k Z fedi f

STOMA EVULUI MEDIU

PANA LA 1648
PENTRU CLASA VI SECUNDARA
DE

ION S. FLORU
PROPESOR LA LICEUL SP. SAVA, POST INSPECTOR SCOLAR.

,of:5

.sfYCII

053

,^.1

A.- BISLIOTECIA.,

"

'tV41"
or

dot'
'1

-ow

04
,
((MINERVA

BUCURE5TI
INSTITUT .DE ARTE GRAFICE SI EDITURA

3 - STR. EDGAR QUIRET 4.

BULEVARDIM ACADEMIEI
,

z7p-r/fii

912

Pretul, Lei 4,75.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EVULUI MEDIU

PANA LA 1648
PENTRU CLASA VI SECUNDARA
DE

ION S. FLORU
PROFESOR LA LICEUL SF. SAVA, POST INSPECTOR COLAR.

BUCURETI

4 MINERVA 1 Institut de Arte

Grafice ii Editurit, B-dul Academiei, 3. Str. Edgar Qninet, 4.
1912

www.dacoromanica.ro

Nati le tipgrite cu litere mici au pArut comisiunii de aprobare ca prea desvoltate, de aceea s'au pus numai a sh fie
citite, nu i invAtate.
Experienta proprie si consiliile colegilor mei mg vor ajuth,
ca sh mai scurtez sau s mai adaog ceva, dac . se va phrea. ch lectiunea nu este potrivt i dacg manualul va aveh
soarta unei editiuni noun.
La compunerea chrtii m'am servit in primul rand de lucrarea, Histoire gn6rale du IV siecle It nos jours, vol.
I-V publicath sub directiunea D-lor Ernest Lavisse i Alfred Rambaud, apoi de Weltgeschichte a lui Weber-Baldamus vol. II-III editia din 1910, 1911 ; in urma, de manualele Jalliffier et Vast (394-1610) vol. I-II ed. I, 1889,
de Amman et Coutant pentru partea dela 1270-1610 editia din 1893, de Andreas Zeehe Lehrbuch der Geschichte
zweiter Teil 1902, de I. Hermann Lehrbuch der Geschichte,
dritter Teil ed. 1891, Deutsche Geschichte (Kurze) din biblioteca Goschen 1898. Informatiuni am cgutat in Mayers
Konver sations Lexikon ed. IV, in Mommsen Rmische
Geschichte vol. V, in Orpheus de Salomon Reinach pentru
religie, in A Short History of the English People de I. R.

Green ed. 1889, in Histoire de la civilisation franaise

de A. Rambaud ed. 1888, in scrierile D. Onciu i Xenopol,
in lucrarea D. Vasile Pdrvan Creftinismul Daco-Roman,
In lucrArile D. Iorga Istoria Lumii vol. I ed. II, 1909,
Istoria Romdnilor ed. II, 1910, Istoria Biserieii Romdnefti
vol. I, 1908, Geschichte des Rumtinischen Volkes vol. I-II,
www.dacoromanica.ro

1905, The Byzantine Empire 1907, in Robert Roesler .Ro-

mtinische Studien, in L. Legg Histoire de l'Autriche-Hongrie 1889, in A. Rambaud Histoire de la Russia 1884. Ilustrafmnile le-am That dupl manualele citate, dura Malet,
dupg. albuirml Parmentier i dup4 Schultz Das husliche
Leben im Mittelalter 1903.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Sfanitul lumii vechi, unii istarici 11 pun la triiimful ere-tinismului cu. Constantin cel Mare, altii la despartirea imperiului roman in imperiu de rsarit cii. imperiu de apus (395)

iar altii la caderea imperiului de apus (476). Sfaritul evului mediu a fost pus la caderea Constantinopolei (1453) la
descoperirea Americei (1492), la inceputul reformei (1517).
tuand chiar datele extreme (triumful creOinismului i reforma bisericii) timpul istoriei medii tot este mai mic dealt
patrimea timpului., in care s'au desvoltat popoarele vechi.

Izvoare. Cunqtinta faptelor istorice o c4tigain din documentele vremii, adica din acte date de autoritti pentru
diferite cestiuni politico sau juridice. Ele ni se infatiraza
inteo sceiere deosebita de cea de ,,azi. Citirea i intelegerea
acelei scrieri o invatam din paleogra fie (= scriere veche), o
tiint ajutatoare a istoriei.
Multe. documente au fost falsificate, mina o aka, Oiinta aju-

tatoare, diplomatica, ne da regule spre a distinge documentele adevarate de cele false.

Notite asupra evenimentelor gasim in anale, insemnari
scurte, pe cari le faceau calugarii prin manstiri, ca sa anunte
Arbatorile (mai ales ziva in care cade PaOele) an cu an. In
anale faptele se dau fax% nicio legatura intre ele : descrieTea unei secete, a unei eclipse de soare, este urmata de is.torisirea mortii unui rage sau a staretului mangstirii.
Mai insemnate izvoare- sunt cronicile, cari incep sa prezinte faptele, nu inirate .an cu an, ci intr'o legatura istorica.
www.dacoromanica.ro

De obiceiu cronicile incep dela crearea lumii sau dela nasterea

lui Cristos, rezumg faptele mai itisemnate pang in timpul

autorului i expun apoi, uneori prea amgruntit, faptele contimporane cu el.

Informatiuni multe ggsim in scrisorile, ce-si trimetead

oamenii insemnati, in biografii i chiar in vietile sfintilor,

cari, cu toath partea lor legendarg, sunt insemnate pentra

intelegerea sthrii culturale a timpului child s'au scris.
Izvoarele scrise se adung in fiecare targ, in colectiuni mari.
Colectiunea noastrg se chiamg Doeumentele Hurmuzachi.
Cea germang se chiamg Mqnumenta Germaniae Historica.

tot asemenea au colectiunea lor de documente Ungurii,

Francezii...
Deosebit de izvoarele scrise mai avem izvoarele monumen-

tale, monumentele sau resturile materiale dintr'o epocg : biserici, cetgti, monumente depe morminte, inscriptiuni, monete. Intelegerea lor .o invgfgm din difetite stiinte, iar cunostintele obtinute sunt tot ash de importante ca i cele obtinute din izvoarele scrise.
Teri 1 popoare. Evenimentele din istoria evului mediu

s'au petrecut pe un spatiu mai larg si au fost sgvhrsite de

popoare mai deosebite intro ele decum erau popoarele vechi.

Popoarele din evul mediu nu s'au desvoltat numai pe tg,rmurile Mediteranei, ci s'au intins mai departe in centrul ei
nordul Europei, pang la Mares, Ba1tic i la Marea Nordia.
Popoarele germanice joacg rol precumpgnitor in apus, in
Europa rsgriteang se ivesc popoarele slavice, pe chnd po .
porul arab, neinsemnat in istoria veche, joacg un rol precumpgnitor in Asia si Africa.
Importanta i imp&rtirea istoriei evului mediu. Evui
mediu este un timp important in viata omenirii, cgci in
evul mediu s'au format popoarele noug, s'au pus temeliile
statelor ce dureaz i azi, s'au inceput institutiunile sub
cari trgim i azi.
Mai mult de jumgtate din acest timp a fost ocupat ea
lupta haoticg dintre lumea veche i barbaria popoarelor
www.dacoromanica.ro

noun, luptn in care au perit popomele vechi, in care a triumf at ins cultura kr. Popoarele noun sunt mostenitorii culturii greco-romane, elevii Romei in viata de stat, credincioii lui Cristos in viata religioasn.

Este exageratn credinta c lumea veche era de tot patredn, c frn de nnvnlirea popoarelor barbare neamul omenese ar fi fost expus unei degenernri totale ; cci lumea

veche a azut si din cauze externe, cum a fost

nnvAlirea

barbarilor; apoi lumea veche a putut cuceri lumea barbara

prin culturn. Toti barbarii asezati in provinciile imperiului
s'au romanizat, si-au pierdut limba, au devenit popoare romanice. Numai in Britania a dispnrut limba romann in luptn
en cea germann, pentrucl acolo se romanizase numai populatia oraselor i cand Romanii au Orbit provincia, ornsenii
au fugit inaintea. cuceritorilor germani, sau au fost distrusi de ei.
Cultura romann nu numai a a cucerit pe barbarii ase-.
zati in provincii, dar i pe cei asezati peste limitele imperiului i-a crestinat, i-a civilizat.
Dupn aderea imperiului roman de apus, a rnmas lug imperial de rasarit, care a tinut tot evul media si al crui name era
mai presus decat al oricarui stat barbar. Dupn. caderea Ro-

mei nimeni nu credea a a azut imperial 'roman, ci toti

credeau a imperial treste la Constantinopole. Impgratul
din Constantinopole era capul crestinntAtii, el intnria in scaun
pe papi, entre el se indreptau regii barbari si-1 recunosteau
de superior.
Constantinopole a fost multe secole capitala lumii. .Acolo
se cultivau artele, de acOlo plecau inventiunile, de acolo se
trimeteau misionari ca s crestineze popoarele.

Progresele Arabilor incep sn intunece aceastn strglucire,

apoi ambitiunile regilor barbari se desteapta fiind atatate de
biserica apuseann. In 800 Carol cel Mare se incoroneazn ca
imprat roman. Imperiu roman incepe sn, se considere cal
de apus, i, fiindca trebuie sn fie un singur imperiu roman,
incepe lupta cu rnsnritul.
www.dacoromanica.ro

Timp de doag secole lupta apusului en rgsgritul ia caracterul luptei religioase a crestinismului contra religiunii muhamedane. Rezultatul final a fost insg distrugerea imperiului de, rgsgrit.
Slgbirea rgsgritului a inlesnit mgvglirea Turcilor i ridicarea puterii lor,.spre paguba tutulor popoarelor crestine.
In apus, impgratii germani au incercat sg. unifice popoarele, dar n'au izbutit. Regii fiecgrui popor si-au intgrit pu-

terea in tara lor proprie si au intemeiat state nationale in

Franta, in Anglia, in Spania si in ,alte state mai mici. Ger-,
mania si Italia nu s'au putut uni, intre altele, pentruc g. si
impgratul si papa se socotiau capii intregei crestingtIti, pur-

tau gtija tutulor popoarelor. nu numai pe a propriului lor

popor.

In istoria evului media distingem trei diviziuni: intdia, in

care se formeadi popocvrele noud, Ong, la 1095 ; a doua, in

care se poartg lupta apusului contra mohamedanismulul

fi a imperiului de reisdrit; a treia, in care se formeazd
statele nouci. In partea intfiia rolul precumpgnitor il are imperial de rgsgrit Ong. la 800 ; in partea a doua evul media
ajunge culmea desvoltgrii, iar in. epoca urmatoare incepe decgd erea.

Epoca intAia este cea mai important g. prin rezultatele ei.

La inceputul cruciatelor vedem a haosul de popoare s'a lu.minat. De atunci vedem in Europa aceleasi popoare, in aceleasi locuri, cn mici pgtrunderi dela unul la altul. i nu rrumai in Earopa, dar si in Asia si in Africa, popoarele Siriei,

Egiptului, Persiei, se apropiau in secolul 11 mai' malt de

starea de azi decat de starea veche.
Cele doug secole, cari urmeaz g. dupg evul, media, sant
timpuri de transitie dela viata medievalg la c'ea moderng.
In ele, ca si in evul media, cestiunile religioase ocupg. local India in cugetul omenirii.
Mai importantg decal viata politicg este viata social in
evul mediu. Atunci s'a fgcut marea transformare a ,soci-tatii vechi, dela starea de sclavie la cea de servaj (iobggie
www.dacoromanica.ro

rumfinie). In lumea veche productiunea intreagg era in mainile sclaVilor. Aeestia lucrau pgmantul, mgoinau grgul ; ei
erau lucrgtori, ei tesgtori, ei fgceau unelte, ei eran medici si
pedagogi.

In timpul imperiului, cand rgsboaiele se purtau numai la

granitg, cand marii proprietari incepurg sg se aseze la mosii,
sute de sclavi cultivau mosia si lucrau diferite mestesuguri.
Ei erau legati de pgm'ant, li se dete apoi voie de a avett, fa-

milie si de a 'Astra o parte din produsul muncii lor.

Odatg cn aceastg. inggduire, poate o cauzg a ei, a fost inventarea morilor de ap g. si de vant, pe care anticitatea nu
o cunoscuse si prin care se usura mult munca sclavului.
Barbarilor nu le plIceb, viata de oras, ei trgiau la targ impreung cu servii si de aol a urmat o mare schimbare aufleteascg : proprietarul a vgzut a poate castigh si pe altg
cale decfit pe a rgsboiului, a inceput a se interesa, de ctiltivarea mosiei si de buna stare a servilor ; apoi a- urmat o
reabilitare a muncii manuale, despretuitg, in anticitate ca
muncg, servilg. In aceastg directiune biserica a sgvarsit o
adevgratg, revolutiune. Cgluggrii munciau in mfingstiri si din

ei se ridicau stareti, episcopi, papi. Idea moderng cl orce

muncd e nobild ci cd munca inobileadi ne vine- din evul
mediu.

Viata de familie castigg mai multg extensiune, cgei servii

avean drept sg intemeieze familia, i mai multg intimitate.
In anticitate puterea tatglui era tiranicg, in evul mediu autoritatea aceasta se tempereazg prin recomandgrile bisericii,
prin datoriile ce-i recunoteau membrii familii unii cgtre
altii.

In anticitate omul era mereu afarg din cask ocupat cu

viata publica (forul, rsboiul) in evul mediu omul trgeste mai

mult in casg, inteun cerc de sentimente mai intime.

Sub influenta religiunii se ivesc institutiAnile de caritate
necunoscute in anticitate, 'Incepe ingrijirea bolnavilor pe la
mangstiri, primele spitale.

www.dacoromanica.ro

10

Cu toate luptele sglbatice se desvoltg sentimente puternice de frgtie intre oameni, idea de omenire, la care cei
vechi nu s'au ridicat. La cei vechi fiecare popor se credea cu
origine deosebitg, cu zeii sgi tutelari, cn soarta sa specialg. In
cretinism oamenii toti formeazg, o unitate, avnd aceeai
origine, prima pereche biblicg, acelai mantuitor, un sfarit
comun la judecata ultimg.
Idea religioasg strgbate adanc toatg, viata. Ea unete clasele, dg tutulor aceleai reguli de moralg, Ii face deopetrivg

de rgspunzgtori pentru aceeai. fapt. In fata suveranului

sgu omul dope iiltima treaptg se simte sustinut de o fortg
superioarg, inaintea cgreea ambii vor da seanag de faptele
lor. Idea religioas a adunat popoarele i. le-a pus pe calea
cruciatelor. Ea a construit catedralele de piatrg, cari pun in
mirare pe trecgtor i-1 fac A, se intrebe : ce putere a sgviirit

asemenea minuni, cnd timpurile erau turburate, and populatia era rarg i destul de grad, ?
Aceastg. minune a sgvarit-o idea creting sau cea mohamedang, sub care s'a desvoltat evul mediu.

2. Starea lumit barbare in secolut IV. L Germanit.

Romanii credeau in mandria lor, c stgpanesc tot pdmeintut

locuit gi a in afarg de imperiu trgesc barbari, oameni cari

nu vorbesc ci borborosesc. Insg, acei barbari erau de mai
multe familii i atingeau granitele imperiului in diferite
puncte : in Britania erau Ce/tii din Scotia i din Irlanda,,Ia Rin

ki la Dungre erau Germanii, la Eufrat Perfii; in Africa triburile de Mauri i de Libieni. Cei mai cunoscuti i mai de
temut erau insg, Perii in Asia, Germanii in Europa.
Noul regat Persan. Regatul Partilor a fost desfiintat de
cgtre Peri, cari, sub conducerea lui Artaxerxes, au infiintat
in secolul III un regat persan, regatta sasanid, dupg. numole lui Sasan, mosul lui Artaxerxe. Regii sasanizi luarg
numele vechilor regi persani grege al regilor i pretindeau.
sg intindg statul in limitele pe cari le avusese statul lui Cywww.dacoromanica.ro

11

rus i Darius. N'aveau armata permanentl i. exercitata, dar

toti biirbatii in stare d'a purta arme, mai au osebire nobilii
algri, erau chemati la rasbUi.u. Regii purtau grije de siguranta drumurilor, aprau pe supui contra nedreptatii
functionarilor 1 buna stare era infloritoare in Persia. In
anul 230 Artaxerxe pretinse dela imperiul roman toate provinciile pe cari le stgpaniserl odata regii persani, i dupI
aceasta au fost lupte faxl sfarit Intre Peri i Romani. Victoria a fost de multe ori de partea Romanilor, dar i. Perii
an catigat lupte insemnate, mai ales sub Sapor II (.1. 380)
contra caruia a acut expeditiunea sa nenorocoasa impAratul
Iulian. Mai inainte un alt impgrat czuse prizonier in mainele lui Sapor I.
Sasanizii ridicarX ca religiune 1iational5. vechea religiune
a lui Zoroastru, cultul focului i al mmmii. Ei persecutarI
cu asprime alte religiuni, mai cu searatt cretinismul.

In secolul III a trgit in Persia Mani, intemeietorul unei credinte religioase, amestecgturg de idei crestine cu invgtaturi din
Zoroastru. Mani InvIt cg lumea e un amestec din principiile

ostile ale luminii si ale intunericului, cg omul e compus din suflet,

parte luminoasg. si din corp, parte intunecoasg.
El recomandh ca fapte bune lupta contra intunericului, curgtenia, srogeia de bungvoie, patrn ruglciuni pe zi, indreptate soarelui
gi lunii, cari nu sunt zei ci manifestgri ale luminii. Despre Cristos

zica a a fost un Inger al luminii intr'un corp inselgtor, inat

nasterea lui i moartea pe cruce an fost niste aparente. Ca si vechii

Persi, el ziceh, cg. existg nenumgrati ingeri buni cari ne ajutg. la
fapte bune, cum i draci cari ne ispitesc pe calea eea rea. Sfarsitul lumii va fi prin foc, cand toatg lumina se va alege din intnneric, and toate sufletele drepte se vor inglth la cer.

Multe din ideile lui Mani au fost imprumittate de alte secte

crestine, cari au avut credinciosi multi in apus, chiar si in terile
noastre.

In secolul 5. regatul persan era tuzburat de lupte pentru tron, aa drimperiul .nu era amenintat Ii existenta lui
de calre Peri.
Germanii. Religiunea lor. Germanii sunt popor indogermanic, ca i. Latinii, Grecii, Celtii, Slavii, Inzii i. Perii. Numele se crede eh' le este dat de Celt.' i. c ar insemna ye-

www.dacoromanica.ro

12

cini1). Numele de Nemti le este dat de Slavi si insemneazit

mut, cif acela sens ca barbar, dat de G-reci popoarelor

strEne.
Romanilor li se pAreau Germanii de o rassA cu totul strg.ink, cu corpurile lor mari, cu ochii albastri, cu pArul blond.
La inceput le era groaza de ei, mai pe urm N. incepur s-i
admire : femeile romane purtau peruci blonde.
Patria primitivI a Germanilor a fost Suedia, unde se easete tipul eel mai curat al rassei. In Germania n'au fost
ale lor toate terile ocupate in urm, aci in pgrtile de apus locuiau Celtii, iar in cele de rsIrit Slavii. Germania proprie

era regiunea dintre Elba si Oder Ong, la pare. Tara era

atunci acoperitl de pAnuri si de 'WAHL intrerupte ici si
cok de livezi, cari se scoborau spre mare. Padurile erau
pline de animale salbatice (aurocsi, ursi, lupi) dela cari au
rAmas multe nume de locuri si de oameni.
Triburile germanice. In secolul al 4. lumea germanicX

luase alth. infltisare dectit cea de pe timpul lui Traian. In

locul triburilor, puternice dar izolate, se formase confederatiuni de mai multe triburi, cari pandiau momentul spre a
intra in imperiu. Astfel era confederatiunea Francilor la
Rin, a Saxonilor pe Elba, iar in sudul peninsulei Iutlanda
Anglii asteptau momentul O. tread. in Britania, indatIce
se vor retrage legiunile.
In unghiul format de Rin si Dunre se alcatuise confederatiunea Alamanilor, al caror nume (all man) dovedeste
cl emigrati de toate limbile contribuiser la formarea ei.
Pe urmele lor, unii in stare de subordinare, veniau Burgunzii, Longobarzii, Herulii.
Afara din Germania proprie se intindea spre .r1sArit; pe
sesurile Rusiei pfin la Don, cealaltN. ramur de Germani,
neamul gotic, originar din Suedia, unde li se pgstreaz1 numele in termenii Gotia, Ostrogotia, Gotland... Gotii se imp6r1) Tot de origine celtia sunt numele Alpi, Rin, Dunre, Lech,
Isar, Main.

www.dacoromanica.ro

13

tiau in Ostrogoti, Vizigoti, Gepizi. Pe urmele lor veniau

Yandalii.

Starea socialk. Germanii iesiserh din starea de nomazi,

dar nu erau pe deplin asezati : nu cultivau pomi, semhnau
numai semlinhturi de primhvarh, se hrhniau mai mult cu

came, cu lapte, bu brnzh. Cresteau vite, se ocupau cu

vanhtoarea: erau intr'o stare mijlocie intre viata nomadh si
cea asezath.

Locuiau in sate cu case rani. Satele (G-aue) se desphrtiau

unele de altele prin phduri, prin locuri sterpe, prin MAL

Aceste desphrtituri se numiau Mark (margine). Satul erh
Incins on un sant, sau cu un gard primitiv, care ervi a. ca
aphrare in luptele cu satele vecine.
Se deosebiau 4 clase de oameni: nobilii, liberii, servii,
sclavii.

Nobilii se considerau de origine sacr. Dintre ei se alegeau capii satului si ei formau suita dimprejurul regelui.
Liberii formau grosul poporului, aveau drept sh ia parte la
adungri si aveau pamhnt ca proprietate. Se pare a proprietatea

de pmant era adevhratul semn al libertatii.

Servii aveau proprietate dar nu si drepturi politice. Ei
erau legati de pamant, nu erau insh supusi particularilor ci
statului.

Sclavii erau proprietatea stapanului, erau prizonieri din

rsboiu.

Dreptul deplin de proprietate asupra phmhntului il aveh

Satul, al chrui cap impartia in fiecare an phnahnt de munch
pe familie si pe rud. Proprietate individual erau numai
uneltele, casa, vitele. Phsunile si phdurile se folosiau in comun de tot satul.
Starea politica. Mai multe sate compuneau un trib, care
avea in cap un rege ereditar. Mai thrziu Germanii dinspre
apus au trecut la o stare de republicanism. Satele din triburile repnblicane aveau o capetenie dintre batrfini, cum au
fost cneZii la noi, iar in caz de rhsboiu alegeau numai pentru durata rhsboiului un con.ducdtor de armatd (Herzog).
www.dacoromanica.ro

14

Atat regele cat i. ducele erau inconjurati In rgsboiu de

o suitg, credincioasg, care le datora supunere neconditionatg,
iar ei o intretineau i o inarmau.

Puterea regelui era mgrginitg de adunarea oamenilor liberi. Toti cei In stare de a punth, armele se adunau la timpuri hotgrite, spre a alege pe rege or pe duce, saulspre a
declare, rgsboiu i a Incheia pace, sau spre a judeca.
Au existat la Germani i Arbatori, la cari se adunau spre a
face sacrificii in comun (amfictioniile Grecilor).
Crime mari se considerau numai cele contra statului (tritdarea).
Vgtmarea sau uciderea unei persoane se socotill ea afacere particularit, ce se puteit regulit prin intelegerea dintre $rti, frtrg.

amestecul autoritgli. Intelegerea se restabiliit prin plata unei

despligubiri celui vnitmat sail\ familii lui (Blutrache, rlsbunarea
singelui). Desplgubirea se socotiit in vita 1).
Proba la judecatA se fcek prin jurlmitnt, prin martori si prin
judecata lui D-zeu.
Judecata lui D-zeu era o prota prin apA fiartit sau prin foc :
scotia un obiect dintr'un vas cu apg fiartg, kit in mtnii un fier
inresit sau mergeit pe el. Adunarea aprobit hotg.ritea judeettorilor lovind scuturile, sau o respingeit munnurtuid.

.Armata coprindekr pe toti barbatii sgrigtoi. Fiecare sat

aveh clpetenia sa i peste toti era regele sau ducele.
Ca arme aveau framea (un fel de lance de aruncat) pratie, arc, scut, cutit lung, secure, ciocan.
Lupta o Incepeau prgtierii i arcaii, apoi se aruncau frameele i in uring veni atacul corp la corp. Germanii au
avat patina cavalerie, iar rezerve nu au avut.
Religiunea. Informatiile scrise asupra religiunii Germanilor sunt scurte i izolate. Lig din studiul povetilor populare, din superstitii, din resturile ggsite in morminte (arme,
podoabe) se pot reconstitui vechile credinte. Pentru timpurile tarzii ale pgganismului sunt importante cantecele vechi
despre zei, Edda, adunate in Islanda.
I) Total wea si la Germani pntere nemarginita in familia sa. Putea ucide sau arunc pe copil, putett vinde pe femee. Familia era Ins&
monogamii.

www.dacoromanica.ro

t5

De altfel Germanii vechi au suferit influenta popoarelor

clasice. S'a ggsit un car de bronz eu discul solar, semn al
culturii greco-orientale ; se vede influenta romang pe tablele
si pe pietrele consacrate zeilor.
Cea mai veche credintg la Germani, ca la toate popoarele,
a fost animismul, credinta cg, in orce lucru existg un spirit :

Nixe iu apg, Kobolzi pe vatra casei, urialsi in naturg, pitici sub pgmant. Unit sunt rgi (Nixele) altii stint binevoitori,
piticii sunt intelepti, uriasii poart g. lupte continuu eu zeii.
Omul se aprg de ei cu jertfe, mai cu seamg cu desantece
si cu fermece.
.Algturi cu animismul era cultul stramoilor, credinta cg
sufletele trgesc dupg moarte si a cei vii trebuie sg le poarte
de grije.
A treia aerie de zei erau zeii naturii, puterile fizice, soarele, pgmantul, luna, cari mai tarziu incepurg sg fie Inchipuite in formg, omeneascg.

Wodan. Cel mai mare zeu, zeul cerului si al pgmfintului,

se numia Wodan, In nord Odin. El locueste in Valhala,

care strgluceste de aur. El fructificg pgmntul cu ploaie, el
se aude in furtung : atunci iese la vttngtoare cu amicii sgi.
Dela el vine darul prezicerii, al intelepciunii si al fermecekr. Sub influenta cresting el devine tatl oamenilor si creatorul lumii.
Donar. Era zeul trgsnetului, zeu cai e loveste cu ciocanul.
Numele lui II poartg ziva Donnerstag.
,

Zeitele in deosebire de zeii ritsboinici, favorizau artele plcii.

Numele for variau la diferitele triburi, atributiunile ramineau insa
aceleakii. _Freya, sotia lui Wodan, a lsat numele siiu zilei Freitag.
Berchta a rhmas in numele propriu Berta, Hel, zeita infernului, a
riimas in Hlle (iad).
Di ntre zeii subordinati lui Odin, un loc insemnat ocuprt in Edda V al-

chiriile, fete rasboinice, cari due la Odin pe vitejii citzut,i in luptii.

Germanii sacrificau cai, chiar oameni (prizonieri, sclavi, criminal* Adorau pe zei in dumbrrtvi, rareori in temple. Ei clutau viitorul in nechezatul cailor albi, in fttiitul frunzelor i in murmurul
izvoarelor. Credeau in cintampingri cu noroc.
Clast de preoti nu eutistil. Regele sau capui tribului sAvarilt ceremonia religioas6. Unor femei (Weisen Frauen) li se atribui darul
vrAjitoriei i. al prezicerii.

www.dacoromanica.ro

16

Sub ipfluenta eresting, Edda descrie crearea lumii, pe care Odin

a !acut-o din corpul gigantului Yozir (cerul din teasta capului,
muntii din oase, arborii din par. msrea din sange).
Lupta necurmata dintre zei si uriagi se va sfarsi printr'un foe
universal, in care vor peri zeii, uriasii, totul (Ootterdammerung =
apusul zeilor). In urma va iesi alta. lume, far a. durere si farit pacat.

3. Skibiciuned imperiului roman. Invaziunea.

La anul 395, cand Teodosiu cel Mare impArti imperiul intre
cei doi fii ai sli, Arcadius si Honorius, imperiul roman stapania.

toate provinciile sale, afara. de Dacia, toate tarmurile Mediteranei, pe o suprafata, de 51/2 mil. km. p.
Multe cauze contribuiau ins la slbirea lui interna,. Mai.
intaiu era puterea --abso1ut5 a impgratului, care paraliz orce
initiativa diii partea -supusilor.
In aceasta imparatii urmau, de aide], ideile lumii vechi, eaci si
republica si Cesar supuneau pe individ cu totul puterii statului.

Lumea veche n'a avut idee despre libertatea individului. Apoi, sub
influenta orientului imparatut trai inconjurat de ofiteri gi de sclavi,
cari-1 tineau intr'o lingusire si cari, la rindul lor, eveau zeei de
servitori si (I, sclavi.
Consiliul dimprejurul imparatului (consistorium principis) senatul,.

birourile, asteptau ordine, in loc sit-i dea consilii. Gaud insa so

asteapt a. totul dela Ian singur om, si legi, si administratie, si conducerea armatelor, si imbunatatiri pentru viitor ; cand un stat in-

treg e legat de soarta unui om acel stat poate peri odatg cu

acel om.
Modul de urcare in tronul imperial era o altg cauzil de slabiciune,
Romanii nu indrazniserg O. fedi. imperiul ereditar.SubInfluenta ideilof
republicane, ca. in eapul statului trebuie O. fie omul cel mai bun si ca.
eel mai bun se alege, ei lasaseraimpgratului dreptul d'a-si alege succe-

sorul. De multe ori se amesteci 'lima si armata si au fost timpuri,

and fiecare armata gi-a ridicat generalul pe tronul imparatesc.

Starea socialit. Pe treapta cea mai de jos a societatii erau

sclavii, a caror situatie se imbuntAtia cu cat pAtrundeau mai
mult ideile crestine. Constantin cel Mare asimileaz uciderea
uniii sclav cu omorul anui om liber si opreste despartirea prill

vanzare a barbatului de femee, a copiilor de parinti.

Toata productia societatii se face prin selavi. Lucrarea cam pului"

ei 0 fac, grupati pe mosia strtpanului, care, si el, a parasit viata

www.dacoromanica.ro

17

militarit .si publict, s'a retras la mosie, spre a trill linistit. Sclavii
aunt legati de pitmant, nil se pot instrink decat cu el. Aproape

in aceleasi con diii, erau colonii, stritinii, cari s'au asezat pe mosfe
cum i oamenii liberi, cari, de sitrIcie, s'au pus sub protectiunea
proprietarului.

In orase munca productivt o stvarsesc tot sclavii, eci proprietarii ii pun sit lucreze marfd pentru vanzare (test.turi,
haine....) Plebea Ebert nu se ocupit cu plIcere n:ci cu industria,
nici cu comertul, pentrucit le consideri iniositoare i pentruct banii
crau rani. Omul era, inchis iq corporatii (collegia) dar prin avere
puteh st se ridice mai sus, intro negustori, intre proprietari,intre
nobilii orasului (ordo decurionum) chiar in clasa senatorialit, dact
posed& 1000.000 de sestertii i dupt una sau doug generatiuni.
Clasele erau foarte deosebite, incat nici trecerea de voie dintr'o
clast in alta mi era permist, nici justitia aceeasi, nici indatoririle
publice. Vinovatul strac era rtstignit, cel bogat exilat intr'o insult ;
serviciul militare unii ii fitceau in persoant, altii prin imocuitori ;
lucrtrile publice unii le ftceau in naturit, idtii plittiau : caracterele
principale ale evului mediu le glisim in imperiul roman, cittre.sfarIiitul lui.

In provincii erau adundri provinciale, un fel de diete,

caH aduceau la cunotinta imparatului plangerile locuitorilor
i cari luau msurile locale pentru administratie, pentru cult
ei pentru tinerea ordinei. Nu este adevkrat a popoarele au
fost tinute n liniSe pnin teroare i prin puterea militara.
Armata era la granitt i numai spre sfar0tul imperiului a fost

adus in provincii. Cetatile aveau pentru siguranta publica

militiile lor, viata in cetati era linitita i sigura, onorurile
publice erau dorite de locuitori, guvernatorul era raspunzator
are imparat i controlat de adunare.
Aceast viata de linite (pax romana) a facut sa dispara
deosebirile nationale 0, nu a lsat dech deosebiri sociale, de
avere.
Rtspandirea religiunii crestine a fost o altt. cauzt. de adore a

lumii vechi, dar i o male putere de conservare dupit cliderea

*.cestei lumi, aci in haosul barbarilor a rtmas singura autoritate din lumea veche, pe care au respectat-o i barbarii. Deocamdatfi ins efectul ei a fost destructiv. Cuceririle romane s'au

datorit in prima linie dispolitiunilor rtsboinice. pe cari crestinismul

le combtleit cu sentimentele -sale de umilintit, de milt, de frAtie
intre oameni i cu ura lui contra imptrttiei, care a viirsat sangele

martirilor. In agile sfinte, una prezice arderea Romei, iar invtlox S. FLonu.Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

18

tatii cretinii s51tau de bucurie, prezicand c. va veni vremea, and

poetul tragic va tip nu de dureri Inchipuite, ci de dureri reale ;
and vizitiul din circ se va arKta pe un car de. foc Inrogit de HA-

arile eterne.

Dupa ce eretinismul ajunge religiunea statului, Incep certe religioase. Unii se ridia asupra altora i. priveaz1 Imprtr4ia de forte,
earl ar fi putut s o apere.

Starea finaciar. Mai rail decat toate relele a fost apsarea impozitelor, sracirea populatiei. Statul avea nevoie da
sume marl pentru trebuintele armatei i pentru luxul curtii,
iar puterearde platg, a contribuabililor sddea, dci moiile
se adunau in mainile a putini proprietari i cu greu mai
puteau iesl din ele, pentrucl stocul metalelor pretioase era.
atunci de 20 de ori mai mic decal azi i' cu greu puteh cineva, catiga, prin industrie i comert suma trebuitoare, spre
a cumpra o movie.

Birurile ddeau pe oamenii nevoiai, iar cei cari puteau

plttl erau scutiti, cum era clerul intreg i marele numr de
servitori ai impAratului, cu oamenii lor. Proprietgraii cu 25
de pogoane de pmant plAtiau i erau rttspunzItori cu averea

lor de plata da'rilor. Multi din ei ne mai putand Ohl se

faceau coloni, se supuneau adic unui proprietar mare. Atat
de multi erau acestia, incat s'au fcut legi ca st-i impiedice

d'a se scobori la starea de coloni : prin urmare, nu numai

urcarea, dar si scoborirea dintr'o clas era IngrIdit6 de lege.
Targuri intregi se puneau sub protectia unui ofiter imp:rtesc, ca sad apere pe langit impIrat. El exercith asupr-le
autoritatea publid i privata avem dar feodalitate inainte
de invaziune.

Armata. Armata era permanent, dar nu mai era nationalL Soldatul se inrole, de bun5, voie cu gandul la pradg
si la recompens dup sfarsitul serviciului de 20 ani. Atunci
primia pAmfint, sclavi, bani, titlu de ceatean. RecrutArile,
fiind mai rani, cAci plebeii nu se puteau ridich la gradul de

ofiteri i pentrud, proprietarii nu voiau sa piarza, oamenii

dope movie, a trebuit sA fie obligati prin lege, ca sA dea un
numar de recruti hotg.rit dupg valoarea pamantului. Proprie-

www.dacoromanica.ro

19

tarii trimeteau oamenii cei mai Ai, incat a trebuit in locult

recrutilor sa se puna un impozit din care se inrolau straini,
mai ales Germani. Nobilii, tinuti departe de armata decatre
imparati, o parasesc cu totul : nu se mai cerea, nici pentru
ocuparea magistraturilor serviciul militar. Legiunile se revoltau

mereu cerand recompense. Constantin, retrage armata nationala dela granite i reduce legiunea la 1500 de soldati, iar
apararea hotarelor o las trupelor plAtite, compuse in mare
parte de barbari.
Cei din urnift, imp&rati in Apus. Attila. Teodosiu nu s'a
gandit s fad. doua imparatii, ci a facut doug parti din acelai imperiu, ca s fie administrat mai bine, ask cum se mai
facuse si inainte. De aceea se numiau partea orientald ei
partea occidentald, de aceea legile erad: aceleai i impara-

tul era unul in doug, persoane, de unde obiceiul de a se

adresh fiecaruia la plural : Voi, Maestatea Voastrd.
Fii lui Teodosiu erau tineri si Teodosiu lasase ca ministru lui Arcadius pe Rufin i lui Honorius pe Stilicon. Cei
doi ministri se vrajmasiau si Rufin de la Constantihopole a
provocat o revolta a Vizigotilor, caH erau asezati in Iliria..
Vizigotii aveau in capul lor pe Alaric, un tanAr indraznet,
care stralatii Macedonia si Grecia pradfind i arzand. Impe-

riul de Asarit se gsia, intr'o mare primejdie, din care il

scapa Stilicon. Acesta constranse pe Alaric sa ,se retraga, dar
Arcadius in loc sa-i fie recunoscator atata. pe Alaric contra
imperiului de apus. Alaric inainta in Italia cucerind multime de cet4ti i inconjura chiar pe Honorius. Stilicon scapa
de peire imperiul de apus, respingand la Pollentia pe Alario si constrangandu-1 sa se intoard, in IliHa.
Viteazul general, care era de origine barbar, mantui pentru a treia oara, imperiul. Anume, in anul 405 a navalit asupra Italiei o multime de triburi germane (Vandali, Burgunzi..)
in numar, se zice, de 600.000. Toate cetatile au fost pradate
i arse, pang, la Florenta. Stilicon inarm pe selavi, rechema
legiunile din toate prile i izbuti s prinza pe capul barbarilor, caH se intoarsera inapoi peste Alpi, dar nu iesira,

www.dacoromanica.ro

20

din ,imperiu. Tot in acel timp Francii trecurg Rinul, in Bel-

zia de azi.
Genera lul, care mntuise Italia, nu mai till mult dupg victoria sa, caci lingusitorii ae la palat convinsera pe Honorius
-Gt Stilicon este om periculos 0. el fu asasinat.
Moartea generalului o platirg, bag Romanii scump, eaci
Alaric se ridic spre a a rasbun& si merse drept asupra Romei.
_In 410 el patrunse in cetate i o jeful timp de 10 zile.
Regina lumii, cu toatt dec6derea ei (cei din urma, impArati nu
mai locuiau in ea) aveit Inca peste 1700 de palate : toate furl je-

-fuite: Alaric crutti numai bisericile. Din Roma, Vizigotii inaintarA

in Campania, triiind in jafuri i in orgii : barbarii petreceau cul-

-cati sub platani ai beau ceasuri intregi falern, pe care li-I turnau
fin pahare do aur fii i fetele senatprilor romani.

