in
sistem computerizat a fost finalizata.
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 107/11.02.2003 (MO nr.138/04.03.2003) privind
extinderea retelei experimentale de informatii contabile agricole de la 18 judete in
2002, la 41 de judete in 2003 (reprezentand intreg teritoriul national). Acest ordin preia
partial Regulamentul CEE 79/65 si Regulamentul 1837/2001. Au fost numiti
responsabilii RICA judeteni din cadrul serviciilor de dezvoltare rurala ale DGAIA si au
fost selectate peste 600 de exploatatii agricole participante la retea, care si-au exprimat
in scris acordul de participare, urmand ca din 15 iunie 2003 sa inceapa etapa de
colectare a datelor.
Conform prevederilor ordinului mai sus amintit au avut loc doua reuniuni de instruire pe
problematica RICA cu cei 41 responsabili RICA judeteni, desemnati de catre
conducerile DGAIA din cadrul serviciilor judetene de dezvoltare rurala. La aceste
instruiri a fost prezentata principala legislatie europeana din domeniu in vigoare, s-a
prezentat un exemplu practic privind completarea fisei exploatatiei, s-au distribuit si
semnat angajamentele de confidentialitate, atributiile de serviciu ale responsabililor
RICA si dosarele cu traducerea legislatiei cheie in vigoare.
Comunicare intre responsabilii RICA judeteni si biroul RICA din MAAP se realizeaza
prin intermediul Centrului de calcul.

Organizatiile comune de piata


Sectorul culturi arabile
Pentru sustinerea sectorului culturi arabile, au fost adoptate urmatoarele acte
normative:
194

HG nr.1077/02.10.2002 (MO nr.727/04.10.2002) privind aprobarea acordarii


producatorilor agricoli, in toamna anului 2002, a unui avans de 30% din sprijinul
direct al statului, pentru infiintarea culturilor de toamna, realizarea lucrarilor agricole
de pregatire a terenului si fertilizarea chimica de baza la culturile agricole sustinute
ca produs marfa in anul 2003;

OUG nr.158/13.11.2002 (MO nr.843/22.11.2002) privind acordarea gratuita, in anul


2003, a unui ajutor de ingrasaminte chimice producatorilor agricoli care au in
proprietate teren arabil in extravilan, in suprafata totala de pana la 2,5 ha;

HG nr.1588/18.12.2002 (MO nr.46/28.01.2003) pentru stabilirea speciilor si a


ajutorului financiar pentru productia interna de seminte, certificate oficial, destinata
pentru insamantare in campaniile agricole din primavara si toamna anului 2003 si
din primavara anului 2004, si pentru aprobarea normelor metodologice;

HG nr.188/20.02.2003 (MO nr.133/28.02.2003) privind modificarea si completarea


HG nr.1588/2002 pentru stabilirea speciilor si a ajutorului financiar pentru productia
interna de seminte, certificate oficial, destinata pentru insamantare in campaniile
agricole din primavara si toamna anului 2003 si din primavara anului 2004, si pentru
aprobarea normelor metodologice. Au fost stabilite 19 specii sau grupe de specii si
sumele fixe / 100 kg (bucati) seminte sau material de inmultire, de interes pentru
Romania: porumb, grau, orz (anumite soiuri pentru fabricarea berii), orez, floarea
soarelui, soia, fasole de camp, sfecla de zahar, in, canepa, cartof, lucerna, trifoi,
tomate, ardei, castraveti, varza, ceapa, material de inmultire si plantare fructifer si
viticol.

Sumele fixe sunt stabilite in functie de specie si categoria biologica si variaza intre 6,5
EURO 979 EURO/100 kg seminte la speciile agricole, 27,8 EURO 4444 EURO/100
kg seminte de legume si 27,8 EURO 311 EURO/100 buc. material de inmultire si
plantare fructifer si viticol.
Sectorul zahar
In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sectorul
zahar:
Ordinul MAAP nr. 585/10.12.2002 (MO nr. 923/17.12.2002) privind obligativitatea
raportarii de catre societatile comerciale a unor date statistice. Raportarile privind
stocurile de zahar si livrarile se vor face lunar, catre Directia generala de implementare,
reglementare si de management al resurselor biotehnologice din cadrul MAAP, care va
controla, alaturi de DGAIA, implementarea acestui ordin. Acest ordin transpune partial
Regulamentul CEE nr.779/1996, capitolele IV, VI si VII (referitoare la date de productie,
consum, stocuri, bilanturi de aprovizionare), precum si prevederile privind comunicarile
in sectorul zaharului ale Acordul international al zaharului, si cuprinde modalitati de
aplicare a Regulamentului CEE nr. 1260/2001 privind organizarea comuna a pietelor in
sectorul zaharului;
Ordinul comun al MAAP si MSF nr. 576/1033/20.12.2002 (MO nr. 25/17.01.2003)
privind aprobarea Normelor cu privire la stabilirea calitatii zaharului din sfecla de zahar
cumparat de organismul de interventie si a Normelor cu privire la metodele de analiza
pentru determinarea acestei calitati. Acest act normativ transpune: prevederile
Regulamentului CEE nr. 1260/2001 privind organizarea comuna a pietelor in sectorul
zaharului, art. 8 si 9 din cap.1; partial Regulamentul CEE nr. 2103/1977, care stabileste
reguli detaliate pentru cumpararea de catre agentiile de interventie a zaharului obtinut
din sfecla de zahar si trestie de zahar, recoltate in Comunitate; si Regulamentul CEE
nr. 1265/1969, care stabileste metode de analiza pentru determinarea calitatii zaharului
cumparat de agentiile de interventie.
Contractele dintre producatorii de sfecla de zahar si fabricile de zahar din anul 2003,
au fost incheiate conform prevederilor stabilite prin Acordul interprofesional pentru
sfecla de zahar (Regulamentul CEE 1260/2001).
195

Sectorul viti-vinicol
In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:
-

HG nr.1134/10.10.2002 (MO nr.798/04.11.2002) pentru aprobarea Normelor


metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a
pietei vitivinicole nr. 244/2002 (MO nr.333/20.05.2002) care este armonizata cu
Regulamentul (CE) nr.1227/2000 privind potentialul de productie, Regulamentul
(CE) nr.1622/2000 privind practici si tratamente oenologice si Regulamentul (CE)
nr.1623/2000 privind mecanismele de piata vitivinicola;

Ordinul MAAP nr.546/25.11.2002 (MO nr.874/04.12.2002) privind aprobarea


,,Zonarii soiurilor de vita de vie roditoare din sortimentul de baza al Romaniei,
recomandate si autorizate pentru cultura in arealele viticole, armonizat cu
Regulamentul (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole.
Prin acest ordin se realizeaza repartizarea teritoriala a soiurilor nobile de vita de vie
recomandate si autorizate pentru cultura in arealele viticole din Romania, cu
aplicare la scara nationala a art.19 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999;

Ordinul comun al MAAP si MSF nr.515/945/05.11.2002 (MO nr.890/09.12.2002)


pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si
protectia unor produse vitivinicole, armonizat cu Regulamentul (CE) nr.753/2002.
Acest ordin detaliaza Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 244/2002 cu
privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse
vitivinicole;

Ordinul comun al MAAP si MSF nr.541/1025/20.11.2002 (MO nr.123/26.02.2003)


privind notificarea metodelor comunitare de analiza in sectorul vinului, armonizat cu
Regulamentul (CEE) nr. 2676/1990. Prin acest Ordin sunt nominalizate metodele
comunitare de analiza a vinurilor si metodele STAS echivalente din Romania;

Ordinul comun al MAAP si MSF nr. 90/111/05.02.2003 (MO nr.1136/03.03.2003)


pentru aprobarea listei cuprinzand testele analitice si organoleptice pentru
producerea vinurilor cu denumire de origine controlata, armonizat cu Regulamentul
(CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole. Ordinul preia
,,Testele analitice si organoleptice pentru vinuri cu denumire de origine controlata
din anexa VI lit. J a Regulamentului mentionat;

Ordinul comun al MAAP si MAP nr.64/144/31.01.2003 (MO nr. 146/06.03.2003)


pentru aprobarea modelului Registrului plantatiilor viticole si implementarea
acestuia in teritoriu, armonizat cu Regulamentul (CEE) nr.2392/1986 privind
Normele care reglementeaza registrul comunitar al culturilor de vita de vie. Prin
Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde ,,Formularul de Declaratie de sortiment
viticol si ,,Modificarea datelor unei parcele viticole, se urmareste obtinerea de
informatii precise asupra potentialului de productie si tendintelor acesteia, la nivel
de parcela viticola. In acest fel, se asigura functionarea corespunzatoare a
organizarii comune de piata a vinului, privind interventia, plantarea si masurile de
monitorizare a potentialului de productie;

Ordinul MAAP nr.52/22.01.2003 (MO nr. 158/12.03.2003) privind aprobarea


Normelor metodologice pentru producerea si comercializarea vinurilor cu denumire
de origine si a Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al
Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV),
armonizat cu Regulamentul (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei
vitivinicole.

Vin si bauturi spirtoase


A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 541/1025/20.11.2002 (MO nr.123/26.02.2003) privind
metodele de analiza aplicabile in sectorul vinului. Ordinul transpune R(CEE)
nr.2676/1990.
196

Fructe si legume
A fost incheiat contractul de prestare de servicii cu Asociatia de de Standardizare din
Romania ASRO pentru transpunerea in cursul anului 2003 a 21 standarde de
comercializare, pentru urmatoarele legume si fructe proaspete: tomate, ardei, vinete,
varza de Bruxelles, piersici si nectarine, mere si pere, caise, cirese, citrice, fasole
pastai, morcov, castraveti, conopida, varza, spanac, praz, mazare pastai si boabe
verzi, pepene galben, pepene verde, capsuni.
Tutun
A fost aprobata Legea nr.36/02.06.2003 (MO nr. 408/11.06.2003) privind organizarea
pietei tutunului brut pe principiile comunitare de piata si care transpune regulile de baza
Regulamentul CEE 2075/1992. Legea prevede regulile generale de functionare a
sistemului de cote, prime de productie, organizarea producatorilor agricoli de tutun in
grupuri de producatori, acreditarea procesatorilor. Aceasta lege va fi implementata
incepand cu recolta de tutun brut a anului 2004 de catre MAAP, prin structura centrala
si DGAIA judetene.
Hamei
Pentru cresterea eficientei si intarirea exploatatiilor agricole de hamei, au fost adoptate:
-

Legea nr. 627/19.11.2002 (MO nr.861/28.11.2002) privind producerea si


comercializarea hameiului care transpune Regulamentul CEE 1696/71 privind
organizarea comuna de piata in sectorul hamei. Acest act normativ reglementeaza
sistemul de contractare, comercializare a hameiului, organizarea producatorilor in
grupe de producatori si ajutoare pentru producatorii de hamei, si va fi implementata
incepand cu productia anului 2004;

Ordinul MAAP nr. 623/17.12.2002 (MO nr.950/24.12.2002) privind stabilirea


zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine.
Acest act normativ s-a elaborat in baza prevederilor Regulamentului CEE
1696/1971. Prin acest ordin au fost stabilite 3 mari zone de cultura a hameiului in
Romania. In fiecare zona pentru care se va acorda sprijin financiar incepand cu
recolta anului 2004, se cultiva minim 500 ha cu hamei, ceea ce permite organizarea
producatorilor in grupuri de producatori si asociatii ale grupurilor de producatori
fiecare zona;

Ordinul MAAP nr. 172/03.03.2003 (MO nr.275/18.04.2003) privind normele de


certificare si bonitare a hameiului prin care s-a reglementat procedura de certificare
a hameiului si au fost nominalizate laboratoarele autorizate pentru certificarea
hameiului, respectiv: Laboratorul de chimie a hameiului din cadrul Universitatii de
Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Laboratorul Fermentative din
cadrul Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti si Laboratorul bere din cadrul
Universitatii Dunarea de Jos Galati.

Furaje uscate
A fost adoptat Ordinul comun al MAAP si MSF nr.249/358/31.03.2003 (MO nr.
362/28.05.2003) pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate
pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor
concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice,
substantelor minerale si a nutreturilor speciale (are prevederi si pentru furaje uscate).
Acest ordin transpune partial Regulamentul nr. 603/1995 privind organizarea
comunitara a pietei furajelor uscate.
Carne de porc
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 499/29.10.2002 (MO nr. 830/18.12.2002) pentru
aprobarea Normelor tehnice privind aprecierea porcinelor de reproductie - transpune
Directiva Consiliului 88/661/EEC privind standardele zootehnice aplicabile la animalele
197

de reproductie din specia suine (la care se adauga Deciziile Comisiei nr. 501/
507/1989). Prin acest ordin se stabilesc: cerintele minime pentru acreditarea fermelor
de elita, multiplicare sau hibridare; aprecierea porcinelor dupa performante proprii;
metodologia de lucru in fermele de elita; infiintarea si conducerea registrelor
genealogice.
Comisia de lucru pentru introducerea sistemului de plata a porcilor in corelatie cu
calitatea carcaselor si in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, infiintata in baza
Ordinului MAAP nr. 337/29.07.2002 (MO nr. 610/16.08.2002), a intreprins urmatoarele
actiuni in vederea introducerii sistemului european de clasificare a carcaselor de porci
EUROPE: stabilirea lotului reprezentativ de 120 carcase necesar pentru etalonarea
echipamentelor (decembrie 2002), masuratori ale stratului de slanina pe un numar de
circa 10.000 carcase de porci sacrificati in 4 abatoare reprezentative din regiuni diferite
ale tarii (Agricola International Bacau, Suinprod Roman, Romsuintest Peris SA si
Comtim SA Timisoara); realizarea de disectii pentru etalonarea si stabilirea
echipamentelor ce vor fi utilizate la clasificare (aprilie - mai 2003).
Carne de vita
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 598/16.12.2002 (MO nr. 951/24.12.2002) pentru
constituirea Comisiei de lucru in vederea stabilirii grilei de clasificare a carcaselor de
bovine. Ordinul preia partial prevederile Regulamentul nr. 1254/1999 privind
organizarea comuna a pietei de carne de vaca si de vitel. Comisia este formata din
reprezentanti ai asociatiei crescatorilor, procesatorilor si institute de cercetare si ai
MAAP si are atributii in implementarea sistemului de clasificare a carcaselor.
Carne de oaie si capra
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 599/16.12.2002 (MO nr. 951/24.12.2002) pentru
constituirea Comisiei de lucru in vederea stabilirii grilei de clasificare a carcaselor de
ovine. Ordinul preia partial Regulamentul 2529/2001 privind clasificarea carcasei si
raportarea preturilor pentru carnea de oaie. Comisia este formata din reprezentanti ai
asociatiei crescatorilor, procesatorilor si institute de cercetare si ai MAAP si are atributii
in implementarea sistemului de clasificare a carcaselor.
Viermi de matase
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 658/24.12.2002 (MO nr.134/03.03.2003) pentru
aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouale de viermi de matase comerciale si
gogosile de viermi de matase crude, din specia Bombyx mori. Prin acest ordin sunt
reglementate normele tehnice la ouale de viermi de matase din specia Bombyx mori,
din care se obtin gogosile de matase crude destinate industrializarii; gogosile de
matase destinate industrializarii sunt clasificate in doua categorii I si II.
Lapte si produse lactate
In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:
-

Ordin comun MAAP/MSF/ANPC nr.524/958/8/12.11.2002 (MO nr. 141/05.03.2003)


pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vand si conditiile de
calitate ale grasimilor tartinabile destinate comercializarii, care transpune R(CE)
nr.2991/1994, R(CE) nr. 577/1997si R(CE) nr.1898/1987;

Ordin
comun
MAAP/MSF/ANPC
nr.555/1020/1/02.12.2002
(MO
nr.
236/07.04.2003) pentru aprobarea Metodei de analiza de referinta pentru
detectarea laptelui de vaca si a cazeinatilor din lapte de vaca in branzeturile
fabricate din lapte de oaie, lapte de capra, lapte de bivolita sau din amestecul
acestora ( R (CE) nr 213/2001).

