UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE,MARKETING SI TURISM

Baltag Andrian

Interaciunea cererii i a ofertei si efectele lor

Lucru individual

Conducator stiintific:
Bradu Margareta,lector sup.univ.

Chisinau,2014

CUPRINS
Introducere
......................3
Capitolul I. Aspectele teoretice privind interaciunea dintre cerere si ofert......4
Capitolul II.Analiza interaciunii dintre cerere i ofert pe pia n
R.M.............8
Capitolul III.Problematica si soluiile privitor la interaciunea dintre
cerere
i ofert pe
pia......................................................................................1
2
Concluzii si
recomandari
..14
Referine
bibliografice
.15

INTRODUCERE
Cereria- se defineste prin cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii o pot cumpara la
un anumit pret, intr-o perioada de timp .
Oferta- reprezint cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus s o
ofere spre vnzare ntr-o anumit perioad de timp.
Interaciunea cererii i a ofertei- Oferta si cererea interactioneaza in determinarea pretului, la
care vanzatorii sunt dispusi sa-si ofere acea cantitate de bunuri pe care cumparatorii o doresc si
pot sa o cumpere. Ele se gasesc in relatii de cauzalitate reciproca, una reprezentand, in raport cu
cealalta, deopotriva, cauza si efect.
Actualitatea temei. n timpul actual, n diverse conditii ale vetii cereria i oferta reprezinta unele
dintre principalele elemente ale economiei ce au la baza formarea pretului pe pia i ca elemente
ce participa la derularea circulatiei masei baneti in economia nationala i interna ionala. Am ales
aceast tema fiindca, este una actual n cadrul economiei, i pentru ca cereria i oferta poate sa imi
devina elementele de baza al propriului domeniu de activitate.
Scopul lucrarii.Am elaborate lucrarea data cu scopul de a-mi crea o viziune noua, clara si mai
amanuntita asupra conceptului de cerere i ofert.Deci in lucrarea proprie am incercat sa prezint
tipologia a interaciunii cererei i ofertei pe piaa, ca exeplu am luat piata muncii i sa abordez
situaia actual a cererii si ofertei pe piata muncii.
Metodologia de cercetare.In scopul realizarii acestei cercetari am ultilizat urmatoarele metode de
cercetare cum ar fi:metoda induciei si deduciei, abordarea teoretica din materialul studiat
,metoda analizei si sintezei surselor monografice etc
Structura lucrarii.Lucrarea data am structurat-o in 3 capitole. Primul capitol prevede aspectul
teoreti al interactiunii cererei si oefrtei .Al doilea capitol abordeaza situatia reala a interactiunii
cererii i ofertei pe pia muncii n R.M.,n al treilea capitol am reprezentat problematicile i
solutiile privitor la cerere,ofert i interactiunea lor pe piaa muncii. Lucrarea ncheie cu concluzia
generala abordata pe tema actual,urmata de bibliografie.
Importanta practica. Lucrarea data reprezinta un mic suport de curs pentru economisti, care este
bazata pe Interactiunea dintre cerere si oferta: Concepta de cerere si oferta, Formele principale,
3

interactiunea pe piata i situatia la nivel national.Dupa pareria mea, lucrarea reprezinta o abordare
a informaiei despre conceptul cererei si ofertei, interactiunea acestora pe pia a
muncii,problematica, concluzii si recomandri

CAPITOLUL I
Cererea reprezint nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adic prin
vnzare-cumprare. Cererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea, ea
exprim , n acelai timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la preurile
existente, considernd date veniturile i preferinele cumprtorilor. Cererea poate fi

individual, adic din partea unui singur cumprtor la un bun economic sau la altul;

total, adic din partea tuturor cumprtorilor la bunul sau serviciul respectiv;