Aceasta viat a. de petreceri pricinui moartea liii Alaric. Ho-norius intra in negocieri cu urmasul lui, care conduse pe

Tizigoti peste Alpi, se asezg in Galia sudica si se indatorl

4. se lupte contra barbarilor.
Honorius murI Ara copii, iar ca impgrat fu recunoscut'un
nepot al situ, Valentinian III. Fiindca era minor si el, af a-cerile statului erau conduse de doi minitri, Aetius i Bonifacius. i acestia se vrajmasiau. ARius speri pe Bonifaciu
ca, este pierdut la curte si Bonifaciu chema in ajutor pe Van-

dalii din Africa.

Vandalii sosira sub conducerea unui rege schiop, dar viteaz, Genseric, atraserl in partea kr pe locuitorii nemultumiti din pricina impozitelor si a persecutiunilor religioase
Incepnr s cucereasca taxa. Bonifaciu incerc s li se opung,

dar nu izbuti. Orasele cazura in inginile lui Genseric, Cartagina devenl capitala liii (439) si cele doua imperii aveau
un inimic neimpacat.
Aetirts se luptg. in Galia contra Francilor i Burgunzilor,
dar rolul lui a fost mai mare, apartind imperiul contra Mi-

nion
Hunii. S'au aratat intaia oara pe la 375. Ei au provocat
marea stramutare de popoare, caci ei au silit pe Vizigoti sg.
treaca Dungrea in irnperiu. Ei erau de rassa, uralo-altaica, :
www.dacoromanica.ro

21

fara mustati, fara, barba, scurti i indesati, cu Ochii mici, ciz

umerii obrajilor iesiti, totdeauna clri. Scriitorii roma,ni si
cre'stini abi Ii considerau ea oameni. Ziceau c. sunt facuti

de spiritele pustii cu vrajitoarele gotice. Dupa ce au Supus pe Ostrogoti i multe popoare germane si slave, s'au multumit sa stea in stepele Panoniei primind daruri de la aman-

doua imp.rii1e, pang, and s'a ridicat in Capul lor Attila.

Scriitorii romani numese pe Attila biciul lui Dwnnezeu,
pecand povestile germane il infatiseaza ca pe un imparat
mare si intelept. El a fost nu numai un luptator indraznet,.
dar i un diplomat priceput, care mai ales prin negocieri, a

pus sub ascultarea lui toata lumea barbara, de la hotarele

Persiei pana la Rinul i Dunarea romana. A inaintat pang
sub zidurile Constantinopolei, unde a fost oprit de darurileimparttului. Crud si rar mil, ambasadorii din Constantinopole insa, I-au gasit in mijlocul alor si, tinand pe genuchi
copii sE cei mici.
Attila se indrepta, asupra imperiului de apus, prin Galia,.
tarand in urma sa toata lumea barbara. De frica hit locuitorii fugiau, parasind orasele i satele. Orasul Orleans i-seopuse, Aetius aduna pe totj barbarii din Galia, pe Franci,.
pe Vizigoti, pe Burgunzi si-i iesi intru intampinare. 0 lupta
mare, cea din urrna lupta. a imperiului de apus, s'a dat in
campiile catedaunice (451). Attila fu invins i se retrase in
Panonia.

In anul urmator Attila veni asupra Italiei pe coasteleAdriaticei. De frica lui se zice c. locuitorii de pe tarm
au fugit pe lagune si au intemeiat Venetia. Cu cat se apropia, de Roma lug., cu atat ii coprindea spaima, sa nu i-seintample i lui ca lui Alaric. De aceea primi cu placere osolie roman, in cap cu papa Leon I, care-i aduceh daruri
bogate si-1 rugh s crute cetatea imparateasca. Attila se intoarse in Panonia, unde muri in scurt timp. Popoarele 811pu s e de Huni se ridicara contra lor, Ii invinsera, iar resturile furl alungate spre Volga, unde se amestecara cu popoarele inrudite (AVarii Bulgarii...)

www.dacoromanica.ro

22

Mantuitorul imperiului, Aetius, sftir1 ea Stilicon : fu ucis

aiar de impgratul Valentinian, iar dupg el imperiul trli mai
inult cu numele vreo 20 de ani.
Valentinian fu ucis vi Genseric, ca i Alaric, ggsl pretext
sg porneascg contra Romei, ea sg pedepseascg pe vinovati.
Timp de 14 zile, Genserie jeful cetatea ca un vandal (= van.dalism).

Cei din urmg impgrati erau numai cu numele, adevgratii

impgrati erau comandantii gardei inapgatevti, cari ridicau i
rgsturnau de pe tron. ITn impgrat abdia vi cerii sl i-se dea
o episcopie.

Un comandant, neindrgznind sit se facg el impgrat, facii

pe fiul sgu In etate de 6 ani, Romulus Augustulus. Comandantul fu insg ucis de Odoacru, care dupgce trimese pe copil la movie, expedi la Constantinopole semnele impgrgtiei,
zicand a 0 deajuns un impgrat vi cera pentru sine titlul
<le rege (476).

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EVIILUI MEDIU

PREDOMNIREA IMPERIIILIII DE RASARIT.

4. State le intemeiate de barbari in imperial roman.

Nu toti barbarii, cari au nAvAlit in imperiul roman au intemeiat state, ei din cele intemeiate numai until a putut dura.Un popor numit Suevii, a perit in Spania ; altul numit Alanii,
a perit in Portugalia ; multe altele au perit fAr sa fi putut
intemeih state. Cele intemeiate n'au putut trAI, nu numai
pentruca numarul barbarilor era mic, dar ei din cauza schimbArii modului de traiu si a deosebirii de religiune intre barbari si. locuitorii romani.
NumArul barbarilor, caH se aeezau intr'o provincie era, mic.

Nu putea fi mare, pentrua ei veniau din teri inculte, cari

nu erau in stare sA hrIneasa o populatie numeroasA. Vizigotii, caH triserA o viatI mai linistitl, cari incepuserA, sA
primeascl creetinismul si erau in vecinAtatea imperiului, nu
se ridicau la mai mult de 200.000 de suflete, &and au trecut
DunArea. Burgunzii erau in numAr de 80.000, child s'au aeezat

in Galia, ei tot pa atati Vandalii din Africa.. Populatia romanA, mica scAzuse de mult, era ins h. fAr comparatie mai
numeroasA: ea aveh dar sA InghitA pe cuceritori.
Barbarii erau rAsboinici ei puternici, deprinei sA, suporte
foamea, oboseala si schimbArile climei. Indata. ce se asezarh.
in teri mai blande, isi schimbarA traiul ei. cu el Isi pierdurA
virtutile rhsboinice.

www.dacoromanica.ro

24

Insa, cauza- principalg, a cgderii statelor barbare a fost deosebirea de religiune dintre barbari i Romani. Cel dintiu popor
orestin dintre barbarii germani a fost poporul Vizigotilor.

In secolul IV ei aveau un episcop numit Ulfila, care a tra-

dus in limba gotia biblia, cel mai vechiu monument de

Jimb germania, pgstratg in parte la Upsala. In secolul IV
a fost marea luptg. dintre ortodoxism i arianism. Vizigotil
primisera arianismul, poate pentrucg, erg, mai usor de Intoles, poate din cauze politico. Dup g. exempla' lor, toti barbarii, cari au primit crestinismul 1-au primit in forma ariang..
De aceea regii barbari persecutau. cu cruzime biserica orto-

doxg, si in schimb erau considerati pggani de populatia ro-

mai* care se va uni contra lor cu oricine le va fi inimic.

Numai Francii au primit dela inceput credinta ortodoxg,

numai ei au luat rolul de sprijinitori ai bisericii i statul

franc s'a pgstrat, a servit ca urzeal unui nou imperiu apusean, cu misiunea de a continua, cultura romang si de a
-aduce la civilizatiunea roman lumea germanicg de peste limitele i m periului.

State barbare s'au intemeiat in Africa, in Italia, in Galia

ci Britania.

Regatul Vandalilor. Vandalii s'au numit astfel, dupg rn-Melilla lor in toate pgrtile (Wandeln) cgci au rg,tAcit din
Germania in Galia, apoi in Britania, deacolo in Panonia,
apoi in Spania, undo provincia Andaluzia le poartg, numele,
plug in Africa, pe teritoriul vechilor Cartaginezi.
Genseric, dupg, exemplul Cartaginezilor, a infiintat o pu.tare mare maritimg, prin ocuparea insulelor Sicilia, Sardinia,
.Corsica i Balearele. A repurtat o victoria contra unei flote
romane de 1000 corgbii. La jefuirea Romei el zicek cg, yrea
sA rgsbune distrugerea Cartaginei.
Acest tege viteaz i viclean, mai trgl un an dupg, aderea
Romei. Indat g. ce el muri (477) Vandalii incepurg a se moles', a se trandgvi. Adoptara, obiceiurile i luxul roman, prsiriI agricultura i navigatia, incepur sg, se certe pentru
domnie. Vandalii erau arieni cruzi, populatia romang perse-

www.dacoromanica.ro

25

cutata fi indrepta privirile spre imperiul de, rasarit, unclo-

se afla imparat Iustinian. Acesta trimise in Africa o ar

mata mica, comandata do un general mare, Regele Gelimer
invins odata. langa Cartagina, parasi capitala, invins a doua
oat% la Tricameron, fugl in Numidia. In tele din urma fiind
Inconjurat intr'un munte aalbatic i amenintat sa moara de
foame, Gelimer se predete invingatorului. Vondalii peri'ra ea,
totul din istbrie (534).

Regatele barbare in Italia.

Regatul lui Odoacru. Capul mercenarilor germani era,
om voinic. i administrator priceput. Lasa administratia in,

mainile functionarior romani, respect legile imperiale, dal+

impartl mereenarilor o treimq din pamanturi. Imparatul din
Consta:ntinopole nu-i recunotek niciun titlu, dar lamb, mo

dul lui de guvernare. Odoacru se pura ca un rege al Italiei i intreprinse rasboaie pentru apararea ei. Catiga victorii asupra barbarilor vecini, dar ii atrase asupra capu1ui4
pe regele Ostrogotilor.
Regatul Ostrogotilor. Ostrogoth, impreun cu Visigoth,
alcatuisera un stat mare in Rusia, pang la venirea Hunilor
(375). Regele lor, btranul Ermanaric, vazand ca xezistenta
nu e posibila se ucisese, iar Ostrogatii se supusesera Hunilor, sub cari au ramas Oa la moartea lui Attila. Cu voia
imparatului din rasarit, ei se aezara in Panonia, obligan
au-se sa serveasca imperiului ca soldati. Intre tinerii trimei ostatici, drept garantie pentru observarea invoelii, se
afl i Teodoric, copil de 7 ani, din familia regala. In Con
stantinopole tanrul se deprinsese s respecte cultura romana, iar dupa ce ajunse rege, barbarii invini de Odoacru
se refugiara la dansul i-1 rugara si-i rasbune. Teodoric cern
mai intaiu invoirea imparatului, apoi se indrepta spre Italia
en tot poporul sail (250.000 suflete), invinse pe Odoacru in
trei lupte i-I inchise in cetatea Ravena, capitala ultimilor
imparati. Teodoric tini cetatea inconjurata. 3 ani, panace,,.
www.dacoromanica.ro

26

In cele din urnak, se invol .-cu Odoacru s. domneasca Irnpreun, fiecare cu armata sa. Teodoric nu se 0211 de invoial i omori pe Odoacru cu mna. sa (493).
Teodoric cel mare. Capul Ostrogotilor s'a dovedit un
mare om politic, care i-a intins puterea asupra hitregei
Italii i asupra terilor din nordul Alpilor Ong, la Dunkre.
Celelalte popoare barbare se temeau de puterea lui si-i respectau cuvntul. A intrat in legkturi de cksktorie cu regii
barbari, a apkrat contra Francilor pe Vizigoti i a luat sub
protectia sa pe fiul regelui lor. Se considera ca 'protector i
judecktor al regior barbari. Ceruse dela imprat s fie recunoscut ca un. fel de rege al Italiei, i dei acela nu-i dete
nicio autoritate asupra poporului roman, se considerk capul
unui stat nou. Tot4, pe monete pune totdeauna numele impkratului, pe monumente scrie numele impkratului inaintea numelui sku.

Dete pmnt Ostrogotilor ski, impkrtindu-le o treime din

domeniile statului, poate si din ale particularilor, dar Impartirea a tiut s o fac cu magistrati romani, frk, s provoace vreo turburare.
Statul ii 'Astra, caracterul roman, cu senatul sku, cu administratorii provinciilor, cu functionarii financiari. Chiar si
peste armatk, dei. barbara, erau comandanti romani.
Teodoric intreprinse insemnate Iucrkri publice : uscarea
bkitilor pontice, construire de drumuri, repararea canalurilor
din Roma. In Ravena a construit douk, biserici i un mormant monumental. Agricultura i comertul incepurk sk reinvieze i bogktia din zilele lui au rkmas proverbiale la Germani. Se ziceh ck, in zilele lui se gksiau bani pe strad si
ek, multi ani dupk. moartea lui tot se mai gksiau.

De artk si de literaturk s'a ingrijit mult, de1 el nu tia,

sk. citeasck i toate sfortkrile lui ca s. Invete s aerie cu.vantul /egi au rmas zadarnice ; desi credek a Gotii nu
trebuie sk-i invete pe copii carte (multurn abesse a virtute
litteras 1).
1)

Cartes i vitejia nu se impacii.

www.dacoromanica.ro

2`7'

Imprejurul sau erau oameni invatati i. nobili : Cassiodorus, Symmaehus, Boethius.

Cassiodor a fost secretarul lui Teodoric, un filosof i. un
istoric. distins. Poate c lui se datorete moderatiunea ce a
a/Vat Teodoric, poate a masurile intelepte ale regelui barbar exprima ideile omului, care, dupa ce a servit sub 4 regi
barbari, s'a retras in mitnastire, unde povatuia, pe calugari s
pstreze comorile lumii vechi.
Simac se trgeh dintr'o familie veche i. nobila, din care
au ieit ultimii scriitori, aparatori ai religiunii vechi contra
zretinismului.

Boetiu era ginerele lui Simac, a compus carti de filosofie, cari au exercitat mare influenta asupra cugetarii in evul
mediu.

Marea slabiciune a statului lui Teodoric sta in religiunea

ariana. Regele era tolerant ca 'un filosof : recuftotea a nu
poti face pe cineva s creaz fr voia lui. Era respectuos
ca biserica, deI certele pentru dogma impartiau lumea, de1.
certe pentru ocuparea scaunului papal crease partide, cari
voiau sg-1 traga de partea lor. Cu toata purtarea sa prudenta,
Teodoric n'a putut cb.tigh bunavointa bisericii.
Arienii incepura sa fie persecutati in imperiul de rasarit.
Romanii nobili incepura sa stea in. relatii cn imparatul, iar
Teodoric Incepii sa fie banuitor. Boetiu interveni pentru unii
din cei banuiti i. regele II puse la inchisoare. In temnita a
scris filosoful cartea sa Meingtierea prin filosofie. Teodoric
Il ucise, ucise i. pe Simac.
Aceste cruzimi deschiserit o prgpastie intre Ostrogoti gi Romani.
Oftnd Teocloric muri (526) conducerea statului o lug fiica sa Ama-

lasunta, care fu ucisg de sotul ei. 'Aceastit ucidere pricinui certuri, de cari profitg impgratul Iustinian spre a intreprinde cucerirea
Itali ei.

Generalii imperiului au intampinat din partea Ostrogatilor o rezistentl desperatg. Regele Witich a tinut Roma inconjuratg un an

gi a dat 69 de asalturi contra ei, dar In cele din urmg a cgzut

prizonier. Alt rege, Totila, a azut in luptg, cum gi cel din nrmii.
Tejas. In anul 555 se predg ultimul rest de Ostrogati, 7000, cu
care poporul acesta piere din istorie i Italia devine provincie a
imperiului de rsgrit.

www.dacoromanica.ro

28

Begatul Longobarzilor. Longobarzii emu unul din triburile cele mai mici ale Germanilor. Prin secoIul VI locuiau

in Panonia i traiau in certe necurmate cu Gepizii. Aliindu.se cu Avarii, distrusera cn totul pe Gepiz, incat i acest
popor gotic dispare din istorie. Lasara, apoi Panonia
icr lor i in anul 56a se indreptara spre Italia, condusi de
regale Alboin. Nordul lt1iei, cunoscut de atunci sub numele
de Lombardia, aza in puterea lor, cum i parti din centrul
i sudul peninsulei. Cucerirea s'a eatrarsit cu iuteala fulgerului, caci Longobarzii erau pagani cruzi, iar populatia romaul n'a opus rezistenta, caci era nemultumita cn imperiul
din pricina impozitelor. Numai Pavia a sustinut un asediu
de 3 ani, pan a fost cucerita. Imperiul a mai ramas cu partea depe langa mare, cu Italia siidica i cu Roma.
Alboin nu se bucura mult de cucerirea sa, caci fu omonit la un ospat de sotia sa Rosamunde, fiica regelui Gepizilor, pe care o constrangeb, s bea din craniul tatalui ei
Pica pahar de Mut. Urmara, certuri pentru domnie, apoi
timp de mai multi ani Longobarzii nu mai alesera, rege,
pang, cand vazandu-se amenintati cn peire din partea Francilor si a imperiului de rasarit, alesera, pe Autaris, care se
casatori cu o bavareza Teodelinda. Prin zelul reginei i prin
staruintele papei Longobarzii trecura, la religiunea ortodoxa,
incepura a se romanizh i peste putin se confundara cu populatia romanica. Regatul lor Ins n'a tinut, dei ortodox,
pentruca, pe deoparte an fost prea multe certe pentru domnie,
(din 25 de regi, 16 au murit de moarte violenta, sau au fost
goniti) ; pe dealta, parte, fiindca aveau de luptat cu impe-

riul de rasarit, care ocuph coastele marii ; i in fine pentruca, aveau in contra lor pe episcopul din Roma, care luase
asu'pra-si rolul de protector al populatiunii romane i nu voik
sa fie supusul until rege barbar.
Teodelinda conduse statul in numele sotilor i copiilor
con strui langa Milan o manstire vestita, in care se pastreaza
coroana de fier, cu care se incoronau regii lombarzi. Aceasta 30-

roari a. este de aur pedinafara, iar pedinauntru are un cuiu de

www.dacoromanica.ro

29

fier, un piron, cu care se credett a a fost Astignit Cristos

pe C111Ce.

Dintre regii urmgtori este cunoscut ca rege energic Ro-

taris (pela 650). El a intins i a intgrit puterea statului.

A dat i. o lege, prima lege
scrisa a Longobarzilor. Dar

eel mai mare rege a fost

Luitprand (712-744) care
prin cuceriri dela imperiul
de rgsgrit i prin supunerea

ducilor puterniei a fost pe

punctul de a un1 toga Italia
i. de a face din ea un singur

Coroana de fier

stat romanic. Insg papii Ii indreptarg privirile. peste Alpi

si Inlturarg pericolul lombard, cerand ajutorul Francior.

5. Statele barbare In Galia.

Regatul Vizigoi1or. Regele Vizigotilor, care a stabilit
leggturi statornice cu imperiul i. care s'a aezat definitiv in

Galia se chema Vallia. El a cucerit i o parte din Spania.

Dupg el a urmat Teodoric, eu care Romanii au purtat multe
lupte spre a-I impiedica de a cuprinde cetati mari din Galls., dar cu care s'au unit, 6a, s lupte Impreung, contra Hunilor. Teodoric a mers cu Aetiu contra lui Attila, s'a luptat
viteje0e i a murit in luptg.
Urmaii lui Teodoric s'au amestecat la rgsturnarea celor
din urmg Impgrati, cu mai putin succes insg cleat comandantii mercenarilor din Italia. Cel mai insemnat rege vizigot a fost Euric (466-03), care a intrit puterea Vizigotilor peste toatg peninsula iberic i peste Galia sudicg.. Capitala intinsului sga regat era la Tolosa, de aceea regatul se
chiamg i. tolosan. Eurie este insemnat i. pentrua a dat legi

setise, cari au fost imitate i de alti regi barbari.

Dela populatia romang Vizigotii au luat nu o treime din
Omant, ci doug, poate pentrucg ei erau mai numeroi dewww.dacoromanica.ro

30

cat alti barbari, dar poate i. pentrucA s'au dat mai repede
la cultura mIslinului, a vitei, la lucrarea metalelor. Ei erau
arieni i. persecutau populatia romanA, de aceen aceasta s'a
unit contra lor en Francii i. i-a alungat din Galia.
Regatul Burgunzilor. Burgunzii fAceau parte din confederatia respinsA de Stilicon peste Alpi. DupA. putin timp, ei
s'au aezat in partea de sudest a G-aliei i au luat parte in
lupta contra lui Attila. In regiunea Lionului, ini-i Romanii
an chemat ca protectors contra altor barbari pe aceti oameni inalti de apte picioare cari se pare cA, au fost mai
blnzi i. mai credincioi invoelilor. Ei au aparat tara contra Vizigotilor spre apus, contra Alamanior spre nerd.
Regele burgund cel mai insemnat a fost Gondebakl (pela
500). El a dat o lege, in care se fixan aceleai amenzi
pentru Romani i pentru Burgunzi.
Burgunzii au primit mai repede cultura romana. Un episcop
al timpului ne spune cA ei se purtau cu Romanii ca cu nite
frati in Cristos. InsA episcopii romani, cari incA din timpul
imperiului se alegeau din familiile cele mai nobile i mai
bogate, incat exercitau in proVincii o autoritate civilA realA,
erau incontra Burgunzilor i vor fi favorabili Francilor.

Regatul Francilor. Istoria nu e sigurA daca. numele de

Franc vine dela lancea framea franca, sau numele armei
vine dela ei. Locuintele lor erau iii secolul IV pe Rin, unde
ImpAratii, mai ales Iulian, i-a respins dese ori. Mad Alaric
s'a ridicat in contra Romei, o parte din ei, Francii Salici,.
s'au aezat in Belgia, iar Francii .Ripuari an rAmas in Germania (Frankonia, Frankfurth.)
Francii au pAtruns in imperiu ca cuceritori, ca soldati, ca
coloni, ajungand unii cu putere sA punA i sA. depunA impArati. In lupta cu. Attila s'au luptat vitejete de partea Romanilor. Istoria regilor lor- (Meroveu, Merovingieni) este
legendarA, panA la regele Clovis.

Clovis (481-511). Clovis (Chlodwig, Ludwig) era la inceput un mic cap printre alti capi ai Francilor Salici. El
atAcA i invinse insA pe un guvernator roman, care se mai,

www.dacoromanica.ro

31

tineh in Galia dupA cAderea Romei si care aveh resedinta in

orasul Soissons. In urma aoestui succe' s domuia Francilor se
intinse pang. la Sena si in scurtit vreme panA la rAul Loire.
Clovis se cAsAtorise en .Clotilda, o catolicA, fata regelui
Gondebald. Desigur ch, se fcuse pe MO Clovis multe incercAri de convertire. 0 sorA a lui era arianA, doi fii ai sAi

cu Clotilda fuseserl botezati, el ins/ tineh la zeii sAi germani.

Interveni ins/ o lupt5. cu Alamanii (poate la. Tolbiac langA.

Colonia) 'in care soarta rAsboiului se intoarse contra lui.

Atunc;, spune povestea, Clovis a strigat numele lui Cristos
gi
promis a se va botezh, dac Ii va da biruinta asupra
vrAjmasilor. Si Clovis se tina de invoialA. Dup o intelegere
ea Clotilda i cu episcopul Remi din Reims, incepii s tra-

teze cu Francii, ca sA-si schimbe creainta. 3.000 din ei se

botezarl odatA cu Clovis si indata intre Franci si Romani
cAzil zidul de despartire. Puteau intrh unii cu altii In legAturi do casatorie, puteau merge impreund contra ereticilor
de arieni, puteau aspirA sa reinfiinteze imperiul de apus. Un
episcop al titnpului, care descrie acest eveniment, numeste
pe Clovis un nou Constantin.
Evenimentele s'au desfggurat, de altfel, fla voia lui Clovis. Sufletul lui prin botez nu s'a schimbat de loc. Ca s1 se scape de
regii celorlalte tribUri a fcut intrigi gi a sgvargit crime : a atatat

pe fiul unui rego contra tatg-sgu ca sg-1 omoare gi pe fin 1-a

omorit el ; a tuns pe altul, apoi 1-a omorit; a ucis Cu. propria sa
ming pe a10. Toate aceste fapte biserica le vedek cu ochiu ierttor i opiscopul zice : in fiecare zi Durnnezeu supunek pe inimicii lai Clovis sub mainile lui si-i mirth regatul, pentrucg merge
cu initnA dreaptg. inaintea Domnului i Welt ce este p1g.,lut ochilor Mi.,

AdevIrat cA erh plAcut bisericii ca BA fie infrAnti Burgunzii, si Clovis a mers contra lor i i-a pus in stare de vasalitate. A cAutat sA atraga in partea sa pe episcopii i pe
clerul din Galia sudicA, apoi a mers contra Vizigotilor. Lupta
s'a dat laugh* Poitiers (507). Regole Vizigoi1or cAzii in luptA,

statul lui ar fi perit, dacA Teodoric cel mare n'ar fi luat sub
protectia sa pe fiul regelui mort. Vizigotii lasarrt lui Clovis
www.dacoromanica.ro

32

toatg. Galia afar% de partea dintre Ron vi Alpi, pe care o

lug Teodoric i lor nu le rAmase cleat o mica provincie pe
lane mare.
Urmagii lui Clovis. Fii lui Clovis (4) ii imprtir5, statul
intre ei, Ca pe o movie. Ei purtara, necontenite rsboaie prin
cari intinserA statul franc. In Germania supuserl pe Turingi
i ajunserA, Oa. la Elba ; completara supunerea Alamanilor
vi supuser pe Bavari (Baiuvarier) oameni din Bo6mia, cari
se intinseserI panN, la raul Lech i pang la muntii Alpii. In
Galia cucerirrt pe Burgunzi, i amestecandu-se in luptele Ostrogotilor cu imperiul de rasrit, pusera mana i pe regiunea
dintre Ron i Alpi, vechia provincia romanA.
In familia lor cei 4 fii ai lui Clovis au fost barbari, ca vi
taal bor. Frate se scoalA contra fratelui-su, tat (Clotar)

a foc casei i arde in ea pe propiul lui fiu. en femeea

i copiii lui.
Clotar ramase singar rege 1 reuni tot statul franc in puterea sa. La moarte aviind vi el tot 4 copii, statul se im-

parte in 4 pArti, iar la moartea unuia in 3 prti, cari s'au

pgstrat ca nume geografice mult timp : Austrasia (taxa de
rgrit) Neustria (tara de apus) vi Burgundia (regiunea
Romului). Autrasia era in pmant curat germanic, Neustria
la apusul ei.
Urmaii lui Motu au purtat i lupte contra inimicilor din afara :
au respins pe Longobarzi gi i-au atacat in Italia, au purtat lupte
in Germania. Dar anii ler se umpru mai ales cu lupte interne purtate Intro doug femei, Brunhilda i Fredegonda. Doi fii ai lui
Clotar luasera de sotii pe doug surori, fete ale regelui Vizigotilor.
Unul din ei gi-a omorit tus sotia gi a luat pe Fredegonda. Brunhilda, sora reginei ucise, urmaregte cu stgruinta, sl rasbune contra
Fredegondei moartea sorei sale. Barbatul Brunhildei iese biruitor,
dar oameni trimegi de Fredegonda 11 ucid in mijlocul victorii lui.
Fredegonda pare& triumfatoare gi puse sa. ucida pe copii sotului
sku, caH nu erau gi ai ei ; dar sotul ei fiind ucis, norocul se intnarse spre Brunhilda, care conduce& statul in numele fiului gi nepotilor ski. Fredegonda, ave& un fiu Clotar II, care birui in noua
luptg inceputg cu Brunhilda, dar Fredegonda nu se put bucur&
de succesul ei, eget muri gi inimica ei ramase biruitoare. Insg nici
ea nu se bucura. de victoria, caci nepotii ei intrand in cearta, unul
cen. ajutorul lui Clotar, care chgtigand lupta, prinse pe batrana
raging gi o legit de coada unui cal neimblanzit.

www.dacoromanica.ro

33

In urma atator lupte, in can au pent multime de printi,

a rams singur rege Clotar II, care a avut des,e neintelegeri
cu cei mai man din statul sau, caci slabirea puterii regale
avusese de efect creterea puterii
episcopilor ii ofiterilor dela curte.

Dagobert (628-638). Fiul lui Cl otar era cu numele un rege mare i

puternic, in realitate puterea lui era
mica : n'a putut sa se lupte cu suc-

ces contra Slavilor, iar inauntru hotaririle sale erau impiedicate de familli puternice, cum era familia Arnulfilor (stramoii Carlovingienilor).
IIrmaii. lui Dagobert sunt cunoscuti ca regi fnans (lenei) caci nu

se ocupau decat cu moiile lor, ca

nite proprietari. Locuiau la tara ii
nu veniau in capita% cleat la sarbaton, purtati in care man trase de
boi. G-rijile statului le purta prefectul

palatului, numit majordomus.

Majordomi erau in fiecare regat,
dar catve, timp norocul a oscilat intre majordomii Neustriei i. cei din
Au strasia.

Cel mai viguros maiordom in Neu-

stria a fost Ebroin, care a invins pe

maiordomii din Austrasia i. a fost
catva, timp adevarat rege al statului
franc.
Dupa moartea lui, maiordomul din

Austrasia, Pipin, repurta la Tertry

(687) o mare victbrie contra nobilimii din Neustria i. puse temelia
puterii Carlovingienilor.

fpf francs.

Carol Martel. Fiul lui Pipin este o mare figura istorica.

Mult timp s'a luptat cu nobilimea din Neustria pana sa fie
ascultat. Apoi se lupta in Germania, unde aduse din nou la
www.dacoromanica.ro
8
ION S. FLOM/. -. Istoria
Evului Mediu.

34

ascultare pe Alamani, pe Bavari si pe altii. Dar fapta sa,

de o insemnatate universall, este lupta cu Arabii in 732.
Dup a. ce au cerit Spania, Arabii att incqput s inunde in
apus. Cete de ale lor ajunsesera pang. in Bargundia. In 732
inaintara pang, la Poiti,ers, nude le iesi itiainte Carol Martel.

Legenda exagereaza vorbind de 375.000 Arabi ucisi, insa

cultura crestina apuseana a fost mantuit. Arabii Invini acolo,

n'au mai incercat s patrunza in apus.

Carol Martel a sustinut opera de convertire a Germanilor,
de aceea biserica a ridicat familia lui pe tron, precum Intrise pe a Merovingienilor.

Pipin cel Scull. Carol era atat de stapan pe stat, incat

la moartea sa 1-a impartit intre cei doi fii ai i, Carloman
el Pipin. Cei doi frati au purtat lupte multe in Germania,
mai ales Carloman, care juch rolul principal. Poate a din
cauza cruzimilor ce savarise in Germania, Carloman se
schimba deodata, parasi puterea i intra inteo manastire
din Italia.
Pipin, ramannd singur, puse sfarit familii regale a Alerovingienilor. Trimise la papa Zaharia ca sad intrebe, dna
Francii trebuie sUmai aiba rege sau nu, iar papa raspunse :
'este mai bine ca acela, care este rege sa poarte i numeledr
Pipin aduna o mare adunare la Soissons, care-I recunosca
ca rege, iar ultimul rege merovingian fu inchis inteo manastire.

In anii urmatori, Pipin cobori Alpii in Italia de mai multe

ori, spre a pedepsi pe Longobarzi, le lua o parte din, pa-

manturile ce apartinusera imperiului, cum i Roma, in total

22 de cetati, si le dete papii. Astfel papii castigara putere

temporala.

Institutiunile Francilor. Cele mai vechi institutiuni ale

Francilor se pot vedea din legea salicd, mai vechie decat
Clovis in redactiunea ei primitiva.

Regalitatea. Puterea regelui cresca mult din contactul

Francilor cu Romanii, apoi prin conceptia crestina ca autoritatea regelui este dela Dumnezeu. Patin timpa dupg Clovi
ea devine despotica.
www.dacoromanica.ro

35

Despotismului regal se opune, ca o contrabalantare, ariatocratia 1aic. i bisericeasca, reprezentat prin otiterii palatului i prin episcopi.

Palatul ajunge, ca si la impgratii romani, locul de unde

se primesc functiunile inalte i un fel de scoall, unde se
cresc copii nobili, ca sg, devie functionari. Aceste functiuni
erau de tin caracter personal pe lane rege. Astfel visierul
avea, grija vistierii regelui (moneth i lucruri de aur). Cancelarul 'Astra inelul regal si-1 aplica pe acte. Tot el 'Astra
arhiva. Maressalul aveA ingrijirea grajdurilor, mai pe urmg
comanda, armata. Cel mai important dintre toti era, "insg, seneplia, care supraveghia pe ofiterii casei regale si care mai
pe urnag primi numele majordomus. El carrnuia statul in
absenta regelui si prezida curtile de justitie.
Provinciile erau guvernate de Comiti, iar in pamant german, peste mai multi comiti era un duce. Comitele administra i judech, pentruck puterea judiciar. i executivg nu
erau separate. Tot el comanda, armata provinciei.
Episcopii erau personagii insemnate, alesi de credinciosi,
dar i numiti de rege. Ei mereu Ii arogg drepturi noi, de
aceea unii regi au fost cruzi cu ei si mai cu seamg, Brunhilda. Incep s'a judece ca autoritgti civile. Opozitiunea aristocratiei se simte dupg rgsboaiele celor doug regine. Clotar II

a dat un edict in intelegere cu mai marii din timpul sgu,

in care se cuprind principii moderne : ca, nici chiar un serv
nu trebuie condamnat farg judecata ; ca. regele sg. nu poatg,
da ordine contrarii legii.
Aristocratia a pus mana pe functiunile mari dela palat, pe
administrarea provinciilor si a bisericii (episcopii sunt bar-

bari, nu se mai aleg dintre Iomani, de aceea se vede o

scgdere a culturii clerului).

Justitia se da de cgtre comite si de un consiliu numit

de el, se da si de adunarea oamenilor liberi, dup propunerea a sapte consilieri liberi Rachinburge = juratp. Cauzele
mari, pedeapsa au moarte a unui Franc, crima contra signrantei statului...) se judecau de tribunalul Curtii. Legile se
ocupau mai ales sg stabileascrt cu deamgruntul despagubirile

www.dacoromanica.ro

36

(Wergeld), cari variau cu starea celui vatkinat. Cu. 600 solidi ')

se plgtih viata unui om al regelui, cu 200 a unui Franc, en

35 a unui serv iar dac ,. sti un mestesug en 70.
Veniturile regolui erau amenzile dela judecath, prada din
rgsboiu, veniturile mosiilor regale. Impozite nu existau, dar
nici lucrhri de lobos public, jai' la armath fiecare mergeh pa
cheltuiala sa.

Societatea. Pe treapta cea mai de jos erau sclavii, cari

serviau in cask, sau munciau pe mosia stgpanului. Cei dintaiu erau intr'o conditiune superioarg, mai ales sclavii regelui, cari svarsiau servicii personale pelangg el ; cei depe
mosii erau legati de pgmant.
Legati de phmant erau i servii, caH mai inainte fuseserh.
liberi, dar cari avfind nevoie de un protectoete dAduserg. cu.
pmanturile lor aristocratiei sau bisericii.
Biserica aveh multime de phmanturi (in Galia o treima
din teritoriu) din cari incepe a da unele, fiindcg a fost rugatet
(precar) i cel care le primih erh dator prea putin (5 livre

de cearg), altele pentru o indatorire atat de mich incat se

numiau beneficii. Beneficiile se reinoiau la 5 ani, mai pe
uring. se intinse obiceiul ca s rgmaie ereditare. Proprietarii
incepur g. sg imiteze biserica i s. dea i ei mosii, legand pe
beneficiari de dansii prin servicii personale, prin ajutor armat.