Prin Ordinul MAAP nr. 376/03.06.2003 (MO nr. 402/10.06.2003) a fost autorizata
Organizatia Interprofesionala Nationala "Laptele" din Romania - O.I.N.L.R.
198

Sectorul sanitar veterinar


Aspecte institutionale
Prin Regulamentul de organizare si functionare a Institutului de Diagnostic si Sanatate
Animala, aprobat de ministrul agriculturii, alimentatie si padurilor in data de
15.10.2002, Directiei de Integrare Europeana, Programe si Relatii Internationale din
structura institutului i s-au incredintat alte trei competente noi: sistematizarea legislatiei
veterinare in aplicare, elaborarea si punerea in practica a procedurii de simplificare a
legislatiei veterinare si de asemenea, instruirea serviciilor veterinare descentralizate
privind implementarea corecta si coerenta a noii legislatii veterinare transpuse.
Prin Ordinul MAAP nr. 640/23.12.2002 (MO nr 35/22.01.2003) a fost aprobata Norma
sanitara veterinara privind Programul de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor
la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a
mediului pentru anul 2003 cadrul legal tehnic al intregii activitati sanitare veterinare
pentru anul 2003. Acest ordin a fost completat cu Ordinul MAAP nr. 62/30.01.2003
(MO nr.88/12.02.2003) si Ordinul MAAP nr. 247/28.03.2003 (MO nr. 247/10.04.2003).
Pe baza prevederilor acestui program, autoritatile sanitare veterinare judetene, in
colaborare cu Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, au stabilit numarul total de
probe ce urmeaza sa fie recoltate pentru anul 2003, tipul, frecventa recoltarilor si tinta
acestora, formuland un program cifric care este in concordanta cu reglementarile
Organizatiei Internationale de Epizotii si ale UE. Acest program cifric a fost aprobat de
ANSV, iar directiile sanitare veterinare l-au defalcat pentru fiecare circumscriptie
sanitara veterinara in parte. Prin sistemul national de inspectii si controale se asigura
verificarea respectarii programului cifric. Trimestrial, se raporteaza de la nivelul
circumscriptiei sanitare veterinare la nivelul directiei sanitare veterinare judetene si, de
aici, la nivelul ANSV stadiul indeplinirii programului .
S-a stabilit, prin Ordinul MAAP nr. 145/24.02.2003 (MO nr. 280/22.04.2002)
componenta Comisiei centrale pentru epizootii si supraveghere a contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale si animale ca aplicare a HG nr.
47/1995 privind instituirea Comisiei Centrale de Aparare Impotriva Dezastrelor.
RENAR a incheiat auditul de evaluare in vederea acreditarii pentru 10 unitati
functionale din cadrul Directiei de Diagnostic si Sanatate Animala din structura
Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala. Au fost acreditate 64 metodologii de
laborator, iar la data de 08.05.2003 s-a primit raportul de audit prin care sistemul
calitatii HACCP proiectat si implementat a fost validat. Institutul de Diagnostic si
Sanatate Animala a primit certificatul de acreditare nr. 4529/19.05.2003 astfel incat
doua din cele trei institute veterinare centrale sunt acreditate pentru anumite structuri
constitutive.
Pregatire profesionala
ANSV a elaborat Programul National de instruire in domeniul sanitar veterinar pentru
anul 2003 prin care este prevazuta organizarea de instruiri in domeniul sanatatii
animalelor, a sanatatii publice, privind sistemul informational veterinar si inspectia si
controale sanitare veterinare de frontiera, precum si in domeniul implementarii noii
legislatii veterinare transpuse.
Astfel, in perioada 1 ianuarie 30 mai 2003 au fost efectuate 8 instruiri privind punerea
in aplicare a noii legislatii transpuse la care au participat toate cele 42 directii sanitare
veterinare judetene prin directorii adjuncti, sefii serviciilor de sanatate animala, igiena,
sanatate publica veterinara si ai serviciilor de politie sanitara veterinara.
In domeniul activitatii de laborator pentru sanatatea animala au fost efectuate 22 de
instruiri la care au participat 265 de specialisti.
In domeniul activitatii de laborator corelata cu igiena, sanatatea publica veterinara au
fost efectuate 3 instruiri la care au participat 56 de specialisti.
199

In domeniul activitatii de inspectie si controale veterinare de frontiera au fost efectuate


5 instruiri, la care au participat 72 de specialisti.
Prin finantare de la bugetul de stat, in perioada 2002-2003, s-a infiintat o retea
informationala a sistemului veterinar la care sunt contectate ANSV, IDSA, IISPV,
ICPBMV si toate cele 42 de directii sanitare veterinare.
Cadrul legislativ general in activitatea veterinara si transpunerea legislatiei
Sanatatea animala
In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sanatatea
animala:
-

Ordinul MAAP nr. 498/28.10.2002 (MO nr.827/18.11.2002) ce aproba Norma


sanitara veterinara de stabilire a regulilor de prevenire, combatere si eradicare a
unor encefalopatii spongiforme transmisibile, care transpune in legislatia nationala
Regulametul Parlamentului si al Consiliului nr. 999/01/CE;

Ordin MAAP nr. 579/10.12.2002 (trimis spre publicare la MO) ce aproba Norma
sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor si de certificare
veterinara pentru importul de ecvidee de reproductie si productie, care transpune in
legislatia nationala Decizia 93/197/CEE;

Ordin MAAP nr. 4/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO 152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate
a animalelor si certificarea veterinara pentru importul de ecvidee destinate taierii,
care transpune in legislatia nationala Decizia 93/196/CEE;

Ordin MAAP nr. 514/04.11.2002 (MO nr. 29/21.01.2003) pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea
veterinara pentru reintrarea cailor inregistrati pentru curse, competitii si evenimente
culturale, dupa un export temporar, care transpune in legislatia nationala Decizia
93/195/CEE;

Ordin MAAP nr. 46/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155


bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
conditiile de sanatate a animalelor care reglementeaza comertul cu produse din
carne dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, care transpune in
legislatia nationala Directiva 80/215/CEE;

Ordin MAAP nr. 5/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garantiile de sanatate
pentru transportul ecvideelor dintr-o tara terta intr-o alta tara terta, via teritoriul
Comunitatii Europene, care transpune in legislatia nationala Decizia 94/467/CE;

Ordin MAAP nr.476/15.10.2002 (MO nr.829/18.11.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind sindromul respirator si de reproductie al porcinelor, care
transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 92/188/CEE;

Ordin MAAP nr. 468/10.10.2002 (MO nr.831/19.11.2002) si Ordin 208/13.03.2003


(MO 241/8.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind modelul
de certificat de sanatate animala pentru comercializarea ovulelor si embrionilor
pentru specia ecvidee, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
95/294/CE;

Ordin MAAP nr.61/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr. 155 bis/


11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile
de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru admiterea temporara in
Romania a cabalinelor inregistrate, care transpune in legislatia nationala
DeciziaCom 92/260/CEE;

200

Ordin MAAP nr.7/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr. 152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind desemnarea
laboratorului national de referinta pentru identificarea virusului febrei aftoase si
functiile acestui laborator, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului
89/531/CEE;

Ordin MAAP nr.543/22.11.2002 (MO nr.906/13.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste criteriile de testare anuala a pasarilor de
reproductie pentru boala de Newcastle. Acest ordin a fost elaborat in vederea
aplicarii art. 12 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate
a animalelor, care reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii
Europene si importul din tari terte de pasari si oua de incubatie. Ordinul transpune
in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/327/CE;

Ordin MAAP nr.60/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul
documentelor de circulatie la care se refera art. 14 din Norma sanitara veterinara
privind conditiile de sanatate a animalelor ce reglementeaza punerea pe piata
Romaniei a animalelor si produselor de acvacultura, care transpune in legislatia
nationala Decizia Comisiei 93/22/CEE;

Ordin MAAP nr.602/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145


bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste modelul de certificat de sanatate la care se refera art. 16 din Norma
sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza
punerea pe piata Romaniei a animalelor si a produselor de acvacultura (aprobata
prin Ordinul MAAP nr. 494/2001), care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 99/567/CE;

Ordin MAAP nr. 581/10.12.2002 (MO nr.237/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea tarilor terte cu privire la
influenta aviara si boala de Newcastle, in legatura cu activitatile de import de pasari
vii si oua de incubatie, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
93/342/CE;

Ordin MAAP nr.620/17.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145


bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste conditiile de sanatate a animalelor si certificatele sanitare veterinare
pentru importul din tari terte de pasari si oua de incubatie, altele decat ratitele si
ouale acestora, precum si masurile de sanatate animala ce urmeaza a fi aplicate
dupa un astfel de import, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
96/482;

Ordin MAAP nr.644/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152


bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste conditiile de sanatate a animalelor si cerintele de certificare pentru
importul in Romania din tari terte de Crassostrea gigas, in scopul repopularii pentru
purificarea apelor nationale, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
95/352/CE;

Ordin MAAP nr.643/23.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145


bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste lista tarilor terte din care se avizeaza importul in Romania de pasari vii si
oua de incubatie, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/233/CE;

Ordin MAAP nr. 6/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003


(anexa)) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care desemneaza institutia
specifica responsabila pentru stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea
testelor serologice in scopul monitorizarii eficientei vaccinurilor antirabice, care
transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 2000/258;
201

Ordin MAAP nr.630/19.12.2002 (MO nr.18/14.01.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare referitoare la certificarea veterinara pentru punerea pe piata in
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a cainilor si pisicilor ce nu sunt
originari din aceasta tara, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
94/273/CE;

Ordin MAAP nr.20/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de
certificat pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu
material seminal, ovule si embrioni de la speciile ovine si caprine, care transpune in
legislatia nationala Decizia Comisiei 95/388/CE;

Ordin MAAP nr.615/17.12.2002 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare ce stabileste modelul de certificat pentru comertul Romaniei cu
statele membre ale Uniunii Europene cu ovule si embrioni provenind de la suine,
care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/483/CE;

Ordin MAAP nr. 11/08.01.2003 (MO nr. 152/10.03.2003 si MO 152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste garantiile
aditionale privind Salmonella la gainile ouatoare destinate exportului in Finlanda si
Suedia, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/161/CEE;

Ordin MAAP nr.69/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista
provizorie a tarilor terte din care Romania autorizeaza importul de material seminal,
ovule si embrioni de la speciile ovine, caprine si ecvine, precum si importul de ovule
si embrioni de la specia porcine, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 94/63/CEE;

Ordin MAAP nr. 618/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.200 si MO nr.145 bis/6.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la certificarea
sanatatii pentru importul din tari terte de faguri sau stupi de albine, matci si albine
lucratoare, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/462/CE;

Ordin MAAP nr.17/15.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste cerintele de
sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru importul in Romania de
pasari, altele decat pasarile de ferma, si conditiile pentru carantinarea acestora,
care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/666/CE;

Ordin MAAP nr.471/10.10.2002 (MO nr.857/27.11.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic,
determinarea si confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - si
necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la pesti, care transpune in legislatia
nationala Decizia 2001/183;

Ordin MAAP nr.199/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste certificatele zootehnice pentru material seminal,
ovule si embrioni de la ecvideele inregistrate, care transpune in legislatia nationala
Decizia Comisiei 96/79/CE;

Ordin MAAP nr.200/10.03.2003 (MO nr. 241/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste lista centrelor de colectare a materialului seminal
autorizate pentru importul din tari terte de material seminal provenit de la ecvine,
care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/284/CE;

Ordin MAAP nr.197/10.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind cerintele de sanatate animala si certificarea veterinara
pentru importul de ovule si embrioni de la specia ecvine din tari terte in Romania,
care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 96/540/CE;
202

Ordin MAAP nr.295/16.04.2003 (MO nr.356/26.05.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste specificatiile tehnice pentru marcile de
identificare si dispozitivele de citire in vederea identificarii cabalinelor pe teritoriul
Romaniei.

Protectia si bunastarea animalelor


In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind protectia si
bunastarea animalelor:
-

Ordin MAAP nr. 425/19.09.2002 (MO nr. 887/09.12.2002) pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii sau uciderii, care
transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 93/119/CEE;

Ordin MAAP nr. 315/24.04.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea


Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul transportului cu
referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer si a planului de ruta,
in cazul transporturilor internationale, care transpune in legislatia nationala
Regulamentul Consiliului 1255/97/CE;

Ordin MAAP nr. 244/28.03.2003 (MO nr. 306/7.05.2003) pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileste reguli detaliate specifice de aplicare a regimului
de restituire a platilor de export in ceea ce priveste bunastarea animalelor din
specia bovine, care transpune in legislatia nationala Regulamentul Comisiei
615/98/CE.

Masuri ce acopera mai multe sectoare


In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:
-

Ordin MAAP nr. 77/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
masurile de protectie impotriva unor zoonoze specifice si a agentilor zoonotici
specifici la animale si produse de origine animala, in scopul prevenirii focarelor de
toxiinfectii alimentare si intoxicatii, care transpune in legislatia nationala Directiva
Consiliului 92/117/CEE;

Ordin MAAP nr. 76/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
metodele de referinta pentru detectarea reziduurilor de metale grele si arsen, care
transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei90/515/CE;

Ordin MAAP nr. 214/18.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare de implementare a masurilor de supraveghere si control al unor
substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor privind
performanta metodelor analitice si interpretarea rezultatelor.

Identificarea si inregistrarea animalelor


In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind identificare
si inregistrarea animalelor:
-

Ordin MAAP nr. 605/16.12.2002 (MO nr.1/06.01.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la extinderea perioadei maxime stabilite pentru
aplicarea crotaliilor auriculare la zimbru, care transpune in legislatia nationala
Regulamentul Comisiei 509/1999/CE;

Ordin MAAP nr.67/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind aprobarea unui
sistem de identificare pentru taurii destinati evenimentelor culturale si sportive, care
transpune in legislatia nationala Regulamentul Comisiei 2680/1999/CE;

203

Ordin MAAP nr. 166/03.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind identificarea si inregistrarea suinelor, ovinelor si
caprinelor, care transpune in legislatia nationala Directiva 92/102/CEE;

Ordin MAAP nr.617/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare de stabilire a unui sistem de
identificare, in vederea plasarii pe piata in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlanda, a
pisicilor si cainilor care nu au originea in aceste tari, care transpune in legislatia
nationala Decizia Comisiei 94/274/CE;

Ordin MAAP nr.167/3.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003 si MO nr.240


bis/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea
ecvinelor.

Nutritia animalelor
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 616/17.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145
bis/06.03.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la unele
produse utilizate pentru nutritia animalelor, care transpune in legislatia nationala
Directiva Consiliului 82/471/CEE.
Masuri de control al bolilor la animale
In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind masurile
de control al bolilor la animale:
-

Ordin MAAP nr. 44/24.01.2003 (MO nr.211/01.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind masurile pentru controlul febrei aftoase, care transpune
in legislatia nationala Directiva Consiliului 85/511/CEE;

Ordin MAAP nr. 74/18.02.2002 (MO nr.206/27.03.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza
comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte
de embrioni proaspeti si congelati proveniti de la animale domestice din specia
bovine, care transpune in legislatia nationala Directiva 89/556/CEE;

Ordin MAAP nr. 484/18.10.2002 (MO nr.878/05.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de
probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru
confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului, care transpune
in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/428/CE;

Ordin MAAP nr. 42/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO 155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste constituirea
rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase in Romania, care transpune in
legislatia nationala Decizia Consiliului 91/666/CEE;

Ordin MAAP nr. 404/06.09.2002 (MO nr.268/17.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la masurile de control al pestei porcine clasice, care
transpune in legislatia nationala Directiva 2001/89/CE;

Ordin MAAP nr. 558/04.12.2002 (MO nr.952/24.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a
probelor si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru
confirmarea pestei porcine clasice, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 2002/106/CE;

Ordin MAAP nr.482/17.10.2002 (MO nr.857/27.11.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de
urgenta pentru febra aftoasa, care transpune in legislatia nationala Directiva
91/42/CEE;

204

Ordin MAAP nr.491/22.10.2002 (MO nr.802/05.11.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare stabilind criteriile pentru vaccinurile utilizate contra bolii de
Newcastle in contextul programelor de vaccinare de rutina si Ordin MAAP
nr.47/24.01.2003 (MO nr.104/19.02.2003) privind modificarea si completarea
Ordinului MAAP nr. 491/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind
criteriile pentru vaccinurile utilizate contra bolii de Newcastle in contextul
programelor de vaccinare de rutina, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 93/152/CE;

Ordin MAAP nr.578/10.12.2002 (MO nr.952/24.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile de testare a pasarilor pentru taiere ce provin
dintr-o zona de supraveghere a bolii de Newcastle, in aplicarea art. 5 alin. (3) din
Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate animala care
reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si
importul din tari terte de carne proaspata de pasare (aprobata prin Ordinul MAAP
nr. 391/29.08.2002 MO nr.739/09.10.2002), care transpune in legislatia nationala
Decizia Comisiei 95/117/CE;

Ordin 619/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa))


pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru programele de
eradicare si monitorizare a unor boli la animale, care transpune in legislatia
nationala Decizia Consiliului 90/638/CEE.

