Sunteți pe pagina 1din 8

FACTORI ETIOLOGICI AI ANOMALIILOR DENTO MAXILARE II

III. FUNCTIA MASTICATORIE


-

e functia cea mai importanta


ADM este aparatul masticator

CB are rol in procesul de digestie prin mai multe mecanisme:


1.
2.
3.
4.

incizia si triturarea alimentelor


functia gustative
impregnarea cu saliva a alimentelor => bolul alimentar
Inceputul digestiei prin anumite enzime (lizozim)

Cand se realizeaza alimentarea naturala, apare fiziologic un sincronism intre


musculatura cervicala, lingual si circumorala
SUPTUL presupune 2 mecanisme diferite:
1. Succiune (se creaza vid in CB => presiune negative)
2. Presiune (intre limba si buze => implica miscari coordonate ale mandibulei, propulsia
acesteia, contractii ale musculaturii limbii, buzelor, obrajilor)
Inconveninentele alimentatiei artificial a nou-nascutului:
1. nu exista propulsia mandibulei (in mod normal, la nn, arcada mandibulara circumscrie
arcada maxilara)
2. travaliul muscular este scazut => suportul scheletal facial se la dezvolta mai putin
3. secretia salivara e mai scazuta
4. aerofagia e mai prezenta => se va satura mai repede
semne prezente de rahitism, carii de biberon, imunitate scazuta
Daca alimentarea are loc corect (masticatie maseterina):
=> dezvoltare scheletala normala, are loc propulsia mandibulei, contractie coordonata si
echilibrata a muschilor labiali si a antagonistilor (mm. valului palatin) si rezulta
pozitionarea corecta a M de 6 ani.
=> abraziunea dintilor este egala si fiziologica, ceea ce face sa se stabileasca si la nivelul
incisivilor o relatie corecta
Daca exista masticatie temporala (si nu maseterina):

abraziunea dintilor are un grad mai redus si se poate realiza cu tipare atipice;
mandibula ramane pe o pozitie posterioara
pot aparea probleme de pozitionare sagitala a M de 6 ani
de multe ori se creaza premisele pentru o supraacoperire frontala mai mare, mergand
pana la ocluzie adanca;

Mecanismul de masticatie evolueaza de la nou nascut la adult:


la un nn, cand suptul este adentat, miscarile mandibulei sunt libere, nesistematizate
odata cu aparitia dintilor (a 2 a etapa), mai precis odata cu aparitia M2 temporar, incep
sa apara miscari in plan vertical si orizontal, miscari de propulsie si retropulsie,
miscari in ABT si miscari de lateralitate

Combinarea miscarilor = MISCARI DE CIRCUMDUCTIE


Acest mecanism duce la fenomenul de abraziune dentara care ofera libertatea ocluzala
caracteristica dentitiei temporare;
plan de ocluzie orizontal la DT;
curba lui Spee la DP;
-

odata cu aparitia DP, se modifica dinamica masticatorie si incepem sa vorbim despre


stereotipuri masticatorii:
1. miscari in plan orizontal FRECATOR
2. miscari in plan vertical TOCATOR
3. combinatii intre cele 2 ideal

ETAPELE MASTICATIEI
I.
INCIZIA
- se realizeaza de catre dd frontali
- presupune mai multe etape fuctionale:
1. coborarea mandibulei
2. propulsia
3. ridicarea mandibulei pana in pozitia cap la cap a incisivilor centrali
4. intoarcerea distala a incisivilor centrali cu alunecarea pe fetele palatinale a
incisivilor superiori
II.
TRITURAREA
- se realizeaza la nivelul dd laterali (cuspidati) prin miscari de circumductie (presiune)
- presupune un ciclu de 4 timpi care sunt separati prin tipul de contacte interdentare sau
interarcadice
1. Faza 1 faza libera, faza de atac
- presupune un crearea spatiu interarcadic prin interpunerea alimentelor
2. Faza 2 prejuxtaocluzala, faza de orientare
- tot prin intermediul alimentelor, cuspizii dintilor laterali inferiori se orienteaza fata de
cei ai dintilor laterali superiori in pozitie corecta ocluzala
3. Faza 3 juxtaocluzala
- presupune alunecarea pantelor cuspidiene inferioare pe cele superioare
4. Faza 4 de ocluzie
- cuspizii se sprijina in fosete, in pozitia finala ocluzala, ca o consecinta a angrenarii
complete a maxilarelor
toate presupun miscari coordonate a musculaturii maseterine, linguale, circumorale
si propulsoare a mandibulei
rezultatul final al fazelor este formarea bolului alimentar

EFICIENTA MASTICATORIE
= capacitatea ADM de a tritura alimentele in fragmente cat mai mici; depinde de aria
masticatorie, de intensitatea si numarul miscarilor masticatorii (masticatie lenesa/ grabita);
FUNCTIA MASTICATORIE
Exista 2 tipuri de ansambluri care fac posibila aceasta functie:
1. ansamblul mandibula maxilar care implica raportarea statica si dinamica a
mandibulei fata de maxilar si scheletul cranio-facial
2. ansamblul dento-alveolar - intermediat prin structuri parodontale
Rezidentiat:

Presiune asupra osului alveolar=>rezorb


Ideal : F in axul dd, fie perpendicular pe una din fete
Intensitatea F:
o Temporal (35 kg)
Fascicul anterior: ridicare, propulsie
Fascicul mediu: lateralitate
o PTG extern (28 kg)
o Maseter (26kg)
Ridicare, secundar propulsie
o PTG intern (16 kg)
-combinarea dintre PTG face anumite miscari de lateralitate
In timpul masticatiei, dd sunt supusi la anumite presiuni foarte mari. Parodontiul are o
capacitate discriminatorie proprioceptiva, suportand presiuni de :
Incisivi (32 kg)
Canini (35 kg)
PM (44 kg)
M1 (46 kg)
M2 (64 kg)
* la F, fortele dezvoltate de molari= 2/3 din B

In reeducarea functiei masticatorii se pot recomanda exercitii care sa vizeze consumul de


alimente de consistenta dura (ex: guma de mestecat). Urmarirea acestor exercitii este scaderea
pragului de sensibilitate dentara, ca urmare a cresterii fortei ( cu 40-50% intr-o luna). Daca
exercitiile nu sunt efectuate suficient timp (cel putin 6 luni), se revine la pragul initial dupa
aproximatic 2 saptamani de la incetare.
La nivel dentar, sub influenta masticatiei apar niste deplasari si modificari adaptative.
Consecinta directa a masticatiei este INTRUZIA, care se realizeaza in 2 faze:
1. mai amplu si mai rapid asigurata de alungirea fibrelor parodontale
2. mai lenta si mai mica in amplitudine asigurata de deformarea elastica a osului
alveolar tractionat de fibrele parodontale
3

ambele faze sunt mai mici in amplitudine cand inaintam in varsta, cu precadere cea dea doua

MECANISME PRIN CARE MASTICATIA INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA


ADM
1. contractia musculaturii: toti muschii masticatori, iar cand aceasta contractie este
intensa, egala, simetrica si echilibrata, se asigura conditia unei dezvoltari dimensionale
si posturale corecte
2. cresterea fluxului sanguin la nivelul zonelor la care se realizeaza contractia muschilor
si la nivelul oaselor la care se insera muschii (este o consecinta a contractiei
muschilor)
3. cantitatea de saliva care variaza in functie de consistenta alimentelor si de cat timp se
realizeaza masticatia

resorbtia anterioara si apozitia posterioara => micsorarea unghiului mandibular


fiziologic, care se stabileste la varsta de 12 ani; + alungirea ramului orizontal
atrezie = lipsa congenitala a unei formatiuni anatomice

Masticatia insuficienta, masticatia unilaterala, existenta unui anumit stereotip masticator


sau preferinta pentru o anumita consistenta sau tip de alimente, duc la modificari
semnificative asupra cresterii maxilarelor care se vad prin:
-

incongruente
blocaje ocluzo articulare (exemple de blocaj ocluzo-articular: supraacoperire verticala
de M1, angrenaj invers in zona frontala/laterala => o problema de ocluzie limiteaza o
miscare articulara)
lipsa de structurare parodontala
mezio pozitie generalizata

Mecanismul prin care masticatie influenteaza aparitia unei anomalii, dar si mecanismul prin
care anomaliile pot sa influenteze exercitarea functiei masticatorii se refera la:
-

reducerea ariei masticatorii, care poate aparea prin:


1. decalaj sagital intermaxilar
2. inocluzie sagitala frontala
3. inocluzie verticala frontala
=>dd aflati in ocluzie sunt suprasolicitati
=>dd care nu prezinta contact ocluzal vor fi infrasolicitati
frecventa modificarilor parodontale se va produce pe dd infrasolicitati, in
timpul cresterii

blocaje ocluzo-articulare (URGENTA):


Limiteaza miscarile masticatorii
De regula sunt permise doar miscari verticale
Cu cat blocajul e mai aproape de determinantul posterior (ATM), cu atat va
determina o trauma ocluzala mai mare asupra ATM (ex:angrenaje
inverse=urgente ortodontice)

TRATAMENT:
1.
2.

se pune problema inlaturarii factorului dureros:


tratamentul leziunilor odontale
tratamentul leziunilor parodontale
presupune reeducarea, care vizeaza grabirea ritmului alimentar daca e lenes, daca are
masticatie unilaterala sa devina bilaterala, masticatia grabita se diminueaza
3. presupune corectarea anomaliilor dento-maxilare care ar avea ca rezultat marirea
ariilor masticatorii, asigurarea miscarilor de circumductie, ca urmare a deblocarii
ocluzale

IV. FONATIA
= emisia de sunete articulare caracterizate de parametri precum: intensitatea (cat de tare),
inaltimea (sus/ jos), timbrul (depinde de cavitatea de rezonanta), durata.
Exista 2 mecanisme care fundamenteaza acest mecanism:
1. Teoria clasica suntele sunt produse de vibratia pasiva a corzilor vocale cand aerul trece
printre ele
1. 2. Teoria neuromusculara explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor

vocale ca urmare a decalajului de impulsuri nervoase in nervii recurenti care sunt


transmise la nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).