6. Imperiul de rdsdrit.
Imperiul de rgsgrit se intindeh dela Marea Adriatich si
Ionia, pang. la Eufrat si dela Dungre pang. la Abisinia si
pustiile Libiei. El a durat aproape 1000 de ani mai mutt
decat imperiul de apus, incat evul mediu este timpul cat
cetatea impgrhteasch a putut rezisth atacurilor, pang la cea
din urm g. invaziune barbarh a Turcilor.
Multe cauze au contribuit la pgstrarea imperiului. Mai intaiu a fost pozitiunea intgrith a Capitalei, care nu numai bine
1) Moneta de aur a lui Constantin eel Mare, micorata putin. Dupit,
greutate valor& cam 15 franci, dupit puterea de cumpkare de atnnci
mult mai mult (pretul nnei vaci). Moneta de argint erit denarut, de
valoarea leulni nostruvechin (cam 40 bani).

www.dacoromanica.ro

37

aparata ci i wzata era, ca sa fie central unui imperiu intins : Intro Asia i. Europa, dominnd trecerea din Marea
Neagra in Mediterana, cu um port vast i sigur.
In Constantinopole s'a continuat far/ intrerupere cultura gi viata
antia. Acolo era metropola culturii n evul mediu, de uncle Arabii
au imprumutat filosofia i artele, undo suveranii desgustati de viata
publicii voiau s. trKeascii. ea particulari (Amalasunta). Acol% eran
eircurile cari impk-tian pnblicul n partide pasionate, erau biseri-

eile scanteietoare de aur en ceremoniile lor teatrale gi cu tot ce

arta 'Astra din cultura antia. Acolo era impXratul, capul cregtinitg.tii. Mai era ins6 acolo populatiune numeroasg (Coustantinopole
a avut peste 500.000 de locuitori) activg. i muncitoare, care nu se
ocupit numai de intrigi politice, de discutiuni religioase, de rgs*pale contra impgratilor, ci munci campiile, practica megteguguri,

fce comert, ineat istoria evului mediu u partea intaia este istoria predomnirii imperiului de rAsrtrit.

Adevarat a imperiul nu reprezenta, forta unei singure

natiuni, ci a unei idei, idea cregtinet mai Intaiu, idea ortodoxei mai apoi. Dup a. num& roman, imperiul era grec dupa
spiritul institutiunilor sale, dupa limba vorbita de societatea
cult. Coprindea nat'iuni foarte deosebite Intre ele, dela Muntii
Caucaz pAna, la Coloanele lui Hercule. Toate aceste popoare
erau insa. legate prin interese materiale, prin prestigiul capitalei, prin traditiunea antica i. mai pre. sus de toate prin
religiune.
Drip exemplul lui Constantin, imparatul se considera ca

hand par,te din biserica (episcop in afacerile din afara ale

bisericii) era consacrat prin ungere, prezida sinoadele, sustinea dreapta credinta, ortodoxia.
Mult rau a rezultat din acest amestec al imparatului in
cestiunile religioase : disensiunile dogmatice luau num& de-

cat caracter politic, de uncle urmau persecutiuni, rscoale si

in cele din urma slabirea statului. In niciun stat luptele teologice nu au preocupat societatea atat de mult : cestiunea
certuri asupra naturii lui Cristos, asupra icoanelor, au facut s piara oameni, sa caza imparati., sa, se sgu.due statul, sa se piarza provincii. Insa eel putin doctrina
s'a completat, cretinismul, cum 11 avem azi, este opera acelor discutiuni pasionate.
Pastrarea 1.mparatii se mai datorete i unei Imprejurari,
c arer nu e rezultatul Intmplrii, cum s'ar putek crede, ci
www.dacoromanica.ro

38

faptului a in populate eratt elemente sringtoase, can l. se ridicau la suprafatg in momenta critice, anume ivirii de im-

peirati buni dupg impgrati rgi si de nithic. Ei reparau relele i asigurau viitorul pentru un timp de noug incercgri.
Arcadius era fiul cel mai mare a lui Teodosiu i primise
orientul, care se consider& partea cea mai frumbasg, a impgratii. La Inceput s'a lgsat. sg fie condus de intrigantul
Rufin, care a pus in miscare pe Vizigoii hi .Alaric. Rufin
fu ucis insg, iar Arcadius fu condus de alti intriganti pang
ce murl, destul de tngr.

Fiul lui Arcadius, Teodosiu IT, a fost crescut ca inteo

mangstire : s stea cuviincios, g posteascg, s chnte, g scrie

frumos (se si nutneste caligraful) i aceast viatg a dus-o

si ea impgrat, pecnd Hunii jefuiau imperiul i primiau si
tribut.

Chtiva ani a condus mai bine cumnatul lui Teodosiu,

Marcian, pe care Attila n'a indrgznit s.d atace.
Cu Marcian se stinge familia lui Teodosiu i fiindcg tronul nu era ereditar, impgratii sau erau ridicati de generalii
armatei, sau se alegeau de cgtre impgratul in viatrt. Unul
a fost Zeno, care a dat voie lui Teodoric sa cucereascg Italia, altul se chemk Anastasie, care fusese usier al palatului, dar n'a fost cel mai rgu impgrat. El a pus sg se construeascg un zid dela o margine la alta a peninsulei pe care
e asezatg capitala, ca s'o apere contra ba.rbarilor.
Certele dogmatice au fost teribile in zilele lui. Mai intaiu cearta,
daca la leturghie trebuie sa so zica de 3 ori slant sau o singura datL
Irnparetul a hottrit sa se zicit de 3 ori. Apoi a venit lupta cea mare

asupra naturii lui Cristos. Patriarhul Nestorius, ca sa inalte mai

mult persoana lui Cristus, a inoeput sa invete ca. el nu s'a uitseut
Ca D-zeu-om, ci numai ca om, iar divinitatea s'a scoborit peste el
mai tarziu, incat nu trebuie numita Santa Fecioara Maim Domnului. Invatittura lui Nestorius a fost condamnata de biserica, dar
Nestorienii au raspindito mai ales in Asia, unde se pastreaza
pana. azi. Ei au fost oameni invatati i au exercitat influenta asu
pra Arabilor. Ridicandu-se contra lui Nestorius, altul Thcep sli
invete ct Dumnezeirea este atat de infinit Incat omul-Cristos a
disparut in Cristos-D-zeu yi Cristos este numai natura diving (monofizitism). In sinodul in eine s'a discutat acemta erezie, monofizitii an btnt cu ciomegele pe adversarii lor, incat unii (i patriarhul Constantinopolei) au murit de bataie.

www.dacoromanica.ro

39

Dupa. Anastasia tronul fu ocupat de un general, Iustin,

-Oran din Iliria, care la moarte lasa mostenitor pe nepotul

ski Iustinian.
lustinian (527-565). Nepotul lui Iustin a fost un mare
imparat, care sti-a propus s. cucereasca terile ocupate de
Germani in apus si s intareasca imperiul prin reforme i
prin legiuiri.
Influenta, mare asupra lui a exercitat imparateasa Teodora,
mai inainte aetrita, care a recotnandat imparatului multi oameni nedemni, dar care in tmprejurari grele s'a aratat plina
de energie.
In anal 532, populatia nemultumita de administratia cea
rea, se rascull in circ contra imparatului cu strigatul Nica,
Nica, strigat cu care se incuraja, vizitii in circ. Un alt imparat fu proclamat, Iustinian se hotari sa fug cu flota, dar
Teodora il retinii. i-i recomanda, pe Belizar ca s potoleasca
rascoala.
rasculati.

Belizar izbuti, dupa ce yang sangele a iii de

Cuceririle lui Iustinian. Rsboaiele intreprinse contra

barbarilor apuseni nu le faceb, Iustinian numai spre a restabili unitatea imperiulni, ci spre a sustine ortodoxia contra
arienilor. Erau lupte pentru credinta, de aceea populatia romana, se lupta alturi cu armatele imperiale contra ereticilor, de aceea Belizar puta, contra tutulor asteptarilor, sa desfiinteze regatul Vandalilor numai in cateva luni (534).
Mai grea cu mult a fost cucerirea Italiei. Belizar cucerl
Neap le, cuceri Roma, pe care apoi regele Witich o tinft
inconjurata un an fr s o poata cuceri. Succesele generalului incepura sa detepte gelozia lui Iustinian, care nu-i
dete mijloace destule.
Totusi Belizar inconjura pe Witich in Ravena i-1 prinse
printr'o viclenie. Anume, Ostrogotii izbiti de vitejia lui Be-

lizar ii oferira regatul lor si Italia, ca sa praseasca pe Justinian. Belizar primi, coprinse Ravena si pe ,Witich il duse
la Constantinopole. In urma, Iustinian fu si mai neincrezator in Belizar, iar Ostrogotii recucerira toata Italia, Sicilia
i atacara coastele peninsulei balcanice. In cele din urma
www.dacoromanica.ro

40

norocul fu pe partea armatelor imperiale, condrise de Nurses. Acesta infiintg, la Ravena un exarhat (vice-regalitate).
Succesul armelor lui Iustinian fu mai mic in Spania, InsI
pe coastele sudice, mai multe porturi furl ocupate, pe cari
regelo vizigot nu le putil recuceri.
Luptele cu Pergii, cu Avarii gi Slavii. Pe and imperiul
era in rKsboiu cu Ostrogotii, aceOia indemnar5. pe regele
Per0lor s atace Siria. Cosroes Nuisiruan se retrase maintea armatei lui Belizar, care nu repurtX vreun succes Insemnat, cci fu rechemat. Cosroes athca, din nou provinciile
din Asia 0 in cele din urm g. trebui s i se plateascg. un
tribut.
Mai n.r5, prevedere se arltg. Iustinian In peninsula balcanicI. Ad. Slavii i Avarii Incepura, s jefueascA mai in
fiecare an. In 538 Bulgarii pradg. Dobrogea. In 540 Avarii
ajung pttnI la Constantinopole 0 la intoarcere duceau cu ei
120.000 de prizonieri.
AdevKrat Ins5, ca Justinian a IntKrit o multime d ceati
la granit spre Persia, a a construit un zid in Crimea, spre
a apAr 'contra barbarilor coloniile greceti de acolo, c5. a
fcut multe Inthriri 0 in interiorul Imprtii.
Legislatiunea lui Iustinian. In multimea de legi romane pg.dure IntunecoasA Justinian intreprinse o alegere,
vol s simplifice i BA hotArasc ce anume trebuie O. se invete os. dre'pt.

El numl o comisiune de 10 jurisconsulti, intre cari era

Tribonianus, care facii o alegere din legi i fixa codul.
Tribonianus /0 mai asoci alti colaboratori i alese dintre
studiile asupra dreptului ceeace ii s'a pArut mai Insemnat.
Astfel publicl digestele sau pandectele. A treia lucrare coprindeb. un rezumat, un manual, din care sA, se Invete dreptul : Institutele. Legile publicate de lustinian se numia
Novele.

Aceastl operX de legiuiri a lui lustinian a inlesnit foarte

mult studiul dreptului. Ea a fost Ins6. i cauza c s'au pierdut operele numeroase de drept ale Romanilor : toti se multumiau cu alegerea i cu rezumatul lui Iustinian. Apoi modul cum s'a Moutwww.dacoromanica.ro
alegerea, mutilarea operelor juridice, a fost

41

caracterizath. de barbara. Totui, aceasth legiuire condamng

sclavia, aparg pe femee i. pe copii, recunoate dreptul egal
de motenire al copiilor, inviolabilitatea proprietgtii... Lumea
moderng, trgete pe aceste principii.

Administratia imperiului. Partea cea mai intunecoasg a

domniei a fost viiile administratiunii, care revolt?), prin arbitrarul ei i. care prin netolerantg a impins imperiul spre
ddere. Itascoala Nika a fost pricinuith de un administrator
sustinut de Teodora. Administratorii faceau zel de ortodoxie,
cluttind prin provincii i prin canitalg pe pagftni, adoratorii vechilor religiuni ii mutilau, Ii plimbau pe strade:
In 529 se inchide coala filosofior din Atena i. filosofii fug
in Persia, unde ggsesc mai mare siguranth decfit in tara filosofii.

Impgrgteasa se amestech in discutiuni teologice, impgratul

favorizh mbnofizitismul, persecutand pe ortodoxi.
Comerciul

i industria erau active. Erau fabrici nume-

roase de mgtase in Siria i in Europa la Constantinopole, la

Teba, Atena, Corint, de unde se rgspandiau in occident frumoasele stofe bizantine. In timpul lui Iustinian, 2 cgluggri
au adus din China, pe ascuns, sgmanta viermelui de mgtase.
Comercianti greci se gsiau in toate porturile Mediteranei
factind comert cu mgthsuri, cu lucruri de bgdnie, cu vinuri
(vinul de Gaza), cu papirus adus din Egipt.
Sfanta Sofia. In timpul rgscoalei Nika fusese arsg vechia
biserick S-ta Sofia. Iustinian vol sg o reconstrueascg af:t ca
sg intreacg tot ce se spuneh despre templul lui Solomon.
Coloane de la templelele cele mai vestite se aduserg la biserica cea noug. 0 cupolg vastg de 31 metri in diametru se
ridicg d'asupra capitalei. Peretii erau decorati cu mozaicuri.
La sfintirea ei impgratul exclamg : cMultumescu-ti, Doamne,
cg m'ai socotit vrednic ca sg sgvfiresc o asemenea lucrare.*

Iustinian a murit in 565 i. sub urmaul su Avarii se

aezarg in Panonia, Longobarzii pgtrunserg. in Italia. Mauriciu

a fost mai energic i mai inteligent. El a intervenit in certele pentru tronul Persiei, unde a ridicat rege pe Cbsroes.
VoiN sg inceapg lupth i cu Avarii, i incepil sg restabileascg
disciplina in armat.www.dacoromanica.ro
Aceasta i poporul de jos se rascularg,

42

proclamarg, imparat pe un centurion obscur, numit Focae.

Copii lui Mauriciu (5) furg. ucii sub ochii tatlui lor, care
apoi fu ucis i expus privirilor tutulor : primul imprat de
rsrit omorit.

Interiorul 13-tei Boni.

Focas tri in betii i in cruzimi, Cosroes se ridicg, FA rAsbune pe Mauriciu, coprinse terile din Asiai se opri in fata
Constantinopolei. In acelai timp porturile din Spania se pierd,
Avarilor li se platete tribut : imperiul erg, pe marginea prg,pstii. Atunci vine contra lui Focas flota din Africa, comandata de noul impArat Heraclius.
Heraclius (610-641). Cativ ani Heraclie rAmase ca paralizat. Cosroes cucerl Siria, Palestina, intrA in Ierusalim, inwww.dacoromanica.ro

43

sulta mormfintul Domnului 0 Ara sfnta cruce, cuceri Egiptul .0 ameninth Constahtinopole. Avarii, de aka parte, amenintau capitala. Heraclie vorbih sg, fugg. la Cartagina, deodatn
insg, se de0eapta. Organizeazg, armate, merge de mai multe

ori incontra Per01or, le strabate tara, le cuprinde capitalk

detroneazg. pe Cosroes, care 0 fu ucis. Per0i intoarsern toate
cuceririle facute imperialui. Imparatul f u primit in capitala
on cantece de psalmi, sfanta cruce fu pusn in biserica depe
mormntul Domnului.

Heraclie, ca sg. .se lupte contra Avarilor, a dat voie Slavilor sn se wize in peninsula balcanica (Sth-bii au ocupat
Serbia).

Apoi venirg. iarg,0 momente de apatie, chnd fu ca paralizat fatn de Arabi.

Fugand din Siria inaintea Arabilor victolio0, el zise : Adio,

Sirie, adio pentru ultima own. Armatele impnrte0i furn

invinse la raul Yermuk, Ierusalimul fu pierdut pentru totdeauna, Egiptul azil indatg. Populatiunile pnrasiau imperinl, icaci ele eran eretice (monofizite) ihr imparatul ortodox
le persecuth credinta 0 le Ilia averea prin impozite.
piscutiunile teologice infloriau mereu insg. Ca sl Impace pe monofiziti, unii patriarhi ziceau cg in Cristos mint doug firi, dar numai o vointg, cea dumnezeeascg ; Cristos adic g. a fost D-zeu si om,
dar 'voia numai ca D-zeu (monotelism). Din, motive politice. Heracliu sustina aceastg doctring si instrging de imperiu Italia si pe papi.

Istoria urmmilor lui Heraclius este o in0rare de intrigi,

de rasturnAri 0 de crime. Iustinian II fu pedepsit cu Merea nasului (a sgnrciului dintre nari) 0 exilat. Dupg, mai
multi ani se intoarse 0 intr a. in triumf, grozav triumf : tineh un picior pe gatul unui fost impnrat 0 cethiat picior pe
gatul altuia, 'iar poporul ii ankh psalmi. A murk ucis. In 6
ani pier 3 implrati. $i Bulgarii, Longobarzii, Arabii cuceriau provinciile. Arabii inconjurara, capitala pe apg, 0 pe us-

cat. Se Weil ca. a sunat ora din urma a imperiului, cand o

dinastie noun a Imprtrati Ii salva gol-i insuflg, o viata noun.

www.dacoromanica.ro

44

7.

Arabii. Mohammed. Imperial Arab.

Arabia e cu intindere de 2 mil. i jumAtate de chilcmetri, cu un pAmant nisipos i inconjuratA, pe pArtile despre

mare cu trei iruri de munti. Interiorul este o pustie de

nisip cu podiuri i cu oaze fertile, iar pArtile vecine cu marea sunt roditoare qi populate.
Cei mai vechi locuitori, Ariba, i Semiii, cari au venit dupA
danii i i-au asimilat, au venit pe la Golful Persic. Partea
udatA. de Mama Roie, numith, Hegiaz, a jucat rol in istorie
i limba ei a ajuns limba arabA. Partea din sudvest udatA

tot de Illarea Roie este regiunea cea mai roditoare i fusese numitA de Grreci i. de Romani Arabia fericitei (Ieme-

nul). Acolo a existat din vechime un regat strAlucit, care

a tinut multe secole cu oarecari eclipse..
Arabii au radiat din tara kr panA in Siria i pang la Eufrat, au venit in atingere cu imperiul roman, uneori ajutandu-1, alteori urmArind scopurile lor proprii. Astfel vestitul
regat al Palmirei era arab i vestita Zenobia era arapg.
Arabii in secolul VII. In tinuturile depe langa. mare, Arabii lo=
cuiau in targuri si in sate, ocupandu-se cu agricultura ori cu comertul; .multi insa, i cei din centru mai toti, erau nomazi, ducand
cu dnii turmele i corturile. Prezentau un amestec de calitati
opuse ; cruzi i generosi, betivi i caritabili, hoti, iubitori de jocuri de noroc, dar i miloi Sn b. la sacrificiul libertatii lor. Se citeaza exemple de Arabi, cari, neavand bani ea A rascumpere robi,
se faceau ei robi ca sit libereze pe aceia. Credinciosi cuvantului dat,
indrazneti in pericule, erau devotati rudelor i amicilor. Lipsind o
autoritate centrala de stat, individul Meek apel la rudele sale si tot
tribul, uneori i triburile amice, incepeau rasboiu cu familiile sau
en triburile inimice dinteo ceart a. de nimic. Un rasboin, care a O,

nut 40 de ani, a pornit din discutiunea, dacti este superior cahil

unuia san iapa altuia.
Peste tot intinal erau certuri i lupte, insa 4 luni erau sfinte
tn fiece an si vrajmasiile incetau. Atunci sc Intreprindeau pelerinagii, se adunau in tdrguri din toate partile Arabiei, pentru afaceri si de placere. Acolo puneau la cale aliante sau se atatan la
certe ; acolo veniau poeti i cantareti 0-0 desfasurau talentele Inaintea unui public, care se pricepea sa-i pretueasca. Caci rar Arab
de neam bun nu stia A. Pe un discurs, s inteleag a. un cuvant de
spirit, A Intepe en o satira. Poetul, care izbutia, devenih o persoana mare, al Arui nume treceh din gura In gurit, ale carui poelii
se coseau pe stofe in litere de aur si se atarnau pe bolta Kaabei.
Totdeodat a. poetul era si cavaler, gata A convinga cu sabia, A

www.dacoromanica.ro

45

rlsbune un tatl, sau o rudli scumpli. Literatura aceasta a contribait, ca S fad. dialectal din Hegiaz inteles In toatI Arabia }i.
ca toti Arabii s se simt. legati intre ei, sit se simt o natiune.

In credinta variau trib de trib, Arabii asezati de cei nomazi. Erau animi,ti, adorau stelele, pietrele, spiritele. Construiau temple din cari cel din Meca (Kaaba) ajunsese .panteonul Arabiei. Aol se adusesera vreo 360 de idoli, incht
fiecare trib Ii gasia idolul sau. Ad se legh origina templului cu origina intregului neam arab, dupa traditia biblioL
In Kaaba exista o piatra neagra (meteorit): a fost adusa de
IngeruI Gabriel, e povestih ; a fost alb i s'a inegrit din
atingerea oamenilor pacato0. E o fantfina, zemzem : apa man-

tuitoare, se spuneh, prin care a fost adus la viata, fiul Agarei, gonita de Avram. Acolo se ridicau rugAciuni i zeului suprem Allah-Taala, spre care se indreptau unii Arabi.
Judaismul i creoinismul patrunsese in Arabia 0 aveau
sectele lor.
Mohammed (571-6321. In acest media se nascia profetul
Arabilor, la Meca, in Hegiaz, din tribul Corai0tilor, trib care
avea ingrijirea Kaabei i toate veniturile dela pelerinagii.
Tatal si murise Inainte de na0erea luL iar mama il lAsa,
orfan de 6 ani, cu cfitevh oi i camile, drept toata, averea.

In copilarie sa lupta cu saracia,

ce ajungand in
varsth, infra, in serviciul de caravane al Cadigei, o vaduva
bogath i ruda, cu el. Cadigia II ia de barbat 0. are mare
f3tina

influenta asupra lui, iar prin averea ei 11 scutete cie munca

zilnic, lashndu-i timp de meditatie. Ca multi din timpul situ,
Mohammed era, muncit de problema religioasa : idolii i spi-

ritele nu-1 multumiau. Se retrageh intio peqtera, de langa

Meca, ratAcia pe munte, traiti, in post 0 rugaciune, aye& vedenii. Ii era teamA sa nu inebuneascl, insa Cadigia ii linioti,
11 convinse ca-I atinge ingerul Gabriel 0 ca el este ales
profet al Arabilor. . Un capitol din Coran, care incepe cu
vorba Scoala...0 exprima momentul, child incepe misiunea

lui. Din relatiuni cu crestinii i cu Evreii primise un fond

de legende si de traditii biblice.
Primii discipuli fura, rudele sale : mai Inthiu Cadigia, care

inainte de el crezuse
in roisiunea lui, apoi Varul sau AU,
www.dacoromanica.ro

46

apoi un om de cinste Abu-Beer, apoi Omar, Osman, femei,

sclavi. Coraiitii, temandu-se sh, nu piarza veniturile dela
Kaaba, incepura sa-1 persecute. 11 numiau nebun, ii provocau sa fach, minuni, ucisera pe cativa. Cand murl Cadigia,
Ali :Lammed hotari sh. file. la latreb, uncle avek (-Alva, eredinciosi. Fuga lui (Hegira) s'a intamplat la anul 622 i serveste ca era la mohamedani.

Iatreb lua numele de Medina (orasul profetului) ridica

prima rnoschee si regula cultul cel nou. Apoi Mohammed
se preghtl sa mearga sa cucereasca Meca. Numhrul partizanilor lui crestea in toata cetatile. Chiar din Meca Ii venirh,
Amr, Ka lid. In urma catorv infrangeri, in 630 plea asupra
cetatii cu 10.000 de credinciosi, beti de entuziasin si de pofta
rasbunhrii. Promise iertaro tutulor celor ce vor sta in cash,
ori se vor inchide in Kaaba, el, calare pe camil ocoll de 7
oH templul i porunci sa dgrame idolii. Apoi ierta pe toti
i primi deputatiuni dela toate triburile arabe. Arabia toata
era sub mainile lui, iar o armath. priml ordinul sa atace
Siria.

In 632 moare i se inmormanteaza la Medina.

CoranuL Mohammed nu sti nici s scrie, nici sh citeasca.
Cuvautarile lui au fost scrise pe 1i.rtie, pe foi de palmier,
pe pietre, apoi au fOst addnate de primii trei califi. Coranul (lectura) este o colectiune de imnuri, de legende, de promisiuni, de povete, putin legate intre ele, fara o desvoltare
dramatica, cum este evangelia. El e completat cu. Suna (traditiunea) pe care nu o tin musulmanii (Persii) numiti
ci numai Sunitii.
Dogma musulmana e foarte simpla : D-zeu e unul i atotputernic, Mohammed e profetul lui. D-zeu a creat spiritele
si lumea vazuth, s'a revelat prin profeti (Adam... Moise,
Isus). Isus n'a fost fiul lui D-zeu, ci un om inspirat. Mohammed e cel din urma i cel mai mare profet.
Ia judecata cei rai vor i aruncati in focul Gehenei, carnea arsa le va creste mereu, ca sa simta mereu dureri. Cei

drepti vor merge in Raiu, undo vor petrece in haine de

matase la umbra arborilor, pelanga ape curgatoare, vor mnc
fructe raH servitiwww.dacoromanica.ro
de ,fete cu ochi negri, vor bea in pahare

47

de argint. Ca sA cagtige Raiul omul trebuie sA. indeplineascA

-5 datorii : sA. creazA dogma, sA se roage de 5 oH pe zi, st

posteasa, sA fact milostenie gi sA meargA in pelerinaj la

Meca.

Coranul opregte vinul i jocuriie de noroc, el recomandA

umilinta, rAbdarea, mila. AdevAratul musulman (credincios)

trebue sA rescumpere pe captivi, sA hrAneasa pe orfani

pe sAraei.

Pe Evrei gi pe Cregtini, Mohammed i-a crutat la inceputul

misiunii sale, crezfind s-i poatA atrage, mai pe urmA a pre;
dicat rAsboiul crancen contra kr.
Coranu' toiereazA poligamia, totugi a ridieat starea femeif,
cAci a oprit uciderea fetelor i le-a dat drept la zestro gi la
mogtenire. 0 caracteristicA a religiunii mohamedane este fatalismul, doctrina c. faptele i vigta omului sunt hotArite

dela inceput gi a nu se pot schimbh.

Doctrina musulmanA nu e originalA : e un amestec de mozaism, de cregtinism, de credinte persane gi arabe. Dar toemai aceastA anropiere de celelalte religiuni a inlesnit primirea lui. Simplicitatea dogmei gi a cultului, ingAduirea slAbiciunilor gi patimilor 6menegti, trebuitt sA incante multimea
gi sA o aducA sub stegul profetului.
.Abu-Becr. Omar. Osman. Cum muri Mohammed izbucnirA
neintelegeri in toatA Arabia. Credinciogii aleserA insA ne
Abu-Becr, care la titlul de calif (urmag) I cu manA de
fier reduse inteun an toatA Arabia sub puterea sa. Apoi tHmise douA armate contra Grecilor gi contra Pergilor, slAbiti
prin lupte i certuri.
Herachus slAbise cu totul regatul persan 5i-1 pregAtise sA

devie provincie arabg. Supugii imperiali din Asia gi din

Africa voiau sA scape de jugill Constantinopolei, cAci erau
persecutati pentru credintA (multime de eretici) gi striviti
sub greutatea impozitelor, pecand armata araba era beatA de
fanatism: Zaid refuzI sl ia comanda, cAci comandantul trebuie sA, se crute gi el vrea sit moarit martir pentru credintA.
Toti supugi, toti disciplinati: Kalid e scos din comaudA, el
so supune i declarA cA se va supune i unui copil, clacA va
porund Califul. Ceiwww.dacoromanica.ro
multi doriau jaful: jaful Siriei, al Egip-

48

tului, al Persiei, al boggtiilor mmii. Buni ochitori, arcasii

lor tintiau in ochii vrgjmasilor, in ochii elefantilor.
Cuceririle se %curl cu iuteala fulgerului. Ka lid catiga
batglia dela Iermuc si Siria fu cuceritg, cuceritg, Palestina :
Omar intra in Ierusalim.

Sad intrg in Persia i coprinse cea mai mare parte a ei,

dupg, o luptg de 3 zile la Cadesia.
Amr intrg in Egipt, desi califul ii oprise si ocupg tara
Big luptg. Numai Alexandria rezistg 14 luni.
Cucerirea definitivg, a Persiei se savarsl dupg lupta dela
Nehavend. Mohamedismul atingea muntii Caucaz si raul Indus si nu trecuserg decal 11 ani dela moartea profetului
Contra califului Osman, care era bgtran 1 slab, se ridicarg nemultumitii. fli fu atacat si omorit in casa sa, Ali fu
proclamat calif.
Ali. Viteaz fr pereche, dar lipsit de talente politice, pre-

tinseSe sg fie calif dela moartea profetului. El atatase pe

omoritorii lui Osman. Contra lui se ridica. insa Moauia, 4i
Aifa, femeea iubitg a lui Mohammed, inimica neimpgcatg.
a lui Ali. Luptele le castiga AE, dar inimicii incercarg, contra lui alte mijloace : intr'o luptg pusera in varful lancilor
foi din Coran i chiemara pe oamenii lui Ali sg stea la jude-

catg. In cele din urmg se fcii o conjuratie, ca s ucidg pe

Ali, pe Amr si pe Moauia. Numai Ali fu ucis, iar Moauia /1mase calif. Partizan ii lui Ali formarg o secta, care nu recunoaste pe cei 3 califi, ci sustine a adevaratul urma al
lui Mohammed e Ali

Omeiazii (661-750) Familia lui Moauia a flcut califatut

ereditar. Ea s'a asezat in Damasc si se numeste familia
Omeiazilor, dupg un stramos al lui Moauia, numit Ommeia.
Cuceririle, cari se opriserg, o jumgtate de secol, cat tinu-

serg certurile, reincepurg repezi. Sub Valid I (710) se cucereste regiunea Indului,. Sub Muauia fu atacata Africa si
luatg. dela Greci. Mai grea a fost supunerea triburilor berbare, cari nu au fost supuse decat dupg. ani de lupt i dupa
. -

numeroase infrangeri.
Cucerirea Spaniei (711). Regatul Vizigotilor trecuse dela
www.dacoromanica.ro
arianism la catolicism.
Insa Vizigotii, precum fusesera mai

49

inainte arieni intoleranti, ash se aratara mai ye urma catoIici tirani. Clerul i nobilii apasau poporul, persectitau pe
Evrei, rasturnau pe regi i nu. se sfiau de a cere ajutor
strain.

0 armata de berberi i de Arabi, condusa de Taric,

trech. strmtoarea ( = Gebel Taric = Gibraltar = muntele lui
T.) i incepl lupta cu regele Vizigot la Xeres. Parte de Vi-zigoti parasira lupta, regele muri, Spania intreaga fu cucerita in aceasta luptA. Evreii se unira cu musulmanii, nobilii
d.e asemenea, poporul de jos sta nepasator. Arabii trecura
apoi Pirineii, amenintand tot apusul. Victoria lui Carol Martel la Poitiers (732) a pus limit cuceririlorlor, pate ca. mai
-mult le-au oprit insa. certele i luptele interne.
La cealalta parte a Europei, Arabii au fost opriti do taria
Constantinopolei i de focul grecesc. Un Grec inventase o
substanta asemanatoare dupa compozitie cu iarba de pupa,
prin care ardea .corabiile arabe.
Cuceririle au schimbat mult viata Arabilor. Primii califi
traiau in mare simplitate : Omar dormih intr'un colt, cu un
biciu sub cap i invelit cu o haina carpita, ; Omeiazii traesc
la Damasc in palate ca din povesti, beau yin, merg la va.

nAtoare i mut necredinciosi unul a la tinta in Coran.

Stares, supuilor era destul de suportabila : Ii pastrau credinta i. obiceiurile. Pmntul era al statului, dar se Asa, su-

puilor, spre a-1 lucra i a da o dijma. In imperiu se distingeh, dar, Moslim, casta rasboinica i. religioasa, apoi necredinciosii, cari. muncesc i platesc, Musulmanii nu Platiau,
.de aceea convertirile nu erau prea dorite.

8. Intemeerea imperialui de apus.

Carol eel mare (768-814). Ritsboaiele. Institutiunile
imperiultd.

Pipin cel scurt imparti regatul sau intre doi fii : Carol cel
mai mare i Carloman, care murl in curnd ramanand Carol rege peste tot regatul Francilor. Carol este cea mai ma,.e
figura a evului mediu, vestit prin rasboaie, vestit prin sfortarile ce Ie-a facut spre a civiliza, pe supuii sal, intemeietor
al unui imperin nouwww.dacoromanica.ro
in apus.
ION S. Floacr.

Istoria Evului Mediu.

50

'Carol a fault 60 de expeditii rasboinice, eels mai multa

conduse de el insus. S'a Inptat .in Galia, spre a i-se recunoaste autoritatea, s'a luptat Cu Longbarzii din Italia, s'a
luptat in Germania si a introdus-o cu forta in viata civil-

zat, a distrus puterea Avaiior, s'a luptat cu Arabii din

Spania.

Risboaiele cu Longobarzii. Rage pests Longobarzi erk

pesiderius, oni capabil i intreprinzator. El detese in casaorie pe o fats. a sa dupa. Carol, care insa se despartl de ea,
dupa, un an,, i o trimese la tatal ei. Desiderius, sperand s.
atate un rasboiu civil intro Franci, cerii papei sa ung a. de
regi ai Francilor pe fii lui Carloman, cari gasisera adapost
la dansul. Papa refuza, i Desiderius ataca posesiunile papei,
care cerii ajutorul mi Carol. Doua armate, una condusa de
Carol, trecura Alpii, Desiderius se inchise in Pavia, si rezista aproape un an, dar trebul sa, se predea din cauza foamei.
Carol tunde pe Desiderius i-1 trimete intr'o manastire 'din

Trancia, jar el se incoroneaza cu coroana de fier a regilor

longobarzi (774). In anii ce urmara, Longobarzii se revoltara.
de mai multe ori, dar Carol ii aduse la ascultare, singur san

prin fii sai.

Rasboaiele cu Saxonii 772-804). In Germania cele mai
multe triburi primisera crestinismul, pe and Saxonii ii pastrail religiunea pagana, sacrificau chiar oameni zeilor lor din.
paduri. Ei formau o confederatiune de mai multe triburi, cari
numai &and mergeau. la rasboiu se uniad sub nu singur duce.
Carol voia st-i supuie, mai malt voia insit sa-i crestineze, in

cat lupta cu ei are un caracter mai mult religios. ,Rasboiul

cu ei se zice a a tinut 30 de ani, insa, campan;ile frau de
cele mai multe ori scurte, cad expeditiile se fa,ceau numai
in timpul verei.
In primele expeditii, Carol patrunse in locurile baltoase ei
paduroase ale Saxonilor, le coprinse o fortareath numita
Eresburg, le arse Irminsdule, trunchiul de copac, pe care-i
adorau in fundul padurilor. Saxonii se supuser i detera.
oeatici lui Carol (772), dar se ridicara condusi de un duce
viteaz, Widukinck reluara. forthreata Eresburg, pradara tot

tinutul pang, la www.dacoromanica.ro

Rin. Invini odata, se ridicau din nou in

51

anii urmgtori. Carol, ca s le a:rg.te puterea sa, a convocat .

adunarea cea mare a poporului sau, cliiar In tara Saxonilor,.

la Paderborn, mai multi ani dearfindul. Multi Saxoni, orbiti

de mAretia lui Carol se supuneau i primiau botezul, dar se.
Asculau indatg, ce apreN Widukind cu ajutor din Danemarca, nakellriau pe preotii crestini si ardeau pfingstirile.

Odatk and armata lui Carol se lupa cu Slavii de peste

Elba, Saxonii, cari 11 ajutau cu armata lor, atacarl pe neasteptate armata lui Carol i o nimicir. Dar i rgsbunarea regelui fu teribill : cern s i-se dea trdAtorii 1 puse sb-i
omoare pe toti intr'o zi, 4500 de oameni. Cruzimea aceasta
Ii ridicrt din nou, dar furl invini. Carol le interzise apoi
practica religivaii pgne, Ii botezX cu de a sila, le impuse
sI respecte poruncile bisericii (sn, posteasa...) Ii mutg, din-

tr'o regiune in alta, incfit toti v6zurl a tezistenta este de

prisos. Insus Widukind primi botezul cu multi tovarAL
Carol intemei episcopate, iar in Colonia un arhiepiscopat {785).