Sanatate publica
In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sanatatea
publica:
-

Ordinul MAAP nr. 619/17.12.2002 (MO nr. 145/06.03.2003) pentru aprobarea


Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru programele de eradicare si
monitorizare a unor boli la animale, care transpune Decizia Consiliului 90/638/CEE;

Ordinul MAAP nr.490/15.10.2002 (MO nr.187/25.03.2003) pentru aprobarea pentru


aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile pentru producerea si
comercializarea carnii tocate si a carnii preparate, care transpune in legislatia
nationala Decizia Comisiei 92/48/CEE;

Ordin MAAP nr.119/14.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 si MO nr.159 bis/


12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
problemele de sanatate animala si de sanatate publica referitoare la uciderea
vanatului salbatic si la comercializarea carnii de vanat salbatic, care transpune in
legislatia nationala Directiva 92/45/CEE;

Ordin MAAP nr.535/13.11.2002 (MO nr.891/10.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza comertul
dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspata, care
transpune in legislatia nationala Directiva 72/461/CEE;

Ordin MAAP nr.391/29.08.2002 (MO nr.739/09.10.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile de sanatate animala care reglementeaza
comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte
de carne proaspata de pasare, care transpune in legislatia nationala Directiva
91/494/CEE;

Ordin MAAP nr. 559/04.12.2002 (MO nr.257/14.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind problemele de sanatate publica si de sanatate a
animalelor, care reglementeaza producerea si comercializarea carnii de iepure si a
carnii de vanat de crescatorie, care transpune in legislatia nationala Directiva
91/495;

Ordinul MAAP nr. 402/05.09.2002 (MO nr.71/04.02.2003) pentru aprobarea


Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate care reglementeaza
205

producerea si comertul cu carne proaspata de pasare, care transpune Directiva


92/116/CEE (71/118/CEE);
-

Ordin MAAP nr. 401/05.09.2002 (MO nr.32/22.01.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si
comercializarea carnii proaspete, care transpune in legislatia nationala Directiva
64/433/CEE;

Ordin MAAP nr.66/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate
a animalelor si modelele de certificate veterinare pentru importul de carne
proaspata de pasare din tari terte, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 94/984/CE;

Ordin MAAP nr.45/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile detaliate
pentru efectuarea de controale referitoare la respectarea punctului de congelare a
laptelui crud, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului
89/384/CEE;

Ordin MAAP nr.73/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea listei
produselor pe baza de lapte in temeiul careia Romania este autorizata sa acorde
derogari individuale sau generale in aplicarea art. 8 alin. (2) din Norma sanitara
veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea
laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte, precum si
natura derogarilor aplicabile fabricarii unor astfel de produse, care transpune in
legislatia nationala Decizia Comisiei 97/284/CE;

Ordin MAAP nr.540/20.11.2002 (MO nr.898/11.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate
destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de
aparitie a febrei aftoase, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
95/342/CE;

Ordin MAAP nr.59/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea criteriilor
uniforme pentru acordarea de derogari unor unitati ce fabrica produse pe baza de
lapte, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/165/CE;

Ordin MAAP nr.43/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile care se
aplica in intreprinderile producatoare de produse din carne si care nu au o structura
sau o capacitate de productie industriala, care transpune in legislatia nationala
Decizia Comisiei 94/383/CE;

Ordin MAAP nr.604/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145


bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
conditiile speciale pentru autorizarea centrelor de reambalare la care se refera
Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate care reglementeaza
producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine
animala, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/837;

Ordin MAAP nr. 231/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind conditiile specifice de sanatate publica pentru punerea
pe piata a unor tipuri de oua, care transpune in legislatia nationala Decizia
Consiliului 94/371/CE;

Ordin MAAP nr.603/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste garantiile
suplimentare in ceea ce priveste Salmonella, pentru activitatile de transport de
206

pasari de reproductie si pui de o zi catre Finlanda si Suedia, in scopul introducerii in


efective de pasari de reproductie sau in efective de pasari pentru productie, care
transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/160/CE;
-

Ordin MAAP nr. 606/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145


bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste tehnica de testare microbiologica, prin prelevari de probe din exploatatiile
de origine a pasarilor pentru taiere, destinate exportului in Finlanda si Suedia, care
transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/410/CEE;

Ordin MAAP nr.195/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind preluarea de catre autoritatea veterinara centrala a
Romaniei a autorizarii provizorii de catre Comisia Europeana a planurilor pentru
reziduuri trimise de tarile terte in concordanta cu Norma sanitara veterinara privind
masurile de control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si
produsele lor, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/159/CE;

Ordin MAAP nr.641/23.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate
animala si certificarea veterinara pentru importul din tari terte de lapte si produse pe
baza de lapte ce nu sunt destinate consumului uman, care transpune in legislatia
nationala Decizia Comisiei 95/341/CE;

Ordin MAAP nr.202/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind laboratoarele de referinta pentru monitorizarea
biotoxinelor marine, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului
93/383/CE;

Ordin MAAP nr.80/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea metodelor
de analiza si testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct, care
transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 92/608/CEE;

Ordin MAAP nr. 63/30.01.2003 (MO 155/11.03.2003 si MO 155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la laboratoarele
de referinta pentru monitorizarea contaminarii bacteriologice si virale a molustelor
bivalve, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 1999/313/CE;

Ordinul MAAP nr. 244/28.03.2003 (MO nr. 306/07.05.2003) pentru aprobarea


Normei sanitare veterinare care stabileste reguli detaliate specifice de aplicare a
regimului de restituire a platilor de export in ceea ce priveste bunastarea animalelor
din specia bovine, care transpune Regulamentul Comisiei 615/98/CE;

Ordin MAAP nr. 212/18.03.2003 (MO 241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind regulile pentru testarea microbiologica prin prelevare de
probe de carne proaspata de vita si carne proaspata de porc, destinate exportului in
Finlanda si Suedia, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
95/409/CEE;

Ordin MAAP nr.79/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate
pentru autorizarea unitatilor din pietele cu vanzare en gros, care transpune in
legislatia nationala Decizia Comisiei 96/658/CE;

Ordin MAAP nr. 223/21.03.2003 (MO 280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste garantiile suplimentare in ceea ce priveste
Salmonella, pentru activitatile de transport catre Finlanda si Suedia al unor tipuri de
oua pentru consum uman, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei
95/168/CE;

Ordin MAAP nr.75/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa))pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile in care se
207

stabilesc listele provizorii cu unitatile din tarile terte din care se avizeaza importul
anumitor produse de origine animala, produse din pescuit sau moluste bivalve vii,
care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 95/408/CE;
-

Ordin MAAP nr.78/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea exceptiilor
de la Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate care reglementeaza
producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine
animala pentru unele produse ce contin alte alimente si numai un procent mic de
carne sau produse din carne, care transpune in legislatia nationala Directiva
Comisiei 83/201/CEE;

Ordin MAAP nr.74/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea modelelor
de certificate de sanatate pentru importul in Romania din tari terte de lapte tratat
termic, produse pe baza de lapte, precum si de lapte crud pentru consum uman,
destinat acceptarii intr-un centru de colectare, centru de standardizare, unitate de
tratare sau unitate de procesare, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 95/343/CE;

Ordin MAAP nr.258/08.04.2003 (MO nr. 392/06.06.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare ce stabileste conditiile de sanatate animala si de sanatate
publica si certificarea veterinara pentru activitatile de import de carne tocata si
preparate din carne din tari terte, care transpune in legislatia nationala Decizia
Comisiei 2000/572/CE;

Ordin MAAP nr.261/09.04.2003 (MO nr.302/6.05.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si
de aprobare a activitatii de export, precum si definirea unitatilor supuse controlului
sanitar veterinar;

Ordin MAAP nr. 322/16.05.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si
comercializarea produselor din cane si a altor produse de origine animala, care
transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 77/99.

Controale si inspectii veterinare de frontiera


In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind
controalele si inspectiile veterinare de frontiera:
-

Ordin MAAP nr.21/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003) (MO nr.155


bis/11.03.2003 - anexa) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
controalele veterinare pentru comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii
Europene cu produse animaliere si de origine animala, care transpune in legislatia
romaneasca Directiva Consiliului 89/662/CEE;

Ordin MAAP nr.580/10.12.2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare


referitoare la controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu
Statele Membre cu unele animale vii si produse de origine animala, care transpune
in legislatia romaneasca Directiva 90/425/CEE;

Ordin MAAP nr.582/10.12.2002 (MO nr.941/23.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare de implementare a prevederilor Normei sanitare veterinare
privind controalele veterinare referitoare la comertul Romaniei cu statele membre
ale Uniunii Europene cu produse animaliere si de origine animala, cu referire la
informatiile care trebuie furnizate pentru aceste controale, care transpune in
legislatia romaneasca Directiva 98/470/CEE;

Ordin MAAP nr.19/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 - MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli
detaliate pentru aplicarea Normei sanitare veterinare ce stabileste principiile care
208

reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine


animala importate din tari terte in Romania, referitoare la tranzitul produselor de
origine animala dintr-o tara terta catre alta tara terta pe uscat doar prin Romania,
care transpune in legislatia romaneasca Decizia 2000/208/CEE;
-

Ordin MAAP nr.16/15.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 MO nr. 152 bis/10.03.2003


(anexa)) - pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind finantarea
inspectiilor si controalelor veterinare efectuate asupra produselor destinate
comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene sau importului din tari
terte, care transpune in legislatia romaneasca Directiva 85/73/CEE;

Ordin MAAP nr.18/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 - MO nr.155 bis/11.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind reguli detaliate
pentru aplicarea prevederilor art. 9 din Norma sanitara veterinara ce reglementeaza
organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animala importate
din tari terte in Romania referitoare la transbordarea produselor la un post de
inspectie de frontiera unde transporturile sunt destinate pentru un eventual import in
Romania si care modifica Norma sanitara veterinara stabilind metodele de control
veterinar pentru produsele provenite din tari terte si destinate pentru zone libere,
depozite libere sau depozite vamale, precum si pe durata prin Romania a
transportului dintr-o tara terta catre alta tara terta, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia 2000/25/CEE;

Ordin MAAP nr.648/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152


bis/10.03.2003 (anexa)) privind aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind
metodele pentru controalele veterinare pentru produsele provenite din tari terte,
destinate introducerii in zonele libere, depozite libere, depozite vamale sau care
furnizeaza mijloace de transport maritim pentru trecerea frontierei, care transpune
in legislatia romaneasca Decizia 2000/571/CEE;

Ordin MAAP nr.645/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152


bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
frecventa redusa a controalelor fizice ale activitatilor de transport al unor produse
care urmeaza a fi importate din tari terte, in baza Normei sanitare veterinare care
stabileste principiile care reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru
produsele de origine animala importate din tari terte in Romania, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia 94/360/CE;

Ordin MAAP nr. 8/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152 bis/10.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind lista posturilor de
inspectie veterinara de frontiera aprobate pentru controale veterinare ale produselor
de origine animala si animalelor provenite din tari terte, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia 97/778/CE;

Ordin MAAP nr.469/10.10.2002 (MO nr.803/5.11.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare ce prevede controale de identitate si fizice cu o frecventa mai
scazuta privind admiterea temporara a unor ecvidee din Suedia, Norvegia si
Finlanda, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 94/699/CE;

Ordin MAAP nr. 584/10.12.2002 (MO nr. 938/20.12.02) pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileste regulile detaliate de aplicare a Normei sanitare
veterinare privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului
Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene pentru unele animale vii si
produse de origine animala, privitoare la prelevarea probelor in scopul inspectiilor
veterinare la locul de destinatie, care transpune in legislatia romaneasca Decizia
94/338/CEE;

Ordin MAAP nr. 607/16.12.2002 (MO nr.957/27.12.2002) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste regulile detaliate de aplicare a art. 9 alin. (1) din
Norma sanitara veterinara privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile
209

comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii
si produse de origine animala, care transpune in legislatia romaneasca Decizia
94/339/CE;
-

Ordin MAAP nr.71/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste principiile care
reglementeaza organizarea controalelor veterinare privind produsele care intra in
Romania din tari terte, care transpune in legislatia romaneasca Directiva
97/78/CEE.

Probleme zootehnice si veterinare


In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind
problemele zootehnice si veterinare:
-

Ordin 259/08.04.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea pentru aprobarea


Normei sanitare veterinare privind comertul cu ecvidee destinate competitiilor si
care stabileste conditiile de participare la acestea, care transpune in legislatia
romaneasca Directiva Consiliului 90/428/CEE;

Ordin MAAP nr.72/03.02.2003 (MO nr.57/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru
autorizarea si supravegherea asociatiilor de crescatori si organizatiilor de inmultire
care stabilesc sau tin registre genealogice pentru porcine de reproductie de rasa
pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/501/CEE;

Ordin MAAP nr.140/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste criteriile ce reglementeaza inregistrarea in registrele genealogice a
porcinelor de reproductie crescute in rasa pura, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 89/502/CEE;

Ordin MAAP nr. 629/19.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 - MO nr.145 bis/6.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de
certificat de sanatate a animalelor pentru comertul cu material seminal de la specia
ecvidee, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 95/307/CE;

Ordin MAAP nr.142/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare care
stabileste modelele de certificate pentru porcine de reproductie de rasa pura,
material seminal, ovule si pentru embrioni de la acestea, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/503/CEE;

Ordin MAAP nr.141/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste criteriile pentru autorizarea si supravegherea asociatiilor de crescatori, a
organizatiilor de inmultire, a intreprinderilor particulare sau a serviciilor oficiale ce
stabilesc sau tin registre pentru porcinele de reproductie hibride, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/504/CEE;

Ordin MAAP nr.235/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste criteriile ce reglementeaza inregistrarea
porcinelor hibride de reproductie, care transpune in legislatia romaneasca Decizia
Comisiei 89/505/CEE;

Ordin MAAP nr.69/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003


(anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista
provizorie a tarilor terte din care Romania autorizeaza importul de material seminal,
ovule si embrioni de la speciile ovine, caprine si ecvine, precum si importul de ovule
si embrioni de la specia porcine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia
Comisiei 94/63/CEE;
210

Ordin MAAP nr. 165/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste modelul si informatiile ce trebuie sa fie inscrise in
certificatul de pedigree al animalelor de reproductie de rasa pura din specia bovine,
care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 86/404/CEE;

Ordin MAAP nr.204/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste unele reguli pentru a se asigura coordonarea
intre organizatiile si asociatiile ce detin sau stabilesc registre genealogice pentru
ecvidee inregistrate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
92/354/CEE;

Ordin MAAP nr.210/17.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la animalele de reproductie de rasa pura din specia
bovine, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 77/504/CEE;

Ordin MAAP nr. 203/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste certificatul pentru porcine hibride de reproductie,
material seminal, ovule si embrioni de la acestea, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 89/506/CEE;

Ordin MAAP nr.239/26.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste metodele de monitorizare a performantelor si
metodele pentru evaluarea valorii genetice a animalelor de reproductie de rasa
pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
86/130/CEE;

Ordin MAAP nr.241/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru inscrierea si inregistrarea
ecvideelor in registre genealogice, in scopul reproductiei, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia Comisiei 96/78/CE;

Ordin MAAP nr.179/4.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste pedigree-ul si certificatele zootehnice pentru
importul in Romania de animale de reproductie, material seminal, ovule si embrioni
de la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
96/510/CE;

Ordin MAAP nr.143/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159


bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care
stabileste metodele de monitorizare a performantei si metodele pentru evaluarea
valorii genetice a porcinelor de reproductie de rasa pura si hibride, care transpune
in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/507/CEE;

Ordin MAAP nr. 646/23.12.2002 (MO nr.174/20.03.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la colectarea de date referitoare la competitiile de
ecvidee la care se refera art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind
comertul cu ecvidee destinate competitiilor si care stabileste conditiile de participare
la acestea; Ordin MAAP nr.236/26.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la colectarea de date referitoare la
competitiile de ecvidee la care se refera art. 4 alin. (2) din Norma sanitara
veterinara care priveste comertul cu ecvidee destinate competitiilor si care
stabileste conditiile de participare la acestea, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 92/216/CEE;

Ordin MAAP nr.183/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste cerintele zootehnice si genealogice pentru
comercializarea animalelor de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca
Directiva Consiliului 91/174/CEE;

Ordin MAAP nr.647/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152


bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste
211

cerintele de pedigree si zootehnice pentru importul de material seminal de la


anumite animale, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
96/509/CE;
-

Ordin MAAP nr. 177/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea organizatiilor si asociatiilor de
crescatori care stabilesc sau mentin registre genealogice pentru ovine si caprine
reproducatoare de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia
Comisiei 90/254/CEE;

Ordin MAAP nr.209/13.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea organizatiilor si a asociatiilor
de crescatori care detin sau stabilesc registrele genealogice pentru animale de
reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 84/247/CEE;

Ordin MAAP nr.243/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la admiterea in scopuri de reproductie a animalelor de
reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 87/328/CEE;

Ordin MAAP nr.184/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la reproducerea in rasa pura a ovinelor si caprinelor,
care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 89/361/CEE;

Ordin MAAP nr.206/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste modelul de certificate de pedigree pentru ovulele
animalelor de reproductie din specia bovine si informatiile ce vor fi inscrise pe
aceste certificate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
96/80/CE;

Ordin MAAP nr.164/04.03.2003 (MO nr.240/8.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste criteriile ce guverneaza inscrierea in registre
genealogice a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/255/CEE;

Ordin MAAP nr.78/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste metodele pentru monitorizarea performantei si
estimarea valorii genetice a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura, care
transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/256/CEE;

Ordin MAAP nr.180/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru acceptarea in scopuri de
reproductie a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura si utilizarea
materialului seminal, a ovulelor sau embrionilor acestora, care transpune in
legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/257/CEE;

Ordin MAAP nr.182/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste certificatele zootehnice pentru ovinele si
caprinele de reproductie de rasa pura, material seminal, ovule si embrioni de la
acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/258/CEE;

Ordin MAAP nr.217/19.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea sau recunoasterea
organizatiilor si asociatiilor ce mentin sau initiaza registrul genealogic pentru
ecvideele inregistrate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
92/353/CEE;

Ordin MAAP nr.198/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind stabilirea principiilor referitoare la conditiile zootehnice si
genealogice aplicabile activitatilor de import din tari terte de animale, material
212

seminal, ovule si embrioni ai acestora, care transpune in legislatia romaneasca


Directiva Consiliului 94/28/CEE;
-

Ordin MAAP nr.201/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei


sanitare veterinare care stabileste specimenele de certificate de pedigree pentru
material seminal si embrioni de la animale de reproductie de rasa pura din specia
bovine si datele ce trebuie inscrise pe aceste certificate, care transpune in legislatia
romaneasca Decizia Comisiei 88/124/CEE;

Ordin MAAP nr. 181/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea


Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru inscrierea bovinelor in
registre genealogice, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei
84/419/CE;

Ordin MAAP nr. 205/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind admiterea la reproductie a porcinelor de rasa pura, care
transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 90/118/CEE;

Ordin MAAP nr. 234/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare privind admiterea la reproductie a porcinelor hibride de
reproductie, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului
90/119/CEE;

Ordin MAAP nr. 245/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei


sanitare veterinare cu privire la standardele zootehnice aplicabile animalelor de
reproductie din specia porcine, care transpune in legislatia romaneasca Directiva
Consiliului 88/661/CEE.