CORZI VOCALE = formatiuni musculo-tendinoase asezate la nivelul laringelui; in pozitie de


repaus, intre ele se formeaza un spatiu = RIMA GLOTIDIS
TEORIA NEURO-MUSCULARA explica emisia de sunete prin vibratia activa a corzilor
vocale ca urmare a declansarii de impulsuri nervoase in nervii recurenti, care sunt transmise la
nivelul mm corzilor vocale (mm ari si tirovocal).
Contractia activa a mm. corzilor vocale 4 faze:
1. indepartarea corzilor vocale (abductia)
2. elongarea maxima
5

3. apropierea (adductia)
4. alipirea CV (acolarea)

La nn, nervii recurenti sunt egali; pe masura ce copilul incepe sa vorbeasca,


recurentul stang se alungeste si devine mai gros (recurenti egali ca la NN=> muti);
Recurentul stang trece pe sub aa.subclavie . Este mai lung cu 10 cm si mai gros.

Indicele neuro-muscular:
o Inspiratie=>corzile vocale nu vibreaza= inhibare fono-respiratorie Fabre
o Producerea sunetului= expir sub o anumita presiune (sunet glotic initial)
o Aerul expirat intampina o rezistenta-impedanta de scurgere (comanda inspiratia
pentru urmatoarele emisii)

PAVILIONUL FARINGO-BUCAL
-

rol in scaderea intensitatii sunetului (control asupra intensitatii)


in functie de locul si modul in care se formeaza suntele, rezulta vocale sau consoane
vocale = sunete produse direct prin contractia variabila a corzilor vocale; sunt
diferite in functie de locul unde se formeaza si de miscarea care este implicata
in articularea lor; se pot forma la nivel labial, la nivelul limbii, a portiunii
superioare sau inferioare a CB (superior: rezonator nazal, inferior: rezonator
bucal)
tipuri: vocale palatale, mediale, velare; in functie de calibrul pavilionului
faringo-bucal : deschise/ inchise/ mijlocii
consoane = sunete produse in diferite segmente ale pavilionului faringo bucal,
in functie de interactiunea coloanei de aer cu aceste regiuni, prin contractia
musculaturii aferente
tipuri: labiale, labio-dentare, linguo-palatale, linguo dentare;

TULBURARI DE FONATIE SI ANOMALII DENTO-MAXILARE


-

o tulburare de fonatie poate da o anomalie


daca exista o anomalie, de exemplu ocluzie deschisa si tulburari de fonatie, se
corecteaza anomalia si tulburarea devine mai mare => necesita reeducare de catre
logoped

Tulburari de fonatie:
-

modificari de pronuntie = dislalie


moficari de sonoritate = rinolalii
6

Dislalii se refera la pronuntarea unor consoane, care, mai ales in situatia unor
interpozitii, agraveaza o anomalie existenta (ex: existenta pelticului,
sigmatismului)
Rinolalii
a) inchise voce nazonata in obstructie tranzitorie a segmentul nazal (deviatie
de sept)
b) deschise comunicare intre CB si segmentul nazal (despicaturi anterioare/
posterioare/ totale)
Tulburari de ritm:
- Bradilalie
- Tahilalie
- Balbaiti
TRATAMENT
-

in functie de care apare prima (cel mai frecvent anomalia)


trimitere la logoped si urmarire in timp
reeducare logoped
cum afecteaza dispozitivul ortodontic corectia tulburarii fonatorii
trebuie sa cunoastem pasii si durata reeducarii tulburarii fonatorii

OBICEIURI VICIOASE
= deprinderi care prin anumite caracteristici pot influenta cresterea si dezvoltarea ADM
-

pana la 4-5 ani sunt considerate in limite normale, pentru ca plasticitatea osoasa pe
care scheletul o poate prezenta pana la aceasta varsta permite corectia spontana
evolutia negativa depinde de intensitatea cu care se realizeaza, durata de timp, tipul
obiceiului vicios

TIPURI:
1.
2.
3.
4.

respiratia orala
succiunea
interpozitia (cu/ fara succiune)
atitudini posturale

succiunea se poate asocia cu alte obiceiuri vicioase sau cu alte mecanisme: presiune
(apare deformarea elementelor) sau tractiune (mai grav)
interpozitia si succiunea buzei inferioare: urme ale incisivilor inferiori, adancirea
santului labio-mentonier
Pot fi:
autotrope (apartin ADM): interne limba; externe obraji, buza;
heterotrope: deget, pix
In cadrul sindromului Brodie este prezenta ocluzia lingualizata bilateral; Exista o dezvoltare
maxilara transversala in exces si dezvoltare mandibulara transversala insuficienta.
7

atitudini posturale
diurne sprijin pe barbie/ in pumn => lordoza cervicala
nocturne dormit in decubit lateral cu capul pe pmn, dormit in decubit dorsal
cu capul in extensie, dormit cu capul in flexie
Tratamentul atitudini posturale:
-gimnastica medicala de corectie
-educarea respiratiei

S-ar putea să vă placă și