Dup. cativh ani de linite, axonii se r.evoltail din pri-r

cina serviciului miliiar, cci efrau dui in teri depArtate sa
se lupte cu Avarii i cu Arabii. Carol pustil tara, lu pamanturile Saxonilor si le da credincioilor SM, bisericilor i
nobililor, stramuta a treik parte din populatia saxonX in alte
regiuni, iar in tara lor aduse coloniti franci. In fine cerbioia saxon fu infriinta, Germania cea noua cretin4 fu intemeiatk Carol cel mare devenise un nou Cesar, care ca i
acel largik hotarele civilizatiunii (804).
Dupa rasboiul cu Saxonii, Carol trimise pe un fiu al slu
contra Danezilor, cari dedesertt ajutor Saxonilor. Danezii furl

respinsi i contra lor se fcii o marcd, spre a ROA. imperiul. Tot prin lupte mici fura respini Slavii dela Elba.
Bavarii aveau un duce Tasillo, foarte ambitios, care seconsiderk ca i independent. Mai pe urmk temandu-se de
puterea lui Carol, se, supuse in aparentk dar puse la cal&
o alianta cu imperiul de rasarit, cu. Longobarzii i ou AvariL
Carol il depuse i4 trimise intr'o manastire.

RABboiul cu Avarii (791-796). Avarii erau de acelask

neam cu. Hunii i locuisera pe ltinga Urali, pance-i chiem&
www.dacoromanica.ro

52

impgratul Iustinian. Ei venirk, Wand dupk dansii pe Slavi

1 pe Bulgari, prdar provinciile imperiului si, dupk, distrugerea Gepizilor in aliantk cii Longobarzii, luark local Gepizilor in Panonia. Din Panonia plecau cetele lor la pradk
i au ajuns de multe ori pang sub zidurile Constantinopolei,

pank cand in timpul lui Heraclius au , suferit o infrangere

cumplit. Capii lor se chemau Kagan (han).
Daco-Romanii, strkmosii nostri, au suferit tirania kr 200
de ani, ascunzandu-se in fundul muntilor si in desimea pkdurilor. Carol cel mare intreprinse contra kr un rksboiu de
exterminare, care tinii mai multi ani, condus de el in persoank, apoi de fii si. Pipin izbutl sk-i infrangl cu totut.
Toate caPeteniile barbarilor perirk, CUM si cea mai mare parte

din poporul de rand. Prazi imense ckzurk, in mainile invingatorilor, atat de multe metale pretioase, incat, se zicek el
a sckzut valoarea lor. Carol date daruri bogate credinciosilor ski, mai ales celor maH. Dupk, aceastk victorie, imperiul
lui Carol ajungea Oa. la Dunkre, iar Avarii dispreau din
istori e.

In urma rsboiului cu Avarii, Carol Moil tributari pe Gehl,

.cari se asezaserk, in Boemia i pe Croati, caH ocupau regiu-

nile de lane. Adriatica,

BAsboaiele in Spania. Un gnvernator arab din Spania
.certi ajutorul lui Carol contra superiorului sk.u. Carol trece
muntii Pirinei, inainteazg in Spania i cucereste catev a. cetk,ti, se intoarce insk inapoi, vazand ck, nu poate luptk ci
succes contra unui inimic prea depkrtat. Pe and trecek peste
Pirinei inapoi, Bascii atacark, partea din urrak a armatei
france la Roncesvalles. Acolo Ii gsI moaritea Roland de Bretagne, pe care I-a cantat atat de mult poezia medieval.
In anii urmtori, fiul lui Carol, Ludovic, pktrunde in Spania, ocupl regiunea pang. la Ebru, din care organizeaza, o
lard de margine,numitA. rnarca Spaniel. Aceastk. muc k. va
servi ca urzealk. de state crestine in peninsula iberick.
Tnatitutiile imperiuhii. Imperiul lui Carol se intindek dela
Oceanul Atlantic pink la Dunkre si dela hotarele Danemarcei pank, la Ebru, coprinzand felurite natiuni, fiecare cu particularitatile ei.
www.dacoromanica.ro

53

Ca sa impiedice despartirea nat-iunilor, Carol a desfiintat

ducatele ai nu le-a lasat decat exceptional.
A %sat puteri mai mari marcgrafilor, adica comitilor dela.
margine, cari trebuia, sa, apere hotarele i cari comandau mai
multe camitate cum aipeste armata. Cele mai insemnate marci
erau cea din Spania contra Arabilor i cea din rgsarit contra Avarilor (Ostmark, din care a ieait Austria).
Comitele era persoana principala a administratiei, caci im-

periul era impartit in comitate. Se pare ca era numit pe

viatg, cu toate c. cei rai erau destituiti. Comitele aveh sub
sine pe vicar, care in sud se chema vice-comites.
Egiscopii erau numiti de regi, afarg, poate de Italia. Ei
aveau mare putere, caci stapaniau domeniile vaste ale bisericii.

Spre a control administratia civi1 i bisericeascg, Carol

trimetea, eke 2 oameni cunoscuti ca intelepti, ca s inspecteze
pe comiti i pe episcopi. Ei se numiau missi dominici, se ale-

gean dintre laici, sau dintre episcopi i stareti ; erau permanenti, dar ai cu insarcingri temporare.
Palatul, ca i in timpul Merovingienilor, era centrul celor
mai inalte functiuni, ai in acelaai timp acoala de functionari
mari, Functionarii cei mari indepliniau servicii personale pe
langa rege. Maiordomul iu m'ai exista. Se pastreaza sene-

aalul, paharnicul, dimeirapt (vistiernic) din caH se aleg

missi, duci. Capelanul, capul clerului dela palat, are ai arhiva (arhicancelar) caci arhivele erau in capela.
Adunarea cea mare era in luna maiu, and era o datorie
ca sg, se adune toti oamenii liberi. S'a inceput obiceiul ca
,cei mai mari sa se deosebeascA i sA discute deosebit de cei
mici (mai ales in adunarile de toamng.).
Legile. Carol adung, obiceiuriIe popoarelor i d. voie fie-

carui popor sa traeasca dupa legile sale, dar in acelaa timp

dicta ai dansul legiuiri aplicabile intregului imperiu. Se pastreazg, 80 de prescriptiuni de acestea numite capitulare, caci
sunt impartite pe capitule vprecum la noi mai demult un
edict domnese ori un tratat se ziceau ponturi, Endca erau
impartite in paragrafe de acestea, in puncte.
www.dacoromanica.ro

51

Num5rul oamenilor liberi sazuse i Badek necontenit prin cregterea ben,eficiilor. Regele da beneficii din al ski gi din al bise-

ricii. In acest aZ beneficiarul avea obligatiuni i care rege

gi cittre bisericit. Beneficiul er a. pe viat5., mai pe urmK ajunge
creditar. Obligatiunile beneficiarului, pelang5 mica arenda la
bisericit, mai erau cItre rege. ca sit mearg5. la Asboiu. Ca
beneficii da regele nu numai moii, ci diferite drepturi de po-

ditrit, de Vam i, lucru gray, chiar functiilei Iar beneficiar putei

fi oriciue, dela serv pan 5. la rege, femeile gi bIrbatii.

Prin acest sistem, de beneficii regele aveh obligatii ski personali, biserica avei pe ai sgi, persoanele puternice pe ai lor, statul
so descompuneit in grupe distincte de persoane, tinute legate de
o maul puterniclt, gate Insit a se transformit inteo poliarhie, cfind
mina va fi slaba.
ARK cauzit de slAbiciune eran scutirile, aconlate mai intaiu manitstirilor, apoi i favoritilor. La inceput scutirea era numai de im-

pozite gi de sarcini, mai apoi mngstirile obtinurit ca sit fie opriti

functionarii regali de a intrit pe teritoriul lor. de a judecit: de a
ink impozite. Regii cu inuM greutate p5strarit obligatia serviciului
militar.
Armata. Seniorul mergeit la rri.sboiu cu oamenii s5.i, vasali (vassus,
cuvant celtic) cari trebuiau sit se inarmeze pe cheltuiala lor i sI aibit
de mancare pentru trei luni. Expedipunile se fAceau vara, exceptional
Pneau i iarna. Cei cari aveau cai i o propietate mai mgrigoarit
-faceau serviciul citlitri. Episcopii i staretii erau indatorati sA meargit

la armata. Ins5 incepe sit se trimeatA inlocuitori, incat cei cari

pot se sustrag i greul cade pe oamenii liberi, cu o micrt mogioarA.

Ca sa scape, multi din ei intrit in mangstiri, altii se recomandrt unui

senior.

Tendinta de a se face calugar erk atat de mare, that s'a in-

-terzis servilor de a intl.& in manastrre, ca sit nu rthnkie moiile

nelticrate.
Judeccitile. Oamenii liberi trebuiau sit se adune de 3 ori cu comi-

-tele spre a judecit, dar fiindelt era greu sit se adune, s'au instituit
judecgtori dintre oamenii liberi (7 scabini). Regele avek tribunalul
ski, in care se judecau episcopii gi functionarii cei mari, cum. gi
.orice apel flcut la el. Pedepsele ce se dau erau : moartea, scoaterea ochilor, tKierea mainii, amenzi.

Veniturile statului erau dela dgrile indirecte (sere, vami) dela

pi%zile din rAsboiu gi dela veuiturile domeniilor regale.

coala gi Literatura. De0. Carol cel mare n'a invatat sit

.citeasc5. &cat titrziu, iar BA scrie n'a putut, epoca lui reprozintit o adevarata renatere. Paul la dansul decaderea este

continue, cu el progresul incepe i se continua,.

Centrul mieitrii culturale era coala palatului, condusa, de

Alcuin, de origine din Anglia. In invatAmant se invata a

www.dacoromanica.ro
immitele arte liberale
(7) in evul mediu, mai ales gra-

35

matica, muzica i retorica. Alcuin a primit dela Carol staretia unei mangstiri, pe ale, cgrei moii lucrau 20.000 de
servi. El a scris comentarii asupra bibliei, iar un elev al dm,
Eginhard, a tcris o biografie a lui Carol cel mare. A mai
atras impratul i pe altii imprejurul sau, cu cari facuse un
fel de academie. Seniori puternici, fii i fetele imparatuluio.
ascultau i se entusiasmau algturi cu el. A purtat grije de
muzica bisericii, a adus eautgreti din Italia. Orga s'a ras-

pandit atilt de mult, luck incepe O. se fabrice in Franta.

Se fac cpii din bi,blie, se copiaza autorii clasici In diferite
orate. Carol adung. cantecele vechi germane i poruncette sa
se adune copii pe la biserici, ca sa invete toti sa citeascg.
construit biserici, din cari cea mai frumoasa, era in capitals..
sa Aachen..
Restabilirea Imperiului (800). Activitatea papilor atrsese

in sanul bisericii pe cei mai multi barbari, !neat autoritatea

bisericii preit c reprezinta in apus puterea morala a vechiului imperiu roman. Cu cat erau mai stimati in apus,,cu
atat papii. slabiau legaturile ce-i tineau legati de Constantinopole, iar cnd avura i un stat, ambitiunea lor crescir. Saintamplat cg. imparatii din rsarit au inceput sg, opreascg inchinarea la icoane, papii au gasit un pretext ca sa se desparta de biterica rasaritului, zicand cg. s'a lepanat de ortodoxie.
S'a mai intamplat, ca o imparateas ambitioasil sit departeze
dela tron pe fiulei, ca s guverneze ea, i atunci papa impreung,

cu Carol au pretins a nu mai e imperiu roman, ca imperiul a cazut in risarit i ca trebuie restabilit in apus.
Carol i prin puterea sa, dar i prin devotamentul siiu
pentru ceettinism, era iubit de cler. Pentru cretinism a purtat,
el rgsboaie cu Saxonii, cu ajutorul clerului a supus Bavaria,
clerul Voia restabilirea

In anul 800, in noaptea Craciunului, atunci ziva anului

nou, Carol se Oh In Roma, i pe child se rugh In genuchi,
papa Leon III Ii puse pe cap o coroana de aur, apoi ingenuchie i i-se inchinii ca unui impgrat roman, iar poporul
Ii aclarna qimperatori Romanorum vita et victoria..
Cu tot prestigiul ce da lui Card aeest titlu, rnodul curn
1-a luat el, lash pentru viitor multe neintelegeri. Papii cred.
www.dacoromanica.ro

56

ca. imperial. e o creatiane a lor i a ei pot da coroana imperiala cui voesc; pop .;rul din Roma crede ca," imperial este
o delegatiune data de el ; iar imparatii vor consider- coroana
imperiala ca o cucerire a stramoului bor. Cat pentru imperial

de rasarit, Carol voia, s 86 uneasca amandoua, imparafile

prin casatoria sa cu imparateasa din rasarit, lucru ce nu s'a
facut. El recunostea pe imparatii din rsarit i voia sa. traeasca
In pace ca fratii, aceia insa nu-i recunoteau decat titlul
ito rege.

Inca fiind In viata, Carol a impartit statul sau intre 3 fii

ai si (avea o multime, legitimi i nelegitirni) cari insa au
murit inaintea lui i n'a ramas in viata decat Ludovic. In
anul 813, Carol convoca, o mare adunare, inaintea areea
pane pe capul fiului sau coroana imperial i peste cateva
luni, muri marele imparat, in anul 814, la Aachen.

9. Desmembrarea imperiuui. Franfa.

Primii Capefieni.
0 jurnatate de secol dupa moartea lui Carol cel mare,
vastul lui imperiu nu mai fiinth din multe cauze.
0 cauia principala era sustragerea de sub mane, imparatului. a partii celei mai numeroase dintre supuO, cari treeusera sub seniorii bisericesti i laici. Comitii devin cu timpul mici suverani, iar episcopii Ii imiteaza.
Alta cauza a fost existenta feluritelor natiuni, caH pastrandu-i fiecare limba, obiceiurile i avand legile sale particubare, voiau s aiba, via

independenta.

Idea cretina, care crease imperial, a contribuit i ea la

.caderea lui, indata, ce interesele imperiului i ale bisericii
au venit In conflict.
In fine cauza cea mai apropiata a fost obiceiul germanic,
de a se impartl statul : numeroasele impartiri provoaca rasboaie i mai apoi anarhie.
Ludovic Piosul. Fiul lui Carol cel mare se numete pios,
se numete bland, caci tri cu necontenita frica, de pleat,
iar la moarte voi sa se calugareasca. La carte introduse
moravuri severe, departa femeile caH traiau la palat, i pe
www.dacoromanica.ro

57

multe. surori ale sale, cari nu duceau o viata curata, le inchise In manastire; insa din respect exagerat pentru papa,.
nu credett ca-i este destul ca a fost Incoronat de tatal slur
voia sa fie incoronat de papa. Papa veni i-1 lncorona, dar
nu mai cazii in genuchi inaintea lui, ca inaintea lui Carol,
ci imparatul ingenuchi de 3 ori inaintea papii.
Ca i Carol, imparti i el imperiul intre fii sai, dupa ce a
postit i s'a rugat 3 zile (817). Ca sa pastreze unitatea statului, indatora pe cei doi mai mici, ca s mearga in fiecare an la fratele lor mai mare, Lotar, i s primeasca sfat de
la el. Contra impartirii statului protesta Bernard, un nepot
nelegitim al lui Ludovic. Dar el fu prins i pedepsit cu scoaterea ochilor. In urma pedepsei, Bernard muri, iar Ludovic,
ii simtl contiinta atat de turburata, incat faca o eonfesiune.
publied i se recunosc vinovat de neglijenta.
Alurindu-i sotia, se insult din indemnul episcopilor cu o
printesa Camara Iudita, care catiga o mare putere asupra
lui. Avand un copil cu ludita, aceasta Ii indemna sa faca

parte la imparatie i fiului ei, Carol Plepoul, cum s'a numit mai tarziu.
Ludovic fac un regat i lui Carol, luand o parte din Germania i din Franta de azi. Indata ins toti, biserica, nobili, ceilalti fii a lui Ludovic se ridicara contra lui. Imparatul
se umill i desfiinta regatul lui Carol, suferl ca irnprateasa
sa, fie acuzata i inchisa in manustire. Dar Lotar incepe sil se
poarte cu fratii sui prea autoritar i acetia chiamal o adunare, care dete regelui toata autoritatea. Iudita se intoarse
din manastire, regatul fu dat din nou lui Carol, din nou serevoltara contra lui Ludovic apoi copii sustinuti de biserica.
Papa era cu Lotar, i, sub cuvant cu vine sa impace pe fii
cu tata, este primit in lagarul lui Ludovic. Ath hotarate
pe toti partizanii lui Ludovic, episcopi i laici, sa-1 puruseasca.
Nenorocitul imparat cade fara aparare in mainile inimicilorsai, cari-1 desbraca de hainele imparateti, Ii imbraca cu hainer

de penitent i-i citesc acum ei lista pacatelor. Fii invingutori contra tatalui lor incepura sa se certe intre ei i-1 pusera_

din nou pe tron.

www.dacoromanica.ro

18

Ludovic 'Impartl definitii;, de aceastg, data, imperiul rnre

trei fii, cu Carol, caci until din cei dintaiu trei murise.
Lotar primia o parte dintre Franta i Germania (Belgia,
.Olanda, Alsacia, Lor9na, Elvetia, Italia) cu capitalele Aachen
si Roma, cum i cu titlul de imparat. Ludovic primia tara din
irasaritul acesteea, iar Carol tara din apus. Ludovic, care primise Germania, din care cauzg, se numete L. Germanicul,
mu er b. multumit cu partea lui i vent cu rasboiu contra ta-

tglui Om. Pe cand mergeh contra fiului sau, imparatul cel

prea bun, murt, zicand : (<11 iert, dar srt tie a mor din cauza
lui (840).

Desmembrarea imperiului (843). Cum inchise ochii Ludovic Piospl, Carol tel Pluuv i Ludovic Germanicul se ri.dicara cu rgsboiu contra lui Lotar i repurtar asupra lui
victoria decisiva, dela Fontanetum (841). Lotar se preggtia,
din non de lupt, iar Carol si Ludovic sp unir mai strans
prin celebrul jurcinuint dela Strasburg (842). Acest juramant fu depus de Carol in limba germana, ca 0 fie Inteles
de oamenii lui Ludovic, pecand acesta jura in limba remand,
ca sa fie inteles de oamenii lui Carol. El este cel mai vechiu
monument de limba franceza si germana.
Dupg, multe negocieri e stabill pace intre frati prin tratatuI din Verdun (843). Lotar /Astra- partea sa modificata
putin, iar titlul de imparat Ii ramaneh flea nicio autoritate
asupra fratilor sgi.
Luptele acestea au intarit aristocratia 1aic, pe care regii
nu tiau cum 0 o aiba alaturi, spre a se puteg, lupth in-

tre ei i pe care o Incarch cu drepturi i cu pamanturi.

astoriile regilor si ale fiilor lor cu fetele nobililor puternici cresci0 i mai mult puterea unor familii, cum a fost

a rudelor Iuditei, cu cari au avut apoi de luptat Tegii.

Dintre cei 3 frati, cel care a murit mai intaiu a fost Lotar,

Imparatul, care impartise i el partea sa intre 3 fii, incat

tocmai partea cu care era legatg demnitatea de imparat ramase mai slaba deal celelalte pgrti. Dintre fii lui Lotar ma
titlul de imparat Ludovic II, care se aseza in Italia si-i pe-

trec viata in intrigile de gzolo, intre Bizantini, papa si

Arabi. Un alt fiu al lui Lotar a luat partea de nord cu cawww.dacoromanica.ro

59

pitala Aachen. El se numik tot Lotar *0 numele lui s'a

pAstrat in numele Lorenei (Lotaringia). Pentru aceastA tat%
a Inceput ceartA intre Carol 0 Ludovie Germanicul, la moar-tea lui Lotar, pan/ ce au ImpArtit-o la anul 870. Dar cearta
pentru ea a inceput atunci i tine gii azi (peste 1000 de ani)
intre Franta 0 Germania.
La moartea ImpAratului Ludovic II, demnitatea imveriala
a luat-o Carol Pleuvul, impreunA cu Italia, Insl puterea lui
cra, null din pricina certelor din familia sa, din pricina creterii aristocratii i mai ales din pricina nAvAlirii Normanzilor.

In familia sa, Carol a avut sl lupte cu rudele din partea

sotiei sale, cu proprii sAi copii, din cari unuia i-a scos oclrii.
Diferitele teri nu se mai sizntiau legate Intre ele, nefiind

c mfinA puternia sA 16 uneasa. Astfel Bretagne invinse

armata lui Carol i trE viata ei proprie, Septimania de consider& ea tug, strAinA, iat regiunea la sud de Loire (Acvitania) ca independent/.
Carol aleargA dupA teri strAine 0 dupA coroana ImpArateasel, dar autoritatea asupra oamenilor din propriul sail stat
li scap6 din manA. In 847 se Int&lnete cu fratii sE 0 Impreun declar/ a orice om liber trebuie sA,-i aleagA un se-

nior (capitulara din Mersen). OprWe pe oamenii unui senior de a-1 pArAsI 0 le ordong. sA-1 urmeze In rAsboiu. Con-

cesiunile cresc i fatA de bisericl. Ne avfind puterea ca sa.

fie ascultat, el implorl, cant /. sA atragg pe nobii prin Icon-vingere Promite amnisti6 celor cari o vor cere, roagA pe
credincioii sAi sA-i spunA ei MrA team ce datorii cred cA
are et ce trebuie sA fizz/. 0 ce sA nu facA. DacA se va probh
A a sAvr0t cevh ce. nu trebuih, spell tA se indrepteze cu

ajutorul lui Dumnezeu. Credinciofii sunt in drept sa rt

ziste, dadi regele va viola pactul.
In fine In vestita capitularA din Kiersg (877) Carol cel
P1e0w recunoaSe ereditatea functiilor (comitatulni) erediiatea beneficiilor pentru toti vasalii. Tara se dizolviz, astfel
In seniorii mari 0 mici. Seniorul are castel, a,re oamenii sAi,
mintuirea terii e in mfiinile lui, regele e redus sg, guverneze
prin convingere. El nu poafe sA. impiedice hotiile. Fel de fel
de oameni se unesc cu Normanzii 0 jefuesc comitatele yewww.dacoromanica.ro

60

eine, sau jefuesc in socoteala kr, iar vina este aruncata.

asupra Normanzilor, pecand regele pune biserica sa predice.
contra pgcatului hotii !

Normanzii. Oamenii din nord (Normannen) veniau din

Norvegia, Suedia, Danemarca si erau de origine goticg. Emigran din tara kr din pricina saracii si a slabei apgrgri
a imperiului carolingian, atacau mai ales orasele si mangstirile. Din aceastg cauza au navglit mai mult in Franta deal.
in Germania, in care erau putine orase. Spiritul lor rasboinie.
era intretinut prin religia lui Odin, dupg care cei rsboinici
merg in Walhala si prin cantece rgsboinice antate de

scalzi, cari celebrau placerea de a privi focul oraselor si

mangstirilor aprinse. Fara frica de mare, se imbarcau pe corabii usoare sub conducerea unor apetenii numite regii mdrii,
se opriau la gurile rhurilor, uncle se intgriau. De acolo urcau.

In sus pe ran alri, sau in bgrci si jefuiau populatia, se.

intorceau iarna in fortificatie, ca sa inceapg din nou primavara viitoare. Au suferit din pricina lor si alte teri Rusia,.
Britania, Spania.
Ca sg-i domoleascg, regii incepurd sg stea la tocmeal cu
dansii. Carol Plesuvul dete unui cap al lor titlul de duce,.
altora le plgti tribut. Parisul incepe sg-i vazg din 845, iar

in 885 il tin inconjurat un an intreg, pang and sosi impgratul, cumparg pacea si le date voie sg prade altg regiune din targ. In timpul asediului, Parisul fusese apgrat de
comitele Odo, fiul lui Robert cel Puternic, care =rise man
inainte in lupta tot cu Normanzii.
Carol cal Plesuv a lasat un fiu, care it domnit putin sil
apoi un fiu al lui Ludovic Germanicul a avut noroc sl intruneasa, prin mostenire, tot irnperiul lui Carol cel MareEl se numia Carol cel Gros. Fiul lui Ludovic Germanicul
era slab de minte si lipsit de curaj. Nu se luptg contra Normanzilor, cari inconjurau Parisul, ci le da bani. Contra Jul
se revoltg mai intaiu Germania si-1 detroneazg, apoi Francia,
care alege derege pe comitele Odo.
Casa Robertian6.. Odo era senior puternic, stgpan peste
domenii intregi si curajos, ca si tatgl sgu. Dupg zece'ani de

domnie (888-898) Odo muri, dar nu lgsa tronul fratelui

www.dacoromanica.ro

61

sau, ci unui nepot al lui Carol Pleguvul. Aceast a. purtare se

datora, poate, influentii arhiepiscopilor din Reims (Rens) care
in secolul X au intronat gi detronat pe regi. Probabil insa,
ca,

gi. aristocratia tinea, mai mult cu Carolingienii, fiindca erau

mai neputinciogi spre a tine ordinea.

Regele, numit Carol cel simplu, dete lui Robert, fratele lui

Odo, domenii Intinse, dar dup g. ce trecurti ani gi Robert se simti

sigur pe oamenii Ai, alungl po Carol gi se Incoronit el ca rege.
ill lupta care se dete, oamenii lui Robert iegir6. invingftori, dar el
muri.

Hugo, fiul lui Robert, se multami sl joace pelhnglt Carlovin-

gieni rolul majordomului pelangl regii merovingieni. El chemit pe

fiul lui Carol cel simplu din Anglia, de unde erh mama lui, numit

dela aceastl Imprejurare Ludovic de peste mare, un copil de 15

ani, gi-1 fleii lege la Reims. Hugo primi tithrl de duce al Franeilor. Francia se numih atunci regiunea din nordul Senei. Hugo
strtrani maro parte din Fianta, pechnd lui Ludovic li rtimftneau

numai oragul nordic Laon (Lan) gi vecinittltile lui. Regele insit nu

exit degenerat, el adung credinciogi imprejurul WI gi cu ajutor de
la Otto eel Mare, ImpIratul Germanitii, purtl rgsboaie cu Hugo.
Dar la moarte se inthmplit sit lase dupg, sine pe Lotar, un copil,
pe cand Hugo lls dupl sine un om priceput gi energic, numit
Hugo Capet. Acesta eftgtig . de partea sa pe impgratul german gi
la moartea neagteptatlt a lui Lotar, apoi gi a fiului lui, Hugo Capetul este ales de egtre episcopi gi de senioxi ca rege.

Hugo Capet intemeiaza dinastia Capetienilor (987) care

a intemeiat Franta moderna, gi ai carei urmagi traesc gi azi.

In lupta de un pecol dintre cele doua, familii, din cari

-urna calla sa se susting, iar alta sa se ridice, s'au format in
Franta mai multe case puternice ca gi cea regala, iar unele
regiuni au inceput a duce o viata, proprie ca state independente.
Normandia. Un gef al Normanzilor, Rolon, se agezas la
gura Senei. In anul 911 regele Carol cel simplu ii darul, cu
conditie ca A se cregtineze, o parte din nordul Franciei,
In care se agezara Normanzii gi care se numi Normandia.
.

Rolon impart1 oamenilor sai pamantul gi-i guvern a. cu multa,

severitate. Se povestia c ar fi atarnat inele de aur i'n r-murile unui stejar din marginea drumului gi in trei ani de
zile nimeni n'a indraznit sa. se atinga de ele. Normandia era

guvernata de duci, cari imitand pe regii francezi, in scurt

timp au francizat pe Normanzi.
www.dacoromanica.ro

62

Este probabil big, c locuitoiii vechi au fost redusi in.

starea de muncitori ai pgmantului (rustici) Normanzii ramfinand ca seniori.
Flandra era imp/irtitg. intre seniori puternia Unul din ei, Raoul
de Vermandois, a tinut inchis in castelul s6.0 pe Carol eel Simplu.

In celdalte teri, in Champagne, in Bretagne, in Aevitania, in

V aled Ronului era pulbere de seniorii, amestec i nAvaliri de popoare, lupta unora contra altora, incat un episcop din Champagne
zice coamenii seamng. cu petii, cari se inghit unii pe alpi.

Primii regii Capetieni (987-1108). Hugo Capet a putut

ajunge rege numai pentrucl a castigat in partea sa biserica.
Hugo utrgsese in partea sa pe arhiepiscopul din Reims si.
era ruclg cu ducii si cu seniorii cei mai insemnati. Episcopii
si nobilii aleserg pe Hugo si credeau ca au fgcut monarhia
electivg, insg regele ava grije s incoroneze pe fiul sgm,
trgind el, si obiceiul devenl apoi regulg. Familia a mai avut
si norocul rar, ca sg se continue prin mostenitori directi in.
timp de 300 de ani, in care timp principiul ereditgtii a pg.truns adanc in spiritul poporului.
Primii regi capetieni au fost oameni activi si shill. Fiindel.
functiunile, chiar in palat, erau ereditare, ei au lgsat nesupgrati pe titularii lor, insg. au insgrcinat cu executarea ordinelor regale pe oameni mici (preotul capelei, scriitorasi) si
supusi. kai ales au purtat grije O. nu Je lipseasdi sprijinul
bisericii, care reprezenta in acea societate de anarhie elementul de centralizare si de imitate si care le putea procura din domeniile sale imense resurse militare.
Fiul lui Hugo, Robert II (996-1031) aveh oarecare instructie si a purtat rgsboaie in sudul Frantei.
Henric I (1031-1060) s'a luptat toatg, viata contra ducilor
Normandiei, si, desi a fost bgtut, meritul lui este mare, aci
a avut curajul sg, se mAsoare cu vestitul Wilhelm Cuceritorul.
Filip I (1060-1108) a fost inteligent i practic. A purtat
rgsboaie, dar la cruciate n'a luat parte. Era peste rasurii de
gras i. de gros, trgia in petreceri, Inca mai cu seamg, pa
domeniile regale seniorii Ii ridicaserg castele, fgceau drumurile nesigure i regele insusi nu se putea, misch din Paris.
www.dacoromanica.ro

63

10. Origina i desvoltarea feudalitatii.

Cavalerismut.
Feudalitatea s'a format pang in secolul al 10, a predorfinit
pang, in secolul 14, dechnd a inceput sA clecazg, i urme din
ea se mai pAstreazA i azi. Feudalitatea se caracterizeazg prin

pulverizarea puterii regale si inlocuirea ei cu puterea proprietarilor, astfel incht fieeare proprietar al unei mosii era
rege al satuIui depe mosia sa. Aceasta se exprimh in Franta
prin vorba baronul e suveran in baronia sad> Numgrul
acestor proprietari sau suverani, trebuie sg, fi fost in Franta
prin secolul 11 de peste 10.000.
InsA mai bogati cleat proprietarii unei moii, i mai puternici decht acestia erau vechii comiti sau duci, cari aveau
putere peste provincii intregi si a cgror suveranitate se deosebia. prea putin de a regelui, cazi ei aveau i drepturile
regale @um e dreptul de a bate monetg). De acestia erau
in Franta vreo 40, in Anglia niciunul, caci acolo autoritatea
regelui era mare, iar in Germania au fost mai multi, dui:A
ce a inceput sit scazg puterea imparatilor, din secolul 13.
Orivinile feudalitatii. Barbarii, chnd au nAvglit in imperiul roman au luat o parte din pAmanturi, pe caH le-au
impArtit intre ei cu dreptul de proprietate depling. Acele
pAmanturi se chemau allodii, i proprietarii lor erau liberi,
plAtind pentru ele numai ce se cuvenia. stattlui. Cei mai
multi din acesti proprietari si-au pierdut insg pAmntul, fie cA

se duceau in rAsboaie .prea depArtate, fie cg. tocmai voiau

sA scape de serviciul militar, cAci oamenii unui om puternic nu eran luati in atmatg. Mergeau, dar, la omul puternic
si se recomandau* uneori ei impreunA cu pArnAntub alteori
numai piimantul 1). Acela, numit senior, (= bAtran) le da
1) lath o recornandatie : Cum tie toatit lumea, cit n'am cu ce mit
hranl,.nici cu ce ma Imbraca, m'am hotarit sa mit adresez la euvioia
voastrO, ea sit mit leg i sa mit recomand protectii voat.tre i am Mont
ma.; dar yeti trebui sit ma ajutati i sa-mi uurati hrana i vemintele atat eat vit voiu servi i voiu bine meritit. Cat voiu trai Ara voiu
fi dafor serviciu i ascultare,
c& om de conditie liber1. Toata viata
www.dacoromanica.ro

mea, nu mit voiu sustrage din puterea voastra, afara numai de nu

64

pAnakntul inapoi, ca s trAeascg, pe el si sari sg-i fie om de

reisboiu (vasal) sau st-i plAteascg, cevb, in bani, ozi in naturg, gi atunci era sem
.
PAmantul primit in schimbul serviciului de rgaboia se numik feudd (leafA) gi era nobil, celkialt era nenobil gi ocupat
de muncitori.
Multi proprietari deveniserg, puternici sub ultimii merovingieni gi sub carolingieni, mai intkiu prin dAruiri de pkminturi fAcute de bisericg. Biserica ave domenii vaste, pe
cari le da in schimbul unor indatoriri atkt de mici, incht se
numiau beneficii ( . binefaceri). llegii au imitat gi ei biserica si au dat necontenit beneficii, din al
lor si din al bisericii, ca sg, cagtige credinciogi imprejural lor. Beneficiile la inceput se
dau vremelnic, mai apoi pe viatA gi in urin
obiceiul le !licit ereditare. indatorirea beneficiarului era sg, meargA la armatA.
Carol Pleguvul a poruncit, ca toti oamenii
liberi sg, se recomande unui senior, bloat toti
alodialii an dispgrut in unele pArti gi au devenit sau vasali, sau servi, cici gpAmint fArg,

seniori* nu se putea 1).

Insl nu numai paminturi se dau ca feude,
ci gi vii, livezi, 'Mari, castele, demnitAti.

Ducii deveniserl ereditari pe ducatele lor,

comitii pe comitate, prin capitulara dela
Cav. see. XII.

Kiersy.

Treptele feudale. Cu toate c puterea

seniorilor feudali nu depindea de titlurile lor, cAci au fost

comiti tot atkt de puternici ca gi regele, ba au fost duci
Toiu fi fortat la aptirarea vietii mole.* IatA alta : cliber, am volt sit
ma supuin la serviciul vostru gi am flout agts. Pentru aceasta am pri-

mit suma... care mi-a convenit. Astfel din aceasta zi poti face cu
mine, servul WI, tot ce vei voi, ea gi cn ceilalti sclavi ai Mi.; Jalliffier et Vast.
1) In Noymandia rmiisese un alodiu in secolul 14 gi purt e. numele.
de (regatul d'Yvetot.s
Proprietarul lui putea, sa se numeasea rege,
www.dacoromanica.ro
lei nu depindea de niciun senior.

65

mai puternici decal el (Wilhelm Cuceritorul, dupit ce a cucerit

_Anglia, erh de 4 oH mai puternic decat seniorul su, regale

Frantei) totui seniorii erau de 3 close deosebite. Erau mai

intaiu seniorii superiori, dependenti direct de rege, egalii lui
(ducii, archiepiscopii, marcgrafii germani) caH aveau sub ei
state intregi. .Apoi veniau seniorii de mijloc, vasali ai celor
dintaiu. In al treilea rand erau seniorii mici, vasali inferiori,
cu o singura moie i der endenti fiecare de seniorul sau.
Drepturile feudale. Suzeranul pastrh proprietatea nuda a
pAmantului i lash vasalului (cuvant de origine celtica, iusemneaz probabil servitor) venitul depe el. Inainte de-a intrh in proprietatea feudei, se incheih o legatura de credinta
i de protectiune intre suzeran i vasal.
Acesta se infatih inaintea suzeranului fr

sabie, fr pinteni, cu capul gol i Ingenuchi cu un genuchiu pe paniant, puneh

mainile in mainile lui i-i jurh ca-lva servi
cu credinta contra tutulor. Suzeranul II
sKruth pe gur i-i da un semn ca-I inttrete in proprietatea feudei (investitura).
Semnul varih cu proprietatea: erh un bulgre de pAniant pentru o moie, o ramura
verde peutru o pg.dure, un manuchiu de
paie pentru o livede, o pereche de manui...

Vasalul datorh suzeranului sau mai in-

taiu serviciul la oaste, pe an 40-50 de

zile. Fiecare se ingrij, de intretinerea i
de armamentul sau, iar neimplinirea acestei

Cay. Bea. XII.

datorii puteh atrage dupa sine pierderea

feudei. Minorii i femeile trimeteau inlocuitOri.
A doua datorie mare erh serviciul judiciar, sa asiste adica
pe suzeran la judecatl, s ia parte la adunrile suzeranului
Nu suzeranul judech, ci egalii impricinatilor. Serviciul acesta
erh, de altfel, pentru vasal tot un serviciu militar, cAci condamnatul .puteh provoch la duel pe un judecator e acesta
trebuih sa se lupte i cam a se terminau de obiceiu prolow S. FLORU. Istoria Evului. Mediu.

www.dacoromanica.ro

66

cesele. Pentru. suzeran judecatile erau un mijloc de castig,

pentruca amenzile formau un venit al sau..Adunarile la su-

zeran erau cam 3 pe an (Pasti, Rusalii, Craciun) and se

judeca procesele mari, cand se face& cavaler fiul suzeranului, sau vreo casatorie in familia lui.