Sectorul fitosanitar
Sanatatea plantelor organisme daunatoare
In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte legislative:
-

Ordin MAAP nr. 560/05.12.2002 (MO nr.914/16.12.2002) privind stabilirea regulilor


pentru monitorizarile efectuate in scopul recunoasterii unei zone protejate,
armonizat cu Directiva Comisiei 92/70/CEE;

Ordin MAAP nr. 632/19.12.2002 (MO nr.327/14.05.2003) privind controlul bacteriei


Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., armonizat cu Directiva Comisiei
98/57/CEE. Ordinul va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Incepand cu data
de 1 ianuarie 2007, Comisia Europeana va primi, pana la data de 1 iunie,
informarea privind rezultatele inspectiilor;

Ordin MAAP nr. 621/17.12.2002 (MO nr.104/19.02.2003) privind extinderea


procedurii de inregistrare a producatorilor sau depozitelor colective ori centrelor de
expediere din zonele de productie, pentru anumite plante neprevazute in Anexa 5
Partea A din Hotararea Guvernului nr. 1030/2001, armonizat cu Directiva Comisiei
93/50/CEE. Ordinul va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004;

Ordin MAAP nr. 89 /2003 (in curs de publicare la MO) privind stabilirea conditiilor in
care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole
reglementate, prevazute in Anexele 1-5 ale HG nr. 1030/2001(MO nr.
721/13.11.2001) privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii
organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in
Romania pot fi introduse sau puse in circulatie pe teritoriul Romaniei sau in zonele
protejate din Romania, pentru experiente, scopuri stiintifice sau experimentale si
lucrari pe selectii varietale, armonizat cu Directiva Comisiei 95/44/CEE. Ordinul va
intra in vigoare la doi ani de la data publicarii. Pana la data intrarii in vigoare, MAAP
va elabora normele metodologice de aplicare a ordinului.
213

Ordin MAAP nr. 394/02.09.2002 (MO nr.736/08.10.2002) pentru aprobarea


procedurii de eliberare a pasaportului fitosanitar si a pasaportului fitosanitar de
inlocuire, folosite pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole
reglementate pe teritoriul Romaniei, armonizat cu Directiva Comisiei 92/105/CEE.
Plantele, produsele vegetale sau articolele reglementate care circula pe teritoriul
Romaniei cu pasaport fitosanitar, sunt originare din Romania si sunt supuse
controlului fitosanitar la locul de productie, fiind prevazute in Anexa nr. 5 Partea A
din HG nr. 1030/18.10.2001, armonizata cu Directiva Consiliului 2000/29/CEE.

Sanatatea plantelor produse de uz fitosanitar


A fost adoptat Ordinul comun MAAP, MSF, MAPM nr.396/707/1944/02.09.2002 (MO
nr.829/18.11.2002) privind interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor de
uz fitosanitar continand anumite substante active, armonizat cu Directiva Consiliului
79/117/CEE.

Sectorul seminte si material saditor


In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele reglementari care armonizeaza
legislatia comunitara in materie de seminte si material de inmultire (propagare) la
nivelul anului 2002:
-

Ordin MAAP nr.381/26.08.2002 (MO nr.749/14.10.2002) pentru aprobarea


Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul calitatii si/sau
comercializarea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat
semintele, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 92/33/CEE;

Ordin MAAP nr.382/26.08.2002 (MO nr.800/05.11.2002) pentru aprobarea


Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii
si/sau comercializarea materialului saditor pomicol, care transpune prevederile
specifice cuprinse in Directiva 92/34/CEE;

Ordin MAAP nr.395/02.09.2002 (MO nr. 756/16.10.2002) pentru aprobarea


Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii
si/sau comercializarea materialului de inmultire al plantelor ornamentale, care
transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 98/56/CE;

Ordin MAAP nr.506/01.11.2002 (MO nr. 860/28.11.2002) pentru aprobarea


Conditiilor si procedurilor privind acreditarea laboratoarelor pentru analiza calitatii
semintelor sub supraveghere oficiala, care armonizeaza experimentul prevazut de
Directiva 98/320/CE;

Ordin MAAP nr. 550/27.11.2002 (MO nr. 937/20.12.2002) pentru aprobarea


Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii si
comercializarea materialului de inmultire viticol, care transpune prevederile
specifice cuprinse in Directiva 68/193/CEE ultima data amendata de directiva
2002/11/CE;

Ordin MAAP nr. 659/24.12.2002 (MO nr. 109/20.02.2003) privind componenta si


atributiile Consiliului tehnic pentru soiuri si seminte de plante, organism consultativ
al MAAP, care analizeaza si propune masuri privind testarea soiurilor, producerea,
prelucrarea si comercializarea semintelor si materialului de inmultire si plantare.
Consiliul cuprinde reprezentanti ai organizatiilor profesionale non-guvernamentale
ale amelioratorilor, producatorilor si comerciantilor, a cercetarii stiintifice si ai
MAAP;

Ordin MAAP nr. 84/03.02.2003 (MO nr. 138/04.03.2003) privind aprobarea


Regulamentului de testare si inregistrare a soiurilor de plante de cultura, care
transpune prevederile specifice cuprinse in Directivele 2002/53/CE; 2002/55/CE;
92/34/CEE; 68/193/CEE; 98/56/CE; 930/2000/CE.
214

Procesul de armonizare legislativa in domeniul calitatii semintelor si materialului saditor


(propagare si plantare) a fost incheiat la nivelul legislatiei comunitare din anul 2002.
Implementarea noilor reglementari a inceput in aceasta primavara la culturile
semincere care se vor recolta in anul 2003.
A fost instruit personalul teritorial de specialitate al autoritatii oficiale de control si
certificare al semintelor si materialului saditor Inspectia Nationala pentru Calitatea
Semintelor, respectiv 176 inspectori in camp si analisti din laboratoarele oficiale de
analiza a semintelor. Au fost instruite 1400 persoane responsabile din cadrul firmelor
de seminte din intreaga tara.
A continuat modernizarea cladirilor si dotarea cu echipamente de laborator a celor 30
inspectorate teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor si a
Laboratorului Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor. In acest
scop in perioada octombrie 2002 aprilie 2003 au fost utilizate resurse financiare in
valoare de 45 mld. ROL. Au fost pregatite proiectele de modernizare a cladirilor a 7
inspectorate in valoare de cca. 30 mld. ROL, proiecte care se vor finaliza in anul 2004.
In prezent analistii din cadrul laboratoarelor oficiale lucreaza la organizarea activitatii
de analize de laborator si la editarea manualului calitatii in vederea acreditarii in
conformitate cu standardele ISTA de acreditare care implementeaza standardele ISO
9001. Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor se
pregateste pentru reacreditarea ISTA pe anul 2003.

Siguranta alimentara
In Romania, institutiile administratiei publice centrale care au sarcini, competente si
responsabilitati in ceea ce priveste controlul oficial al alimentelor sunt: ANPC, MAAP si
MSF. In vederea eliminarii suprapunerii activitatilor privind supravegherea pietei
produselor alimentare, ANPC, MAAP si MSF au semnat in luna ianurie a.c. un Protocol
de colaborare care delimiteaza clar sarcinile acestor institutii competente de control.
A fost adoptat Ordinul comun nr. 179/154/9/05.03.2003 (MO nr. 166/17.03.2003)
privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum si a
unor produse alimentare, in scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si intereselor
economice ale consumatorilor.
In perioada septembrie 2002 iunie 2003, ANPC a desfasurat 12 actiuni tematice de
control pentru diferite categorii de alimente sau servicii alimentare, precum peste,
produse lactate si din carne, produse de panificatie si de patiserie, vin si bauturi
alcoolice, otet. Urmare acestor actiuni de control, s-a constatat imbunatatirea furnizarii
informatiilor de pe eticheta produselor destinate consumatorilor.
In vederea intarii capacitatii administrative de aplicare a legislatiei armonizate, in luna
martie 2003, a fost aprobat printr-o Nota MAAP nr. 132148/28.01.2003 (transmisa
Comisiei Europene) Programul National de Instruire cu privire la implementarea si
aplicarea noii legislatii alimentare pentru: aditivi, etichetare, contaminanti, igiena,
controlul oficial, coloranti, arome, materiale in contact cu alimentele. Pana in prezent
au avut loc instruirea unui numar de 100 de participanti, atat de la nivel central cat si
regional, din cadrul MAAP, MSF si ANPC, si din sectorul privat. Instruirile, in afara de
tematica specifica, abordeaza modalitatile in care vor fi implementate sistemele privind
calitatea (HACCP, GMP si GLP). Urmatoarele instruiri sunt programate pentru lunile
iunie si septembrie a.c.

215

Dezvoltare agricola si rurala


Cadrul legislativ
A fost adoptata Legea nr. 646/07.12.2002 (MO nr. 901/12.12.2002) privind sprijinul
acordat de stat tinerilor din mediul rural. Beneficiarii facilitatilor prevazute in aceasta
lege sunt persoane in varsta de pana la 40 ani care doresc sa se stabileasca in spatiul
rural. Legea este in acord cu prevederile Regulamentului Consiliului nr. 1257/1999/CE.
Prin HG nr. 401/02.04.2003 (MO nr. 256/14.04.2003) au fost aprobate Normele
metodologice pentru aplicarea Legii nr. 646/07.12.2002 privind sprijinul acordat de stat
tinerilor din mediul rural.
Pentru intarirea cadrului legislativ de implementare a Programului SAPARD a fost
adoptata HG nr.401/02.04.2003 (MO nr.256/14.04.2003) pentru aprobarea fiselor
tehnice ale masurilor 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole
si piscicole, 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii, 3.1 Investitii in
exploatatiile agricole, 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale si 4.2 Asistenta
tehnica, din Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala finantat prin
SAPARD. Au fost aprobate fisele tehnice ale masurilor prezentate in reuniunile
Comitetului STAR din 26 iunie 2002 si 9 aprilie 2003.
Implementarea Programului SAPARD
I. Implementarea masurilor acreditate
In sesiunile lunare de depunere a proiectelor care au avut loc intre 1 August 2002 si 31
Mai 2003, situatia se prezinta astfel:
-

Masura 1.1 Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si


piscicole:
-

99 cereri de finantare depuse, cu o valoarea totala de 93,16 mil. EURO


(incluzand co-finantarea privata) reprezentand 77,8% din valoare alocata pe
2000;

28 contractate incheiate - cu o valoare publica de 16 mil. EURO (totala de


32 mil.Euro);

9 proiecte declarate eligibile in vederea finantarii, cu o valoare publica de


3,77 mil.EURO (totala de 7,98 mil.EURO);

Masura 2.1. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii:


-

1.354 cereri de finantare depuse cu o valoare totala de 1.064 mil. EURO;

438 contractate incheiate, cu o valoare de 350 mil. EURO, reprezentand


100% din valoarea totala aferenta anilor 2000, 2001 si 2002;

439 declarate eligibile in vederea finantarii .

II. Pregatirea pentru acreditarea noilor masuri


Agentia SAPARD a inaintat in data de 4 iunie Responsabilului National cu Autorizarea
Finantarii din cadrul Ministerului Finantelor Publice cererea de acreditare nationala a
urmatoarelor masuri:
-

Masura 3.1 Investitii in exploatatii agricole;

Masura 4.1 Imbunatatirea pregatirii profesionale ;

Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea


de activitati multiple si venituri alternative.

In conformitate cu Planul National de Agricultura si Dezvoltare Rurala aprobat de catre


Comisia Europeana, unul din criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le respecte
216

proiectele propuse spre a fi finantate prin Programul SAPARD este ca investitiile sa fie
in acord cu standardele sanitare, sanitar-veterinare si de mediu ale Uniunii Europene.
In vederea certificarii conformitatii investitiilor propuse prin Programul SAPARD cu
standardele in vigoare ale UE in domeniile mentionate, Agentia SAPARD a incheiat
protoacoale cu institutiile ce elibereaza documentatia specifica prin serviciile lor
descentralizate.
Pentru a asigura pregatirea structurilor tehnice pentru implementarea Programului
SAPARD s-au realizat urmatoarele etape:
-

completarea structurii pentru implementarea tehnica si financiara a masurilor 3.1


Investitii in exploatatiile agricole si 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor
economice pentru generarea de activitatea multiple si venituri alternative cu inca
164 de experti;

desemnarea structurii pentru realizarea responsabilitatilor cei revin MAAP ca


beneficiar al masurii 4.2 Asistenta tehnica. In cadrul acestei masurii MAAP este
responsabil pentru urmatoarele activitati:

cheltuieli cu campanile de informare si publicitate, incluzand costurile


tiparirii si distribuirii lor;

cheltuieli asociate vizitelor si seminariilor care nu sunt realizate din initiativa


Comisiei. Fiecare vizita si seminar va necesita inaintarea in prealabil a unui
raport scris catre Comitetul de Monitorizare;

cheltuieli asociate vizitelor si seminariilor organizate din initiativa Comisiei;

cheltuieli asociate pregatirii masurilor din program pentru a asigura


eficacitatea acestora incluzand acele masuri a caror aplicare este prevazuta
pentru o etapa ulterioara;

pregatirea personalului pentru implementarea tehnica a masurilor din Programul


SAPARD. Tot in cadrul proiectului de infratire institutionala Phare RO 2000/IB/ AG
01-02 Politica agricola si de dezvoltare rurala la nivel national si regional se
asigura pregatirea personalului in vederea implementarii Programului SAPARD, a
PAC si implicit a fondurilor structurale.

Structurile institutionale create pentru implementarea tehnica si financiara a


Programului SAPARD asigura verificarea a proiectelor de investitii pentru diferitele
masuri ale programului.

Sectorul forestier
In perioada de referinta au fost adoptate actele normative privind sectorul forestier:
-

Ordinul MAAP nr. 481/16.10.2002 (MO nr.819/13.11.2002) pentru modificarea


Catalogului national al surselor pentru materialul forestier de reproducere din
Romania 2001, aprobat prin Ordinul MAAP nr.269/2001. Ordinul transpune partial
Directiva Consiliului nr. 105/1999 privind comercializarea materialului forestier de
reproducere;

Ordinul MAAP nr. 244/12.06.2002 (MO nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea


Metodologiei de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. Ordinul
transpune partial Regulamentul nr. 3528/1986 privind protectia padurilor
Comunitatii impotriva poluarii atmosferice;

Ordinul MAAP nr. 651/23.12.2002 (MO nr. 109/20.02.2003) pentru aprobarea


clasificarii teritoriului national in functie de gradul riscului producerii incendiilor de
padure. Prin acest ordin se aproba clasificarea teritoriului Romaniei in categoria de
risc scazut privind producerea incendiilor de padure, conform criteriilor stabilite in
217

Regulamentul Consiliului nr. 2158/92/EEC privind protectia padurilor comunitatii


impotriva incendiilor;
-

Ordinul MAAP nr. 146/25.02.2003 (MO nr.147/06.03.2003) pentru desemnarea


directiei de specialitate din cadrul MAAP si a inspectoratelor teritoriale de regim
silvic si cinegetic ca responsabile cu controlul calitatii materialelor forestiere de
reproducere utilizate in cultura.

