UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI,TIMISOARA

NEMATOZI PREZENTI IN CULTURILE DE PRASITOARE

( PORUMB SI FLOAREA SOARELUI)

STUDENT:
BOT ROXANA
PROTECTIA PLANTELOR , ANUL III

TIMISOARA,2016
1

NEMATOZI.COMBATERE
Nematozii nu sunt insecte, ci viermi rotunzi {ca si limbricul sau trichinela},
de 0,5 - 2 mm lungime si incolori. Cei calatori trec de la o planta la alta: cartof,
ceapa, usturoi, morcov, capsun, zmeur, trandafir, crizanteme, brumarele. Cei
paraziti dupa o perioada de cautare se fixeaza pe anumite plante pe care nu le
parasesc.

Nematodul bulbilor i tulpinilor, Ditylenchus dipsaci,

a-femel, b-mascul, c,d - plante atacate

a. Protejarea dusmanilor naturali: craitele si galbenelele, n

gradini; mustarul, rapita si secara, n cultura mare.
Sunt plante care ndeparteaza nematozii calatori. In special craitele (Tagetes
ssp.) si-au dovedit, eficacitatea. Se introduc n asolamente sau se cultiva intercalat
ntre plantele cele mai sensibile: capsun, cartof, morcov, patrunjel, ceapa, usturoi.
Toamna, resturile vegetale de craite se ngroapa n sol. Din acelasi motiv, craitele
nu trebuie sa lipseasca din conveierul floricol practicat n jardiniere, pe balcoane.

b. Mijloace de prevenire sau ndepartare

- Rotatia culturilor;

- Practicarea culturilor asociate;

- Cultivarea de plante-sanitar ;
- Incorporarea n sol de fainuri argiloase (caolin, bentonita);
- Evitarea ngrasamintelor chimice cu azot (n special, excesul);
- Evitarea excesului de umiditate, si favorizarea patrunderii soarelui;
- Igiena fitosanitara: evitarea achizitionarii de material saditor infestat,
ndepartarea plantelor bolnave si arderea acestora.

c. Mijloace de omorare, nepoluante

- Arderea plantelor bolnave;
- Tratarea termica a solului.
Este cea mai eficace si cea mai curata metoda de combatere a nematozilor, cu
efect bun si asupra bacteriilor,

ciupercilor, virusurilor, insectelor si semintelor de

buruieni. Majoritatea organismelor mor daca temperatura solului se mentine

aproape de 1000 C, timp de 30 minute (nematozii mor la o temperatura de 52,
mentinuta 11 minute). Cantitati mai mici de sol se pot steriliza termic prin ncalzirea
solului n vase de tabla, asezate direct pe soba. Solul trebuie sa fie umed pentru a
nu se distruge materia organica. Totusi, un astfel de sol dezinfectat este bine sa
beneficieze de un aport de humus proaspat, care sa-i refaca rapid viata
microbiana.
De asemenea, pentru cantitati mici de sol, acesta se introduce n ghivece de
lut ars, care se scufunda n apa fierbinte; la temperatura de 98, timp de 5 minute.
In sere si solarii se practica dezinfectarea cu aburi. Aburii se introduc n sol cu
ajutorul unei instalatii, care se aseamana cu o grapa, cu dintii perforati, de 2030
cm lungime, asezati la 30 35 cm unul de altul. Peste grapa se ntinde o prelata
pentru a se preveni pierderile de caldura. Vaporii de apa se introduc n sol timp de 1

ora, dupa care prelatele se mai lasa 2 ore. Dupa tratamentul termic, solul trebuie sa
beneficieze de cantitati mari de ngrasaminte naturale.

d. Mijloace de omorire, poluante. Tratarea solului cu nematocide

Dezinfectarea solului cu sulfat de cupru { 5%, 10 l/mp,

cu 10 zile nainte de

semanat}, formalina (2,5%, 10 l/mp, cu 10 zile nainte de semanat) sau chiriosol

(0,3%, 10 l/mp, cu doua zile nainte de semanat) este considerata putin poluanta,
dar, din pacate, numai cu efect fungicid, fara efect nematocid (formalina ar avea
unele proprietati nernatocide).
Un produs cu actiune biocida puternica (nematozi, ciuperci, insecte, seminte
de buruieni) este Dazometul, care se administreaza n doza de 50 g/mp (produs
granulat). Dupa 3 saptamani se face testul cu creson (Lepidium sativum) sau cu
salata, si, daca nu se mai constata simptome de fitotoxicitate, se poate trece la
nsamantat.In ultimul timp s-au raspandit nematocidele sistemice, de sol sau foliare
(Temik, Vydate), cu actiune ridicata mpotriva nematozilor cu chisti (Heterodcra
roslochiensis s.a.), dar si mpotriva insectelor care nteapa si sug.

ACARIENI.COMBATERE

Acarienii (lat. Acari) reprezint un taxon de artropode din clasa arahnidelor.