Vasalul trebuia sa ajute si cu bani pe suzeranul sau, in

3 cazuri : sa-1 rscumpere, daca se intampla sa caza prizonier, sa-1 ajute la fnzestrarea fetei celei mai mari si la Inarmarea de cavaler a fiului celui mai mare. S'a mai adaogat,
mai taiziu, ca sa-1 ajute la cheltuelile pentru cruciata.
La moartea vasalului, suzeranul avea drept de tutela asupra copiilor, i drept ca sa propuie fetAi o lista de- barbati,
dintre cari 'sg-i aleaga sotul.
Seniorul aveit drept s ,gazdueasca la vasalul sau. Obliga-

tiunile erau fixate cu minutiozitate. Un senior din sud se

obligh s. primeasea pe ducele Acvitaniei i pe 10 cavaleri ai
lui la o masa, cu came de pore, de vaca, cu varza, pui
fripti si mustar ; sg-i serveasca, chiar el, in ciorapi de postav fin rosu si cu pinteni de aur.
Nobletea nu o da persoana, ci pamantul, 'Meat un nobil
primind un pamant nenobil, nu-1 inobila.

Pmantul servil. Pmantul, care nu era dat unni om de

arme, ci muncitorilor, spre a-I platl in bani sau in natura,
era panattnt nenobil, iar muncitorii erau de diferite categorii ;

unii mai liberi, altii mai legati, toti Ins. legati de mosie, pe
care nu o puteau parasi, iar daca o parasiau erau adusi la
urma lor.
Servii platiau capitatie (dare pe cap, rest din tiMpul sclavii)
platiau impuneri (taille) i faceau munci (corve) dupa lacomia seniorului, that se zicea, otaillable et corvable
merci.* Munca i-o vrea, seniorul pe partea de mosie, ce nu
o detese nici feuda unui vasal, nici servilor s o munceasca,
ci o tinek pentru curte. Fiece movie se impartia astfel in 3
parti. Servul mai era dator sa ingrijeasca de drumuri, sit sece
apa din anturi, s luePeze in curte, sa mearga in carusie.
Seniorul avea, drept sa ia dela serv orce-i placea prea mult

www.dacoromanica.ro

67

.(prise) i sa gazdueasca la el (de obiceiu de 3 ori pe an).

Servii trebuia s. macine la moara seniorului, s cantareasca
la cntarul lui, sa se serveasca de teascul lui. N'aveau voie
sa-si vanza ei' vinul, pii. nu-si vindek seniorul pe al sau.
N'aveau voic sa strang recolta depe camp, pana nu-si alegea. seniorul partea sa. Platiau pe cap de vita In bani, dau si
in natura la termene fixe (porcul la Santmaria- /mica, gainele si ouale la Craciun). Servul nu se putea casatori fr
Invoirea seniorului. Dila. se Insura, cu o femee depe alta
movie, copii se impartiau intre cei doi seniori. Servul nu
putea ucide vanatul, chiar daca i-aducea stricaciune : pentru
o vulpe omorita, deseori era spanzurat.
Totusi, starea servilor era mai bung deck starea vechilor
sclavi. Se puteau libera,. platind seniorului o suma hotarita,
si primind o chartd.
Castelul. Locuintele seniorilor puternici erau adevaratd
fortarete. De obiceiu se construiau pe varful unei 'coline, in
marginea stancii rapoase, se incingeau en santuri pline de
apa, peste cari se trecea pe o punte, ce se ridica In timpul
noptii. Miele castele aveau mai multe curti. In curtea exterioara se refugiau taranii cu vitele si cu ltwrurile bor. Alto
ziduri si tumuli aparau apoi curtea interioarg, unde se aflau
fantanile cu apa, grajdurile, pivnitele i inchisorile. In etajele de sus erau arsenalele, magaziile cu hrana, cu camerele
de locuit. In turnul cel mai Inalt (Coucy 64 m. inalt, cu 31
in diametru) locca seniorul. Acolo avea, el sala cea mare de con-

siliu, cu mobile grele de fier i de stejar gros, acolo se putea

apara, chiar dupa ce inimicii ar fi coprins curtea cealalta.
Ferestre nu aveh castelul, ci nUmai luminisuri lungi si
stramte. In loc de sobe erau vetre enorme, In cari ardeau
.copaci intregi fr s poata birui frigul. Peste lespezile reci
de piatra, se aterneau pe jos paie -tocate.

Castele n'aveau Ina decat seniorii bogati, cei mai multi

aveau case cu ziduri gkase, on usi grele, cu ferestre inalte,
potrivite pentru a impiedica un atac pe neasteptate.

www.dacoromanica.ro

68

Viata in castel erh tristA i. fArl ocupatie, de aceea se-

niorii ie0au afarl la aer, la luminA .ii cautau ceartI yecinilor.

Erau insetati de rAsboaie toi pentrucA riscul nu era prea.

mare. Un senior imbrAcat In fier, Ware pe calul situ, in

dle

I t;

10' '

\
.

",..-

t.#

i.

:JO

Le-

Castel restaurat.

fata servilor dezarmati, puteh sA se creazA o fiintA supraomeneascA. Indatace se ivih o ocaziune, cat de neinsemnatA, nAvalia pe teritorul vecinului, ardeN colibele, devastk
satele, ucideh sau tar& cu sine pe servi. Celllalt rhspundek
www.dacoromanica.ro

69

si el tot ask bleat rAsboiul era permanent. Un ritsboiu nu

incepeit de regultt fArl declaratie : se trimeteit inimicului un
semn, o mAnusl. Aceasta insemnit eit pacea s'a rnpt.
DevastArile acestea fAceau rAu mai mult servilor, caci, rit=Wald pAmantul nelucrat, ei se hrttniau rAu. Acum nu ne
Tine sA, credem, dar scriitorii spun cit se manc scoarta dope

arbori si iarba din livezi, a s'au mancat chiar oameni. Ex-maul rAului a adus insA un leac, cavalerii au incercat sA,
spere cauzele drepte si sA, tie ordinea.
Cavaleria. Manuirea -armelor reclaml pregAtire i 5ncercitiu cu oameni, can o cunosc. Incep astfel obiceiul, ca tinerii nobili sit creascA in casa tnui senior, cunoscut prin
priceperea sa la manuirea armelor. Omul de ritsboiu de prin
secolul 9, se numeste cavaler, cAci luptele cu nitvitlitorii
arabi, unguri si normanzi au schimbat felul de luptA si toti
se luptau cAlAri. Precum nimeni nu naste invAtat, asit nimeni

nu naste cavaler, regele ins* trebuie sA fie facut cavaler.

Dela vArsta de 7 ani, copilul vasalului se ducek in easa
suzeranului, spre a primi educatia de cavaler. Vasalul era
Tnultumit cA fiul sAu creste bine, suzeranul aveit pe copil ca
chiezAsie pentru credinta pArintelui, bleat si unul si celllalt.
Isi fAceau socotelile lor. Mai IntAiu, copilul InvAtit sA facit
servicii personale in castel : sit imbrace si sit desbrace pe
-senior, BA serveascA la masA, sA. pregAteascit patul.,..

Pura scutul seniorulni, se exereitit si el eu armele, dar

mu putea imbrAch armura pAnA la 18 sau 20 de ani. La
.aceastA virstA, dacA era bogat si voiit sA duel viata de caTaler, inter in cavalerie, printeo ceremonie, care, a variat in
limp, dar care era cam aceasta.
Mai intAiu Maria flea o baie, apoi se imbrAch in cd-map de zale, isi punea pe cap casca, ce-i acoperiit capul
panA la umeri, iar un cavaler, de cele mai Multe on suzerenul la care crescuse, 11 incingea du sabia. In urmit li da
-un puma in ceafA (colde). Noul cavaler sitria apoi pe cal,
slerga in galop si:-si arAtit dibAcia, lovind en lancea o moamlie, ce i se pregatise de mai inainte. Actul principal era,
www.dacoromanica.ro

70

la inceput, lovitura in ceafg. Mai tarziu, biserica preparh pe

tangrul cavaler prin post si li cerea sg, tread in priveghere
noaptea zilei de consacrare. A doua zi, sabia sta pe altar, tanrul

asculth leturghia si la sfArsit era incins cu sabia de preot.

Zilele obisnuite pentru consacrarea cavalerilor erau : Pastele, Rusaliile si Crgciunul.

Cei cari nu puteau suporth cheltuelile ceremonii si ale

vietii cavaleresti fAmaneau toatA viata scutieri.

Rgsboaiele dintre cavaleri nu erau omoritoare si nici ni

se fgceau pentru omor, ci pentru cfistig. 0 ceatg, de cavalen, ImbrAcati in fier si urmati la oarecare distanta de scutieri, se aruncau asupra altei cete in fuga cailor. Fiindc si.
unii si altii erau ca o fortilreatrt, armele nu-i puteau ajunge,
dar puteau ei cgde din scara gi nu se mai puteau scula, de
greutatea armelor. Indat seutierii veniau gi luau prizonieri
pe eel, 024, cari trebuiau apoi sg. se rgscumpere. Lupta
semknk, astfel, mai mutt cu un joc. Din 900 de cavaleri,
cari au luat parte la o luptg, au fost omoriti 3.
Tot ash de periculoase, poate mai periculoase, erau luptele
de intrecere numite tournois, in cari se luptau cavalerii tocmai ca in rgsboiu, cu armele neascutite, uneori ascutite. La
,

un asemenea joc, au murit odatA 60 de cavaleri. i la ele

se luau prizonieri. Aceste jocuri erau prezidate uneori de
femei, cari asistau si incurajau o ceatA sau alta prin premii,
uneori foarte costisitoare.

Justitia in societatea feudalA vari cu clasa in care se

gsit cineva. Preotul era judecat de biserid, orgsanul 'de
tribunalul orasului, vasalii de suzeranii bor. Proba se obtinek
mai ales prin jurAmant..HotArirea cea mai obisnuitg, era judecata lui D-zeu. Duelul judiciar era ingAduit si tAranilor.
Se pedepsiau si animalele, astfel animalul, care a omorit o
persoank era spanzurat san ingropat de viu.

Morala cavalereasci. 0 societate intemeiatA pe ind'atoriri personale trebuik sl dea cea mai mare importantg, oredintei cu care se observA acele indatOriri. De aceea cinstea,
credinta statornicg. in cuvantul dat si vitejia sunt virtutile
www.dacoromanica.ro

71

cardinale ale cavalerului. De alt5 parte, un cavaler neputincios sA. apere i s

ustie ceeace crede el drept, este inca-

pabil de a face sA birueasca binele. Cava ler e omul care

mAnfincl o ciosvarte de berbece, sau douA gini, sau o gAscA,

i incapabil de a da inapoi, sau de a lAsh sl se interpreteze

a a dat inapoi. El tine la onoare mai mult decht la viatA.

11. Biserica cre$tind. Cresterea puterii papate.

In primele secole ale cretinismului, episcopii nu se deo-

sibiau intre dnii decht prin merite i prin virtuti. Dupg

ce tns cretinismul ajunse religiunea statului, dupA ce imparatii incepurl sA aibA episcopii Mr de curte, insemnatatea
episcopilor incepa sA se socoteascl dupA locul pe care-I ocupau. Episcopii din capitalele provinciilor se numirA mitropoliti, pentrucg locuiau in inetropolit ; altii, cari-i aveau scau-.

nul in vechile, capitale de regate, se numir6 patriarhi (Ierusalim, Antiohia, Alexandria). Cel din Roma, dela ineeput
s'a numit papa, adica tatA. Episcopul din Constantinopole,
ca Mai nou, nu indrazni sa se considere egal cu episcopul
din Roma i 1u titlul de patriarh.
Autoritatea moralA a papilor cresca asupra celorlalti episcopi, pentruca papii locuiau in capitala imperiului i 'puteau

ajuth in diferite chipuri pe cretinii din toat5. lumea. Lui

se adresau episcopii, cari se credew persecutati ; deosebiri
de credintA, hntAriri asupra cazurilor indoioase, lui i-se prezentau. Apoi se mai adaogh prestigiul veehei capitate, care
pang, a nu fi jefuita de barbari, numara un milion de locui-

tori si mii de monumenteDar mai mult decat gloria Romei, mai mult decht talentul papilor, a folosit scaunului papal credinta, cA apostolul Petra a intemeiat biserica Romei,
cA ad a suferit el moartea de martir, C papii sunt suc3esorii sfantului Petru.
AceasfN. credintI nu este insit de o certitudine istorict. Nimic
na dovedete ca apostolul Petru ar fi venit la Roma ei ct ar fi
predicat evangheliE acolo. Intr'o scrisoare a sa, apostolul trimete

www.dacoromanica.ro

72

saluari din Babilon celorlalti creeini, iar biserica a inteles prin

Babilon capitala imperiului roman. dee poate fi e vechia capital&
a Caldeii. Astfel, pretentiunile papilor se bazeaz1 pe interpretarea.
figuratli a unui nume de orats.
Papii mosteniserl dela Romani spiritul juridic, care, dupit cestabileste nn principiu, tine cu strict* la concluziunile ce rezultii.
din el. Dam& Petru a intemeiat biserica romanl, dacii Petru este
temelia credintii, iar papii succesorii lui, atunci eine se desparte
de papa se desparte de credintX. Aceste idei se Osesc exprimatedin timpurile vechi.

Autoritatea mai mare a papilor a rezultat si din viata lor

mai simpla. Episcopii din orient erau oameni invatati, adanciti in subtilitatile limbii grecesti si doritori ca O. vaza toata.
lumea subtilitatea lor ; pecand episcopii apuseni, cu spiritul
practic al Romanului, erau putin invatatia,multi dintre ei nu
stiau greceste si nu se amestecau in discutiuni teologice. Conditiunea, ce se punea la alegerea papilor de care popor, era,
ca sa canto frumos. Slujbe religioase, procesiuni, construiri
si jugraviri de biserici, in aceste fapte se scurgeh viata bor.
Mid venira, apoi timpurile grele ale navalirilor barbare, papii alina suferintele, distribuie gran populatiunii pe preturi
mici sau fara plata. Ei iau asupra-si, in acest mod, atributiuni, pe cari le aveau imparatii. Intervin chiar pelanga sefii
barbari, ca sa crate cetatea eterna.
Leon cel Mare. Cel dintaiu papa mare este acela, care a
iesit inaintea lui Attila si 1-a imblfinzit cu rugaciunile sale.
Tot el a iesit inaintea lui Genseric, dela care a obtinut pro-

misiunea ca Roma nu va fi distrusa. Leon se credea mai

mare decat sinodul, caci un episcop din Galia, care fusese
condamnat de un sinod, dupa ce apela la papa, fu restabilit in scaunul sau. Imparatii din Constantinopole nu vedeau
cu ochi rai cresterea acestei autoritati, caci sperau ca s tie
legat de ei apusul prin mijlocirea papei. De aceea ei ordonau
episcopilor sa asculte de scaunul apostolic. Cand patriarhul
din Constantinopole se declara egal cu papa, Leon protest&
si patriarhul trebul sa cedeze.
Aceasta pretentie a papilor venia, dealtfel, din eredinta
sincera, nu din vanitate, cAci fata de imparatul din rasarit,
www.dacoromanica.ro

73

erau foarte modeti. Imparatul Intareqte alegerea br, 1i exileaza, Ii destitue. Imparatului datoriau recunotint.a, cad el
-a impus crestinismul, a interzis paginismul 0 a luat masuri
contra ereticilor. Dar, iara0, unii Imparati au fost eretici i
s'au gasit atunci papi, cari O. le scrie Imparatilor, cA autorita-

-tea pontifical e mai mare decal cea imperial, pentruca

preotii dau socoteala lui D-zeu de faptele imparatilor. Cand
cele mai grele timpuri sosira pentru Italia, invaziunea Lon.gobarzilor,,atunci scaunul papal fu ocupat de Grigore, care este

considerat ca intemeietorul puterii papale.

Grigore cel Mare (590-604). Se trgea dinteo_ veche familie romana i fusese prefect al ormului. Apoi, renuntand
la toate onorurile, se face calugar i-i cheltuete averea ca
sa fad, manastiri. Fiind trimis la Constantinopole In serviciul bisericii, locul acolo 5 ani, Ina fara, sa invete grece0e.
Contra vointii sale fu ales papa 0 a avut asupra bisericii o
mare influenta, prin scrierile i prim zelul cu care a lucrat
pentru convertirea barbarifor la crecItinism.
In scrieri este inferior parintilor mai vechi ai bisericii, dar
modifica. serviciul religios i fc o reforma In cantari (coraful gregorian). A lsat reguli de. conducerea preotului,

cari s'au observat tot evul mediu.

In relatiunile sale cu impratul, Grigore a fost foarte modest, caci pe .de o parte avea nevoie de ajutor contra Longobarzilor, pe de alta biserica din Roma avea proprietati
imense in provinciile imparteti din Asia 0 Africa, din Italia, Iliria i Dalmatia. El sta in corespondenta cu administratorii domeniilor bisericeti 0 In aceasta corespondenta se
ecupk de cestiuni politice, aproba, sau desaproba pe functio-nari, ceeac supara contra lui pe imparati. Mauriciu 11 numete prost i-i aduce aminte c unui episcop Ii eta bine
sa fie umilit. De aceea, poate, c lingurkite pe tiranul Focas i-i aerie ca, in cer e sarbatoare, iar pe pamant bunit
vointa.*

Cu regii barbari activitatea lui este Insa din cele mai fericite. Lua din modestie titlul de serous servorum Dei i
www.dacoromanica.ro

74

tineh corespondent5. intins, mai ales cu reginele. Prin Teodelinda aduce la crestinism pe Longobarzi, prin Brunhilda
cautg. sg. indrepteze moravurile stricate ale clericilor din regatul franc, printr'o alta femeie a adus in salmi bisericii pe

Vizigoti. Inst Grigorie mai aveh un instrument, spre a influenta asupra popoarelor, anume pe cAlugAri.

Monahismul. Inca de prin secolul 3 al crestinismului, se

gAsiau oameni, cari credeau c'a', nu pot duce viat5, destul
de plrlcutl lui D-zeu, trAind in mijlocul societAtii. Ei se retrgeau, dar, in locuri pustii si trAiau in rugAciune si in

Galeriile unei manitatiri. See. XIII.

singuriltate, hrAnindu-se cu fructe. Se chemau pusnici. Cer

care a adunat pe pusnici si a regulat ca sI trAeasc ii. la un
loc, ocupandu-se cu rugAciunea si cu munca, a fost in rasanit Vasile (sec. 4.) iar in apus Benedict. Acesta era de origine din Italia si a intemeiat (528) o mgingstire pe muntele
Casino, dupa al arei model s'au organizat apoi mAnk'stirile.
CAlugarii benedictini au fost factorul cel mai insemnat de
progres in evul mediu. Ei au rAspandit cultura pomilor si
a vitei, au pAstrat prin cOpii operele antice, au trimes misionari A crestineze pe prtgAni si au instruit tinerimea in scoale.
www.dacoromanica.ro

75

Dintre ei au iesit 5000 de sfinti, peste 5000 de episeopi,

peste 15.000 de scriitori.
Mngstirile au fost mai gutate de barbari, nu numai din
pricina pozitii lor intgrite, dar si din pricina virtutii si a
vietii folositoare a cgluggrilor.

Prin cgluggisi s'a predicat crestinismul in Britania si in

Germania.
Crestinarea Anglo-Saxonilor. Locuitorii Britamer primiserg erestinismul -prin secolul 2, probabil din Galia. and navalira. Anglosaxonii in secolul 5, mice urma de crestinism disparii in ragiunile
ocupate de barbari. Intre Bretoni i cuceritori era a mare antipatie de rasa., incht religiunea cresting trebuia sa vie din altii parte,
ea S poata fi primitL Ea veni din Irlanda si din Roma.
Irlanda a fast crestinatg pria secolul 5, de catre sfantul Patric
LIANA, atat de multe mangstiri, incht pe mama insula sfintilor.
Cele mai insemnate erau eele dela Iona si Bangor. Traiul ellugarilor in ele nu era ash de sever, astfel i caluggrii i preotii

puteau sa se casatoreasca, inst activitatea kr era mare. Copiau

opere latine, ash el multi scriitori au fost conservati de ei, faceau

adevarate ferme agricole, unde se asezau, si au trimes cei dintaiu
misionari ea O. prestineze pe Germani. Crestinismul Irlabdezilor
semanh insa cu crestinismul prhnitiv. Bisericile erau de lemn, fara
icoane. Botezau ..pe adulti in rauri, limba cnitului nu era cea lathin, ci linTha poporului, Paste le il serbau nu nurnai Duminea, ci
in orice zi, child cadeh lana pling in Martie. Preop traiau simplu
si

farl costum. Episeopii kr mai nu se deosibiau de preoti. iar

pentru papa aratau mai mult respect deceit supunere. Incerearile

Irlandezilor de a crestinh pe Anglo-saxoni, furl insa impiedicate
de biserica romana.

Se povesteste, el Grigore eel Mare treceh odatg prijl piata

sclavilor i vgzand niste tineri cu fata albg qi.-ca pgrul blond,
a stat in loc i-a intrebat de ce natiune sunt. I s'a rh'spuns
Angli. Angeli, nu Angli zise Grigore i plecil meditind,
cum sa facg sa-i crestineze. Trimese 40 de egluggri sub conducerea lui Augustin en scrisori atre Brunhilda, iar aceasta
ii recomandg cgtre regina Berta, sotia cresting a unui rege
englez. Frumusetea serviciului i seriozitatea cgluggrilor,
atrase la crestinism 'pa rege i un mare numgr de barbari.

Pe chnd celelalte biserici erau tot ash de vechi ca cea

llomang, biserica englezg e fiica bisericii romane, supusg,
www.dacoromanica.ro

76

intrutoate ei. Misionari din Aglia convertesc pe Germani

gi toti cer sfaturi mai intidu din Roma. Episcopi, cilluggri
kii laici merg la Roma in pelerinaj. Regi i. regine intr g. in
mangstiri, Inca 100 de ani dupg Grigore cel mare, Anglia e

cuceri1-.1 de papi, papa e adevgratur suveran al Angliei.

Incep sg, se construeascg biserici frumoase de piatrg, se intemeiazg mangstiri, in cari trgete pela 700 vestitul Beda,
care intre multe scrieri a lgsat o istorie a bisericii engleze,
superioarg timpului ei.
Cand impgratii din rgsgrit incepurg lupta contra icoanelor,

papa Grigore II scrise impAratului cl nu se supune, Insg.

regele Longobarzilor Luitprand, creand momentul potrivit
ca .sg. supuie Italia, veni. la Roma. Papa ii ie1. inainte in
hainele pontificale, 11 admonestg, il duse la mormfintul Sf.
Petru, unde regele se desbrcg, de veminte, ca sg, le puie pe.
mormfint i. plea : 4<in aceastg. zi Sf. Petru a scgpat papa-

litatea de intemeierea unui regat al Italiei.o

Papii impiedicarg pe Longobarzi cal puturg, prin intrigitti
prin lingutiri, child insg pericolul deveth neinaturabil, fa-curl uz de politica romang, s combat a. barbarii prin barbari, chemarg pe Pipin regale Franailor.
Regii merovingieni gii. Carol Martel au contribuit la mrirea
puterii papilor, .sustinnd pe misionarii, cari predicau la Ger-

mani. Dagobert poruncete, ca eine refuzg, botezul sg. fie

botezat cu dea sila.
Din Irlanda vine Columban i. predicg in muntii Vosgi,
-unde intemeiaze 4 mingstiri. El predice, reformarea moravurilor, certandu-se cu oricine i se puneh In cale, cu episcopi
.i cu printi.
Cretinarea Frisonilor a intreprins-o misionarii anglosaxoni,

cari erau rudg cu ei i. in stranse leggturi comerciale. Cel

mai mare misionar; apostolul Germanilor, a fos Bonifaciu,
oare prin predica sa Intre Germani a contribuit la intemeierea
imperiului franc. Supus .scaunului papal, a mers de 3 .ori la ,
Roma, ca sg primeascg instructiuni. In strange legglari cu
Carol Martel, singur declarX a fgra, Drotectia nrintului Fran-

www.dacoromanica.ro

77

cilor n'ar putea impiedica riturile pagane ale barbarilor. Numit arhiepiscop, el impunea pretutindeni celibatul i supunere scaunului papal. Voind sa primeasca moartea de martir,
merse la Frisonii pagani, cari-1 inconjurarn, qd-1 omortrit, caci
Bonificiu opri pe cei dimprejurul sKu, ca s-1 apere.
Un discipul al sau, Sturm, intemei vestita mfmastire Fulda,

care indata avii sute de calugari si care a contribuit la civilizarea i convertirea Germanilor.

Desprtirea biserieii apusene de cea rastiritean5,. Nicolae I (858-867). Neintelegerile dintre biserica din Constantinopole i cea did Roma, ajunsera culmea, pecnd se afla

papa Nicolae, al treilea papa mare. In zilele lui, patriarhul

.

Iozatiu fusese depus de catre imparat si in locu-i fusese

%cut patriarh Photius, un laic cu cele mai [lanai cunostinte
asupra anticitatii. Nicolae lu apararea lui Ignatiu i arunca
anatema asupra lui Fotin, contestnd impratului titlul de
imparat. Fotiu ii raspunse numardndu-i toate abaterile dela
ortodoxie ale bisericii romane, mai ales introducerea in simbol

a cuvntului gfilioque*, prin care se sustine a sfntul Duh

purcede si dela Fiul, ceeace este o micsorare a persoanei a
treia din Trinitate.
Lupta avea, un caracter mai putin teoretic, anume lacomia papilor de a supune Romei bisericile slave, intemeiate
de rasriteni. Astfel an izbutit sa atraga pe Moravi, s'au
silit sa atrag
i pe Bulgari si de aceea incercarile de
impacare erau turburate printr'o noun cearta. Patriarhul Cerularius inchise toate bisericile latine din Constantinapole
si mai adaoga la lista abaterilor : ca, se face Banta cuminechurl cu azime, nu cu paine dospit, crt se mannca animale netniete i numai sufocate, apoi purgatorul... Papa raspunse cu indrnzneala : trimese legati, cari depusera pe altaral
Sfintei Sofii o sentinta de excomunicare. Patriarhul afurisl
si el pe papa, si de atunci, 1054, s'au despartit cele doua
biserici (Shisma).

Starea bisericii apusene in secolul X gi XL Cu toga

puterea ei temporala, papalitatea era foarte decazuta In sewww.dacoromanica.ro

78

colul X i XI. Papii se alegdau cu bani, sau erau ridicati

de partide armate, sau erau supui imparatilor germani. Tot
aa erau episcopii i preotii : mergeau la vanatoare, rnergeau
la rasboiu (un episcop, ca sa nu verse sange i sa calce porunca, se lupth cu maciuck_ flU cu sabia) aveau neveste i
copii.

Din marimea raului ie1 insa leacul lui. In iminastirea

Cluny din Franta, calugarii benedictini incepura s. predice
reforma bisericii. Predica lor era ajutata de credinta, ca la
anul 1000 va fi sfaritul lumii. Di cereau imbunatatirea moravurilor, incetarea rasboaielor. Papa a i adunat un sinod
care proclama pacea lui Dumnezeu i interzicerea rasboaielor
particulare. Mai pe urrna, vaz'and ell incetarea cu totul a rasboaielor e lucru imposibil, biserica proclama armistitiul lui
Dumnezeu, prin care se opria rasboiul in zile de sarbatori,
in posturi i in alte zile, peste tot in 240 de zile pe an.
Efectul acestor opriri n'a fost simtit, caci nu s'au primit in
toate terile i pornirea spre certe era mare, de0 se pronuntau
blesteme grozave contra neascultatorilor, caH erau excomunicati. Excomunicarea scotia pe cineva din randul cretinilor ;

interclictul asupra unei teH era mai mult, opria mersul natural al vietii : nu mai sunau clopotele, nu se mai savariau
serviciile religioase, copii nu se mai botezau i pe cimitire
creteau maracini. Excomunicarea va servi de arma puternica papei Hildebrand.

12. Germania. Sf tintul imperiu roman de

natiune germand.
La impartillea imperiului lui Carol cel Mare, Ludovic luase

Germania en Were de rail, pentruca era partea cea mai

saraca, lipsita de orw i expusa la navalirile Slavilor i ale
altor barbari. De aceea visul lui Ludovic i al unnailor sai
fusese s se intinda spre apus, s. cucereasca partea lui Lotar,
sa se coboare spre sud i sa. cucereasca Italia. Norocul a
favorizat insa pe. Carol Pleuvul, care putin timp a purtat
www.dacoromanica.ro

79

coroana de imparat. Un fiu al lui Ludovic, Carol cel Gros,

a intrunit insa mai tot imperiul lui Carol cel Mare, prin
areptul de mostenire. Acest Carol era hag cu totul lipsit de
talente militare, si de tanar suferi de epilepsie. Pericolul
din partea Normanzior reclamh insa un imparat puternic gi
rasboinic. Carol cumpara retragerea piratilor din Germania,
cumpara, retragerea lor dela asediul Parisului cu invoirea de
a prada Burguntlia, desi venise cu armata i ar fi trebuit
goneasca prin lupta. Din aceasta. cauza se revolta contra

lui Carol nepotul su Arnulf. Mai marii germani detronara,

pe Carol (887) i recunoscura pe Arnulf.
Arnulf a Lost energic i Intreprinzator. Purta lupte en
Moravii, cari incepuser sg, se intgreasc si ieI biruitor, la
inceput. Mai pe urma, fu invins i cbema in ajutor pe

Unguri, caH se asezara, in locurile ocupate mai inainte de

Avari, spre marea nenorocire a Germaniei si a tutulor terilor crestine. Spre a rezista, tendintelor de independenta ale
triburilor germane, Arnulf crezi c va izbuti numai in unire
cu biserica. El merse in Italia si se incorong, ca imparat,
far sa foloseasca ceva, de pe urma titlului acesta, caci muri
incurand i lasa, un copil de 6 ani. In timpul minoritatii
acelui copil, s'a interneiat feudalitate germana. Atunci s'au
format cele 5 ducate maH germane : Bavaria, Suabia, Franconia, Lotaringia i Saxonia, in caH populatia se deosebih
prin obiceiuri, prin legi. Fiecare duce (unii se el-lemon regi)
aveh curtea sa, armata, adunarea sa ; aveh comitii i nittnstirile sale.
Copilul lui Arnulf moare dupa, vreo 10 ani i cu el se
stinge familia lui Carol cel Mare in Germania. 0 adunare
din cei mai insemnati seniori alege pe Conradolucele Franconiei, care incerc s cucereasca Lotaringia farg, izbanda si
tot MI` izbanda vol sa impiedice pe ducele Saxoniei, Enric,
de a ocuph Saxonia. Fapta cea mai insemnata a lui Conrad,
a fost, dupa poveste, ca la moartea sa, a zis ca sa. se trimita.
semnele regale inimicului sau Enric.
www.dacoromanica.ro

80

Acesta a intemeiat o dinastie, care a stapanit Germrnia

si care se numete cassa saxond
(919-1024).
Enric I (919-936). Duce le Saxoniei se trgea depe mama
din Widukind, vechiul erou saxon. Era om intelept i rractic,
care, la inceput a qtiut s margineasca pretentiile sale.
S'a multumit ca ceilalti duci sad recunoasca numai din

in timp de 100 ani

,.

-..111111.1M,

ILM1111,/,-

;At ,-,.
6., t-'

-1.;i,

4 'Y?-43 . 'SI_ krfr

SAF

!S.:Xs
4.0---.....7 ',I.,

--..

- --

- ---------------.
Pear% de (motel din See. XIII.

gura ca rege. Mai pe urm

i Lotaringia s'a unit sub el,

incat poate fi considerat ca intemeietorul Germaniei. Ungarii eran atunci urgia Germaniei. Mai in fiecare an navaliau, arzand i omorind. 0 armat intreaga fusese distrusa
de ei la Augsburg. Enric incheib mai intaiu o pace cu ei
pe 9 ani, le plati tribut i le fixa in cari provincii pot s.
jefueasca in timpul pacii. Dar pregati Germania pentru ras-

www.dacoromanica.ro

81

boiu. Ii organiz g. o armatA de cavaleri, cAci Ungurii se 131teau clri, iar Germanii se.luptau pe jos. Puse sg, se eonstrueaseS, fortgrete, in cari sg. se adAposteasca. oamenii cu
averile ; puse sg, se construeasa orase i porunci ca din 9
oameni, unul sg locueasc in oras, cAci Saxonii nu erau deprinsi s locueascg, in orase, nici in case intArite. Poruncl
ca intrunirile i petrecerile sA se Ong numai in orase.
Apoi, ca s facg, proba pregAtirilor sale, Enric incepa lupte
eu Slavii, cari locuiau pe raul Havel i Sprea, pe unde este
azi Berlinul. A cucerit fortAretea Brennabor ( Brandenburg) prin gfoame, fier si frig* adicA iarna, iar pe Boemi
ii flea tributari.
.
.

Dup g. ce trecurg, cei 9 ani, Ungurn nAvglirA in Germania,

dar furl invinsi de Enric in doug, lupte (933). Bucuria cea

mare dupA victorie, aratA cat de mare nenorocire erau ITngurii pentru Germania.
Inainte de a murl, Enric chem g. pe toate cApeteniile statului sgn si le recomandA ca succesor pe fiul sAu Otto.
Otto cel Mare (936-973). Otto cel Mare este until din
cei mai mari suverani ai Germaniei. A domnit mult, a purtat rAsboaie, a luat coroana de impArat, care a rAmas apoi
la regii germani pang la inceputul secolului 19.
Otto a avut de ingbusit numeroase rAscoale. Cea mai serioasg, a fost cea provocat die fratele sAu Enric, care pretindea ca statul sA se impartg. Intre frati, dupA obiceiul ger-

manic. El era sustinut de ducii Franconiei si Lotaringiei,

dar Otto castigl victorii contra tutulor : invinse pe unii,
ucise pe altii, izbuti sA aducA la ascultare pe Enric. Otto
incercl s inA pe duci legati de sine, alegandu-i din rudele
sale, cele mai apropiate. Astfel Bavaria o dete chiar fratelui
sAai Enric, Suabia fiului sgti Liudolf, Lotaringia ginerelui
elu Conrad, iar Franconia si Saxonia o tina el insusi, incat
o singurA familie tinea intregul imperiu. El interveni in eel.turile pentru tronul Frantei i sustina drepturile Carolingienilor. Numele mi deveni celebru si in anul 949, la sArba.toarea Pacitelov, venir g. imoreitirul lui, la Aachen, ambasadori
lox S. noscr. Istoriw Evultd Media.

www.dacoromanica.ro

82

din Constantinopole, din Italia, din Anglia. Para a s'a intors vremea lui Carol cel Mare.
A doua rdscoald. 0 noua rascoal se ridica condusa da
Liudolf, care se temea s nu piarza coroana, caci tatal sal/
se casatorise a doua oara, i de Conrad. Ei se unisera cu.
Ungurii, cad navalira. in Germania in mare numar. Pericolul extern uni din nou insa pe Germani, chiar rasculatii trebuira A, se supuna, Liudolf ingenuchi descult inaintea tatalui sAu.

Victoria dela Lech (955). Otto repurta apoi o victorie

mare asupra Ungurilor, langa raul Lech. Conrad a murit
luptandu-se vitejeste cu barbarii, iar capul Ungurilor a fost
prins i spanzurat. Otto restabill apoi marca estica, o mai
intinse i puse astfel temelia Austriei de azi.
El continua politica tatalui sau, de a supune si de a: crestina pe Slavi. In acest scop crea mai multe episcopate in_
tara kr (e. Brandenburg). Pe capii Boemiei i ai Poloniei ii

fci vasali.
In interior Otto, dup a. a doua rascoal, urmarl s micsoreze ducatele, impartindu-le intre mai multi i sa se sprijine
pe biserica. Acorda episcopilor mosli si venituri mad, Inca
acestia devenira printi puternici. Biserica procura regelui yenituri extraordinare, Ii ajuth in rasboaie i in acelasi timp
era prielnic a. oraselor, cum si taranilor, incat se ziceh sub
carje este bine de trait.Y,

Italia in secolul X. In secolul al X, Italia era tara cea

mai bogata. si cea mai civilizat a. din apus. Din Italia chemase Carol cel Mare pe unii din scriitorii tiMpului sat'.
Inca din secolul X, incepe in Italia spiritul prfan, aproape
pagan, admiratia far margini pentru artele si operele antice. In orase se gasiau corporatiuni de mestesugari si de
negustori, caci multe orase erau puse sub stapanirea episcopilor, cari se purtau i aci mai bland cu locuitorii.
Suferintele Italii veniau dela navalitoriii Arabi j Ungud. Cei dintaiu ocupau Sicilia, au ocupat temporar parti
din Italia si au fost groaza ei. Impiedicau trecerea Alpilor
www.dacoromanica.ro

8:3

i ngvgliau necontenit in regiunea Ronului. Ungurii, in numeroase expedifiuni au ngvglit i au devastat oraei intregi.

In anul 924. n'au %sat din populafia Paviei deaf 200 de

locuitori.