Prin acest ordin, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice este desemnat ca autoritate
responsabila, in numele autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura
(MAAP), cu certificarea, conform regulilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica (OCDE), a materialelor forestiere de reproducere destinate comertului
international. Ordinul transpune partial Directiva Consiliului nr. 105/1999 privind
comercializarea materialului forestier de reproducere.
In vederea transpunerii Directivei nr.105/1999, directia de specialitate din MAAP a
elaborat proiectul de Lege privind producerea, certificarea, comercializarea si utilizarea
materialului forestier de reproducere, care se afla in procedura de promovare
legislativa si care va fi adoptat la sfarsitul anului 2003.
Pentru implementarea schemei UE privind protectia padurilor impotriva poluarii
atmosferice (Regulamentul nr. 3528/1986) a fost elaborat proiectul de HG pentru
aprobarea Programului national de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru
silvicultura. In pezent proiectul se afla in curs de avizare la celelalte institutii interesate.

2.3.8. PESCUITUL
Consolidarea constructiei institutionale
In conformitate cu HG nr. 849/2002 (MO nr.639/29.08.2002) pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Piscicole a fost numit, prin
Ordin al ministrului MAAP, inspectorul general al Inspectiei Piscicole. Inspectia
Piscicola, organism de specialitate, finantat integral de la bugetul de stat, a inceput sa
functioneze in subordinea MAAP cu un numar de 19 posturi, din care 10 pentru filialele
teritoriale.
Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol a inceput sa functioneze
avand ca atributii principale gestionarea durabila a fondului piscicol si autorizarea
activitatii de pescuit. Compania a inceput sa functioneze la data de 1 ianuarie 2003 si
are in patrimoniul sau un numar de 40 ferme piscicole, pentru producerea materialului
de populare a bazinelor acvatice naturale. Aceste ferme au fost concesionate de la
Administratia Domeniilor Statului institutia publica (ADS), din subordinea MAAP, care
administreaza terenurile cu destinatie agricola apartinand domeniului public si privat al
statului.

Sistemul de inspectie piscicola


In perioada septembrie 2002 iunie 2003, au fost efectuate o serie de actiuni de
control privind desfasurarea activitatii de pescuit, piscicultura si comercializare a
pestelui si produselor din peste, de catre MAAP, prin serviciul de Inspectie pentru
pescuit si piscicultura si Directiile sanitare veterinare judetene, in colaborare cu
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Inspectoratele Judetene de Politie din
cadrul Ministerului de Interne, Garda de Mediu din subordinea Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului. Au fost efectuate inspectii pe Dunarea fluviala, apele maritime
interioare, marea teritoriala si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. In urma verificarilor
efectuate la 263 agenti economici si 809 persoane fizice, au fost aplicate amenzi
218

estimate la o valoare totala de 287,05 milioane lei si au fost confiscate 2636 kg peste,
59,4 kg icre, 464 unelte de pescuit folosite ilegal, 8 autoturisme si 28 de ambarcatiuni,
toate acestea estimate la o valoare totala de 387 mil. lei.

Stadiul privatizarii in piscicultura


Privatizarea in piscicultura se realizeaza prin ADS. Terenurile cu folosinta piscicola,
administrate de catre aceasta institutie, reprezinta o suprafata de cca. 58.655 ha. In
perioada de referinta au fost concesionate cca. 23.533 ha, iar cca. 7.000 ha sunt in
curs de privatizare. In Delta Dunarii, este concesionata o suprafata de cca. 38.000 ha.

Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP)


Prin HG nr.1555/18.12.2002 (MO nr.70/03.02.2003) privind desemnarea institutiilor si
organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei
financiare comunitare prin instrumentele structurale, MAAP a fost desemnat ca
autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru agricultura,
dezvoltare rurala si pescuit, avand responsabilitatea coordonarii implementarii
asistentei financiare alocate pentru implementarea acestui program, deci si fondurilor
IFOP. Agentia de Plati si Interventie este desemnata pentru indeplinirea functiei de
autoritate de implementare a Programului operational sectorial pentru agricultura,
dezvoltare rurala si pescuit.
A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 603/29.05.2003 (MO nr. 378/02.06.2003) care
prevede organizarea in structura MAAP, la nivel de directie generala, a Autoritatii de
Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si
Pescuit.
Aceasta
Autoritatea
indeplineste
atributiile
stabilite
prin
HG
nr.1555/18.12.2002 si va deveni operationala in anul 2004.

Organizarea pietei de peste


A fost publicat Ordinul comun MAAP, MSF si al Presedintelui ANPC
nr.510/944/147/01.11.2002 (MO nr.125/26.02.2003) pentru aprobarea Normelor de
comercializare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice.

Relatii internationale
A fost adoptata Legea nr. 626/2002 (MO nr.858/27.11.2002) pentru ratificarea
Acordului privind infiintarea Organizatiei Internationale pentru Dezvoltarea Sectorului
Piscicol in Europa Centrala si de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai
2000.
In cadrul relatiilor bilaterale Romania Moldova, s-au negociat oficial textele
proiectelor de Acord dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind
cooperarea in domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in
apele Prutului si in lacul de acumulare Stanca Costesti.
In ceea ce priveste Conventia de pescuit la Marea Neagra au avut loc negocieri la nivel
de experti definitivandu-se textul proiectului de conventie prin care se urmareste
stabilirea unui cadru unitar de protectie, conservare si exploatare durabila a
bioresurselor acvatice din Marea Neagra pentru toate statele riverane.

219

2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR


Negocierile pentru Capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor s-au deschis la
data de 12.06.2001. In martie 2003, a fost transmis pentru consultare Comisiei
Europene proiectul documentului de pozitie complementar 2, document ce raspunde la
solicitarile formulate de Uniunea Europeana prin pozitia comuna si prezinta ultimele
evolutii in transpunerea si implementarea acquis-ului.
In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Romania a continuat dezvoltarea cadrului
legislativ necesar gestionarii eficiente si eficace a Instrumentelor Structurale dupa data
aderarii. In acest sens este relevanta adoptarea HG nr. 1555/18.12.2002 (MO nr.
70/3.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu
coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin
Instrumentele Structurale. Acest act normativ creeaza cadrul legislativ necesar pentru
ca institutiile implicate in managementul si implementarea viitoarelor programe
structurale sa-si poata defini responsabilitatile si atributiile, precum si masurile
necesare pentru dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative adecvate,
corespunzator regulamentelor Uniunii Europene. In conformitate cu HG nr. 1555/2002,
Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei indeplineste functia de
autoritate de implementare a proiectelor majore de infrastructura din domeniul
transporturilor.
Progresele inregistrate in perioada septembrie 2002 - iunie 2003, in domeniul
transporturilor, pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului sunt:
In domeniul infrastructurii prin Legea nr. 203/16.05.2003 (MO nr. 361/27.05.2003)
privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national
si european au fost transpuse principiile Deciziei nr. 1692/96/CE privind liniile
directoare pentru dezvoltarea retelelor trans-europene asa cum a fost amendata prin
Decizia nr. 1346/2001, precum si ale raportului final TINA.
Pentru a putea finanta proiectele de infrastructura, MLPTL urmareste atragerea
fondurilor private prin sistemul PPP. In acest sens a fost adoptata OUG nr.
15/20.03.2003 (MO 204/28.03.2003) care modifica OG nr. 16 din 2002 aprobata si
modificata cu Legea nr. 470 din 2002.
Initiativa de incepere a unui proiect PPP apartine exclusiv autoritatii publice. In acest
an, MLPTL a inceput negocierile pentru trei sectiuni situate pe autostrada BucurestiBrasov si anume Bucuresti-Ploiesti, Comarnic- Predeal si Predeal- Brasov. Conditia
financiara impusa pentru a putea fi selectat a fost asumarea in totalitate a riscului de
investitie de catre investitor. Pentru doua sectiuni, atat BEI cat si BERD evalueaza
posibilitatea de a participa la finantare. Modelul de baza pentru acoperirea costurilor
investitiei si intretinerii se bazeaza pe plati periodice din fondul colectat prin vinieta
dupa cum urmeaza:
-

rambursarea investitiei impreuna cu asumarea costului financiar negociat anterior


la termenele si in conditiile stabilite in acordurile de imprumut;

plati de disponibilitate la costul de intretinere negociat (bazat pe un standard de


intretinere contractuala) mai putin valoarea activitatilor contractuale neefectuate;

eventuale plati suplimentare produse de traficul greu asupra costurilor de


intretinere.

Transport rutier
Prin OMLPTL nr. 1433/30.09.2002 (MO nr. 819/13.11.2002) privind aprobarea
Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri
nationale din Romania si OMLPTL nr. 286/27.02.2003 (MO nr.179/21.03.2003) privind
modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare
220

a retelei de drumuri nationale din Romania, aprobate prin OMLPTL nr. 1433/2002, au
fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei Consiliului nr. 1999/62/ CEE
privind taxarea vehiculelor grele de marfa pentru folosirea anumitor infrastructuri.
Legislatia romana pentru implementarea Directivei nr. 96/53 care stabileste
dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile
maxime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula
in cadrul Comunitatii si a amendamentului 7/2002 la Directiva a preluat complet
prevederile anexelor la aceste directive si aplica integral prevederile referitoare la
dimensiunile vehiculelor. Este vorba de Legea nr. 227/23.05.2003 (MO nr.
365/29.05.2003) pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 26/2003, de OG nr.
26/30.01.2003 (MO nr. 66/02.02.2003) care modifica si completeaza OG nr. 43/97
privind regimul drumurilor, completata de OMLPTL nr. 1959/5.12.2002, (MO nr.
923/17.12.2002) pentru modificarea limitelor maselor si dimensiunilor maxime admise,
prevazute de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare care contine astfel limitele de dimensiuni si mase identice cu
cele din Directiva.
Prima etapa de majorare a tarifelor pentru depasirea limitelor maselor si dimensiunilor
pentru transportatorii romani la 10% din tariful aplicat transportatorilor straini s-a
realizat in anul 2002 in baza OMLPTL nr. 1981/11.12.2002 (MO nr. 929/18.12.2003)
pentru aprobarea tarifelor suplimentare de utilizare a drumurilor nationale,
aplicabile transporturilor efectuate cu vehicule inmatriculate in Romania si in alte state,
care depasesc masa totala maxima admisa, masa maxima admisa pe osie si/sau
dimensiunile maxime de gabarit admise in circulatie pe drumurile nationale din
Romania. Tot prin acest ordin, de la 01.01.2003 se aplica transportatorilor romani un
tarif pentru depasire egal cu 30% din tariful aplicat transportatorilor straini pentru
depasirea limitelor de masa si dimensiuni si a fost inceputa restructurarea tarifelor prin
eliminarea tarifului pentru eliberarea in regim de urgenta a autorizatiei speciale de
transport.
De la 1 iulie 2003 va intra in vigoare OMLPTL 827/03.06.2003 (MO nr. 419/16.06.2003)
pentru aprobarea tarifelor suplimentare de utilizare a drumurilor nationale, aplicabile
transporturilor efectuate cu vehicule inmatriculate in Romania si in alte state, care
depasesc masa totala maxima admisa, masa maxima admisa pe osie si/sau
dimensiunile maxime de gabarit admise in circulatie pe drumurile nationale din
Romania care abroga OMLPTL 1981/2002. Acest ordin mentine calendarul de
eliminare a diferentelor de taxare intre vehiculele inmatriculate in Romania si vehiculele
inmatriculate in alte state, reduce tariful pentru eliberarea autorizatiei speciale de
transport (aviz prealabil efectuarii transportului) incepand cu 1 iulie 2003, astfel incat la
data aderarii Romaniei la UE acest tarif sa fie unul modic. Totodata, restructureaza
intervalele de depasire a limitelor de masa si tarifele percepute pentru acestea conform
urmatorului calendar:
Interval depasire
[tone]
0,010,50

Tarif [EURO]
Actual
0,3673

0,511,00
1,011,50

0,5510

07.2003 12.2006

De la 01.01.2007

0,33

0,11

0,36

0,30

0,50

0,40

Prin OMLPTL nr. 284/27.02.2003 (MO nr.188/25.03.2003), care abroga OMLPTL nr.
41/2002, se aproba listele cuprinzand drumurile publice cu limitele maselor si
dimensiunilor maxime admise pentru vehicule de transport marfa. Lungimea totala a
221

retelei pe care se permitea, prin OMLPTL nr. 41/2002, accesul vehiculelor de transport
de marfa cu 11,5 tone pe osia simpla motoare a fost de 1573 km. Prin OMLPTL nr.
284/2003, aceasta lungime s-a marit cu 613 km, ajungand la 2186 km.
Prin OUG nr. 195/12.12.2002 (MO nr. 958/28.12.2002) privind circulatia rutiera si prin
Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG nr. 85/23.01.2003 (MO nr.
58/31.01.2003) au fost transpuse in legislatia romana prevederile aplicabile ale
Directivelor Consiliului nr. 91/439 privind permisele de conducere (amendata), nr.
91/671 privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranta si nr. 76/914/CEE
privind varsta minima si nivelul minim de pregatire al conducatorilor de autovehicule
pentru transportul rutier.
De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2003, tarifele de trecere a podurilor rutiere
dunarene din Romania sunt aceleasi pentru transportatorii romani si cei straini.
Pentru aplicarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 76/914/CEE privind nivelul
minim de formare al conducatorilor de autovehicule pentru transportul rutier au fost
adoptate urmatoarele acte normative:
-

OMLPTL nr. 2026/20.12.2002 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Partii a IIa - "Norme de autorizare a centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din
domeniul transporturilor rutiere" - din Normele de autorizare a functionarii centrelor
de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere;

OMLPTL nr. 581/14.04.2003 (MO nr. 282/23.04.2003) pentru completarea Partii a


II-a - "Norme de autorizare a centrelor de pregatire si perfectionare a personalului
din domeniul transporturilor rutiere" - din Normele de autorizare a functionarii
centrelor de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere, aprobata
prin OMLPTL nr. 2026/2002;

OMLPTL nr. 597/21.04.2003 (MO nr. 317/12.05.2003) privind aprobarea Normelor


pentru stabilirea conditiilor de obtinere a atestatului profesional de catre
conducatorii auto care efectueaza transport rutier de marfuri cu vehicule a caror
masa maxima autorizata este mai mare de 7,5 tone, transport rutier public de
persoane si transport rutier cu vehicule avand mase si/sau dimensiuni de gabarit
depasite.

Prevederile aplicabile ale Regulamentului Consiliului nr. 3916/90 au fost transpuse prin
OG nr. 56/2002 privind masurile care trebuie luate in cazul unei crize pe piata
transporturilor rutiere de marfuri. Aceasta ordonanta a fost aprobata prin Legea nr.
47/21.01.2003 (MO nr. 69/03.02.2003). Pana in momentul de fata nu s-a ivit nici o
situatie care sa justifice aplicarea acestor prevederi.
Prin OMLPTL nr. 1187/22.08.2002 (MO nr. 690/19.09.2002) au fost modificate si
completate Normele metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si
a activitatilor conexe acestora, aprobate prin OMLPTL nr. 1842/2001. Prin acest ordin
s-au introdus prevederi suplimentare referitoare la activitatile conexe transportului rutier
cum ar fi de exemplu obligativitatea agentilor ce desfasoara activitati de intermediere
de a incheia asigurari de raspundere civila in valoare de 30.000 euro pentru
transporturi rutiere internationale si 50.000.000 lei pentru transporturi rutiere nationale.
Au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:
-

HG nr. 1130/10.10.2002 (MO nr. 769/22.10.2002) privind actualizarea taxelor


aferente autorizatiilor pentru transportul rutier international de marfuri ce se
elibereaza operatorilor de transport cu sediul in Romania, care efectueaza transport
rutier de marfuri in trafic international;

OMLPTL nr. 769/23.05.2003 (MO nr. 380/02.06.2002) pentru modificarea si


completarea OMLPTL nr. 1896/2002 privind constatarea contraventiilor si
aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 din OG nr. 15/2002 privind introducerea
222

tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, aprobata cu


modificari si completari prin Legea nr. 424/2002.
In ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar:
-

50 de salariati ai ARR au obtinut certificatul de auditor de calitate;

ARR si doua agentii teritoriale ale acesteia au fost auditate pentru a fi certificate
TUV;

in anul 2002 a fost data in folosinta noua baza de date ce ofera informatii in timp
real cu privire la activitatile ARR pe tot teritoriul tarii;

in 2002, in cadrul ARR au fost specializati 240 de inspectori pentru controlul


transportului marfurilor periculoase;

in cadrul ARR au fost formate 274 de persoane cu atributii de control. Dintre


acestea, 22% reprezinta cresterea de personal de control in 2002;

in luna februarie 2003, in cadrul proiectului de infratire institutionala cu autoritati din


Franta si Olanda, in domeniul sigurantei rutiere, au mai fost instruiti 20 de inspectori
din Autoritatea Rutiera Romana, in domeniul aplicarii ADR si AETR;

in anul 2003, ARR va achizitiona 250 dispozitive de citire a diagramelor tahograf in


trafic si 3 aparate, de utilizat in controalele la sediul operatorilor, pentru prelucrarea
datelor din diagramele tahograf.