agregat sau global care exprim ansamblul cererii din partea tuturor cumprtorilor
i la toate bunurile i serviciile existente; aceasta se exprim n forma bneasc, fiind astfel
posibile msurarea i compararea.
Oferta: reprezint cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus s o
ofere spre vnzare ntr-o anumit perioad de timp. Oferta ca i cererea se refer la un pre anume,
i poate fi privit ca ofert a unui bun, a unei industrii, a unei firme i ca ofert total de pia .
Desigur, n funcie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate s difere de cantitatea
oferit
Interactiunea cererii i ofertei- deci in urma difinirii conceptului de cerere si oferta putem
aborda urmatorul concept cu privire la interactiunea acestor doua elemente. Cererea si oferta
examinate separat se ntlnesc si se confrunta n realitate pe piata rezultnd un echilibru al pretului
si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul
cererii si al ofertei devin egale. Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la
pretul la care fortele cererii si ofertei sunt n balanta.
Factorii de influen ai cererii
Semnificativi sunt urmatori factorii :
1.

modificarea pretului altor bunuri :

2.

nunurilor substituite- care satisfac aceeasi necesitate cu bunul in discutie

4

3.

bunuri complementare care se utilizeaza impreuna

4.

bunuri neinrudire nu influenteaza cererea bunului initial

5.

modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor :

6.

pentru bunuri normale cele preferate de consumatori odata cu sporirea veniturilor

cererea creste odata cu sporirea veniturilor si invers;

7.

pentru bunurile inferioare consumate cu prioritate de cei cu venituri mici, cererea se

reduce odata cu sporirea veniturilor si invers.

8.

perspectivele evolutiei pietii- vizeaza asteptarile consumatorului, mai ales in ceea ce

priveste schimbarea preturilor bunurilor si a veniturilor individuale.

9.

Schimbarea preferintelor, gusturilor consumatorului se regaseste in cererea pentru

anumite bunuri si servicii.
Factorii de influen ai ofertei
Factorii de influen ai ofertei sunt cunoscui si sub denumirea de conditii ale ofertrei
Cele mai importante conditii sunt:
1. pretul resurselor se regaseste in cheltuielile de productie ale oricarui oferant.
2. pretul altor bunuri afecteaza oferta produsului A, deoarece resursele economice limitate se vor
indrepta spre activitatile de productie in care se realizeaza produsele cu preturi mai mari.
3. tehologia, determina cresterea productivitatii mincii si reducerea cheltuielilor unitate de
productie, ceea ce conduce la sporirea ofertei.
4. numarul ofertantilor bunului respectiv influenteaza direct marimea ofertei, cresterea lor se va
regasi in sporul de oferta si invers ;
5. pespectivele pietii influenteaza oferta prezenta, deoarece daca se prefigureaza o crestere a
pretului in viitor, producatorii vor reduce productia astazi pentru a spori in viitor si invers ;
6. taxele si subventiile contribuie la modificarea ofertei.
7. cadrul natural si social-politic va conduce la cresterea ofertei cand el este favorabil
producatorului sau invers
Exemplu de interactiune a cererii si ofertei pentru 3 bunuri pne, locuine
i cafea i formarea preturilor pe pia.

Figura 1.1 Cereria si oferta bunurilor pe pia

Capitolul II
Ca obiect de studiu am luat piaa muncii, conform creea vom face analiza dintre interactiunea
intre cerere i oferta de munca i a peii in intregime
Caracteristicile pieii muncii- Formarea i funcionarea pieei muncii este unul din procesele
fundamentale i complexe ale tranziiei la economia de pia .Activitatea economic implic n
mod obiectiv factorul munc menit s valorifice resursele naturale si monetare n interesul sau.
Deci munca se tranzactioneaz prin intermediul pieei muncii
Principalul scop urmarit pe piata muncii este ajungerea la o stare de echilibru intre principalele
componente(cerere i oferta ). In momentul in care nu se atinge stare de echilibru apare fenomenul
de somaj.
Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui bun. Structurile ei pot fi
analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor de piata: concurenta perfecta, monopol,
monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopololigopson.
In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber
utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei
6

de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere
intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca.
Reprezentarea grafica a peii muncii, interaciunii cererii cu oferta muncii i rezultatul acestor
conform anumitor factori