In Italia nu era un stat puternic i. nu se ggsia un cap

cu autoritate. Dup, moartea lui Arnulf, se luptau pentru
coroana imperial regli din Iiurgundia cu ducii de Friaul.
Un duce de Friaul, Berengar, rginfinand stgpn, voi s constrAngg pe regina Adelaida, ca sg, se mgrite cu un fiu al lui.
Regina ceril ajutorul lui Otto.
Re Vele german trace munfii in 951, se cgsgtorete cu Adelaida i constrange pe tofi prinii italieni sg-1 recunoasc g. de

suveran. Mai mult nu putil sta in Italia, cgci in Germania

izbucni rgscoala condusg, de fitil sgu.

Otto Inwarat roman (962). Turburgrile din Roma acluserg, pe Otto din nou in Italia. Statul papal fusese un dar
foarte periculos fcut bisericii de cgtre regii franci. Ca sg.
aibg, puterea asupra statului, se %curl partide in Roma, can
se luptau cu armele i pun eau pe omul lor pe scaunul pontifical. Cat de grozavg erk -ura unuia contra akuia, se poate
vedek din condamnarea papei Formo.sys. Acesta -fusese ri-

dicat de un partid german, i dei se argtase om meritos,

urmaul sgu, a pus sii-1 desgroape, a adunat un sinod ca.
sg-1 judece, 1a aezat- in haine sfintite lii mijloc ; apoi 1-a
desbrgcat, i-a sfgrmat cele trei degete cu can se binecuvinteazg i 1-a aruncat in Tibru.
Tn 10 ani se rgstoarng 8 papi. A-time! au trgit vestitele
femei Teodora 1 lata ei Marozia, can fIceau papi pe favoritii bor. Un fin al Maroziei era pap, nitul, Alberio, erh
eful statului papal i fineh in mfina sa pe pap. Inainte de

a muri, Alberic iga. pap. pe fiul sgu, in etate de 16 ani

(loan XII).
In fafa, acestei decgderi desgusigtoare, privirile tutulor se

intorceau spre trecutul mgret, spre Roma augustg, and

erau impgrafi i consull, and omul trgia, panic i fericit.
Mii de pelerini, can veniau in Roma, se intorceau cu. pgwww.dacoromanica.ro

a3

la

.1-1

rereridde
va

84

42
CD.

X3

dupl un trecut fericit i ziceau : tefind Roma

eAdee. lumea.* In mintea tutulor se arAte, fi-

0 02
0 hii
eel Mare, mai mAreatrA, mai frumoasti. vi toti
0 P
..
un
nou Carol.
iiiiiimaRmilasz- *iris
P
ACO

.0

cd

g4.2

...I -1.
o. .0 1-,
as
o
...

..0
CO

0
cl) II
....

xd

g0

Ad
a.)
xd 1-0
1 21

fa, xti

rd

cd

0
0
L.

O C al
cp
xd
0 1=4
,;1 ,of

O .0:1
0 rI w

rcs

)8

P-i

03

44492

04

Boia.oaatelultd de Coney (rest.).

Ttmrul loan XII se dada la (oats desfranrile, pant cand

ajungand in perieol de ali pierde scaunul, se sloe ea a %cut apel la Otto. Acesta se incoron/i in Pavia, apoi in Roma
loan il incoronA ea implrat (962). Astfel se intemei saerul
imperiu roman al natiunii germane. Se impuse papilor
ca s4. -lure credintit impliratului, inaintede a fi consaerati.

www.dacoromanica.ro

85

ANA iei imparatul din Italia gi papa itwepa sit urzeasca intrig
in contra lui. Otto vine din nou, alungit pe Ioan, locuitorii se revoltit gi se mai revolta i altitdata, bleat Germanii i Italienii se
privian Ca nigte inimici.
Crearea imperinlui a fost un ran i pentru Italia gi pentru Ger-

mania. Pentrn Italia, fiindeit a trebnit s suporte o dominatiune

crudit i asprit; pentru Germania, fiindea imparatii paritsian afaeerile Germaniei, ea sit se ocupe de teri straine i sit urmitreasca.
lucruri imposibile.

Ins* Otto ritmase 6 ani in Italia, urmarind sil cucereaseit po-

sesinnile bizantine, fitrit sit izbuteasca. Planuind sit uneasca. orientul i oceidentul printr'o casatorie, trimise pe episcopul Liutprand
la Constantinopole, ea sil ceara pentru fiul sau pe printesa Teofa-

nia. Imparatul de rasarit refuzit propunerea, dar urcandu-se pa

tron alt imparat, Teofania se casatori en fiul lui Otto.
Otto aveit un frate, Brun, care se facuse calugar i sprijinia pa
oamenii en 1nvatatura. Invittase i grecegte eu ambasadorii bizan-

tini i eu nikte calugari orientali. Otto, degi a inceput tarziu sit invete a citi, Ineurajit pe copii sAl sit invete. Pe nn fin al situ 1-a fa.cut episcop, pe o fata staretit. Atragelt pelangit sine pe strAinii in-

vittati, bum a fost italianul Lintprand, care a aerie calatoria sa la

Constantinopole i o istorie a lui Otto. In manastiri incepe o viatit
foarte activrt, mai toate scrin analele kr, 0 calugitritit, Hrosvith,
a compus o poema asupia lui Otto gi comedii imitate dupa Terentin.

Otto ././ (973-983). Fiul lui Otto ava de luptat en ducele

Bavariei, care voia. O. fie imparat. Otto insa putii sa-1 prinza.
sa-1 tie prins, iar ducatul Bavariel fu micorat cu parti, cari

formara ducate deosebite. A facut i. o expeditie in Franta,

blab:aka_ pana la Paris.
Aflana o Arabii au patruns in Italia sudica, Otto merse

contra kr. Mai intaiu Ii invinsex dar pe urma czi intr'o

cursa. Toata armhta fu nimicit, el scapa nnmai, e earl inmare cu calul i ajunse la o corabie greceasel. Plannia o
noua. expeditie, and murl in Roma.
Otto HI (983-1002). Fiul Teofaniei era numai de 3 ani.

Teofania conduse statul stand numai in Italia, iar dupa.

moartea ei 11 conduse Adelaida, imparateasa. In timpul minoritatii lui, Slavii s'au intors cu rasboin asupra Germanilor
i au recucerit pamanturi inapoi.
Imparatul fusese crescut In misticism i asnesa. In Rcma

a stat intr'o petera 14 zile in post i rugaciune. A facut

www.dacoromanica.ro

86

descult pelerinagiul la groapa unui sfant. Se simtia, mai milt

grec si roman decal german. Vat s carmueasca lumea din

Roma, unde si-a facut un palat pe muntele Aventin. Era

prietin cu un om invatat al timpului, pe care 1-a facut papa,
Silvestru H. Silvestru de nastere era Francez din sud, crescuse in Spania i era ash de invatat, incat contimporanii 11
credeau vrajitor. A deschis o scoal la Reims, unde a ajuns
episcop, i dupa multe prefaceri, papa. Papa i imparatul se
potriviau. Imparatul se credea cu atat mai mare, en cat va
comanda la regi maj multi, de aceea a lasat ca Silvestru sa
dea lui Stefan al Ungariei coroana de rege. Otto moare amanit de rscoala Romei si a Germaniei.

Enric II (1002-1024). Otto n'aveh copii, un var al sau

fu recunoscut ca- rege, dupa. o mica rezist6nta. A fost
rege activ si practic. A purtat lupte in Boemia, in cari a
fost i invins, dar a constrans pe capul Boemilor sa se recunoasca vasal.

A facut trei expeditiuni in Italia i s'a incoronat ca imparat. Aceste expeditiuni in Italia erau totdeauna insotite de
lupte intre ora'senii italieni si cavalerii germani, desi erau si
unit i altii supusi imparatului. Astfel, Pavia a fost facut4
cenusa din cauza unei certe intre locuitorii beti i Germani,.
Regele Burgundiei, care-i era ruda i n'avea mostenitor,
Ii trimise coroana i sceptrul sau, ca s. aib. ajutor contra vasalilor si. i astfel se prepara unirea Burgundiei cu Germania.
In interior, Enric a fost aliatuf bisericii, care 1-a trecut in
randul sfintilor. Se servi de episcopi conera vasalilor mari

si le da drepturi de vama, de targuri, de moneta. Vasalii

eclesiatici formau grosul armatelor sale. El trebui s recunoascd ereditatea feudelor, insa proclama pacea in ard
(Landfrieden) distrugand, castelele seniorilor hoti. Luptele
particulare intre vasalii puternici cresteau insa, cu toate in
.cercarile imparatului de a le inabusl, cu tot sprijhml ce da
el seniorilor mici contra celor mari.
Acest imphat invatat, cucernic i energic, a murit Para
mostenitor i cu el se stingea cassa de Saxonia.
www.dacoromanica.ro

87

13. Cassa de Franconia. Papalitatea i imperiul.

Lupta pentru Investiturd.
Stingandu-se familia de Saxonia, o mare adunare alese derege pe Conrad, ducele Franconiei, descendent prin femei
din Otto I eel mare. El este intemeietorul cassei de Fran
conia, care a condus Germania alt.' 100 de ani (1024-1125)
si sub care imperiul germari a atins culmea puterii, dar a
inceput sa i decada, prin lupta cu cealalta putere a evului
mediu, cu papalitatea.
Conrad II (1024-1039) a fost iimparat voinic i curajos,
fitrit cultura, caci nu stia nici sa scrie nici sit citeasca, dar
destept, elocvent, nebisericos, un adevarat print laic.
Conrad Elva de 1nabugit o rgscoalit atatatg de fiul situ vitreg (impgriiteasa mai fusese cAsk'toritg) Ernest, duce1e Suabiei. Conrad '11.

iertit de 'doug ori, iar a treia oarit 11 scoase afarg din lege. Mild
aceastit pedeapsit tineit mai mult timp, condamnatul devenit fitr
drepturi i putea, fi omorit. Ernest fu omorit de vasalii regelui.
Conrad lug in stgpanire .Burgundia, care fiindcit er e. mai civilizatl, a avut influentg asupra culturii germane (trubadurii). Ger-

mania, prin stApanirea Marsiliei. intra in migcarea comercialg, a timpului i oragele ei, mai ales cole agezate pe Rin, au inceput sit ia.

o desvoltare insemnatg.
ImpAratul n'a mai (Bruit bisericii ca predecesorii siti, chiar cerek
sume marl de bani dela fiecare episcop sau abate, numit din nou.

Ca sit slitbeascg puterea feudalilor mari a recunoscut ereditatea

fendelor mici1), incat vasalii cei mici, devtmind independenti de va-

salii cei marl, tineau cu xegele contra acelora. Aceasta s'a vgzul .
in rAscoala lui Ernest, cand proprii lui vasali au refuzat sg-1 urmaze. Aceeagi politicit a urmat in Italia, uncle arhiepiscopul din
Milan cagtigase o mare putere i ridicase contra sa pe micii vssali. Imparatul a luat partea acestora.

Enric III (1039-1056). Fiul lui Conrad a fost eel mai

puternic imparat german. Nu numai in Germania era ascultat, caci 4 ducate i Burgundia erau statele sale, dar toate
statele lin rasaritul Germaniei recunosteau suzeranitatea luL
Er instruit, cucernic i doritor de reforme in biserica.
1) 4... nullus miles episcoporum.. sine certa et convicta culpa suum
beneficium perdat filius eius beneficium habeat.s

www.dacoromanica.ro

88

In Ungaria izbucnisera certe pentru tron i Ungurii incereal% sa navaleasca in Germania. Enric f Act'. 3 expeditii
contra lor, coprinse capitala, prinse pe regele vrajma ui-i
tii(15 capul, impuse suzeranitatea sa noului rege ui-i lu ara
pang Ia raul Leita.
In Franta, tocmai in timpul lui, biserica incerca s. imputineze rAsboaiele prin pacea i prin armistitiul lui Dumnezeu.
Enric insa' n'avelt nevoie de excomunicarile bisericii, caei pu-

Urea lui era destul de mare ca s asigure pacea. El proclama pacea In diferite parti ale imperiului gi dete singur
.exemplu, iertind pe toti inimicii sai.
In Italia a intervenit ca sa restabileasca linitea in biserica,

fiindca trei papi se luptau "pentru scaunul sf. Petru. Toti

trei furl deputioi, deoarece-i cumparasera demnitatea. Enric

puqe un papa devotat, iar dupa acela tot el numi pe alti

-trei, incat scaunul papal Ora ca este u feuda a imparatului.
Enric se amesteca in afacerile bisericii, dar in folosul ei
vi in paguba imperiului. El tinii. mai multe sinoade in Germania i chema la ele pe papi, ca pe nite simpli episcopi,
insa prin aceste relatiuni episcopii germani se deprindeau
s. asculte de papi, iar acegitia luau obiceiul sa eomande in
biserica germana. De acl vor rezulth mari greutati pentru
motenitorul lui Enric. Imparatul era cucernic pana la umilinta (influenta mamei sale, o Franceza din sud) : nu-FA puma
oroana fara sa se spovedeasca, uneori fara sa. fie flagelat 1). A desfiintat plata pentru demnitati bigericeqti. La
moarte lasa un copil in varstA de 6 ani.
Hildebrand. Cel mai mare papa al evuhii mediu s'a aratat
.odata cu cei mai puternici imparati medievali. Era fiul unor
-tarani saraci din Toscana i se fAcuse de mic calugar, intr'o
manastire din Roma. Imaginatia lui a fost izbita de destraMares bisericii, de alegerea scandaloasit a papilor. Unii cumparau scaunul pe bani, a1ii erau ridicati de partide i rasturnati tot de ele. Din Roma s'a dus la Cluny. Ajunge apoi
1)

(Durissimis verborum plagiss.

www.dacoromanica.ro

89

consilierul mai multor papi i, cu timpul, autoritatea lui devine atfit de mare, incat era adevIratul .papA. I se oferl
scaunul i-1 refuza, dar urmri imbung.tAtirea bisericii eu mai
multg, enersie. Relele marl., de eari suferia biserica erau simonia i cdseitoria clerului.
Simania era cumpararea demnitatilor bisericii pe bani. Nu
numai in Germania, dar i In Franta i In alte teri, suveranii yin-

deau locurile de episcopi i de stareti celor cari dau mai mult, iar
cumpNaltori se gIsiau destui, cci biserica aveh domenii imense.
La randul lor, vindeau i ei locurile de preoti, iertarea plcatelor
i misterele. Numele de simonie vine dela un Simon, care se rugase de Sf. Petra, stt-i vftnz i lui puterea de a face minuni.
CAsittoria clerului nu este un r.u. La cretinii vechi se insurau
i episcopii, nu numai preotii. Chnd averile bisericii au crescut,
mai mult ca sit se pIstreze averea bisericii, s'a cerut episcopilor
sh nu se mai insoare, citci se confundh averea persona% a episcopului cu averea bisericeasa. In apus, averile bisericii erau foarte
marl
din ele episcopii ii inzestrau fetele, lbau episcopatul copiilor ca motenire, bleat in felul acesta se pierdelt caracterul bisericesc al institutiunii, clerul se pierde la societatea lac&
Raul, fusese denuntat de predicatorii din Cluny, WO, ideile- de
reformg nu erau primite nici de episcopi, tici de clerul de jos :
dac vreti ingeri aduceti-i din cer, ziceau unii ; episcopii nu voiau
sit renunte la puterea lor lumeasa, de printi ai bisericii. Insit cu
timpul, in Italia nordicit, unde erau cei mai puternici episcopi, adversari ai reformii, a Inceput o micare In poporul de jos pentra
raformil, numi% pataria (vagabonzii) care a provocat lupte cu adversarii 1 a ajutat la chtigarea victorii.
i

Hildebrand a realizat reformele, dar a inceput mai inthiu

cu reforma alegerii papilor. Ern sinod, tinut la Roma, a hotleit,

ea sI nu se mai aleagI papii de cAtre popor, ci de episcopii

dimprejurul Romei (Ostia, Tusculum... 7) de preotii !EA diaconii din Roma. Ei se numese cardinali, cgei papa se corapark cu tfitana uii 1), iar aceia sunt pelangl ansul.
Hildebrand in 1073 este ales papl qi nu prin hotArirea
sinodului, ci fiind aclamat de popor. El lu g. numele de Grigore.

Enric IV (1056-1106). Fiul lui Enric III era o fire pornit

i despotia. Condus de un episcop linguitor, se declarit

l) (Cardo immobilis in ecclesia Petri, unde clerici eius icardinales}

dicuntur.}

www.dacoromanica.ro

90

major la virsta de 15 ani kii crezil c5.-i poate permite mice.

Nu se puteau apropia de el. nici mai marii statiqui, ci numai
oamenii sE de casA. 0 rAscoalA se urzete cu Saxonii, dar
Enric construete cetAtui in Saxonia. ca sA o tinA in ascultare ii obligA pe Saxoni, pe liberi i pe nobili, sA lucreze
la ele, iar resistenta era aspru pedepsitA. Saxonii se revoltA
in mass6 : 60000, Enric abitt scapa. Ei distrug cetAtuile, in
urmA se impacA cu Enric, insA pentru putin timp, cAci se
revoltarA din nou, distruserA biserici i insultarA, mormintele

familii regale. 0 adunare strAlucia de print.' se adun iniprejurul regelui i-i dete .ajutor contra rAsculatilor. In luptg,
crncenA, cavalerii saxoni furl risipiti, iar pedestrimea tiliatA.
Saxonii se supuserA, cetAtuile se ridicarA iarAi, Enric era in
culmea puterii, gAnd incepii lupta cu papii.

Grigore VII gi Enric IV, Grigore VII impuse ,tutulor

preotilor celibatul, apoi interzise inveatitura episcopilor prin
carp. i prin inel. AceastA investiturA se fAcea de cAtre regi,
.cAnd dedeau episcopilor dreptul d'a administra i de a judeca
-IA episcopatul bor. ImpAratul nu putek primi sl fie numiti
episcopi Mr voia lui, cAci ei stApaniau tinuturi intinse. De
aceea nu tinit seamA de hotArIrea papalA i continug de a
.

numi episcopi, chiar in Italia. i cei mai multi vepiscopi erau

contra papei, clici vedeau a ref uzul investiturii InsemneazA
ref uzul puterii temporale in episcopat. Tineau dar cu ImpAratul. Grigore cere atunci lui Enric sa, nu mai comunice cu
consilieri sE excomunicati Ji sA fad. penitentA de pAcate,
Un astfel de ton era ne mai pomenit. Ilegele adunA un sinod,

care hotAri depunerea papei, ca unul ce n'a fost ales de

cardinali. Papa raspunse excomunicAnd pe episcopii, cari
luaserl parte la sinod, iar pe Enric il afurisi, il declarA cAzut
de pe tron i. deslegA. de jurAmAntul de credint5 pe toti supuii lui.
Efectul acestui act fu imens. Multi episcopi pArAsirA pe
rege, printii IncepurA sA se bucure de slAbirea regalitAtii,
Saxonii se revoltarA din nou. Printii se adunarA, spre a alege
un alt rege, pe cAnd Enric cu putini credincioi se pregAtia
www.dacoromanica.ro

91

de luptg, desperata. In cele din urn* adunarea hotari, ca

regele sa fie depus pang. primavara, and trebuia EA se tie
o adunare sub prezidenta papei. I se fixa i locul de locuit.
Enric se hotgri s. mearga la papa, spre a-i ridich afurisenia.
Treca Alpii in mijlocul iernei, insotit de regina Berta, de
fiul sail Conrad in etate de 3 ani, si de cativa credinciosi.
In Pavia, episcopii si seniorii se adung, imprejurul lui, cgci
erau contra papei. Acesta era, tocmai in drumul spre Germania gi afland de sosirea neasteptata a lui Enric, fugi in
castelul Canossa, vestit ca invincibil. Castelul, cu tinuturi
intinse in Toscana, pe valea Padului i pe golful Genovei,
erau proprietatea unei vaduve, marea contesci Matilda, rudg
cu Enric i foarte devotatg. papei. Regale trebui sg stea 3
zile in ruga'ciune, descult si in hain de penitent, la poarta
curtii a doua (castelul aveg, 3 curti) i tocmai in ziva a patra
fu primit si-i se ridicg afurisenia, dup ce dete promisiunea,
cg, va asculta, totdeauna de cuvfintul papei. Insg, in Italia il
pgrsir episcopii, iar in Germania printii proclamar g. rege
pe Rudolf de Suabia (1077) care trebui sa declare, a Germania nu e un stat ereditar ci electiv. Lui Enric ii pastrara
credinta Burgundia, orasele depe Rin, comitii din Bavaria si
Franconia. Enric se alit) cu ducele Boemiei, cgruia Ii acordg,
titlul de rege1). Papa din nou 11 afurisl, insa, aceastg de a
doua afurisenie nu mai avi efett, episcopii ramaserg langa
impgrat, declararg, depus pe papa i aleserg un antipapa.
Rudolf castig g. o lupta stralucitg, dar in ea pierdii mana
dreaptg, : cu ea am jurat juramantal de credinta* zise el.
In urma acestei pierderi muri, dar lupta se purtg mai departe.
Enric trecii. in Italia i ajunse sub zidurile Romei. Cetatea
rezista 3 ani, iar cand locuitorii deschisera portile, papa se
tnchise in castelul Sfntului Inger i chem in ajutor pe
1) Aceast& luptit a avut ca efect c biserica, printii i supuii s'au
conriderat deslegati de Imp&rati.Mai Inainte impratul se consider& capul

cretinAtAtii, ceilai regi numal loctiitori ai lui, acum biserica acord&

titlul de rege in Dalmatia, in Polonia....

www.dacoromanica.ro

92

Normanzi, cari de curtuid cuceriser dela Bizantini sudul

Italiei. Normanzii venira, cu o mare armat, compusX in parte

de Arabi, iar Enric, care n'avett multi oameni, se retrase.

Atunci Normanzii au jefuit Roma mai rlu decat Vandalii

111111111

111111111111111111110111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111100111

Mares Conte:4 Matilda.

arieni. Mu de Romani au fost vanduti ea sclavi, cartiere intregi au dispArut. Grigore nu indraznekite sg, mai rAmaie in
ornul distrus din pricina lui, insote0e i el pe Normanzi
in sud i moare en convingerea cS. s'a luptat pentru drepwww.dacoromanica.ro

93

tate (1085). El a fost, ca fizic, Qin scund i gros, ca vointa nesgu-

duit in hotariri, ca simtire pasionat, ca inteligent a. de o mare

claritate in idei.
Moartea lui Grigore nu terming lupta, nici in Germania,

unde printii alesera un alt imparat, nici in biserica, in care

partizanii lui Grigore nu recunotteau pe papa favorabil lui
Enric, ci alesera alt papa. Enric intreprinse o noua expediOune in Italia, child afla ca, sotia sa, ca fiul sau Conrad,
1-au parasit 0 au trecut pe partea bisericii. Conrad primise
coroana Lombardiei i depusese papei juramant de vasalitate

pentru Italia nordica. Parasit de Germania, parasit de Italia,

mandrul imparat privia cum papii triumfau asupra lui 0 cum
deveniau capii cretinatatii. In adevar, la vocea vrajmasului

sau Urban II, apusul intreg alearga sub steagul

ca sa libereze locurile sfinte de sub puterea mohamedanilor.

Enric Ora ca se ridica din nou, cad printii germani se

adunara din nou imprejurul lui, iar Conrad muri incurand.
Lisa 11 01%81 al doilea fiu al sail, Enric, care se proclama
rege. Tata i fiu InaintarA unul contra altuia, dar nu se batura, caci armata imparatului &ecii de partea rasculatului.
Batranul imparat se arunca la picioarele fiului sau, apoi iz-

butind sa scape, aduna pe cei ram* credincio0 0 se prepat A de lupte noua. In mijlocul pregatirilor, murl -eel mai
nefericit imparat german (1106). Corpul lui ramose neingropat

5 ani, pentruca era excomunicat.

Enric V (1106-1125). Concordatul din Worms (1122).
Enric V se dovedi maistru iii arta de a se preface. Cat se
urea pe tron, se opuse papei, care cereit sa nu mai investeasca pe episcopi. Trecii Alpii cu o armata de 30.000 de
cavaleri, cum nu trecuse niciun imparat. Se invol apoi cu
papa ca sa renunte el la investitura, dar sa renunte i episcopii la feude (ducat, comitat, moneta,...). In zina incoronarii.
cand se citi aceasta invoiath, episcopii i abatii protesteaza
contra ei, dar Enric aresteaza pe papA i pe cardinali si-i
constrange sa recunoasca investitura regala i s ridice blestemul contra tatalui sau. Aceasta era plata pentru Canossa.
www.dacoromanica.ro

94

Biserica se ridia din uou contra lui Enric, II afuriseste

1 pe el, dar orasele II Bustin cum i puternica familie Hohenstaufen. Dupg, intervenirea printilor se incheie pace
definitiva intre papl qi impArat, prin care se hotAra modal
investiturii; Se chiamA concordatul din Worms. In urma,
acestei invoeli, regale acord episcopului sceptrul, semnul
puterii laice, iar papa i-acordh.ceirja i inelul, semnul puterii
bisericeti.

Enric V, in urma pcii en biserica, pranuia, sg, micsoreze

puterea printilor, iar acetia !I priviau cu neincredere. El
moare la 112 O fgrI motenitor i cu dansul se stinge cassa
de Franconia.

14. Anglia. Cucerirea anglo-saxonti. Cucerirea

normanda.
Primii locuitori ai insulelor britanice se presupune c6. ar fi fost
inruditi cu vechii locuitori ai Europei, anteriori indo-europenilor pi
de aceeasi origine cu vechii locuitori ai Spaniei (Iberii). Peste ei
au venit apoi Celf ii, a aror limbK se mai vorbeste si azi in catevit

tinuturi din Anglia, cum si in provincia Bretagne din Franta.

Celtii nu locuiau in coati, adorau divinithti cArora le riceau sacrificii de oameni. Tineau in mare onoare pe poetii numii barzi,
cari centau vitejiile eroilor si pe preotii numiti druizi, can serviau

i ca judeatori

ai poporului

i ca educatori ai tinerimii.

Druizii invAtau clt sufletul e nemuritor si se serviau de o scriere

sacra. Ce ltii erau imptirtiti in triburi, in cari legittura skngelui
leg e. laolalth familiile inrudite i cari erau comandate de capi numiti regi. Romanii au profitat de rivalitatea dintre triburi i au
supus tea mai mare parte din Britania. Nesupuse au ritmas triburile din nord numite Picti, dela obiceinl ce aveau sit se vitpseasa ee corp, ca 8 sperie pe inimici in rgsboiu. Cucerirea romanit n a flout pe Celti atbpi nite limba, Romanii s'au asezat mai
mult in orase. Britania a fost, cum s'ar zice azi, mai mult o tart
de protectorat decal o provincie.

Invaziunea anglo-saion. Germanii an inceput s

nN,-

vIleascX in Britania din secolul 4, numai dupg. retragerea

legiunilor

insrt, au inceput s. se aeze in ea. Cu retra-

gerea legiunilor, tara I-Aral/And fr aprare, Pictii din

nord i Scotii din Mande, prdau oraele i satele. Crezand
www.dacoromanica.ro

95

sg, poatg, ul.mg, politica romang Britanii tomirg mercenari

germani dintre Saxonii i. Anglii, cari locuiau algturi cu
Iutii in Danemarca de azi, undo se pgstreazg numele Int-land. Mercenarii venirg i. respinseig pe ngvlitori, dar vgzand tara bogatg i uor de cucerit, nu mai voirg sa, plece
i rgmaserg, in ea. Britanii incercarg sl alunge pe neomenoii lor oaspeti i pretind a an cfitigat contra lor lupte
mail, pe cand Saxonii vorbesc numai de cuceririle capilor
kr Hengist i. fratele sgu Horsa, Cerdic i. altii.
Britanii sustin cg, eroul kr Artur ap purtat lupte mari cu
Saxothi, istoricete nimic insg, mit e sigur din viata lui.
Timpurile cuceririi au fost ocupate cu lupte necontenite
intre cele doug rasse, insg, Anglo-saxonii nu intrg in istorie
decht odatg, cu primirea cretinismului.
Pe la inceputul secolului VII existau in Britania 7 state,

Eptarhia anglo-saxoni. Partea de nord a fost ocupatg de

Scoti, caH au trecut din Irlanda i. cari au impins pe Picti
in munti, unde s'au pgstrat cu numele de Riglenderi (munten* Britanii s'au retras incet in fata Saxonilor i pgstrau
credinta, a odatg, va veni Artur i va arunch in mare pe
cruzii nlvglitori.
Ura dintre cuceriti si cuceritori ea aa,- de mare, inch
nici influentg, religioasg n'au exercitat Britanii asupra Germanilor. Prima sginntg creting au aruncat-o intre Angli
predicatorii irlandezi i. apoi misionarii catolici. Britania a

fost singura provincie a imperiului roman, in care populatia a rezistat barbarikr i. singura,-in care ngvglitorii n'au
suferit influentg. din partea invinilor. Tot ce era britan, to(
ce era roman a amutit- sub sabie 1) sau s'a retras in munti
i in pgduri greu de strgbgtut.
Societatea anglo-germana. Pgmantul i.-1 impgrtirg barbarii intro ei, luemd unii atilt era le era trebuincios pentrn
traiu, altii bland domenii intregi, asupra cgrora aveau pro1) gAelle i Cissa ocupava Anaerida i. uciser6, tot co era In ea, nici-

un Bretan nu ramase In viat6.) spune erotica invingtitorilor.

*

www.dacoromanica.ro

96

prietate depling. 0 parte rgmanea proprietatea tribului i

nu se impgrtia.
Populatia era, despgrtita, in patru clase : sclavii, oamenii
liberi cu minimum de proprietate, nobilii mici, nobilii de
rassei, la cari se adgogau nobilii de functii.
Ca la toti Germanii, erau i. la Anglo-saxoni leggturi de
familie, despggubiri pentru pagube, jurgtori.
Regele er a. mArginit in atributiimile lui de cgtre o adunare,

numitg adunarea oamenilor intelepti (Witenagemot) la care

luau parte regele, regina, fii regelui, episcopii, functionarii..
Aceastg adunare putea sg i. rgstoarne pe rege.
Istoria eptarhii pang in iecolul IX, este un haos de lupte
Intre fiecare regat cn celelalte, pang cand unul s'a ridicat
d'asupra tutulor, multumitg, mai ales, pozitiunii sale geografice, mai depArtatA, de nAvglitorii Picti i. Scoti, Celti i. Da-

nezi. Acest stat a fost Wessex cu eapitala Winchester,

Ecbert cel Mare (800-836). Regele din Wessex, care a
luat titlul de rege al Angliei, se numia Ecbert. Din pricina
luptelor interne, el a fost nevoit sg fugg la Carol cel Marc,
cu al a/11i ajutor se intoarce in targ, la anul 800. A purtat
rgsboaie fericite, prin care a pus sub ascultarea sa- toate statele i. a murit incgrcat de glorie.
NamMirile Danezilor. Anglia a suferit mult de ngvglirile oamenior din nord, cari au fost numiti de Englezi cu
numele Danezi, cad veniau din Danemarca. Se zice ca primii
Danezi an fost chemati de Celti. Tipul efilor normanzi este
legendarul Ragnar, an gigant, imbrAcat in piei de animale,
care, dupg multe expeditii norocoase, a fost prins i aruncat
intr'un butoiu plin. cu vipere, unde a murit cantand cfintecul
slin de rgsboiu.
Danezii cuceriserg Irlanda, undo au intemeiat DubUn, cuceriserg insulele Feroe, etland, Orcadele i HebrideIe, i. din
toate pgrtile ngvgliau in Anglia. Urmagii lui Ecbert ii gitsnit sfarpitul in luptele cu noii ngvglitori, anal prins, altul
mort de rAnile primite in luptg.
www.dacoromanica.ro

97

Alfred cel Mare (871-901). Danezii ocuparl, cea mai mare

parte a verii, coprinserg, Londra i constranserg pe regele

Alfred sit fugg in Odure i s trgeascg prin locuri bgltoase.

Alfred Ii construl cetgtui, din cari iesia pe neasteptate ai
atach pe Danezi. In cele din urm Ii invinse, inteo luptg
mare, ii constranse sg se retragg, iar regele kr primi botezul.
Victoria lui Alfred n'a fost insg decizivg. El a fost nevoit sit
lase Danezilor o parte din targ, in Care se coprinde i Londra.
Mai insemnatg este activitatea lui pentru imbungatirea ai
propasirea terii. Regular ca proprietarii cu oarecare cantitate
de pgmant sg. meargg in armatg pe cheltuiala kr. Cerii, ca
fiecare sat 0, dea un numgr de soldati. Opri rgsbungrile particulare si in locul pgcii poporului fAcii s existe pacea regelui. Ca ai Carol cel Mare, Alfred atrase la curtea sa strgini
invgtati i avii o scoalg a palatului. El insusi a scris cgrti,

traduceri in limba engleza, in cat este pdrintele prozei engleze. In zilele lui s'a scris in englezeste cronica englezd
.(cea dintfiiu cronia Inteo limba modern).
Dintre regii urmItori a fost insemnat .Athelstan, care era in re-

latiuni en regii Frantei i cu . Otto cel mare si care se intitul&

imydrat al regilor din Britania. El a repurtat una din cele mai
mari victorii din istoria anglo-saxona, contra Danezilor i aliatilor,
nu departe de Tweed.
Un oin insemnat al timpului a fost Dunstan, care mai' tetrziu a
ajuns arhiepiscop de Cantorbery i a flicut reforme insemnate in
biseri

Sub urmasii lui Athelstan incepurN. deriuri pentru tron, iar Danezii n5.vgliau regulat. Regele Ethelred, dup ii. ce cumprg paces,.
\dupli ce-i primi in serviciul sg.u, dup6. repetate nenorociri, 164. tara

ittil de silbith, !neat capul Danezilor fu recunoscut de Intreaga

lard.

Canut eel Mare (1017-1035). Regele danez a fost Ina

un mare rege, des1 a ucis pe rudele vechiului rege, pe cari
le-a putut prinde. A respectat legile vechi, a fgcut multe
binefaceri, a fost suveran glorios. El era rege i peste Danemarca, eucerl Norvegia, se zice a a cucerit i Suedia, iar
Scotia o reduse in stare de vasalitate. El trimise pe cei mai
multi Danezi in tara br si nu opri decal o armatg de cateva
ION S. FLORIL

istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

98

mii imprejurul am. Multi demnitari mari erau saxoni. Cel

mai Insemnat era godwin, un saxon de jos.
Fii lui Canut murira repede i poporul recunosca pe
Eduard, fiul lui Ethelred.
Eduard, numit i confesorul, pentrua aveh apucaturi
calugareti, crescuse 'in Xormandia, de unde era mama
lui. Fiind slab fizicete i unoscand putin tara, lasg. conducerea statului in mainile lui Godwin. Fii acestuia guvernau,
fata lxi devenl sotia lui Eduard. Godwin doria sg, ia tronul,
caci Eduard n'aveN copii. Ca s castige partizani, incepii sg,

persecute pe Normanzi. Godwin muri ins, iar fiul au Harold se aratg, foarte devotat regelui. Devotamentul lui era
foarte bine rasplatit, caci Harold cu fratii si stapaniau trei
sferturi din tug,.

La moartea lui Eduard se urea pe tron Harold, ca un

motenitor legitim. Dar contra iui se ridica ducele Normandiei, Wilhelm.

Starea Angliei inainte de cucerire. Ca i pe continent,

disparusera i In Anglia midi proprietari. Se formase o feu-

dalitate puternic, Harold era un fel de Hugo Capet. Pamfinturile triburilor erau date de regi ca feude. Adunarea
tot se aduna, Ina, era alcatuitg, din functionari i era putin
numeroasa. Armata era putin numerphsa, iar flota nu mai
exista sub ultimii regi, dad Danezii considerau Anglia ca
tara lor proprie.
Wilhelm Cuceritorul. Ducele Normandiei este una din
figurile cele mai insemnate din evul mediu. Era fiul nelegitim al ducelui Normandiei cu fata unui tabkar. RamanAnd minor, a hitampinat greutati mari, pn s primeasca
motenirea parinteasca i a izbutit cu sprijinul regelui Fran-

tei. Era viteaz, viclean i aspru, ca vechii lupi de mare,

stramosii

i.

Se zicek a Harold a venit odata la curtea lui Wilhelm i

acesta i-a cerut sh-I aju,te ca sa ocupe tronul Anglieic
Harold i-ar fi promis c. juramant ajutorul sau.

www.dacoromanica.ro

99

Cat muri Eduard, Wilhelm aduse aminte lui Harold de

jurmantul dat, dar acesta ocupa, tronul i nu-i trimese nici
un raspuns. Wilhelm, facii apel la papa, care era. condus de
calugrul Hildebrand i care era. nemultumit de modul cum
regii englezi se purtau cu episcopii. Wilhelm Tromise papei
sa-i supue biserica engleza, iar papa binecuvanta, 1.ntreprinderea lui, Ii dete un steag sfintit, cum i un inel, ce avek
in el un par al Sf. Petru. Apoi Wilhelm chiama sub steagul sau pe oricine purta o sabie, o lance, sau un arc i in
scurt timp strfinse o armata de 50.000, cu care debarca in
Anglia.