In ceea ce priveste situatia inspectiilor in trafic efectuate de RAR situatia se prezinta


astfel: total vehicule inspectate in trafic in 2002 48 820, iar in perioada ianuarie mai
2003 numarul vehiculelor verificate in trafic este de 13 210. In cursul controalelor
Registrul Auto Roman a verificat doar vehiculele inmatriculate in Romania.

Transport feroviar
Procesul de reorganizare a societatilor feroviare si cerintele impuse de functionarea
acestora in conditiile economiei de piata au condus la necesitatea asigurarii unui
sistem financiar - contabil eficient si propriu fiecarei companii. In acest context, SMF,
care a fost creata pentru a asigura o tranzitie mai usoara de la un sistem feroviar
monolit spre crearea mai multor societati comerciale independente, nu-si mai dovedea
utilitatea. Prin HG nr. 1199/24.10.2002 (MO nr. 797/01.11.2002), s-a stabilit divizarea
Societatii de Servicii de Management Feroviar-SMF-si absortia sa de catre celelalte
societati feroviare independente.
Au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:
HG nr. 1254/7.11.2002 (MO nr. 832/19.11.2002) privind garantarea unor credite
externe si/sau interne pentru Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei,
necesare pentru finantarea Programului de reabilitare a statiilor de cale ferata din
orasele resedinta de judet ;
OMLPTL nr. 1767/28.10.2002 (MO nr. 794/31.10.2002) privind obligativitatea
introducerii sistemului constructiv cu placi elastice sau rigide la trecerile la nivel
cu liniile de cale ferata amplasate pe coridoarele feroviare paneuropene, pe caile
ferate programate la reparatii capitale si la intersectiile cailor ferate cu drumuri publice
programate la reabilitari;
OG nr. 21/30.01.2003 (MO nr. 61/1.02.2003) pentru completarea OG nr. 95/1998
privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor.
Conform acesteia, Autoritatea Feroviara Romana (AFER) va asigura respectarea
conditiilor care trebuie sa fie indeplinite pentru realizarea interoperabilitatii sistemului
feroviar transeuropean, atat cel conventional cat si cel de mare viteza, pe teritoriul
Romaniei.
223

In prezent AFER are 514 angajati. In subordinea acestei institutii centrale se afla opt
centre teritoriale cu atributii de inspectie si control si un centru de testari feroviare.
Numarul mediu de autorizatii eliberate anual de catre AFER se ridica la 5600. De
asemenea, AFER elibereaza in medie anual un numar de 1330 certificate si intreprinde
700 de inspectii si 600 de testari. In prezent sunt licentiati 14 operatori de transport
feroviar.

Transport pe cai navigabile interioare


Directiva Consiliului nr. 87/540 privind accesul la profesie a fost transpusa si se aplica
prin Hotararea Guvernului nr. 112/1996, completata prin OMLPTL nr. 287/27.02.2003
(MO nr. 287/24.04.2003) privind autorizarea agentilor economici care desfasoara
activitati de transport naval.
Avand in vedere angajamentele asumate prin documentul de pozitie, prin OMLPTL nr.
595/19.04.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) privind aprobarea cerintelor tehnice
minime pentru navele fluviale care arboreaza pavilionul roman a fost transpusa
Directiva nr. 82/714 privind standardele tehnice pentru navele fluviale care va fi
implementata incepand cu 2004. Prevederile Ordinului nr. 595/2003 se aplica numai
pentru navele de transport marfa pe caile navigabile interioare. Intrarea in vigoare a
cerintelor tehice minime se va face etapizat dupa cum urmeaza:
-

pentru navele noi incepand cu 1 iunie 2003;

pentru navele fluviale care efectueaza voiaje internationale la data de 01.01.2005;

pentru celelalte nave fluviale la data de 01.01.2007.

In prezent, flota fluviala romana este alcatuita din:


a) 108 nave propulsate (remorchere si impingatoare), care inseamna aprox. 222.560
C.P., din care:
-

18% mai vechi de 20 de ani;

64% intre 10 si 20 de ani vechime;

18% mai putin de 10 ani vechime.

b) 871 nave nepropulsate, cu o capacitate de aprox. 1.374.000 tone, din care:


-

38% mai vechi de 20 de ani;

53% intre 10 si 20 de ani vechime;

9% mai putin de 10 ani vechime.

Din punct de vedere al valabilitatii certificatelor tehnice, din cele 108 nave propulsate,
doar 48 au permise valabile, iar din cele 871 nave nepropulsate, doar 545 au permise
valabile. Navele din flota fluviala sunt utilizate atat pentru transpotul intern cat si
international. Informatiile referitoare la intarirea capacitatii administrative in acest sector
se regasesc la sectiunea de transport maritim, la punctele referitoare la infiintarea
Autoritatii Navale Romane, la desfasurarea activitatilor de Flag State Control si la
autoritatile portuare si/sau de cai navigabile.

Transport maritim
Al doilea proiect de twinning pe siguranta maritima a inceput in martie 2003. Prin acest
proiect se urmareste intarirea capacitatii si competentei ANR in domeniul sigurantei
maritime, prin:
-

implementarea pachetelor Erika 1 in anul 2003 si Erika 2 si Prestige pana in anul


2004;
224

calificarea profesionala a personalului ANR in domeniul FSC, PSC, Codul ISM,


precum si implementarea celor mai bune practici europene in acest domeniu de
activitate.

Pe termen scurt, masurile care au fost luate pentru remedierea situatiei existente in
transportul maritim sunt urmatoarele:
-

prin aprobarea Legii nr. 412/2002 (MO nr. 500/11.07.2002) s-au stabilit conditiile
privind inmatricularea si radierea navelor, care includ clauze mai stricte
referitoare la navele sub standard. In acest temei, la 1 februarie 2003 s-a incheiat
operatiunea de curatare a registrului roman al navelor. Aceasta operatiune a avut
ca tinta navele instrainate pentru care mai existau neclaritati;

prin OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 (MO nr. 888/9.12.2002) s-a aprobat manualul
pentru efectuarea controlului statului de pavilion (Manualul FSC) care ofera
suportul juridic pentru retinerea si retragerea pavilionului navelor sub standard, atat
in porturile romanesti cat si in afara apelor nationale. In acest temei, pana in iunie
2003 au fost inspectate 32 de nave romanesti din cele 34 existente la inceputul
anului 2003. Inspectiile s-au realizat atat in porturi romanesti cat si straine. Pentru
11 dintre navele inspectate s-a luat hotararea de retragere a pavilionului romanesc.
In prezent flota romaneasca numara 23 de nave. Obiectivul Romaniei pentru anul
2003 este ca rata de retinere a navelor sub pavilion roman sa ajunga sub 10%.

Pentru intarirea capacitatii administrative, pana la 30 iunie vor mai fi pregatiti 3


inspectori FSC pentru porturile maritime si fluviale. Pentru efectuarea inspectiilor, ANR
a pregatit 10 inspectori PSC/FSC in cadrul proiectului de twinning care s-a derulat in
perioada 2000-2002. Totodata, a creat un departament special care se ocupa numai cu
inspectiile PSC/FSC.
In domeniul ISM, a inceput procesul de certificare a 5 auditori ISM/ISO cu parteneri din
Suedia. Prima etapa a fost incheiata in mai 2003 in Suedia si toti auditorii au trecut cu
succes testul de examinare. Procesul de pregatire va continua cu participarea
auditorilor ANR la toate auditurile efectuate de societatile de clasificare recunoscute.
Pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului au fost adoptate Legea nr.
412/26.06.2002 (MO nr. 500/1.07.2002) pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind
transportul naval, precum si HG nr. 245/4.03.2003 (MO nr. 185/25.03.2003) pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 42/1997 privind transportul naval, care
stabilesc sistemul institutional care reglementeaza activitatea de transport naval si care
indeplineste functiile de:
a) autoritate de stat in domeniul navigatiei
-

Infiintarea Autoritatii Navale Romane (ANR) prin HG nr. 1133/10.10.2002 (MO


nr. 784/29.10.2002) ca institutie publica cu personalitate juridica, cu finantare
extrabugetara, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia
Autonoma Registrul Naval Roman. ANR are responsabilitati in domeniul
sigurantei navigatiei, inregistrarii navelor si operatorilor, inspectarii si certificarii
operatorilor, prevenirii poluarii si aplicarii sanctiunilor, investigatiei accidentelor,
acordarii sau retragerii dreptului de arborare a pavilionului romanesc etc. In
momentul de fata, Autoritatea dispune de un numar de 705 de angajati. Costurile
serviciilor furnizate de catre ANR sunt aceleasi atat pentru operatorii romani cat si
pentru operatorii straini.
Doua dintre atributiile principale ale Autoritatii Navale Romane sunt efectuarea
controlului statului pavilionului la navele care arboreaza pavilionul roman FSC - si
efectuarea controlului statului portului la navele care arboreaza pavilionul altor state
si care se afla in apele nationale navigabile si in porturile romanesti - PSC.
Prin OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 (MO nr. 888 /22.11.2002) a fost elaborat si
aprobat manualul privind FSC. In scopul instituirii celor mai severe masuri care sa
225

asigure mentinerea navelor maritime romanesti la standarde europene, acesta a


fost modificat prin OMLPTL nr. 558/09.04.2003 (MO nr. 400/9.06.2003) pentru
inlocuirea anexei la OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 pentru aprobarea Manualului
privind controlul statului pavilionului la navele care arboreaza pavilionul roman.
Principala modificare consta in intensificarea inspectiilor la navele vechi, avand in
vedere riscurile sporite induse de varsta avansata a acestora. Astfel, la intrarea in
vigoare a OMLPTL nr. 558/2003, frecventa inspectiilor FSC va fi in functie de varsta
navei, respectiv o inspectie/an pentru navele pana la 15 ani, 2 inspectii/an pentru
navele intre 15-20 ani, 3 inspectii/an pentru navele peste 20 de ani.
Activitatea de Port State Control se desfasoara in conformitate cu prevederile:
OMLPTL nr. 169/31.01.2003 (MO nr. 122/26.02.2003) prin care s-au aprobat:
Sistemul privind certificarea conformitatii navelor care arboreaza pavilionul roman
cu regulile si reglementarile tehnice aplicabile; Criteriile minime pe care trebuie sa
le indeplineasca o societate de clasificare in vederea delegarii de catre Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a competentelor privind emiterea
certificatelor statutare navelor care arboreaza pavilionul roman; Lista societatilor de
clasificare care indeplinesc criteriile minime stabilite de Uniunea Europeana si ale
caror reguli de clasificare sunt recunoscute de catre Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei. Prin acest act normativ au fost preluate prevederile
aplicabile din Directiva Consiliului nr. 94/57/CE din 22 noiembrie 1994 referitoare la
regulile si standardele comune pentru organizatiile de inspectie si supraveghere
tehnica a navelor si pentru activitatile relevante ale administratiilor maritime, astfel
cum a fost amendata prin Directiva Comisiei nr. 97/58/CE din 26 septembrie 1997
si prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/105/CE din 19
decembrie 2001, precum si Decizia Comisiei nr. 2002/221/CE din 14 martie 2002
care amendeaza Decizia 96/587/CE referitoare la publicarea listei organizatiilor
recunoscute care au fost notificate de catre Statele Membre in concordanta cu
prevederile Directivei Consiliului nr. 94/57/CE;
OMLPTL nr. 654/08.05.2003 (MO nr. 369/30.05.2003) pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 38/2000,
privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor,
prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor
maritime sub pavilion strain care utilizeaza porturile romanesti sau instalatiile
romanesti din largul marii, care opereaza pe sau deasupra platoului continental
romanesc, denumit controlul statului portului PSC. Prin acest act normativ au fost
preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 95/21/CE din 19 iunie
1995 amendata prin Directivele Consiliului nr. 98/25/CE din 27 aprilie 1998, nr.
98/42/CE din 19 iunie 1998, nr. 99/97/CE din 13 decembrie 1999 si nr.
2001/106/CE din 19 decembrie 2001 privind standardele internationale pentru
siguranta navelor, prevenirea poluarii si conditiile de viata si munca la bordul
navelor care navigheaza spre sau dinspre porturi ale statelor membre ale
Comunitatii, Directiva nr. 99/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind
implementarea prevederilor referitoare la durata muncii navigatorilor la bordul
navelor, precum si cele din Directiva Consiliului nr. 96/40/CE din 25 iunie 1996
privind modelul comun al documentului de identitate pentru inspectorii care
efectueaza controlul statului portului.
b) autoritate portuara si/sau de cai navigabile
HG nr. 222/27.02.2003 (MO nr. 160/13.03.2003) pentru modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 518/1998 privind infiintarea Companiei
Nationale "Administratia Porturilor Dunarii Maritime" - S.A. Galati;
HG nr. 383/2.04.2003 (MO nr. 255/12.04.2003) pentru modificarea si completarea
Hotararii Guvernului nr. 519/1998 privind infiintarea Companiei Nationale
"Administratia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanta;
226

HG nr. 384/2.04.2003 (MO nr. 254/12.04.2003) pentru modificarea si completarea


Hotararii Guvernului nr. 520/1998 privind infiintarea Companiei Nationale
"Administratia Porturilor Dunarii Fluviale" - S.A. Giurgiu;
HG nr. 464/18.04.2003 (MO nr. 299/06.05.2003) pentru modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 517/1998 privind infiintarea Companiei
Nationale "Administratia Porturilor Maritime Constanta" - S.A;
HG nr. 492/18.04.2003 (MO nr. 315/12.05.2003) privind organizarea si
functionarea Regiei Autonome "Administratia Fluviala a Dunarii de Jos" Galati.
c) pregatire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport
naval sau care desfasoara activitati de transport naval, activitati conexe si activitati
auxiliare acestora:
OG nr. 33/30.01.2003 (MO nr. 62/01.02.2003) privind infiintarea Centrului Roman
pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale
CERONAV;
HG nr. 449/10.04.2003 (MO nr. 307/07.05.2003) privind organizarea si
functionarea Centrului Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din
Transporturi Navale CERONAV.
Pentru intarirea sigurantei maritime au fost adoptate urmatoarele acte normative:
a) care transpun acquis-ul comunitar
Legea nr. 681/19.12.2002 (MO nr. 964/28.12.2002) privind acceptarea de catre
Romania a amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea
in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii, adoptate de catre Organizatia
Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000, si pentru
modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de catre Romania a Codul
international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru
prevenirea poluarii.
HG nr. 476/18.04.2003 (MO nr. 312/09.05.2003) privind aprobarea Normelor
metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Codului international de
management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind
procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei in conformitate cu
cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea
auditorilor.
OMLPTL nr. 207/10.02.2003 (MO nr. 123/26.02.2003) pentru aprobarea formei si
continutului Documentului de conformitate, Documentului de conformitate interimar,
Certificatului de management al sigurantei si Certificatului de management al sigurantei
interimar.
OMLPTL nr. 331/6.03.2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru aprobarea masurilor
privind intarirea managementului sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta
si pasageri si care opereaza in serviciu regulat.
Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Regulamentul
Consiliului nr. 3051/95/CE din 8 decembrie 1995 referitor la managementul sigurantei
navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri, astfel cum a fost amendat prin
Regulamentul Comisiei nr. 179/98/CE din 23 ianuarie 1998, prin Regulamentul
Comisiei nr. 1970/2002/CE din 4 noiembrie 2002, precum si prin Regulamentul
Parlamentului European si al Consiliului nr. 2099/2002/CE din 5 noiembrie 2002.
OMLPTL nr. 538/7.04.2003 (MO nr. 264/16.04.2003) privind aprobarea Sistemului de
inspectii obligatorii pentru operarea in siguranta a navelor de tip Ro-Ro ferry care
transporta si pasageri, precum si a navelor de pasageri de mare viteza care opereaza
in serviciu regulat.
227