Figu
rFig
Pi
munc
proce
sele
demo
grafic
dezv
oltare
cultur

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat
intr-o economie de piata. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca
existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de
munca a tarii respective, in perioada data. In acest caz, trebuie avut in vedere faptul ca nu
toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie
recompensate (salarizate).
Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii
salariale. Avand in vedere faptul ca factorul uman, determinant in piata muncii, este unul
complex, iar omul, ca si parte a societatii, este nu doar o masina de lucru, ci si o fiinta cu
nevoi complexe de cunoastere, afirmare si apartenenta in societate, se poate observa ca
oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat, are o mobilitate redusa, este
neomogena si, cel mai important, nu se manifesta in intregime dupa principiile economiei de
piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta economica).
Caracteristicile principale ale cererii i ofertei de munca

1 Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se
scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate,
intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari
2 Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de
bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. In
acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte:
3 Pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente
si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o anumita perioada de timp;

4 Oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se
instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja;

5 Oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. Cel ce face oferta
trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;

6 Generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati,
ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata.

7 Cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci se descompun din segmente si grupuri neconcurentiale
sau putin concurentiale, neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc

Schema reprezinta grafic interactiunea intre cereria i oferta de munca.

Figura 2.2 Interactiunea cererii i ofertei pe piaa muncii

Cereria i oferta de munca in R.M.
Pe parcursul anului 2014, Republica Moldova a atestat o anumit dinamic pozitiv, dar modest,
a principalilor indicatori de pe piaa muncii, ca rspuns la creterea economic nregistrat. ns,
8

analiza structural a pieei, precum i dinamica productivitii muncii n raport cu cre terea
salariilor din sectorul real scot n eviden ineficacitatea utilizrii forei de munc n economia
Republicii Moldova i prezint provocri pentru competitivitatea economiei moldoveneti pe
termen mediu
Piaa muncii din Republica Moldova a ajuns la un echilibru dinamic n ultimii patru ani. Se
observ o stabilizare a ratei de ocupare n jurul nivelului de 39%, a celor care lucreaz peste
hotare n jurul de 26% i celor ncadrai n sectorul informal, sau avnd un loc de munc neoficial
n jurul a 19%. Structura dat a populaiei economice active arat domeniile posibile de aciuni
pentru maximizarea ratei de ocupare n economia naional formal. Aceasta este posibil
preponderent prin micorarea cotelor ce revin migraiei i economiei informale.
Deci vom reprezenta graphic evolutia ratei de ocupare a populatiei in Republica Moldova.

Figura 2.3 Evoluia ratei de ocupare a populaiei de 15 ani i peste, n (%)

CAPITOLUL III
PROBLEME:
Deci atunci cnd se are vorba despre problematica pietii muncii, pe plan principal apare
problema omajului
Fenomenul contemporan somaj -este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii
la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta
globala de munca
Cauzele somajului
Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De asemenea,
se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii,
ezitarea intreprinderilor de a angaja
Masurarea somajului -este o problema de evaluare. In tarile avansate din punct de vedere
economic exista sisteme nationale de inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si
structurile somajului.
Nivelul omajului- este indicatorul statistic care arata partea celor care nu au de lucru in
numarul total al celor care doresc sa lucreze.
9

Masurarea somajului in Moldova., somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe baza

balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca .
Se considera persoane ocupate : Salariaii, Patronii, Lucratorii pe cont propriu, membrii ai
unei societati agricole sau ai unei cooperative.
Rata omajului n R.M. (proporia omerilor BIM n populaia activ) la nivel de ar a
nregistrat valoarea de 7,4%, fiind n cretere cu 1,0 p.p. fa de anul precedent. S-au
nregistrat dispariti semnificative ntre rata omajului la brbai 9,1% i la femei 5,7%;
n mediul urban 9,6% fa de mediul rural - 5,4%.
Reprezentam grafic rata somajului n Republica Moldova ,pe sexe sip e vrste

Figura 3.1 Evoluia ratei omajului

SOLUII

10