Hastings (1066). In toamna anului 1066 se gsira fata, tit

faa cele doua armate,, una de cavaleri i de arcai, cealalta
de pedetri cu coif, cu scut i cu teribila lance claneza.
Normanzii se preparara de lupta prin post, prin rugaciuni, prin
cuminecaturit ; Saxonii treeura noaptea band sl cantand cantece de

rasboiu. Harold ii agezase pedestrimea dupa un sant i un gard,

pe care in zadar incerca sa-1 tread, cavaleria normanda. Wilhelm
printeo stratagema atrase din intarire o parte din armata lui Harold, apoi pe partea deschisa ataca armata saxona i o nimici. Harold si fratii sai perirt, cassa regal fu nimicita, Anglia cucerita,
Lupta dela Hastings este una din cele mai decizive din istorie. In
ea s'a slips o dinastie i un popor.

Wilhelm ramose pe locul batalii, ateptand sa vie locuirtorii sa i se supuna ca tinui rege legitim. Englezii ins nu
Tenir, de1, nici sa reziste nu se pregatira. Invingatorul
merse apoi in Londra, unde-i ieira inainte cei mai marl re,cunoscandu-1, iar in ziva de Craciun se incorona rege. Declara de tradatori pe toti cari purtasera armele contra lui si
le confisca moiile. Din aceste confiscari, din moiile lui
Godwin i din domeniile regale, dete feude apoi to varailor
sai i Englezilor, cari dela inceput trecusera pe partea lui.
Inahuqi apoi rascoalele facute contra lui i devasta mai ales

partea de nord a terii, atat de grozav, bleat efectele acestei

devastari s'au simtit 800 de ani.
Organizarea cuceririi. Cuceritorul a fost i un mare or
ganizator. Nu schimba legile englezeti, nu interzise limba
www.dacoromanica.ro

100

engleza, pastra, adunarea cea mare 0 distribul feudele credincio01or sM astfel, ca unul s nu le aiba toate adunate la un
kc, ci distribuite in diferite'parti. A facut un registru de mo0i,

cadastru, in care a trecut cine era stpfin pe vremea lui

Eduard 0 cine este in prezent, bleat : nu mai fu un cot
de pamant, un bou, o vaca, un purcel ne notat in registruw
totul sta scris ca in cartea judecacii din urma (domesday
book = dinnsdei buc). and statistica fu gata, toti proprietarii
furl chemati i depusera, juramantul de credinta. Recunoscator
lui Hildebrand, el priml reformarea bisericii, dar refuz s. faca.
coroana vasala papei i cerii ca niciun supus al sau, sa nu

fie excomunicat contra vointei regale. Ca sa impiedice crimale contra Normanzilor, puse pedepse aspre 0, in caz, child
omoritorul nu se putea dovedi, facet raspunzgtor satul intreg
de crima, iar pedeapsa era teribila.
Puterea cea mare a lui Wilhelm infricog pe regele Frantei, care atata pe fiul cuceritorului. In lupta data, cucerito
rul fu invins i avi mama strpunsa de lancea pro,priului
eau fiu. La cucerirea unni ora, in rlsboiul cu regele francez, calul lui se poticni i-1 tranti rgu. Wilhelm, care era
peste msur de gros, se imbolnhvl greu i muri in 1087.
Anglia numAr g. pe cuceritorul normand printre cei mai mari
regi ai std.

15. Slavii. Statele Slave.

SlaVii au locuit la inceput regiunea dintre Den, Nipru 0 Vistula. Itomanii nu i-au cunoscut direct, cgoi lumea germanica
Li ascundea. Numele vechiu al lor a fost Venzi, dat de Germani i insemnand nomazi, pastori (Weidenden); ei imii se

numiau Srbi, care pare ca insemneaza popor. Numele de

Slav (mai vechiu Sloveni, Slovaci) incepe de prin secolul IX-

Este exagerata parerea, 'ca Slavii. ar fi fost un popor bland

si papic, care a inaintat spre apus i spre sud, ocupand locurile slobode i nelucrate. Din contra, istonia imperiului de
rasrit este plink de jafurile kr, caH au tinut 4 secole. Au.
www.dacoromanica.ro

101

Pgtruns pang in Pe lop ones i au deslocuit pe Greci, incgt

pe Taiget se vorbia limba slavong in secolul XV. NM/ lirile
lor au inceput odatg cu Travglirea A varilor, in serviciul aces-

tora. 0 parte din ei s'au luat pe urmele Longobarzilor i

au ajuns pang la marginile Bavariei, altii spre nord au ocupat toate terile pang la marea Bahia i pang la raul Elba.
In secolul VII se intindeau dela Baltica la marea Egeicg, i
'dela Elba pang la Nipru i, cu toate deos-")irile locale, formau o unitate etnicg. Aezarea Ungurilor i a Romnilor
intre ei i-a despgrtit in 3 mari ramuri, cari s'an desvoltat
sub influente deosebite i s'au constituit in popoare cu aspiratiuni proprii.
Ramura occidental& coprinde pe Ceizi, aezati in vechia
Boemie, pe Moravi, pe Slovaci, pe vechii locuitori din regatul Prusiei de azi, Vilti, Obotriti... ki. pe Poloni. Boemii
i. Moravii att limbg deosebitg, de asemenea Slovacii i. Polonii.

Ramura sudick sau iugo-slavd, coprinde pe Sdrbi, Croati,

Sloveni. Aceti din uring au asiinilat pe Bulgari, dar in terile noastre au fost asimilati de populatia romanicg.
Ramura estic& coprinde pe Rui, despgrtiti in doug, ramuri principale : Rutenii i. Moscovitii. Aceti din urnag, s'au
intins mereu spre rgsgrit, dela Oca pang la Oceanul Pacific,

in zilele noastre.
Limba Rutenilor se deosebete de limbo, Moscovitilor, in-cat cu greu se poate intelege un Rutean cu un Muscal.

Starea cultural& a vechilor Slavi. Slavii aunt oameni

inalti, cu pgrul gglbuiu, ospitalieri, iuti la manila, cu imaginatie bogatg. Ocupatia lor principalg era 'Astoria (oi i. vaci,
nu cai) i. agricultura. Pgmantul era proprietatea comunei,
caie-1 impgrtia pe familii, dupg trebuinte, i. se intorcea iar
.comunei. Aceastg proprietate in comun s'a pgstrat pang azi
la Sarbi (zadruga) i. la Muscali (mir). Locuiau in case de
lemn construite in pgdnri, sau in mijlocul mlatinelor. Familiile cu origine conning erau conduse de un bgtran (staroste) ca gintea romang. Comuna aveh grije de bolnavi 'i.
www.dacoromanica.ro

102

de bhtrani. Femeile erau deopotrivh cu bhrbatii in familie i.

la obtinerea phmantului de munch. Cand phmantul nu le mai
era de ajuns, mai multe familii se deslipiau i. ocupau alto
phmanturi, rhmanand in relatiuni foarte slabe cu vechia comunitate,
Mai multe comunitati forman un trib numit jupa, administrate
de 1111 staroste mai batran numit kniez, jupan. hi construiau in thriri (grod = grrAste) la intalnirea a doug, vai, sau pe un deal la
confluent. apelor. In ele se adapostiau in caz de pericule. Erau
pedestrasi, n'avean alte haine cleat pantaloni, iar ca arme : ciocan, secure, maciuca, sageti otravite. Nu se luptau in lupte regulate, ci du stratageme (se ascundeau in ape si respirau pe tevi de,
trestie). Tribmile erau putin unite, altfel Slavii ar fi fost un mare
pericol penirn celelalte popoare, din cauza multimii lor.
Religia. Slavii isi reprezentau natura plinti de spirite bune sau
rele. Cel mai mare spirit era Svarog, personificarea cerului, a lu-

minii si a aerului. Zeul trasnetului era Perunu, al turmelor Vo-

lusu. Stribog era zeul vantului si al furtunilor. Nume generic de zeu

era Bog (rom. Bogdaproste). La Sarbi erau zeitele Did-Lada i

Dodola. Ca i Grecii credeau ca. muntii, padurile, izvoarele sunt
pline de zeite (rusalha, samodivy). Credeau el pa.mantul s'a facut
din nisipul marii si ca. pluteste d'asupra apelor. Credeau intr'o
viata viitoare, in raiu. Se ingropau mortii, dar se si ardeau. Doseori vaduvele erau arse pe rugul barbatilor morti.

Morivia. Cel dintaiu stat slay s'a intemeiat in Moravia,.

duph imphrtirea imperiului lui Carol cel Mare. Cel dintaia
print insemnat al Moravilor a fost Rostislav. El, voind sh
crestineze poporul sau, trimese la imphratul de rhshrit o solie,.
spre a cere misionari, cari sh-1 invete calea ceh dreapth (862).

Metodiu gi Ciril. Imphratul asculth cererea lui Rostislav

tii. trimise pentru convertirea Moravilor pe Cf.ril, un om invAtat careli fAcuse educatia ca coleg al imphratului, la in'vAtatul Fotie. Ciril 0 fratele sAu Metodiu se retrhseserh tritec .
manhstire din mtintele Olimp; apoi predicaserh cretinismuI

la un popor din sudul_Rusiei numit Cazari, pe al cAror

rege 11 tleterminaserh, sh primeasch botezul.
In Moravia ei predicar h. in limbs, slavona, ash cum se vorbia

in peninsula balcanich. Ciril a tradus sf. scripturh in limba.

slavonh i. s'a servit de un,alfabet particular, modificat duph,
scrierea cursivh greceasch din secolul IX. Acest alfabet se nu-

www.dacoromanica.ro

103

mete glagolitic i azi nu se mai intrebuinteazg decht in

cartile bisericeti din Dalmatia. Ern discipul al lui Metodiu
a simplificat alfabetul glagolitic 1 aa simplificat s'a numit
cirilic, pe care 1-am intrebuintat i noi pang acum 50 de ani.
Succesele celor doi apostoli au desteptat gelozia bisericii romane. Era atunci o parere, cI serviciul religios nu se poate slivari
decat in evreete, in latinege, sau grecete, cele 3 limbi in caH s'a
scris inscriptia depe crucea Mantuitorului. Cei doi frati furl ne-

voiti sa cAlatoreascl de mai multe ori la Roma. Ciril muri, iar

e Rapl ca episcop. Mai pe urmit

a lost i el prins de Germani i tinut la inchisoare doi ani i jurn:itate. Iar dupti moartea lui, G-ermanii au atras biserica moravI
1 dintre discipulii lui Metodiu, pe unii i-au vandut Evreilor, pe
altii i-au alur.gat la alto popoare slave, unde au predicat.
Activitatea lui Metodiu s'a intins si in Boemia, unde printul BoTivoi a fost botezat, apoi in Polonia.
Motodiu reui &I fie recunoscut

Limba bisericii slavone e vechia bulgarg. Ea nu era

limbg comung tutulor Slavilor, ci idiomul, care s'a desvoltat
pnin bisericg i prin Iteratura inaintea tutulor celorlalte
i di ome .

Rostislav n'a domnit pang' la sffiritul vietii, caci a fost

rasturnat de Svatopluc, cu ajutor dela Gef.mani. Svatopluc a

fost mai insemnat dedit Rostislav, cad stapania Moravia,

Boemia, Silezia, Galitia, Ungaria, parte din Germania. Contra

lui a chemat Insit Arnulf pe Unguri, caH desfiintara statul

lui Svatopluc i se aezarg Ii ara in care se gasesc i aziBoemia. De1. Borivoi fusese adus la cretinisin de Metodiu, prim aezarea Ungurilor incetarg legaturile dintre
Boemi si Constantinopole, incat biserica boemg priml ritul
latin. Dintre prinii Boemilor, cel mai insemnat a fost Boleslav II, care a trait pela 999. Profitnd de turburgrile,
cari au urmat in Germania dupg Otto cel mare, el Ii intinse
mult statul, dar la urma trebui sit se recunoasca vasal ai
imparatului. Vratislav II a fost aliat credincios al lui Enric
IV, care drept recunostinta ii dete titlul de rege (1086).
Polonia. Numele Poloniei vine dela pole (camp, cmpie).
Mietcislav este primul ef istoric i trgia pe timpul lui Otto
cel Mare, dela care primi. cretinismul i oarecare indrpenwww.dacoromanica.ro

104

dentA In bisericA. nal Au Boles lav cel Viteaz (pela 1000)

intemei un stat imens, care coprindeh pe Slavii dela Elba,
Boemia, Pomerania:, chiar o parte din Rusia. De atunci a
inCeput lupta milenarA dintre Poloni i Rui. Spre a obtine
independenta bisericii, el profitA de visurile in cari se legAnh impAratul Otto III i. scApl din dependenta germanA,
de1. trebui A recunoascl suzeranitatea, scaunului papaL
AceastA, aliantA, milenarl cu Ronaa este un alt caracter al istoriei polone i in fond ea a fost folositoare Polonilor. In.
ultimele zile ale vietii sale, Boleslav a luat titlul de rege.
Polonia n'a fost un teren favorabil pentru desvoltarea feudalismului. Nobilii nu aveau proprietate fendala, ci alodial. Ei insa erau
puternici, se adunau in adunri mari i au desfaurat o viag par-

kimentard mai vechie deck cea engleza, care nu are analog

decal in Ungaria.

&Irbil. Croatii. Aceste dou6 popoare vorbesc aceemi limbA.

i s'au aezat in erile, pe cari le ocupA In timpul i'mpAratului Heracle. Sftrbii au trait mult timp neuniti inteun stat.
Ei recunoteau, mai mult nominal, pe ImpAratul de rAsArit,
iar la danii erau guvernati de capii tribului numiti jupani.
Prin secolul XI, printul MihalZ prinal dela papa Grigore VII
coroana de rege, InA la insemnAtate n'ajunse Serbia decAt

Ii secolul XII.
Croatii se deosibesc de SArbi numai pentru c sunt catolici. Ei au jucat un rol insernnat sub regele Aonimir, care
coprinse o parte din Austria- i Serbia de azi. Dupg dansu1
Incepftnd turburAri i certuri, Croatii recunoscurA ca rege pe
un rege ungur. .Aceasta e origina unirii Croatiei cu Ungaria.
Bulgarii. OdatA cu Sfirbii s'au aezat in peninsula balcanicA fratii kr Slovenii, cari au ocupat.i mare parte din terile noastre (RomAnii le ziceau cheai). De1 peninsula ba1cania, pAnA la venirea kr, fusese pling de cetA,ti. "i.omane,
aceti Sloveni inundaserA insl totul, dela marea AdriatkA
pang la marea NeagrA, incftt, cand au venit Bulgarii n'au
gAsit in Balcani o populatie romanica, ci una slavA.
www.dacoromanica.ro

105

Bulgarii1) veniserX in coada Avarilor, fratii kr, si o parte

din ei, sub conducerea lui Asparuch, trecurA Dun6rea in

Dobrogea de azi, din sudul Basarabiei, unde se aflau. In
curnd peninsula balcania nu fu deceit un jaf, dar Bulgarii
erau putini si se amestecarg. on Sloveniioatat de mult, tuck
niciun rest nu mai araa pe slbaticii Fini, afarg, de pume
si de apucIturile kr violente.
Bulgarii reduser1 in servitute pa tAranii liberi, imitarX
apoi viata luxoag a Bizantinilor, dela cari luarl totul, si bun
si rnu. Unii din sefii kr poartg, mune imprumutate dela populatia romang. (Sabinus, Paganus) Tug, crutimile tutulor
erau la fel on ale Avarilor si ale Hunilor. Crum a prins pe
un impgrat, a cucerit Adrianopole si 'putin a lipsit de n'a
cucerit Constantinopole. Foarte mare era numXrul prizonie-

rilor, caH incetul ca incetul au inceput A, crestineze pe

Bulgari. In cele f;lin urma. Boris prim). botezul.
Tarul Simeon (892 927). Fiul lui Boris a fost cel mai
mare om al Bulgarilor. A invins pe Greci intr'un sir de lupte
si a cucerit mai toath, peninsula balcania, afar A. de ateva,

ceati pe malul marl Constantinopole era sg, fie cucerit de

mai multe oH. Sub Simeon statul Vulgar coprindea o parte
din Ungaria si tulle noastre. Voind sg, imiteze pe impgratul
din Constantinopole, el lug, titlul de Cesar (tar) si fc un
patriarh in capitala sa, aproape de Varna, numitA, Preslav.
Simeon crescuse la Constantinopole si incuiaja cultura, traducand multime de aro., de povesti, legende, caH apoi au
umplut Europa medievalg.
Statul bulgar n'a tinut insl mult. Mai intaiu pentrucg. era opera
unui om, nu a unui popor ; apoi, pentruc g. boierii erau puternici e
luxosi, ei aplisau poporul, voind A &Masa dupg moda Bizantiului.
Literatura si culture rgmliseserli strgine de popor.
0 cauzg. puternia pentru cgderea Bulgarilor a fost rgspandirea
unei secte, care a fost foarte rgspanditg si la noi, secta Bogomililor. ondatorul ei era un preot, Ierernia Bogomil (omul lui D-zeu)
care primia principiile maniheiste despre existenta a doug. feluri
de spirite si cerea o mare severitate in viatg, consideand cg, lumea
1) De pe Volga, care poarti namele kr.

www.dacoromanica.ro

106

e imperiul diavolului. Ei coral:Mean vista preotilor 0 abuzurile

functionarilor. Erau AspInditi in toate Farti le, au ajuns pang, in
Italia (Pataria) i. in Franta sudicii.
Rusia. Slavii din rAslit aveau gorodisce (grldite) pe Nistru,
und13 glsiau adlpOst i. uncle Mceau comert, ca Smolensc,

Novgorod, Chiev; erau insa. neuniti i deseori atacati de an

popor tatar, numit Cazari. Ei furl deteptati la viata de stat,

de cltre o trupl venitl din Suedia, cunoscutl. sub numele

de Varegi, frati ai Normanzilor 1 Danezilor. Existit o cale
comerciall, care legit Baltica i Constantinopole, pe Ilmen i

pe ritul Nipru. Pe ea au venit Varegii din Suedia. Finezii

numesc i azi Suedia cu numele Rus. Numele Rusiei este
dat de Finezi i anume Suedezilor, cari au intemeiat cel dintaiu stat slav, in esurile ruseti.
Influenta Varegilor asupra poporului, afar% de institutiile
politice i de treptele sociale, a fost ca i iafluenta Bulgarilor

asupra Slovenilor. Cu timpul, aceh gruprt Inv*, limba ruseascl, i se confundl., dupl un secol i jumAtate, in massa
poporului. efu1 cu care au venit Varegil se chemh Buric,
iar anul cand au venit se socotete 862. Centrul puterii lui
Runic era la Novgorod.
Olv, succesorul lui Ruric, coprinse Smolensc i Chiev,
apoi urmg. calea mai departe, ca A. ajungl. la Constantinopole. In 907 Oleg apart). cu 2000 de bard sub zidurile Capitalei, care rezist/ Varegilor, precum rezistase Avarilor i
Bulgarilor.

Sviatoslov, porn). spre Constantinopole pe uscat. Bltii. pe

Bulgari, contra clrora il chemase an impArat din Constantinopole, apoi se aeza in Pres lav. Astfel Ruii erau sl. realiseze acum 1000 de ani visful, care-i muncete mereu. Ins&
la Constantinopole s'a ridicat un implrat mare, care i-a invins
1 a salvat orientul de rusificare.
Cretinarea Ruilor. Olga, mama lui Sviatosloy, era cretin, ins4 nici fiul ei Sviatoslav, nici nepotul ei, Vladimir
(972-1016) nu au voit.sl primeasca cretinismul. Contra lui
Vladimir s'a Mcut insl o revolutie mare, poate de catre popor
www.dacoromanica.ro

107

contra Va4.egi1or. Vladimir domoll rgscoala cu ajutorul Polianilor din Chiev, cari erau cregtini gi, ca sa-i aiba devotati,
a primit botezul. Cronica povesteste o s'a cretinat, ca sit
se poath casatori cu 0 printesa bizantina.
Iaroslav cel Mare (1015 1054). Fiul lui Vladimir este

adevaratul intemeietor al Rusiei. El a dat legi, a fost religios, a construit biserict

Rusia a fost atat de n1:flit influentata, de Bizantiu, dupa,
cretinarea Rugilor, incat a fost ca o colonie bizantina. Mitropolitii erau greci, printesele grecoaice, coalele, bisericile
imitate dup a. cele bizantina. In literaturg, in muzica, in arhitectura Rusia copiaza. Chiev gi Novgorod au Sf. Sofia lor.
In organizatia societatii Varegli, au adus elemente apusene,

caH s'au pgstrat. Printul semana mai mult cu un gef franc,

decal cu autocratorul bizantin. Imprejurul Printului era, o
aristocratie de tovargi in rasboiu, apoi veniau boerii, taranul
-deveni mujic (om de nimic, homunculus).

16. Romnii. Ungurii.

Romanii, din toate popoarele neolatine, pastreaza numele
vechilor cuceritori ai lumii. Ei, cei dintaiu parasiti de legiunile romane, mai reprezinta ce-a fost odata. lumea romand
in rgsgrit. Salvati de cucerirea culturii greceti, stramtorati
de inaintarile continui ale barbarilor, stau astgzi ca o insula
izolata, necontenit izbith de valurile slave si finice.
Poporul nostru a esit dim contopirea Traco-ilirilor cu colonigtii tomani, s'a amestecat cu alte popoare straine, dar a
pgstrat humele roman, a pastrat limba, in multe priviri, mai
apropiata de cea romang deal celelalte limbi romanice. Cauzele pentru caH numai Romanii au pastrat numele roman
sunt mai multe. Una este, a in urma parsirii Daciei aAest
nume le era impus de imprejurari. Nu se mai puteau numl
elves romani, pentru ca, nu mai erau cetateni. Nu se puteau
numl provinciali Daci, caci Dacia ca provincie era, dincolo
de Dunare ; nici Daci simplu, caci in pgrtile nesupuse ale
www.dacoromanica.ro

108

Daciei existau Daci adevarati, neromanizati. S& numira. dar

Romani, curat, nu din mandrie, ci de nevoe1). Alta cauza
este, a retrgandu-se, ca i Britanii, in munti i paduri nestrabatute, Romanii au dus o viata proprie, de1. cu trebuinte
foarte reduse. Stapanirile barbare au fost la noi salbatice, insa
salbaticul poate rapi avutul individului, poate sa-1 suprime,

dar nu poate patrunde la sufletul lui prin limba, prin viata

de stat, prin cultura. Dad, un popor barbar ar fi format in
Dacia o natiune, cu destine mai inalte, ca Francii, desigur
pa Romanii ar fi luat numele acelui popor. Pe cand, cum
s'a desvoltat istoria, Romanii prin ei ingid s'au format ca
natiune, s'au cohstituit in stat. Bulgarii erau s aiba norocul
statelor germane din apus, Ina au avut de luptat cu imperiul
bizantin i in aceasta luPta statul lor s'a ruinat. Dela caderea
primului imperiu bulgar insa i. pan a. la ridicarea cehii de al
doilea, poporul nostru se formase, bloat nu mai putea lupta
sub Bulgari, i alaturi cu ei.

Precum numele latin Ii pstram noi, ca cea mai sfanta

mopenire, tot aa, singuri noi pastram numele pe care strainii
11

dedeau Romanilor, numele Vathc. Acest termen este de

.origine germana, Welches, i dupa ce Germanii s'au arzat

in imperiul roman, prin el se insemna, populatia romanri mai

moleit, mai putin prefuita, cand era vorba de despagubiri

la judecata. Slavii au schimbat in diferite chipuri cuvantul,
ins, unul_din cei mai v6chi autori slavi, cronicarul rus Nestor (pe la 1110) vorbind despre cucerirea Daciei de Traian,
zice: s Vlachii atacara pe Slavii depe malurile Dunarii, se
stabilira in tara slor ui-i supusera prin violenta*. Nestor cre-

dea a i in timpul Dacilor erau la Dunare tot Slavi.

Numele de Valac era numele nostru pentru straini. Domnii

un ,Mateiu Basarab, II intrebuintau de cite ori dau

acte in slavone0e sau in grecete. El insemneaza Roman.
Cum au trait Romanii dupa retragerea legiunilor ? Nimic
scris nu ne informeaza in aceasta privire. De aceea s'au gO-

mogtri,

Vasile Pkvan. Contributii epigrafice la istoria cresstinismului

Daco-roman.

www.dacoromanica.ro

109

sit istorici unguri si germani, cari a susting, a poporul

nostru nu s'a format in Dada, ci la sudul Dungrii, din populatia de acolo, si a tgrziu a venit in Dacia si a ocupat
locurile, in cari se aflg acum. Lgsand la o parte mice consideratiuni politi6e, aceastg tea este inadmisibilg, pentru o
multime de consideratiuni. Mai inttliu, cg, nu e posibil ca un

popor atgt de mare ca poporul nostru (12-14 miioane) sg.

treacg in peninsula balcanica, apoi a. se intoarcg inapoi in
Dacia i. sg recucereascg o suprafatg mai mare cleat suprafata" Italiei (peste 300.000 km.). Nu e posibil, ca a se
intfimple emigari in masse atrit de mari gi in timpuri destul de luminate (dupg secolul X) si sg nu se ggseasa insemnate undeva. i Romnii au radiat si paste hotarele Daciei, spre nord pang in Galitia, spre rgsgrit dincolo de Nis-

tru. Se rgspunde, a Rom linii erau pgstori si a au putut

strgbate regiuni intinse, mergand cu turmele. Ina, in limbg
avem termeni, cafi nu erau intrebuintati dealt in clasele

orsenesi. Asa s. e. pe and celelalte popoare romanice numese pdmantul cu vorbe originare din terra, cuvgaitul nostru este din pavimentum. Cuvintele din limbg, ne dovedesc
ca. orgsenii au format majoritatea populatii.

Ina., cu timpul orasele s'au risipit, trebuintele vietii s'au

simplificat, Romgnii au devenit pgstori si mid agricultori.
Barbarii ocolian terile noastre, cgci nu ggsiau in ele nici
orase bogate, nici mfingstiri, nici drumuri usoare, ci pgduri
neatinse de secure, MO si ape greu de trecut.
Dar totusi, nu s'a intrerupt orice relatie intre noi si provinciile romane din dreapta Dungrii. Impgratul Constantin
cel Mare a bgtut pe Goti in tara noastrg si a construit un
pod peste Dungre-la Celeiu. Justinian a construit castele puter-

nice pe trmul stng al Dungrii si chiar destul de departe in

interior. El fixase barbarilor ca loc de comert cu impgatia
orasul Turnul (11{ggure1e). Dupg Justinian armatele bizan-

tine au trecut deseori in stanga Dungrii si au purtat in tara

noastrg lupte cu Slovenii.

www.dacoromanica.ro

110

Ace le relatiuni nu ne aduceau lumina civilizatiunii romane

sau grecesti, dar pastrau in satele noastre, ran i. si risipite,

elementele primitive ale culturii, faril cari hu poate tral o
societate. Din acele relatiuni a rezUltat crestinarea poporului
nostru.

Cregtinarea Romttnilor. Precum despre formarea poporului romanesc izvoarefe scrise sunt mute, tot 110 de mute
stint ele i despre crestinarea lui. Limba bisericii si a statului
nostru a fost, dela inceput i pang. In secolul XVIII, limba
.slavong. 0 multime de cuvinte in biserica sunt slavonesti
(molitfd, vldic, vecernie, dente, utrenie....) incat au Lost
invatati, cari au sustinut c crestinismul s'a faspandit intre
Romani prin Bulgari. Invatatii nostri an dovedit, nu numai
ca nu ne-au crestinat pe noi Slavii sau BuIgarii, dar nici
biserica din Cohstantinopole.
Crstinismul a inceput la noi chiar cu colonistii romani,
caci multi colonisti au venit din Siria si din Asia mica, din
Galia si din Dalmatia, caH erau "pline de crestini. Numarul
acelor crestini nu va fi fost mare, dna judecam dupg, putinele imscriptii ce se gasesc cu semnul crestin, dar prima
Oman% a fost aruncata atunci.
Mai tarziu, dupa pgrasirea provincii, relatiunile terilor
noastre cu partile Iliriei i Serbiei de azi trebuie s fi fost
si religioase. Cu deosebiro dupg, Constantin cel Mare insa, a
inceput o mare activitate de convertire intre Romani, pentruca cele mai insomnate cuvinte de religiune ale noastre
stint latinesti i anume, nu latinesti din carte, ci din popor,
cu amestecuri din paganismul vechiu si cu terminologia secolului IV. Asa, cuvantul D-zeu vine din cuvantul latin DoMinus Deus. In popor se zicea, insa Domnus Deus zeilor
antici i stramosii nostri n'au gout decal s. aplice numele
vechiu la noua religie. Duminica (Dominica) a pastrat pe i,
deci este mai tarziu primitg. : In adevar, sarbatoarea. Duminicii s'a intodus la finele secolului al IV-a si nu s'a rspandit cleat in secolul V si al VI-a. Cuvan,tul nostru bisericd
vine dela basaica. Acest termen n'a inceput s se intrebuinwww.dacoromanica.ro

111

teze decat dela inceputul secolului IV, deci dupa aceasta

dam (dupa 350) a inceput crestinarea Romani lor. Greeii,
Germanii au format cuvantul lor din eclesia sau din alte
.cuvinte, noi, ca si Italienii din nord, ca i Retorornonii, 1-am

format din cuvantul latin.. 0 multime de alte cuvinte ca :

sarbatoare, ajun, altar, cruce, creOin, cuminecaturei, inger,
Indrea (Sf. Andreiu) pagan, tampl (templum) mornzant
(rnonumentum : rosas ad monumentum spargere) Pa0e, Rusalg, Craciun etc. etc.
Episeopi (popular pisrup i vladica) n'au fost in terile
noastre Oa, la intemeierea principatelor, c.i sfintirea preotilor se obtine dela episcopatele de langa Duntire, dela Vidin i dela Silistra. Ca a postol al Romanilor trebuie recunoscut epsicopul Nicetas, pela anul 400, despre care unul
din ultimii poeti ai imperiului scrie versuri frumoase i spune
ca a predicat crestinismul la Daci, la Geti si la Sciti.
Prin urmare, Romanii sunt mai vechi crestini dealt Slavii
i decat Bulgarii, caH le au impus apoi in bisericti limba lor.
Ungurii. Fac parte din irul popoarelor finice, caH an devastat terile crestine. Erau frati cu Hunii, cu Avarii i Bulgarii, cu Cazacii i Cumanii. Locuiau prin Rusia sudica,
pana, la inceputul secolului IX, arid Bulgarii fiind invinsi
intr'un rand de Bizantini, chemara in ajutorul lor pe acesti
f ii ai pustii. Peste cativa ani, atacara hotarele imperiului
franc, nu se mutara Insa din patria lor, Atelcuz, regiunea
dintre Prut si Nipru. In AteIcuz i-a cunoscut un scriitor
arab, care ne spune ca ModNarie traesc in corturi si se
stramutri dela o pasune la alta. Iarna se ocupau cu peseuitul ; erau foarte aspri cu Slavii, dela caH storceau mari
tributuri.
Mai apoi Bizantinii Ii chemara contra Billgarilor, in urma
Arnulf contra Moravilor. Scriitorii unguri pun data asezarii
lor in Panonia in 896. Ei pretind a stiu cati erau barbatii
in stare d'a purth armele, cum se chem seful cel mai mare
al celor 7 horde (Arpad).
www.dacoromanica.ro

112

Nu spun insa cu mare plkeere, c. erau nomazi, cari maneau lapte

de iapk, cari se hrkniau cu carne jumktate crudit ; c pe campul

de luptk, gustau din sangele inimicilor, ir inima acestora o luau
ea doctorie. Modul lor de luptit era ca al popoarelor nomade, lupta
de allreti. (J6.11tri pe cai mid i urii, dar iui, erau neintrecuti
la miinuirea lncii i skbii, dar i cu arcul nemeriau din fuga mare

a calului, ekei de mici copli se exercitau s. dea cu sageata. Ata-

cau rinduri, nu toti de odatk, se prefkceau a fug, ca s. strice

ordinea de bktaie a inimicului, apoi reveniau asupra lui i omorau

tot. Cruzim,ea lor a PAcut pe lume sk creazk c. sunt draci in chip
de oameni. Erau i midi de staturk, cu ochii iu fundul capului,
ragd de tot, dark de 3 codite, cari le falfaiau pe umeri. Azi s'au
schimbat cu totul prin amestecul cu popoarele arice, Germani, Romani, Slavi.

Cel mai vechiu scriitor al Ungurilor, notarul anonim, de1

c Ungurii sunt mai vechi decat toate popoarele, ca

dec1ar

primul lor rage a foot Magog1), fiul lui lafet; dei declara
c. pe efii Ungurilor Ii conduce& sfantul Spirit, totui numete cateva ducate, cari ar fi existat la venirea Ungurilor.
Unu l. ar fi fost in. Banatul de azi, al lui Glad, altul in Transilvania, uncle domni& ducele Vlahilor, Gelou. Acesta din
urma, cu toate e stapanina, dup a. parerea notarului, peste
oameni foarte fricoi, se 1upth In lupta crancena cu Ungurii,
este big. batut i omorit, iar locuitorii se supun biruitorilor
ei depun juramant de credinta.
Notarul anonim, desigur ca merita prea patina, credinta,
Inst nu e imposibil ca Romanii sa, fi avut duci in secolul
X, caci satele noastre aveau in capul lor nite conducatori
batrani, cum era starostele la Slavi. Numele acestor capi era
judet la inceput, iar dupa ce au venit in atingere cu Slavii
era cnez i chinez. Precum Slavii se supuneau in cazuri de
rasboiu unui cnez mai mare, nu este imposibil ca 1 Romnii sa fi recunoscut paste cnezi un duce, care mai tarziu
s'a numit Voevocl:

Dupa ce Juara in posesiune Panonia, Ungurii navliau In

fiece an in Germania, in Franta, in Italia. Atat de grozave

au. fost aceste nvliri, incat in Bavaria s'a pastrat multe

1)

de aceia s'ar numl Moger adica Maghiari.

www.dacoromanica.ro

113

secole rugaciunea la liturghie ferete-ne, Doamne, de LTn-

guri. In cele din urma, luptele contra lor ale regilor germani, din cassa de Saxonia, mai ales lupta dela Lech, a luf
Otto cel Mare, a mai potolit furia Ungurilor. $i mai mult a
contribuit la imblanzirea kr primirea cretinismului.
tefan eel &Ant (995-1038). Cel dintaiu cap al Ungurilor, care a trecut la crestinism se chiemh Geiza. El insa.
continu sa sacrifice si idolilor vechi : este destul de bogat,
ziceh el, incat poate s. serveasca, la doi zei. Prizonierii cre-

tini raspandiau in popor credinta lor, predicatori bizantini

predicaserk chiar pe chnd Ungurii se aflau in Rusia, insa
londatorul statului *i al bisericii unguresti este fiul lui Geiza,
?tefan cel Sf ant. El se casatorise cu o printes bavareza i,

dupa, indemnul ei, impuse religia cretina, iflau1 o raseoala a Ungurilor pagani, intemeie episcopate i manastiri.
Profitand de visurile de marire ale imparatului Otto III, ob.-tin-i dela papa, in anul 1000. coroana de rege, recunoscan-

vasal papei. Din acest titlu regii unguresti au tras

marl foloase. Ei, copii pustii, au luat in biserica i in stat
limba latina i au inceput sa. reprezinte in orient cultura
-du-se

stramoilor notri, pecand noi, ramanand cu biserica din Constantinopole, eram socotiti intre popoarele slave.
Stefan a impartit tara in comitate, dup a. modelul apusului.

A instituit o adunare regald, un fel de senat, in care intrau functionarii cei maxi i episcopii. A dat legi copiate
.dupg, cele germane. Dela el incepe s5. se introducg feudalismul In Ungaria, uncle seniorii ajunserX puternici, Inca ras-turnau pe rege i obtineau dreptul de a se revolt& contra
lui. Sub tefan au inceput Ungurii s cucereasca Transil-

vania, caci ei se mezasera, in Panonia i au venit despre

apus asupra Transilvaniei. Acest rege a fost cel mai intelept
rege unguresc. El recomandh blandete, fat-A de popoarele
straine, pe cari le stapaniau Ungurii, caci numarul acestora
era, mic i nu puteau forma, ei singuri un stat mare : e slab
un regat de o singura, limba>> zicea, el. Insa Ungurii n'au
urmat sfaturile inteleptului lor rege.
www.dacoromanica.ro

114

17. Imperiul bizantin. Civilizafiunea bizantina.

Sub urmasii lui Iustinian imperiul de rasarit pierde necontenit caracterul latin. Poporul intreg vorbete limba.

greaca, obiceiurile sunt greceti, in stat limba lating, se inlocuete prin limba greaca. Sub aceasta forma, imperiul senumete imperiu bizantin, dela vechiul nume al Constantinopolei.

Acest imperiu, sub urmasii lui Heraclie pare& a este pe

marginea prpastii. Slavii umplusera toata peninsula balcanick Bulgarii jefuiau pana, sub zidurile capitalei, A rabii devastau Asia mica, se stabilisera chiar in Tracia i inconjurau
capitala pe uscat, pe cand flota kr o inconjura, pe apa. In
acel moment se .ivete un ir de imparati energici, cari mantuesc imperiul i. incep s guverneze cu energie inauntru.
Cu ei incepe o era noua in istoria imparatii, era inzpcira-

(ilor isaurki.
Leon III (717-741). Imparatul salvator al imperiului se
numeste isauric, dela un popor caucazian, din care se tragea. Printii lui fusesera stramutati ca coloniti in Europa,.
de an imparat anterior. Intrand in armata, Leon ajunse la
gradul de general i apoi, fara sa tradeze, se ridica pe tronul
imperial. El a alungat pe Arabi, fiind ajutat i. de o iarn&
grea, i. a catigat contra kr o victorie, care este mai insemnata dealt victoria lui carol Martel la Poitiers i anterioara, aceleea (717). S'au mai intors Arabii i u pradat.
provinciile din Asia, insa Leon in persoana a catigat asupra

kr o mare batalie in Frigia.