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului
nr. 1999/35/CE din 29 aprilie 1999 referitoare la un sistem obligatoriu de inspectii
pentru operarea in siguranta a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri,
precum si a navelor de pasageri de mare viteza care opereaza in serviciu regulat,
precum si Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/84/CE din 5
noiembrie 2002, care amendeaza directivele privind siguranta maritima si prevenirea
poluarii de catre nave.
OMLPTL nr. 541/08.04.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) pentru aprobarea Sistemului
intensificat de inspectii aplicabil navelor comerciale maritime care arboreaza pavilionul
roman si efectueaza voiajuri internationale.
OMLPTL nr. 582/14.04.2003 (MO nr. 400/9.06.2003) pentru aprobarea Normelor
tehnice privind aprobarea de tip a echipamentelor si produselor pentru nave maritime,
prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte, cod MLPTL.ANR
EM 2003.
Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului
nr. 96/98/CE din 20 decembrie 1996 privind echipamentul maritim, amendata prin
Directiva Comisiei nr. 98/85/CE din 11 noiembrie 1998, prin Directiva Comisiei
nr.2001/53/CE din 10 iulie 2001 si prin Directiva Comisiei nr.2002/75/CE din 2
septembrie 2002.
OMLPTL nr. 653/08.05.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) pentru aprobarea Normelor
tehnice privind constructia si echiparea navelor maritime de pescuit cu lungimea de 24
metri sau mai mare, cod MLPTL.ANR NPESC - 2003.
Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului
nr. 97/70/CE din 11 decembrie 1997 referitoare la stabilirea unui regim armonizat de
siguranta pentru navele de pescuit cu lungimea de 24 metri sau mai mare, astfel cum a
fost amendata prin Directiva Comisiei nr. 1999/19/CE din 18 martie 1999, precum si
prin Directiva Comisiei nr. 2002/35/CE din 25 aprilie 2002.
OMLPTL nr. 727/21.05.2003 (MO nr. 422/16.06.2003) pentru aprobarea cerintelor si
procedurilor armonizate pentru incarcarea si descarcarea in siguranta a vrachierelor.
Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva
Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/96/CE din 4 decembrie 2001
referitoare la stabilirea cerintelor si procedurilor armonizate pentru incarcarea si
descarcarea in siguranta a vrachierelor.
OMLPTL nr. 728/21.05.2003 (MO nr. 377/02.06.2003) pentru aprobarea Sistemului de
informare si monitorizare a traficului navelor care intra/ies din apele nationale
navigabile ale Romaniei.
Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului
nr. 2002/59/CE din 27 iunie 2002 stabilind un sistem de informare si monitorizare a
traficului navelor, care inlocuieste Directiva Consiliului nr. 93/75/CEE.
OMLPTL nr. 779/21.05.2002 (MO nr. 862/29.11.2002) privind instalatiile de receptie
portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii. Prin acest act normativ
au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Parlamentului European si a
Consiliului nr. 2000/59/EC din 27 noiembrie 2000 referitoare la instalatiile de receptie
portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii.
b) acte normative care preiau conventii internationale ale IMO
Legea nr. 573/23.10.2002 (MO nr. 805/6.11.2002) pentru acceptarea Amendamentelor
la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru
prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin
Rezolutia MEPC.95 (46) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 27
aprilie 2001.
228

Legea nr. 622/19.11.2002 (MO nr. 843/22.11.2002) pentru acceptarea unor


amendamente adoptate de Organizatia Maritima Internationala la Londra la 26 mai
2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Conventia
internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la
1 noiembrie 1974 (Rezolutiile Comitetului Securitatii Maritime MSC.92(72), Londra 26 mai 2000, respectiv MSC.100(73), Londra - 5 decembrie 2000).
Legea nr. 68/11.03.2003 (MO nr. 192/26.03.2003) pentru acceptarea Codului pentru
constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice
periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia
MEPC. 20 (22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie
1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru
acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta.
Legea nr. 71/11.03.2003 (MO nr. 193/26.03.2003) pentru acceptarea Codului
international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al
gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin
Rezolutia MSC. 5 (48) a Comitetului Securitatii Maritime la Londra la 17 iunie 1983,
astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1999, precum si pentru acceptarea
amendamentelor din 1990, 1994, 1996 si 2000 referitoare la acesta.
Legea nr. 72/11.03.2003 (MO nr. 189/26.03.2003) pentru acceptarea Codului
international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al
produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizatia Maritima
Internationala prin Rezolutia MSC. 4 (48) a Comitetului Securitatii Maritime la Londra la
17 iunie 1983 si, respectiv, Rezolutia MEPC.19 (22) a Comitetului pentru Protectia
Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin
amendamentele ulterioare.

Transport aerian
Restructurarea Companiei TAROM
In luna octombrie 2002 a fost finalizat proiectul RO 9910.04 Restructurarea TAROM si
pregatirea companiei pentru privatizare, proiect finantat de UE prin programul PHARE.
In urma masurilor de restructurare luate, la sfarsitul anului 2002 pierderea TAROM a
fost de 101 miliarde lei, sub nivelul prognozat in Planul de Afaceri al companiei
elaborat de Lufthansa Consulting pentru perioada 2002-2005.
Proiectele de restructurare care au fost implementate in anul 2002 sunt urmatoarele:
-

restructurarea retelei de rute, elaborarea programului de operare si structura de


flota necesara pe o perioada de 5 ani;

elaborarea conceptului de marketing;

elaborarea manualului de marketing si vanzari;

perfectionarea procesului de contabilizare a vanzarilor si veniturilor;

organizarea si conducerea unui centru de evaluare a competentelor in vederea


estimarii capabilitatilor de aplicare a masurilor de restructurare de catre managerii
existenti si potentiali;

stabilirea unei structuri organizatorice compatibile cu JAR-OPS;

renegocierea contractelor de handling;

optimizarea costurilor serviciilor in-flight;

concentrarea operarii pe un singur aeroport - Otopeni.

229

Armonizare legislativa si dezvoltarea capacitatii administrative


La 25 martie 2003, a intrat in vigoare OMLPTL nr. 1019/22.07.2002 (MO nr.
701/25.09.2002) pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind
alocarea sloturilor pe aeroporturile din Romania - RACR - ASAP care transpune in
legislatia nationala prevederile Regulamentului Consiliului 95/93 privind regulile
comune de alocare a sloturilor pe aeroporturile comunitare.
Prin OMLPTL nr. 2024/20.12.2002 (MO nr.148/07.03.2003) pentru aprobarea
Reglementarii aeronautice civile romane privind accesul pe piata serviciilor de handling
la sol pe aeroporturi a fost transpusa Directiva Consiliului nr. 96/67 EC privind accesul
pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi. Acest act normativ va intra in
vigoare la 7.09.2003.
Prin OMLPTL nr. 205/10.02.2003 (MO nr.101/18.02.2003) pentru modificarea si
completarea anexelor nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 319/1999 privind
definirea si folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii
echipamentelor si sistemelor pentru managementul traficului aerian, cu modificarile
ulterioare a fost transpus in legislatia nationala Regulamentul Comisiei Europene
980/2002/CE din 04.06.2002 care amendeaza Regulamentul Comisiei Europene nr.
2082/2000 prin care se adopta standardele EUROCONTROL privind definirea si
folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii echipamentelor si
sistemelor pentru managementul traficului aerian. Acest act normativ a intrat in vigoare
la 18.03.2003.
In conformitate cu Decizia nr. 84 din 13 iulie 2000 a Comisiei Permanente
EUROCONTROL, a fost adoptat OMLPTL nr. 1317/16.09.2002 (MO nr.
730/7.10.2002), pentru aprobarea Reglementarii Aeronautice Civile Romane privind
utilizarea sistemelor pentru managementul sigurantei de catre furnizorii de servicii
pentru managementul traficului aerian RACR ESARR 3 care a intrat in vigoare la 7
noiembrie 2002. Pentru implementarea si aplicarea RACR ESARR 3, procedurile si
instructiunile specifice agentilor aeronautici civili autorizati sa furnizeze servicii pentru
managementul traficului aerian se supun aprobarii Autoritatii Aeronautice Civile
Romane.
In conformitate cu Decizia nr. 91 din 11 aprilie 2002 a Comisiei Permanente
EUROCONTROL, a fost adoptat OMLPTL nr. 31/14.01.2003 (MO nr. 99/18.02.2003)
pentru aprobarea Reglementarii Aeronautice Civile Militare Romane privind stabilirea
cerintelor de siguranta pentru personalul serviciilor de management al traficului aerian
RACMR ESARR 5. In vederea aplicarii RACMR ESARR 5, pentru personalul
serviciilor civile de management al traficului aerian, Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei a delegat ca autoritate desemnata Autoritatea Aeronautica
Civila Romana.
Prevederile celor doua acte normative mai sus mentionate se aplica conform datelor de
implementare, armonizate la nivelul statelor membre EUROCONTROL.
In prezent, ca urmare a vizitelor de standardizare efectuate de Joint Aviation Authority
(JAA) in ultimii doi ani, certificatele si licentele emise de Autoritatea Aeronautica Civila
Romana in conformitate cu JAR 21, JAR 66 si JAR 145 sunt recunoscute in toate
statele membre cu drepturi depline JAA.
Prin Legea nr. 636/07.12.2002 (MO nr. 900/11.12.2002) pentru aprobarea Ordonantei
Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de catre
transportatorii aerieni pentru pasagerii carora li s-a refuzat imbarcarea pe curse
aeriene regulate a fost transpus si implementat Regulamentul Consiliului nr.
295/91/CEE din 04.02.1991 stabilind reguli comune pentru sistemul compensarilor in
cazul refuzului la imbarcare in transporturile aeriene regulate.
De asemenea, au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:
230

OMLPTL nr. 2027/20.12.2002 (MO nr. 103/19.02.2003) pentru aprobarea


Reglementarii aeronautice civile romane RACR-AUU/Aeronave ultrausoare;
OMLPTL nr. 612/22.04.2003 (MO nr. 313/9.05.2002) pentru desemnarea persoanelor
cu atributii de control al respectarii prevederilor Regulamentului privind utilizarea
sistemelor computerizate de rezervare in transportul aerian, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 271/2002, si pentru imputernicirea persoanelor cu atributii de constatare
si sanctionare a contraventiilor.

Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor


terestre
Acordarea acestor ajutoare permise, de natura celor mentionate in Regulamentul nr.
1191/69 privind actiunea statelor membre referitoare la obligatiile inerente conceptului
de serviciu public in transporturile feroviare, rutiere si pe cai navigabile interioare, cu
amendamentele ulterioare, este supravegheata atat de MLPTL, in calitate de autoritate
de reglementare, cat si de autoritatile de concurenta.
Legislatia romana in domeniul concurentei si ajutorului de stat, armonizata cu legislatia
comunitara, impune MLPTL, in calitate de autoritate de stat in domeniul transporturilor,
ca principale obligatii:
-

notificarea, catre Consiliul Concurentei, a oricarei noi scheme de ajutor de stat


sau ajutor individual precum si modificarile schemelor existente, in vederea
autorizarii acestora din punct de vedere concurential;

raportarea, catre Oficiul Concurentei, a tuturor ajutoarelor furnizate si a tuturor


formelor de fluxuri financiare intre minister si agentii economici carora li s-a
incredintat executarea unor servicii publice de interes general, cu scopul de a fi
supuse procesului de monitorizare si inventariere.

Conform obligatiilor ce ii revin, MLPTL a transmis Oficiului Concurentei raportarile


actualizate aferente perioadei 1996-2000, care au fost incluse in Raportul privind
ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada respectiva, aprobat de Guvern la 27
noiembrie 2002 si transmis Comisiei Europene in decembrie 2002, precum si cele
aferente anului 2001. In prezent, este in curs de elaborare raportul MLPTL aferent
anului 2002, care va fi transmis Oficiului Concurentei pana la 15 iulie 2003.
In acest context, in noua structura organizatorica a MLPTL a fost inclus si un
compartiment specializat in domeniul ajutorului de stat si al politicilor concurentiale.
Acest compartiment contine 4 posturi, care pot fi ocupate doar de persoane avand
studii superioare (economice si/sau juridice) si experienta de minimum 3 ani.

2.3.10. IMPOZITAREA
Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania UE
din data de 2.06.2003.
Romaniei i-au fost acceptate: o derogare pentru mentinerea, si dupa aderare, a scutirii
cu drept de deducere pentru transportul international de pasageri, pentru toate tipurile
de transport; o derogare pentru aplicarea, de la data aderarii a pragului de impozitare
de 35.000 Euro cifra de afaceri anuala pentru platitorii de TVA; o perioada de tranzitie
de 3 ani, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2009, pentru atingerea nivelului
minim impus pentru accizele la tigarete; o derogare pentru a aplica un regim special
pentru alcoolul distilat din fructe, in distilerii legal autorizate, obtinut de fermieri si
destinat autoconsumului (echivalent a 50 litri bauturi spirtoase/gospodarie/an, cu
concentratie de 40% in volum).
231

Taxa pe valoarea adaugata


Prin Ordonanta Guvernului nr. 36/30.01.2003 (MO nr. 68/2.02.2003) privind corelarea
unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, aprobata prin Legea nr. 232/2003 (MO nr.
373/31.05.2003) au fost modificate unele prevederi din Legea 345/2002 privind taxa pe
valoarea adaugata, prin care s-au realizat o serie de progrese in ce priveste
implementarea acquis-ului comunitar:
-

pentru telecomunicatii, serviciile furnizate pe cale electronica, serviciile de


radiodifuziune si televiziune, locul prestarii este considerat a fi locul unde
beneficiarul are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu stabil pentru care
serviciile sunt prestate, sau in lipsa acestora domiciliul sau resedinta sa obisnuita.
Pana in prezent, pentru aceste servicii, locul prestarii era considerat locul unde
prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu stabil de la care
serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, la domiciliul sau resedinta sa
obisnuita. Armonizarea in acest caz se refera la prevederile art. 9 (2) din Directiva a
VI a CEE.

imbunatatirea substantiala a prevederilor referitoare la rambursarea TVA, aceasta


nemaifiind conditionata de facturile neachitate furnizorilor. Prin Hotararea
Guvernului nr. 348/27.03.2003 (MO nr. 248/10.04.2003) pentru modificarea si
completarea unor metodologii fiscale, s-a stabilit ca pot beneficia de rambursarea
cu control ulterior persoanele impozabile care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
a. Sunt mari contribuabili la data depunerii cererii de rambursare si/sau aplica
Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate;
b. Obiectul de activitate prevazut in statut nu include nici una din urmatoarele
activitati: productia si/sau comertul cu ridicata de bauturi alcoolice, comertul cu
ridicata al materialului lemnos si de constructie, comertul cu ridicata al
deseurilor si resturilor. Sunt exceptate unitatile care sunt cotate la Bursa de
Valori Bucuresti sau la burse recunoscute de Bursa de Valori Bucuresti. De
mentionat ca nu exista nici un fel de discriminare intre firmele din Romania si
cele straine in ce priveste eligibilitatea pentru rambursarile cu control ulterior,
care indeplinesc aceste conditii.

introducerea scutirii de TVA pentru arendarea si inchirierea de bunuri imobile.

introducerea prevederilor referitoare la scutirile de TVA acordate pentru


operatiunile efectuate in relatia cu statele membre NATO.

Accize
In perioada septembrie 2002 - iunie 2003, in domeniul legislatiei accizelor pe linia
armonizarii cu acquis-ul comunitar, ca progres trebuie mentionata reasezarea accizelor
la grupa de "uleiuri minerale".
Prin OG nr. 3/9.01.2003 (MO nr. 24/17.01.2003) pentru modificarea OUG nr.
158/27.11.2001 (MO nr. 767/30.11.2001) privind regimul accizelor si pentru instituirea
unor masuri de imbunatatire a colectarii unor venituri bugetare, s-a majorat
considerabil nivelul accizelor pentru uleiuri minerale, majorare care s-a datorat
includerii in accize a taxei de drumuri datorata pentru benzinele si motorinele utilizate
drept carburanti auto. Astfel, nivelul actual al accizelor s-a apropiat semnificativ de
nivelul minim impus de directiva europeana in domeniu, dupa cum se constata din
tabelul urmator:

232

ACCIZA
Denumire
produs

U.M.

(euro)

ACCIZA

ACCIZE

O.U.G.158/2001
aprobata prin
Legea nr.523/2002

(euro)

conform
directivelor

O.G. 3/2003

U.E.