Sunt organisme mici, uneori microscopice, cu capul, toracele i abdomenul n general
nedifereniate, cu aparatul bucal (o tromp alungit) adaptat pentru ros, n epat sau
supt. Cei mai muli acarieni au dimensiuni mici (0,08-1,0 mm), ns se ntlnesc i
exemplare relativ mari, de 10-20 mm n lungime. Se estimeaz c, pn n 1999, au
fost descrise peste 50.000 de specii i se presupune c grupul ar putea include
circa un milion de specii. tiina ce se ocup de studierea acarienilor se nume te
Acarologie (gr. (akari) - cpu i (logia) - tiin[1]. Triesc pe plante,
n sol, n ap, pe animale moarte sau vii. Un numr mare de specii sunt duntoare
agriculturii, altele sunt parazii ai omului i ai animalelor (de exemplu, Sarcoptes
scabiei, Sarcoptes equi). Numeroi acarieni, precum cpuele, sunt transmi tori ai

unor maladii grave, ca febra recurent, encefalita la om, piroplasmozele la animale

etc.
Dei sunt membrii clasei Arachnida, acarienii nu au corpul divizat n prosom
(cefalotorace) i opistosom (abdomen). Ele sunt foarte larg contopite, formnd un
corp unic. Anterior se afl chelicerele, pedipalpii i trompa format din dou buze.
Toate acestea la un loc constituie gnatosoma, sau capitulum. Restul corpului se
numete idiosom. Chelicerele sunt n form de cle ti sau formeaz un aparat
pentru a strpunge tegumentul gazdei. Baza lor este acoperit de lamele
protectoare. Buza ventral este nzestrat cu proeminen e ascu ite i se nume te
hipostom. Pedipalpii, la fel, intr n componen a organului bucal. Att articolele
chelicerelor, ct i cele ale pedipalpilor sunt fuzionate. Aparatul bucal este adaptat
pentru mucat, nepat sau supt. La cpue idiosoma poate fi divizat n
proterosom (scutum) i histerosom (alloscutum). Picioarele sunt n numr de patru
perechi, la larve sunt doar trei perechi (se ntlnesc i forme adulte cu 2 sau 3
perechi de picioare).La reprezentanii unor familii tegumentul este moale, la al ii el
este protejat de o cuticul chitinoas.
Dup modul de hran, acarienii sunt fitofagi i zoofagi. Majoritatea speciilor
sunt forme libere, saprofage sau prdtori. Saprofagii se hrnesc cu materia
organic aflat n descompunere, contribuind la formarea humusulului n sol.
Prdtorii vneaz artropode mici, insecte sau al i acarieni sau consum oule
acestora. Prin aceasta, ei particip la relarea efectivului acarienilor parazi i. Ei
locuiesc n practic toate tipurile de habitate; majoritatea sunt arahnide terestre,
ns sunt i specii acvatice, dulcicole sau marine.
Muli acarienii pot fi parazii vegetali i animali sau gazde intermediare (ex.
pentru tenii). Acarienii fitofagi pot produce gale la plante, de exemplu gen.
Eriophyes (Eriophyidae) are cteva sute de specii galicole care atac prul, vi a de
vie, ararul, etc. Ali acarieni se hrnesc n sol cu ciuperci i resturi vegetale n
stare de putrefacie, avnd rol n procesele de humificare, n circuitul materiei n
natur.

10

11

Viermii radacinilor
Meloindogyne incognita

12

Raspandire
Specie raspandita in toata lumea, in Romania se regaseste din 1970, fiind foarte
raspandita in toate zonele tarii.

13

Descriere
Prin forma si dimensiunile celor doua sexe, adultii prezinta un dimorfism sexual
evident. Masculul are corpul de 1.2-2 mm, cilindric si viermiform, acoperit cu o
cuticula inelata. Oualele, odata cu depunerea pontei sunt inglobate intr-o masa
mucilaginoasa atasata de partea posterioara a femelei. Dupa depunere sunt albe,
transparente, cu o cuticula fara striatiuni sau ornamentatii si sunt de forma ovala.
Larva are aspect viermiform, observandu-se in interiorul oului in ultima faza a
dezvoltarii embrionare.
Biologie si ecologie
Specie care se inmulteste de cele mai multe ori pe cale partenogenetica, intrucat
maculii nu apar in anotimpul cald. Ierneaza in camp in stadiul de ou, in corpul
femelei, iar in sere ierneaza ca femele sau larve de varsta a II-a. O femela depune
intre 300 si 2000 de oua, insa in conditii nefavorabile de mediu, numarul lor scade.
Dupa ce parasesc galele, larvele se deplaseaza printre particulele de sol in cautarea
radacinilor tinere ale diferitelor plante. Larvele de varsta a II-a sunt forme de
invadare, ele fiind foarte active, patrund in tesuturile radacinilor in apropierea
varfurilor de crestere, migreaza atat pe orizontala cat si pe vericala, parcurgand
distante apreciabile.
Plante atacate si daune
Nematodul radacinilor este o specie polifaga. Plantele atacate prezinta pe
radacini gale de diferite dimensiuni, pana la 5 cm diametru, forma si marimea lor
variaza in functie de planta. Plantele atacate puternic se vestejesc, dar la un atac
slab sau la inceputul atacului, planta infestata nu are caractere deosebite fata de
cea sanatoasa.Cele mai sensibile culturi sunt tomatele, castravetii si vinetele,
infestarea plantelor are loc imediat dupa transplantarea lor, iar primele simptome
se observa la 3-4 saptamani. Plantele atacate se vestejesc incepand de la baza, iar
la final se usuca.

14

15

16

COMBATERE

17

18

19

BIBLIOGRAFIE!

1. PETANEC D., si colab. 2009- ACARIENI SI NEMATOZI, DAUNATORI AI

AGROECOSISTEMELOR
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Acarieni
3. http://www.apsnet.org/EDCENTER/K12/NEWSVIEWS/Pages/Nematodes.aspx
4. http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/Acarienii-Morfologie-siciclul92.php
5. https://einsecticide.wordpress.com/tag/acarieni/

20