Benzine cu
plumb

euro/tona

319,6

404

438

Benzine fara
plumb

euro/tona

262,6

347

373

Motorine

euro/tona

115

187

285

Impozite directe
In ceea ce priveste impozitul pe profit, incepand cu data de 1 ianuarie 2003 a fost
introdusa cota de 12,5% pentru profitul aferent veniturilor obtinute din export, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 414/26.06.2002 (MO nr. 456/27.06.2002).
In contextul progreselor inregistrate in acest domeniu trebuie mentionate proiectele
Codului fiscal si cel al Codului de procedura fiscala care au fost elaborate in aceasta
perioada.
In ceea ce priveste proiectul Codului Fiscal, acesta a fost prezentat spre dezbateri
publice Asociatiei oamenilor de afaceri, Camerei de Comert, Institutul National de
Cercetari Economice, Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor si unor societati de consultanta.

Perfectionarea sistemului fiscal romanesc


Administratia fiscala din Romania a fost consolidata prin infiintarea Directiei generale
de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, prin
Hotararea de Guvern nr. 1516/18.12.2002 (MO 963/28.12.2002). Aceasta directie a
inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 2003 in baza Ordinului ministrului finantelor
publice nr. 3/6.01.2003 (MO nr. 20/15.01.2003) privind organizarea activitatii de
administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, in cadrul
Directiei generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din
judetul Ilfov, , care a fost modificat si completat prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 512/15.04.2003 (MO nr. 271/18.04.2003).
Totodata, in vederea imbunatatirii administratiei fiscale, prin HG nr. 267/2003 (MO
nr.179/21.03.2003), s-au reorganizat, sub o coordonare unica, in cadrul unui singur
departament, toate directiile de la nivel central implicate in administrarea fiscala. In
acest sens, inca din ianuarie 2003 a fost numit un secretar de stat coordonator.
Numarul de personal al Ministerului Finantelor Publice a fost majorat prin bugetul pe
anul 2003 cu 500 persoane, pentru infiintarea si consolidarea unor structuri care sa
conduca la o mai buna administrare a finantelor publice, in special pentru
imbunatatirea colectarii veniturilor (de ex. Directia generala pentru administrarea
marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov+70 posturi, Directia
generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti +24 posturi, directiile de
gestionare a fondurilor comunitare+20 posturi; alte directii care beneficiaza de posturi
suplimentare: Directia generala de proceduri pentru gestiunea veniturilor bugetului
233

general consolidat, Directia generala de proceduri si gestiune a colectarii veniturilor


bugetare, etc).
In vederea imbunatatirii colectarii impozitelor, precum si pentru perfectionarea
masurilor de recuperare a creantelor de la contribuabilii rau platnici a fost adoptata
Ordonanta Guvernului nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare (MO
nr. 644/30.08.2002), aprobata si modificata prin Legea nr. 79/12.03.2003 (MO nr.
193/26.03.2003). Aceasta are ca obiective principale dezvoltarea capacitatii de
colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscala a contribuabililor si cresterea
gradului de conformare voluntara a acestora in achitarea obligatiilor bugetare, precum
si diminuarea volumului important de arierate bugetare.
Pentru punerea in aplicare a prevederilor actului normativ mentionat au fost adoptate:
-

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1785/23.12.2002 (MO nr. 43/27.01.2003)


pentru aprobarea Normelor Metodologice referitoare la aplicarea prevederilor OG
nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare;

HG nr. 1513/18.12.2002 (MO nr. 959/28.12.2002) pentru stabilirea nivelului


dobanzii datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si pe perioada
amanarii sau esalonarii la plata a obligatiilor bugetare;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/11.02.2003 (MO nr. 125/26.02.2003)


privind legitimatiile eliberate executorilor bugetari care aduc la indeplinire masurile
asiguratorii si efectueaza procedura de executare silita a creantelor bugetului de
stat;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 203/17.02.2003 (MO nr. 134/3.03.2003)


pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate in domeniul colectarii
creantelor bugetului de stat.

Pentru descurajarea acumularii de arierate bugetare de catre contribuabili persoane


juridice, a fost inclus un titlu special in Legea nr. 161/19.04.2003 (MO nr.
279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei reglementand transparenta informatiilor referitoare la obligatiile
bugetare restante.
In aplicarea acestui act normativ a fost elaborat Ordinul ministrului finantelor publice nr.
551/24.04.2003 (MO nr. 304/6.05.2003) pentru aprobarea instructiunilor de aplicare.
Pentru sprijinirea contribuabililor in indeplinirea obligatiilor de plata au fost intreprinse
urmatoarele masuri:
-

generalizarea sistemului de transmitere/primire a declaratiilor fiscale utilizand


serviciile postale la nivelul intregii tari incepand cu data de 1 ianuarie 2003;

elaborarea Ghidului Contribuabililor care realizeaza venituri din drepturi de


proprietate intelectuala;

imbunatatirea si implementarea aplicatiilor informatice aferente completarii


electronice a decontului de TVA si a declaratiei privind obligatiile la bugetul de stat;

distribuirea unor pliante privind Declararea veniturilor aferente anului 2002.

In conformitate cu obiectivele stabilite in cadrul Planului de implementare la nivel local


a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in anul 2003, adoptat de Guvernul
Romaniei in data de 16.01.2003, implicarea structurilor deconcentrate in activitatea de
colectare a veniturilor bugetului de stat a fost imbunatatita, totalul veniturilor realizate in
perioada septembrie 2002 iunie 2003, fiind mai mare cu 34% fata de veniturile
realizate in perioada septembrie 2001 iunie 2002.
Situatia incasarii principalelor venituri este urmatoarea:
234

Miliarde ROL
VENITURI
A
TOTAL

Septembrie 2001 - Septembrie 2002 Iunie 2002


Iunie 2003
1

%
3=(2:1)X100

185.487,68

248.582,44

134,0

20.347,49

28.635,42

140,7

254,50

222,19

87,3

impozit pe venit- Total

32.592,48

41.702,91

128,0

TVA

74.844,29

100.746,32

134,6

accize

23.173,98

31.478,27

135,8

taxe vamale

7.629,44

8.318,18

109,0

rest venituri

26.645,49

37.479,15

140,7

din care:
imp.profit
imp.salarii - Total

In vederea reducerii arieratelor la bugetul de stat au fost intreprinse actiuni de


executare silita la agentii economici care se sustrag de la plata impozitelor si taxelor,
prin emiterea de titluri executorii si comunicarea somatiilor de plata, infiintarea de
popriri asupra disponibilitatilor bancare si a veniturilor, aplicarea si valorificarea de
sechestre asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorilor.
In acest context, realizarile prin executare silita au fost, in perioada septembrie 2002martie 2003, de 13.841 miliarde ROL, comparativ cu 9.863 miliarde ROL realizari prin
executare silita in perioada septembrie 2001-martie 2002, ceea ce reprezinta cresterea
incasarilor la bugetul de stat, prin aplicarea modalitatilor de executare silita cu 40,3%.
In acelasi scop, a fost initiata o actiune de raportare saptamanala atat a nivelului
incasarilor din executare silita de la marii contribuabili cuprinsi in Lista contribuabililor
mari care inregistrau obligatii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2002
si ulterior, publicata pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, incepand cu data de
21.05.2003, cat si a sechestrelor si valorificarilor realizate (Circulara MFP nr.
90502/29.05.2003).
De asemenea, imbunatatirea eficientei administratiei fiscale la nivel teritorial a fost
realizata si prin organizarea cazierului fiscal la nivelul tuturor directiilor generale ale
finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.
In ceea ce priveste reforma si regandirea aparatului financiar fiscal din structura
Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor sale teritoriale, capabil sa puna in practica
politica fiscala adaptata la acquis-ul comunitar, a fost initiat un pachet de legi care
stabilesc criterii si competente de natura a elimina ineficienta, suprapunerile ori
paralelismele in activitatea de control financiar-fiscal. In acest sens s-a modificat
Ordonanta Guvernului nr. 70/29.08.1994 privind controlul fiscal prin aparitia Legii nr.
49/21.01.2003 (MO nr. 54/30.01.2003) si a Legii nr. 158/16.04.2003 (MO nr.
276/19.04.2003) care reglementeaza activitatea aparatului fiscal.
In domeniul combaterii fraudei si evaziunii fiscale, cadrul legislativ a fost perfectionat
prin modificarea Legii nr. 87/19.10.1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusa in
Legea nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru
asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in
mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Totodata, Legea de organizare
235

si functionare a Garzii Financiare a fost aprobata in sedinta de Guvern din data de 29


mai a.c., urmand a fi supusa aprobarii Parlamentului.
In ceea ce priveste frauda la rambursarea TVA, urmare verificarilor efectuate de
directiile de control fiscal ale Ministerului Finantelor Publice in perioada 2000-mai 2003,
au fost inregistrate 59 de cazuri de rambursari ilegale de TVA, in valoare totala de
484,192 miliarde ROL. In perioada septembrie 2002-aprilie 2003, organele de control
ale Directiei Generale a Vamilor au inregistrat 27 de cazuri semnificative de frauda, din
care 75,242 miliarde lei din taxe vamale si 71,675 miliarde lei din TVA. Urmare
controalelor Garzii Financiare, diferentele de incasat la bugetul de stat au fost mai mari
cu 22,4% in perioada septembrie 2002-iunie 2003, fata de perioada septembrie 2001iunie 2002, din care la TVA cu 60% mai mari, la impozit pe profit cu 68% mai mari, etc.
In ceea ce priveste asigurarea schimbului de informatii computerizat cu Statele
Membre, un plan detaliat pe etape (anexa la documentul nostru de pozitie
complementar II) pentru implementarea Sistemului de Schimb de Informatii in domeniul
TVA a fost elaborat in cadrul conventiei de twinning RO 000604 cu Spania.
Biroul Central de Legaturi in domeniul TVA a fost creat incepand cu 1 aprilie 2003 si se
afla in curs de organizare in Directia generala de revizie fiscala si de metodologie si
proceduri pentru control. Specialistii IT desemnati sa lucreze la implementarea BCL au
participat la 4 seminarii organizate de catre CE/DG TAXUD pe diverse teme referitoare
la VIES, SEED si CCN-CSI. 5 din specialistii din BCL-ul din Directia generala de
revizie fiscala si de metodologie si proceduri pentru control au facut o vizita de studiu in
Portugalia, la inceputul lunii iunie a.c. pentru a cunoaste modul practic de functionare al
BCL din Portugalia. Urmeaza ca, inclusiv cu ajutorul twinningului RO 02/IB/FI/07 cu
Franta, actualul BCL pentru TVA sa fie consolidat si sa fie creat, pe aceesi structura ca
si BCL-ul pentru accize.
Pentru o mai buna cunoastere a aspectelor tehnice aferente Codului de Conduita
pentru Impozitarea Afacerilor, in perioada 16 18 aprilie 2003, a fost organizat in
cadrul Ministerului Finantelor Publice din Romania cu sprijinul Ministerului de Finante
din Olanda, un seminar in care au fost prezentate reglementarile comunitare care
vizeaza acest domeniu, cat si aspectele tehnice specifice.

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA


Negocierile la acest capitol au fost deschise si Inchise provizoriu In cadrul Conferintei
Interguvernamentale de aderare Romania UE din 28 iunie 2002.
La aderare, Romania va respecta prevederile acquis-ului comunitar privind Capitolul
11, In conditiile In care va fi considerata tara cu derogare de la adoptarea monedei
unice, conform Art. 122 (ex 109K) al Tratatului privind Uniunea Europeana.

Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de


supraveghere multilaterala
Programul Economic de Preaderare
Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2003 a Programului Economic
de Preaderare (PEP), prin organizarea unui seminar in data de 7 mai a.c., la Bucuresti,
cu participarea reprezentantilor DG ECFIN. Coordonarea elaborarii PEP revine
Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si
Ministerul Integrarii Europene, din grupul de lucru pentru elaborarea programului
facand parte toate institutiile guvernamentale relevante. Metodologia de lucru,
incluzand sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la
toate institutiile implicate si a fost analizata in cadrul reuniunii din 20 mai a.c. a
Comitetului interministerial pentru armonizarea strategiilor, programelor si planurilor de
actiuni sectoriale si regionale.
236

O atentie deosebita se acorda unificarii si standardizarii continutului, astfel incat sa se


mareasca transparenta si sa se asigure comparatia dintre tari, asa cum a solicitat
Comisia Europeana.
Notificarea fiscala
Incepand din septembrie 2002, toate institutiile implicate in elaborarea notificarii
fiscale, respectiv Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice si Banca
Nationala a Romaniei, iau parte la proiectul - PHARE RO/2001/IB ST-01- de infratire
intre Romania si Italia cu privire la Armonizarea statisticii romanesti cu sistemul
statistic european, care cuprinde si o componenta referitoare la Statistica finantelor
publice.
S-a stabilit incheierea unui protocol intre INS, MFP si BNR, cele trei institutii care
participa la elaborarea notificarii fiscale. Propunerea inaintata in acest sens de INS
este in prezent supusa dezbaterilor, in vederea clarificarii atributiilor fiecarei institutii.
In lunile ianuarie si martie 2003 au avut loc activitati cu privire la:
-

revizuirea coerentei intregului sistem al statisticii finantelor publice cu privire la


indicatorii ceruti de organismele internationale si de Comisia Europeana;

imbunatatirea notificarii fiscale a partii romane vis-a-vis de exercitiul anterior,


concretizata in:
-

mai buna acoperire a continutului fiecarui indicator care este inclus in


notificarea fiscala;

reducerea discrepantelor statistice in tabelul 2 (Trecerea de la deficitul


bugetului conturilor publice la deficitul bugetar) si tabelul 3 (Contributia
echilibrului bugetului de stat si a altor factori la variatia nivelului datoriei
publice) din notificare;

calcularea veniturilor si cheltuielilor administratiei publice pe baza dreptului


constatat.

Tabelele aferente procedurii deficitului excesiv au fost elaborate conform metodologiei


Sistemului European de Conturi (SEC 95) si transmise catre Comisia Europeana la
data de 31 martie 2003.
Institutul National de Statistica este responsabil pentru calcularea PIB si, in cooperare
cu Eurostat, actioneaza in sensul implementarii Regulamentului Consiliului nr. 2223/96,
privind Sistemul European de Conturi Nationale si Regionale in Comunitate. In
perioada septembrie 2002 iunie 2003, INS a elaborat conturile nationale pentru anul
2000 si a calculat PIB pentru anii 2001 (varianta semidefinitiva) si 2002 (varianta
provizorie).

Politica fiscala
In baza prevederilor Art.19 litera d) din Legea privind finantele publice nr.
500/11.07.2002 (MO nr. 597/13.08.2002), Ministerul Finantelor Publice a elaborat
Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor
bugetare si legale, acestea fiind aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1792/24.12.2002 (MO nr. 37/23.01.2003).
Aceste Norme se aplica de catre toate institutiile publice, indiferent de subordonare si
modul de finantare a cheltuielilor. Se asigura astfel intarirea disciplinei financiare in
institutiile publice, prin angajarea si utilizarea creditelor bugetare numai in limita
prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale, precum si un
management financiar solid si o mai buna gestiune a fondurilor publice.
237

Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele metodologice privind organizarea si


conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, Planul de conturi pentru
institutii publice si Monografia privind inregistrarea in contabilitate a principalelor
operatiuni, care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.
1746/17.12.2002 (MO nr. 36/23.01.2003). Prevederile acestui ordin au fost aplicate
experimental in cursul semestrului I 2003, in paralel cu reglementarile existente, de
catre un numar de 13 ordonatori principali de credite.
La elaborarea noilor reglementari s-a avut in vedere principiul contabilitatii de
angajamente si prevederile Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al
Comunitatii Europene nr.1605/2002 si ale Sistemului European de Conturi (SEC95) cu
privire la momentul inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare pe
baza drepturilor constatate, respectiv in momentul crearii, transformarii sau
disparitiei/anularii unei valori economice, a unei creante sau a unei obligatii.
Au fost elaborate Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
veniturilor bugetare, Norme care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 520/15.04.2003 (MO nr. 292/25.04.2003).
Aplicarea acestor Norme de catre ministerele si celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale si locale care gestioneaza, potrivit legii, veniturile
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetului
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, implica organizarea si
conducerea contabilitatii drepturilor constatate, ceea ce permite obtinerea unor
informatii in baze accrual cu privire la impozite, taxe si contributii sociale, facilitand
dialogul cu organismele internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala,
Uniunea Europeana).

Politica monetara si a cursului de schimb


In vederea imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra
resursele financiare ale statului, prin Hotararea de Guvern nr. 267/13.03.2003 (MO nr.
179/21.03.2003) privind organizarea si functionarea MFP, a fost infiintata Unitatea de
management a trezoreriei statului. Aceasta functioneaza ca directie generala in cadrul
MFP, avand in prezent 37 de angajati.
Un grup comun de lucru Ministerul Finantelor Publice Banca Nationala a Romaniei a
fost constituit in luna septembrie 2002, cu scopul principal