Dupa ce a scapat de inimicuLcel mare extern, Leon a inceput sa reformeze statul inauntru, a provocat insa o luptg,
mai teribila dealt toate celelalte, =mita lupta pentru icoane..
Cearta icoanelor. Credinta in icoane degenerase atat demult, incat cretinismul parea o religiune idolatra. In kc sg.
respecte icoanele ca pe nite semne, ce ne lual mintea catre
D-zeu i. s lucreze conform cu aceasta credinta, cretinii
reduceau toata. viata religioasa la practici exterioare : metanii,

www.dacoromanica.ro

115

purtare de cruciulite, procesiuni cu icoane. Victoria grea, re-

purtatg de Leon, o atribuiau unei icoane. Biserica poseda

inoii imense. Multime de tineri se inchideau in mtingstiri,.
ca sg nu intro in armatg. Miingstiri erau multime i &Muggrii din fiecare mangstire se numgrau cu sutele (inteuna
700). Vechiul drept de azil al templelor trecuse la mangstiri
o multime de hoti i criminali se sustrhgeau dela justitia
civilg. Icoanele se zugrgviau de cgluggri, incat desfiintarea,
icoanelor insemna, desfiintarea unei surse de venit a mamastirilor. De acl se explicg ura grozavg, cu care au fost urmgriti aceti impgrati, poreclele ruinoase ce li s'a dat.
Inainte de Leon, mai multi episcopi se ridicaserit contra icoanelor. In secolul al VII era ins. o sectri (Paulicianii) care avea.
o veneratiune deosebitA pentru Sf. Paul si care ziceit c. trebuese
respinse toaie doctrinele, ce nu se gsesc in evanghelie si nu prima nici ierarhia ec1osiastic, nici formele materiale ale cultului..
AceastA erezie s'a rAspAndit in toate provinciile imptrtii i s'a.
pAstrat tot evul mediu. Era dar un curent intreg contra icoanelor,

iar Leon n'a ascultat de indemnurile unni Evreu, cum au spus

vrAjmasii lui. Ba Inca, inainte de a incepe persecutia, Leon a dat

ordin ca toti Evreii srt se boteze.
Leon hotAri sA desfiinteze cultui icoanelor si nu inthmpinA re-

iistentA nici in demi de sus, nici in armath. Interzise, de asemenea, cultul moastelor, cum si ruglciuni de adresat sfintilor. Poporul de jos, insA, era condus de cAlugAri si se opuse reformei. InGrecia si Italia erau contra reformei i clasele de sus. D'asupra
portii impArAtesti, era o icoan 5. adoratA in Mod deosebit, impAratul
ordon b. st o depArteze. Mai multe femei se adunarg i incepurit srt.

arunce cu pietre, o rAscoalit se atAtA, pe care Leon o 1initi cu

destulA moderatie,

Constantin IV (741-775). Fiul mi Leon fu mai neinduplecat cu

icoanele i cu cAlugArii. OrdonA st se inchidg mAnitstirile, sa se
transforme in cazArmi i inchisori. Scoase pe crilugAri din manila-

tiri i-i cAsAtori cu deasila. Puse s se steargA. chipurile sfintilor

i sA se zugrAveascl in biseric A. peisagii, scene de vAnittoare, dar

a si fost batjocorit mai mult. I s'a zis cabalinos (flinda ii plitcea

sA se ocupe de .cai) i copronitnosl). El a adunat un sizod de 33R
de episcopi, cari au condamnat icoanele, dar au permis sit se adreseze rugaciuni Sf. Fedioare i Sfintilor.
Adieit murdarul, sau pentrucg, st in grajd, sau pentruel ar fi

murdArit baia botezului.

www.dacoromanica.ro

116

Impgratii acegtia, numiti iconoclafti (persecuttori de icoane)

au lucrat contra spiritului artistic si contra traditiilor populare, de aceea an dant in intreprinderea lor. Urmare grozav g. pentru viitorul imperiului a fOst,.a Italia s'a despArtit
de imperiu, i papa, impreung cu tot apusul, O.-au intors

privirile spre regii franci, cari au intemeiat apoi un nou

dmperiu.

.Constantin a fost tot ca si tatgl Au de curajos. A bAtut

pe Arabi si le-a cucerit cetAti, a distrus o flag. lfingA, Cipru.
A invins pe Bulgari si a trecut Dungrea in anul 757.

Leon si Constantin au dat legi foarte inaintate. Au desZegat pe servi de legdtura de peimeint, incfit un tAran se
pate& mut& de pe o movie pe alta, lacru care in apus se va
realizit foarte tArziu. Au restrAns divortul, au limitat drepturile tatAlui asupra copilului si au mArit drepturile mamei.
Irena. 4Fiul lazi Constantin era cAsItorit cu o atenianl,
care se inchink la icoane i le introduse in palat. Sotul ei,
imparatul, pedepsi pe functionarii, cari o ajutaser i exilA
.pe imparAteasg. Dar peste chtev luni, imparatul muri si
Irena conduse statul, ca tutoare a fiului Am Constantin. Statul

fu rtu condus, tocmai pecAnd Arabii erau condusi de eel

mai mare calif, aruia Irena se obligl A-i plgteasa un mare
tribut anual.
Irena adunt un sinod, ca s. introduct icoanele, inst episcopii

vi armata erau in contra unu vrem icoane, nici conciliu strigau

soldatii. Conciliul trebui st se tint in alt orag. Irena tinek d Tarte

-de afaceri pe fiul ei, de aceea fu deptrtatt printeo revolutie, apoi
restabilitt de Constantin. Simtindu-se din nou in pericol sit piardt
puterea, scoase ochii lui Constantin ccrimit ne mai vIzutt pant
atunci, nici in Constantinopole. Totugi, fu prins i inchist, dar
sclipt gi arse inctodatt ochii nefericitului imptrat, care muri. Apoi,
Irena intrt in negocieri de clisttorie on Carol eel Mare, a ctrui
filet, fusesg logoditt cu imptratul omorit. In timpul acelor negocieri muri.

Lupta contra icoanelor reincepit sub unii impArati urmltori, s'a terminat insg tot printr'o femee, Teodora, care restabill icoanele in vechia lor cinste.
www.dacoromanica.ro

117

Cassa macedonia. 0 cauzS, de imputernicire a imperiului,,

a fost transmiterea puterii in mod mai regulat. Mai inainteimpIrltia se socotiit intre noroacele ce poate cldek pe capul
cui.A. S'au vitzut pAstori, purcari, mkelari, ajungand impitrati, inctO ghicitori, pe toate drumurile, promiteau impe-

Hul la maniaci, pe caH nu-i speriau nici chinurile, nici

moartea.
In 867 Vasile, Macedonicul a)unge pe tron tid intemeiazA a

dinastie,. care a tinut tronul aproape 200 de. ani. In adevAr,

au fost uzurpri si in lamilia macedonica, WO, uzurpatorii
14i legitimau ocuparea tronului prin asItorii en printese imperiale.
Cei mai insemnati impArati macedonici au fost : Vasile I.

Nicefor Focas, Ioan Zemisces i Vasile II.

Nagle I (867-886). Fondatorul cassei macedonice a fost un

judecator priceput, care zilnic ascultit plangerile indreptate la.

curtea sa suprema. A fost mare constructor de palate gi ma-

nastiri, protector al celor saraci, mare general. Arabii se stabilisera in

Calabria gi ajungeau cu jafurile Oa la Roma, Vasile izbuti A.

ocupe Bari, care apoi deveni centrul stapOnirilor bizantina in Italia.

Sicilia ins/ ramase In puterea Arabilor. In Asia lace doua. expeditiuni vietorioase, ajunge SA la Eufrat, iar flota araba nu indraznik
sit se masoare on cea bizantina.

Nicefor Focas (963-969). Fiul lui Vasile s'a numit Leon filosoful, i. fiul acestu`ia Constantin VII. Ei au fost oameni invatati,
dar tocmai atunci Bulgarii erau condugi ae vestitul Simeon gi putin
alipsit de n'au cucerit capitala imparatii. Starea lucrurilor se schimba.

Inst, cand la moartea Imparatului armata proclama, pe generalul

armatei din Asia, Nicefor Focas, care cagtigase multe lupte

c mtra Arabilor. El recucerise Creta, pe care Arabii o trans-

formasera Intr'un adevarat arsenal gi pe care imperiul incercase

de vase ori, in zadar, ca sli. o cucereasca. Apoi cucerise multe
alte cetati, mai ales vestita cetate Alep. Ca imparat, relua Cipru
gi. intra. in Antiohia Invingator. Acest imparat, care pare& a re-

inviaza gloria vechie a imperiului, fu ucis de un general, loan

Zemisces.

loan Zemisces (969-976). A. lost cel mai viteaz imparat bizantin.

El a continuat luptele predecesorului sau. A luat Damascul gi toata
Siria, afara. de Wiwi cetati din Fenicia. El pute seri unui prietin
toata Fenicia, Palestina gi Siria sunt libere de tirania musulmanilor. Acest rasboiu Il considerit Zemisces oa o expiatiune a cri-

mei prin care se urcase pe tron.

www.dacoromanica.ro

118

Mai cu insemnat efect, au fost luptele lui Zemisces in

mordul peninsulei balcanice. Nicefor nu mai voise sa plateasca

tribut tarului bulgar, ci chemase in ajutor pe Rusi contra

Bulgarilor. and aflara de uciderea imparatului, Rusii, cari
cupaserg Bulgaria rasariteana pana. la Balcani, incepura sa.
trimeata cetele de prada prin intreaga peninsula, surprinsera
si coprinserLFilipopole. Prizonierii erau trasi in teapa, orientul
era sa devie rus. Zemisces tree* muntii contra Rusilor si o

lupt dancen se dete, aproape de Silistra. Rusii fura invinsi, Sviatoslav peri in Riga, Bulgaria rasariteana cu Preslav

ramase imperiului. Marele imparat a murit Ima repede, s'a

orezut ea a fost otravit.
Vasile Bulgarohtonul (976-1015). In timp de aproape
50 de ani s'a aratat neobosit in rasboiu, precum si in afaoerile statului. Arabii au simtit puterea lui si Asia a vazut
2i1e fericite de pace. Pe mare ilota bizantina stapania fara.
rival si curatise marea de pirati. Numai in Italia sudica, inoepur nenorocirile, in ultimii ani ai lui Vasile.
Misiunea vietii lui Vasile a fost cu, deosebire lupta contra
Bulgarilor. El a purtat cu tarul Samuel un rasboiu de exterminare. Cuceri orasele bulgaresti, unul dupa. altul. Intr'un
rand trimese lui Samuel 15.000 de Bulgari, carora le scosese
ochii, nelasand decat unul la 100, spre a-i conduce. Samuel
murl, doul, zile, dupa ce afth. vestea acestei grozavii. Vasile
transporta pe Bulgari in Asia, iar in Bulgaria aduse colonii
de Greci si de Armeni. Vasile lua nu.mele de Bulgai.ohtun
(omoritor de Bulgari).
Italia *bizantina. Imperiul bizantin stapania Italia sudica
si Sicilia prin secolul VIII. Acolo irnparatii iconoclasti n'au
persecutat icoanele si, se zice, c zeci de mii de preoti si de
calugari s'au refugiat si au infiintat manastiri. In secolul IX
Arabii incepura sa atace Sicilia, izbutira sa cucereasca Siracuza si marea insula ramase in mainile mohamedanilor.

In secolul X, Nicefor Focas trimise o armata sa recucereasca Sicilia, faia rezultat big. Cu mai mult succes aparara imparatii Italia sudica, incontra imparatilor Germani,
www.dacoromanica.ro

119

incat aceast parte era, greaca in secolul X, prin limba i

prin obiceiuri. Din secolul XI insa, sub Vasile Bulgarohtonul, incep nenorocirile imperiului, preludiul caderii difini-

tire. Tara era plina de aventurieri normanzi, in serviciul

imperiului. In 1010 trei frati normanzi, sub conducerea celui

mai mare, Wilhelm brat de fier, se revoltar contra generalului bizantin i chiemara in ajutor pe fratii lor, raspanditi
prin tarri. Bizantinii fura invii* de repetate ori i pierdura
cetate dupa cetate. In 1071 pierdura ultima lor posesiune,
Bari. Al doisprezecelea frate al lui Wilhelm cuceri Sicilia
dela Arabi. Un altul, numit Robert Guiscard (iretul) forma
din Italia sudicir un ducat, pe care-I fa'ca vasal papei. Robert ataca. apoi Dalmatia i Grecia. Aceti compatrioti ai lui
Wilhelm Cucentorul, se purtau bine cu
supuii greci, le respectau Iimba i obiceiurile, caci ambitiunea lor era mai mare,
sli cucereasca imperiul, sa, se Let ei imparati. Robert se intitula, cu mandrie duce,
rege, imparat. Ambitia lor era intretinuta

de papi, cari in exreditiunile cruciate vor

urmari mai cu seama cucernea Constantinopolei.

Ceva, mai mult au tinut de imperiu cetatile italiene, cari faceau comert cu orien-

tul, Venetia, Neapole, Amalfi. Ele erau

intr'un fel de protectorat, dedeau solclati
corabii. Venetia, multumita relatiilor cu
imperiul, devenise depozitarul comercial
ci
.40$`
dintre orient i occident.
Organizarea imperiului. Imparatul era
imp. biz. sec. xi
absolut i sfant. Totul era prevazut, ca sa-1
inalte d'asupra celorlalti muritori. Liutprand raporteaza, ca
langa tron erau doi lei de aur, cari mugiau i-i micaa waddle. In sala tronului, mai era un arbore de aur, in care cantaa
pasiiri de aur. Cnd Liutprand a ingenuchiat inaintea imparatului, deodata tronul s'a ridicat in sus cu imparatul, haii

www.dacoromanica.ro

120

nele dupg, el s'au schimbat si nu se vedeh, cum s'a intamplat

minunea aceasta. Cu tot acest respect extern, persoana imparatilor a fost putin crutat, caci din 100 si cave, de imparati, abih o treime a murit de moarte buna.
Functionarii cei mari erau pelanga persoana imparatului.
-eel mai mare era marele logothetis (= logoft), care purth
grija administratii, finantelor i tezaurului imperial. El puneh
pe acte pecetia de aur (chrysobullos, hrisov).
Existh senatul, a existat pang, la caderea Constantinopolei.
Senatului i se supuneau legiJe, judecarea conspiratorilor, i
se cereh aprobarea, la alegerea patriarhilor j imparatilor.
Administratorii pro vinciilor se chemau strategi cu venituri
pana la 200.000 lei, in valoare de azi.
Nobilimea (functionari, proprietari provinciali) era numeroasa, peste 10.000 si impartiti in trepte : nobilissimi, cuvio0,
prima cuviosi.

Proprietarii man erau numerosi. Lor li se recomandau cei

mici, de aceea unii imparati intervin in folosul celor mici,
()prase pe taranul calugarit de a dgrul manastirii mosia lui.
Armatele bizantine au sustinut mu1 ti! lupte si au castigat
multe victorii. Ele se compuneau mai mult din mercenari.
Statul daruih o proprietate celui ce se Indatorh s serveascg
In armata. Pamantul acesta, se puteh mosteni i instraina, cu
conditie ca posesorul s primeascg, indatorirea. Erau de toate
natiile ': Rusi, Persi, Arabi, FFanci, Bulgari. Tineau bine secretul focului grecesc, pe care-1 trimeteau pe niste tevi, Sau
prin nista bombe, aruncate cu man&
Civilizatiunea. Pang in secolul XI Constantinopole era in
fruntea tutulor cetatilor, cu scoale, spitale, orfelinate. Strginii
.erau izbiti de luxul, de ing.tasariile, de aurul i broderiile loouitorilor. Cruciatii priviau inmarmuriti. Salonicul, Teba, Corintul rau cu comertul ; Atena aveh scoalele, in earl veniau

Ja invataturg. din Anglia e din Paris.

Se faceh comer cu Arabii, ajungeau prin Rusia pang, la
Baltica, prin Chiev si Novgorod. In timpul cruciatei a 4, vewww.dacoromanica.ro

121

niturile imperiului erau de trei miliarde in valoare de azi. Vasile II aveh in tezaur 220 milioane, mai mult 4 un miliard azi.
In literaturg n'au produs opere originale, &au produs nici
un geniu, dar incurajau invgtgtura (Constantin VII incuraj

pa studenti, Ii aduceg la masa sa) si au fost eruditi, au re-,

zumat scrierile celor vechi. Fotie a lgsat o bibliotecg de rezumate. Fotie se ridicg insg mai sus. El recunoaste a critica
are drept sg se exercite i asupra sf. scripturi, ggseste curaj
sg sustie c cutremurele i uraganele nu sunt semne ale mnii
divine, nici desaprobgri ale evenimentelor contemporane.
Impgratii insisi au scris, Leon filosoful, Constantin VII. Dar
.podoaba culturii bizantine a fost Mihail Pselos (sec. XI), pe
care veniau sg-1 asculte si Arabi.
In artg Bizantinii au fost de model Ong in secolul XI.
Au fost imitati de Rusi, de Armeni, de 'Arabi, de apuseni.
Arhitectura venetiang, multe biserici din Italia, arta roman&
are relatii cu arhitectura bizanting.

184 Califatele. Civilizafiunea Arabilor.

Familia Califilor omeiazi a fost rsturnatg, Cle familia Abasizilor, numitg ash dupg Abbas, strgmosul lor i unchiul lui
Mohammed. Toti nemultumitii, profitnd de certele pentru
califat ale omeiazilor, ridia steagul negrii. al Abasizilor in

locul celui verde al celorlalti. Abu-l-Abbas se argt de o

cruzime sAlbaticg. Desgropg 'pa califii omeiazi si le arse
oasele. Cu amggire de impgcare, atrase la un banchet 70 de
printi omeiazi, porunci sg-i omoare cu drugi de fier, in urmg
benchetul d'asupra cadavrelor. Din toatg familia vechilor califi, unul scgpg in Africa si die acolo in Spania, Abderraman.
Aceastg revolutie a fost o reactiune persang contra cuceririi arabe. Noii califi pgrgsirg Damascul i construir o capitalg pe malul Tigrului, vestitul Bagdad. Insg, locuind prea
departe de lumea vesticg, Spania si Africa se sustraserg cu
incetul de sub puterea califului. Fugarul Abderraman lug. in

Spahia titlul de sultan, iar un urrnas al lui lug in sec. X,

www.dacoromanica.ro

192

titltil de calif. Africa era condusa de familia Aglabitilor, cari

au cucerit Sicilia i au facut dese incursiuni in Italia. Ei fura
rgsturnati de Fatimiti, caH pretindeau ca se trag din Ali si
Fatima, fata lui Mohammed. iii fauatici, ei luar titlul de
calif, cucerirg Egiptul, unde intemeiarg. capitala kr Cairul (969).

Astfel, din califatul dela Bagdad se desfac in secolul X,

talifatul dela Cordova in Spania i califatul fatimit in Africa.
Califatul din Bagdad. Califatul din Bagdad a atins culmea
puterii la inceputul secolului IX. Se intindea, dela Indus pang,
ia Atlantica si dela Caucaz pan la pustiile Saharei. Cei mai

insenmati califi au fost Al-Mansor, Harun-al-R4id, Al-Mamun i Motasem. Guvernul era foarte regulat, natiunile supuse erau grupate pe religii (crestinii cu mitropolitii i cu epis-

copii kr, Evreii cu capii kr). Guvernatorii aveau mare grije

de tinerea ordinii, cadiul da justitia, Aglabiii trimeteau cu
punctualitate tributul. Exista un serviciu regulat de posta
.(intrebuintarea. porumbeilor). Capii postei, prin provincii, serviau i ca s denunte abuzurile guvernatorilor.

Veniturile statului proveniau din plata foncierii, la care

erau supusi si musulmanii, apoi din haraciu i capitatie, plg-

tite de nemusulmani. Cu veniturile indirecte (vmi, mine,

omenii) statul dispunea anual de 200-240 milioane in moneta, dar de 10 oH mai mult in valoare.
Armata era permanenta, voluntari numai din musulmani.
Se balea bine, a castigat multe lupte contra Bizantinilor, dar
era prea aplecatg la prad i prea supusg comandantului,
dupa care mergea chiar contra califului. Garnizoana din Bagdad

incepe s ceara donativum, ca armatele romane. De aceea

se aduc mercenari turci, de caH erau 7000 sub Motasem.
Pentru conducerea afacerilmb esistau ministere, divanuri:
al armatei, al finantelor (care regula rolurile de contributii).
Califul locui in Bagdad, sau in castele de tarA. Lang5. Bagdad
resedinta lui formit un oras intreg de functionari, de teologi, de cur-

tezani, de poeti, de cntareti. In stub, foarte luxoase, se vedeau

coloane de marmurt, sculpturi in lemn si in metale pretioase, vase
de aur i de argint, tapete de mttase in mii de colori, 7000 de
eunuci albi sau negri, 100 lei in menagerie. In sala tronului se

www.dacoromanica.ro

123

Tedei un arbore de aur e de argint, cu rmuri e frunze, fiecare

<le metal si impodobit6. cu pietre pratioase. Arborele se apleci la
bttata vintului, Amurile i frunzele soptiau, p.sri1e antatt. In
-fundul gradinilor, pierdut in flori i imbittat de parfumuri, printul
se odihni do grijile guverntirii. Noul Nabucudurusur, san Xerxes

.era cu total departe de un 0m6.

Califii erau sanguinari. Aron, numit eel drept (785-809)

a asasinat pe toti urmaii lui A1i pe cati a putut, i a pus

pe un macelar s scoat a. toate falangele dela maini i dela
picioare unui biet revoltat, in urma I-a taiat in 4- parti.
Ticlean i crud a fost cu Barmecizii. Aceasta familia, de
origine persana, nu era bine vazuta de musulmanii ortodoxi. Ea facuse mari servicii, incepand dela Abu-I-Abbas.
lahia fusese profesorul lui -Paid, copii lm crescusera ea
califul, care-i fad]. riinitri i. le arata mari favoruri. Dupa
unul din ei dedese pe sora sa, cu conditie sa, n'aiba copii.
Nefericitul ministru, ins, avi un copil. Raid ii trimese daruri, zahaiicale .1 parfumuri la ora rugaciunii de seara, Ii
mai Ntrimese la ora culcarii, apoi a treia oar, dar la miezul
noptii trimese pe gade, ca sa-i aduca capul. Btranul a murit
in temnita, ceilalti macelariti. Tot aa, se purtau cu familia lor :

copii incearca sa omoare pe mama kr, frati ucid en viclenie

pe fratii lor, calif omorit de soldati din ordinul fiului sau.
Toate aceste grozavii, istoricilor li se pareau lucruri naturale.
Ei le uitau, ca s vorbeasca de generozitatea unui Raid, care
da, odata 600.000 de lei unui cantret i care dupa o serbare,
ce 1-a incantat, a poruncit sa se iniparta, artitilor i asistentilor toti banii, ce se gasiau in tezaur. Cei mai multi califi
erau nereligioi. Ziceau despre Mohammed c a fost un om
iret i un legiuitor. Filozofii rationaliti, dela curtea lor, rdeau de credincioi, cand Ii vedeau rugandu-Fe <<iath camilele

in iro ziceau ei. Unul singur (Mahdi) a fost profund religios. El se scuba noaptea i se ruga, plangett pe Coran i
ierth pe inimicii lui, and ieia, dela rugaciune.
Califatul din Cordova. Mud era in culmea puterii, coprindea Spania, i o parte din Maroc. Pang, in secolul X,
chiar in Spania diferitii guvernatori erau ca i independenti,
www.dacoromanica.ro

124

iar statele creOine se intindeau i stramtorau pe Arabi. Ab-

derraman III (912-961) supuse pe guvernatori i ceatile

cari, ca Toledo, triau in stare de republiea. Abderraman a

Curtea leilor (Cordova).

luat, cel dinthiu in Spania, titlul de calif i a condus statul

fAra consideratii religioase, ca un print modern. Avea, do
aliati pe cretini contra Fatimitilor.
Fiul sau Hacam eth print luminat, amic al filosofilor 0 al savantilor. Sub Hifam II a trait ministrul Abi-Amir, care a %cut
50 de expeditii contra cretinilor 0 le-a inspirat atata teamg, incgt,
odatg, retragandu-se armata arabg dela zidurile unei cetati kii uitnd un steag, a rgmas steagul 5 zile pe locul lui, farg ca cretinii
di cerceteze, dacg au plecat Arabii sau nu.

Veniturile erau din aceleai impozite ca la Bagdat i se

rucau la Cordova panN, la 700 milioane.
www.dacoromanica.ro

125

Functionarii se luau 1 dintre nemusulmani : un episcop

figureaza, printre ambasadorii trimei de .Ablierraman la Otto

eel Mare. Cretinii se bucurau de libertatea cultului, numai

nu li se ingaduiau procesiuni i sunarea clopotelor.
Cordova umplea de admiratiune pe vizitatorii cregtini eu cei
500.000 locuitori, en 113.000 de case gi 3.000 de moschei. Abder-

raman III construise un orag cu peste 6.000 de femei in harem,

cu peste 3.000 de paji ci eu aproape 14.000 de servitori.

Califatul dela Cair. Nu mai putin magnifica, era curtea

califilor fatimiti. A cel califat coprindea, Ifrichia (Tunisul gi
Algeria) Sardinia, Corsica, Sicilia, Siria, parte din Arabia.

Hacam I (996-1021) a fost un tiran religios, care a parsecutat cumplit pe crectini i pe Evrei. El se proclama, c.
este intruparea lui D-zeu i sill pe popor A-1 recunoasca, de
D-zeu. Sub urmacii lui, provinciik incep s fie pierdute :
mai intaiu Sardinia, apoi Sicilia, luata. de Normanzi, apoi diferiti emiri din Siria se declara, independenti i creaza, principate, caH vor avea de luptat cu cruciatii.
Desmembrarea califatelor. Califatele s'au desmembrat,
caci puterea era prea centralizata i la moartea suveranilor
energici statul ramanea pe maini nepricepute. Apoi, dea
califul in viata, designa pe succesorul sau, principiul ereditar
nu puta patrunde In popor. Aristocratia araba era anarhica
ci nedisciplinata, de aceea califii incepura sa e sprijine pe
straini : Persani, Berberi, Spanioli. Cu aceasta, decteptau insa,
spiritul national al supucilor. Atuncirecurg la mercenari turci,
dar acectia rastoarna pe suveranii kr i aduc anarhie militara.
Calif atur din Bagdad se desmembreaza din secolul IX.
Persia se declara, independenta, Fatimiii fac califatiil Africei,
Turcii gaznevizi se fac stapani in orientul departat i incep cucerirea Indiei. Turcii Selgiucizi, fiind chemati de calif, vin sub conducerea lui Togrul ci pun mama pe toga puterea statului, %sand califului numai puterea spirituala.
Calif atul de Cordova se desmgmbreaza repede, din pricina
mercenarilor, caH ridica ci rastoarna, calif dupit calif. Hipm
asculta, rezignat depunerea sa i cere numai putina paine

www.dacoromanica.ro

126

pentru copii sai flmanzi. Cordova se transforma in republica aristocratica, provinciile devin independente una de alta.

Cand pericolul se ridica amenintator din partea cregtinilor,

musulmanii cer ajutorul 11./moravizilor din Sahara, cari trecca o furtuna paste regatele gi civi1izaia Andaluziei.
Sectele. 0 cauza, care a contribuit la caderea califatelor a.
fost i multimea de secte religioase in islamism.
Una erh. secta Motazelifilor, rationalisti, cari negau atributele
lui D-zeu, ea incompatibile cu unitatea ki. Ei respingeau revelatia.
gi admiteau c omul se onantueste numai prin lumina ratiunii.
tot proclamatid drepturile lui Ali, ajunseserg sg susting cg. D-zeu
s'a intrupat in ,Ali i succesorii mi, Ca acestia stint rege-zeu.
Secta Sufiglor, intemeiatit de o femee (Rabia) misticg, ajunse
la proclamarea panteismului : and umul adora pe D-zeu, D-zeu
se adorg. pe el ziceh unul. Lumea e a emanatie a luf D-Au, dela.
care plead,. totul i in care se intoarce totul. Marii poeti persani
au fost suliti.
Intre ii erau Ismaelienii, cari asteptau un Mesia i primiau
initiati de toate religiile. Ei respingeau chiar Coranul i practicile religioase.--Unul invgt cri. nu e de foks nici ruggciunea, nici
postul i recomandg jaful i asasinatul, ceeace Beduinii priming, cu
mare placere. In eecolul IX, ei provoacg o teribihii. rascoalg, a titranilor.

Civilizatia arab. Civilizatiunea araba a fost in evul

mediu mai bating decat cea bizantina i cea apuseana, pentruca se intindea dela China pang. la Pirinei. Degl influentata de civilizatiunea persana i bizantina., ea a dat o nota.
originala, a dat o limba, comuna mozaiculiti de natiuni, cari
intrau in compunerea imperiului arab i le-a intrunit in comunitatea superioara a islamului. E o imitaie, dar nu servila, .Arabii nu sunt simpli mijlocitori, ci gi. cregtori, atat pe
taramul teoretic, cat i pe cel practic
Centrele acestei civilizatiuni au fost : Damascul totdeauna,
verde, Bagdat cetatea minunilor, Cairul cu coalele i bibliotecile sale, Cordova, Fez, Tunis, Palermo. Acesta din urma.
va ramane capitala araba, guvernata de cretini.
Agrictatura. Arabii erau bu.ni agricultori, excelara mai
ales in horticultura. Ei au aclimatizat i au Imbunatatit multime -de plante i de flori. Camelia roie i alba, rozele alwww.dacoromanica.ro

127

be 1 galbene, de ei au fost introduse in Europa. Din

India adusera orezul in Egipt i intinsera cultura lui, cum

i a trestii de zahar. Dudul fu naturalizat in Spania i in
Sicilia. ofranul, canepa, portocalul, caisul, sparanghelul,
tarhonul, fasolea s'au raspandit i s'au imbunatatit prin ei.
Cheltuiau sume mari, ca sa sape fantani, 0, ramifice canale,
sa stabileasca. irigatii.

Industria. Produceau mai ales articole de lux. Damascul

era vestit prin arme, Toledo, vestit prin sabiile 1 prin armurile de fier ale cavalerilor. Vase, tavi, mese, lampi se
cizelau i se inauOtau cu aur i cu argiut. Dela Arabi yeniad vasele de faianta i de portelan, stiolaria i giuvaergeria.
Ei teseau lana, inul, bumbacul, matasea : Damascul era ves-

tit prin tapete de matase, dela Mosul a ramas numele muselinei. In secolul XI, traiau in Spania 600 de orme 1 sate
din industria matasii. Cordova era vestita, prin lucrarea pieilor,. Persia i Bagdadul prin zahar. Hartia de mtase, ei au
luat-o dela Chinezi, apoi au inceput s o fabrice in Spania
din in i canepa.
Comertut. Nu se considera injositoare ocupatiunea, pe care
o exercitase insui profetul. In fiecare ora se afla o parte

a comerciului bazarul. Faceau comert pe apa, cad flota

araba mult timp a sta.pfinit marea. Porturi mari erau Alexandria, Basora, Barcelona. Au mers in India, de unde aduceau la Alexandria piper, aromate, margritar, stop de mgtase. Aqolo ateptau navile italiene, cari le duceau in EurOpa.
Pe uscat intretineau raporturi cu China, min Samarcanda.
Literatura. Studiau i pentru, aplicatiuni practice, dar i
pentra placerea de a ti. Societati literare, cursuri universitare se tineau in moschei. Universitatea din Cair aveh 12000

de studenti, in Spania era o biblioteck cu 400000 de volume. Clerul era insa contra filosofiei, filosofii arabi mai
malt au comentat pe cei greci, in deosebi pe Aristoteles.
Averoes a fost cel mai celebru filosof arab. El a h.-lit In Spania

In secolul XII. El crede in eternitatea materii. a vietii si a misclrii. Nu admite nici creatiune, nici 1nviere, nici providenta di-

vin6.. D-zeu se ocupli numai de legile generale ale universului. El

www.dacoromanica.ro

128

respinge teoria recompenselor, considerli ca imoral A faci binele

in considerarea unei recompense. Filosofia fu ln6.busitit prin intervenirea puterii chile. Istoricii arabi sunt numerogi (mai insemnati
Masudi 950, Abu Veda sec. XIV) dar simpli analisti, sleet de
Ibnkaldun, care stabileste regulele criticii istorice.

In opere de imaginatie, Arabii au fost rodnici, aci una

din calitatile cavalerului arab erb, s fie poet. Vestite sunt

o mie fi una de nopti, ii. altele. Regii ini-i erau poeti, ca

acel Motamed, care, detronat i. prizonier, plangeb. mizeria
fetelor sale, cu obrajii trai, imbrttcate in trente i mergand
desculte prin noroiul stradeloro.
,Fliin(ete. Tifrele arabice nu sunt de origine arabg, '), dar

intrebuintarea semnului zero, prin care se da. tifrelor valoarea de pozitie, e arabg,ca i cuvintele tifrci li zero.
Musa compune in 820 un tratat de algebrei, intrebuintat in
Europa phnI in sec. XVI. Alhazen scrie un tratat de optia, in

care trateazX despre refractiune, despre focarele oglinzilor, despre

m6rimea aparentli a obiectelor. Instalasea observatorii cu felurite
aparate de observat astrele, c6ci credeau In astrologie. La intemeierea

CairuLi au pus prima piatrN, and planeta Mars a trecut la

meridian, de aceea se chiamg, cetatea lui Mars (Elkahervictorioasa).

Au fcut c51litorii geografice si descrieri numeroase (Masudi),

prin cari s'au rectificat cunostintele geogafice, Astfel, lungimea
Mediteranei o socotian Grecii de 620 ei au redus-o la 420. Pe o
hartit din secolul XIII, Nilul este arAtat ca iesind din lacurile
ecuatoriale.
In medicintt le datorim siropurile, pomadelo. alcoolul, ventuzele.

operatia (Ye cataractA. Avicena (1000) a Ames 6 secole maistrul

Europenilor.

Alhimitii arabi, cuthnd elixirul d piatra filosofald, au

Osit alcoolul, acidul sulfuric, sublimatul corosiv. Ei, dup5,
Chinezi, dar inaintea Europenilor, au fabricat iarba de pur.
Artele. In arhitecturg au imitat pe Bizantini, au acoperit
Ina imperiul en palate i moschei. Moschea lui Hasan din
Cair e lung5, de 140 m. largA, de 75, cu minaretul cel mai
inalt de 86 m. In Ierusalim e moschea lui Omar, in Spania
moschea din Cordova i. vestitul palat Alhambra din Grenada.
1) Semne asemAnate cu ele se gnsesc chiar la Boetiu.

www.dacoromanica.ro

EPOCA CRUCIATELOR (1096-1270)

19. Prime le Cruclate.

califatul din Bagdad si cel din Cair erau in secolul,XI
in decadere completa. Califii pastrau numai puterea spiriMON, iar grijile i puterea statului o aveau . sefii armatelor
mercenare, un fel de maiordomi turci. In Bagdad, eel dintaiu

sef puternic a fost Togrul. Dar nici Turcii n'au stat

ci s'an impartit in mai multe sultanate, intre cari era unul
la Iconium. Sultanul din acest oras, Soliman, cuceri toata
Asia mica dela Bizantini ei-ut stabili capitala in Nicea, cetatea
aziatica din fata Constantinopolei. Imperiul bizantin pierda
si Siria, pe care o ocupar alti efi turci.

Turcii formau o clasa cuceritoare de cavaleri, cari lasau

s.1i exercite meseriile, sa-0 practice cultul,

numai sa plteasc dri1e impuse de Coran necredinciosilor.
Ei se luptau c1ri, dar caii lor erau iui i armele usoare
(sabie, lance de trestie, arc de lemn, scut usor de lemn). Ei
populatia cucerita

se recrutau nu numai dintre Turci, ci din toate natiunile,

insa numai musulmani i ascultau de emirul lor. Cei mai
insemnati emiri erau cel din Alep, cel din Damasc., printul
din .Egipt i cel din Mosul.
Imperiul bizantin a fost intr'o epoca de decadere, dupit
moartea lui Vasile Bulgarohtonul. Fetele imparatului s'am
amestecat ra alegerea .imparatilor, i-au pus, i-au depus, Inc&

in 6p de ani s'au schimbat 12 imparati, pecand Turcii culox S FLoity.

Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

130
i provinciile din Asia ale imperiului, *Mid
Normanzii alungau din Italia pe Bizantini si-i atacau chiar
in Grecia. Insa, cu cAtiv ani inaintea pl irnei cruciate, se ridicase pe tron o noua, familie, cu Alexios Comnen, care a
fost imparat capabil si a impArAtit timp indelungat. Se zice
cO. Alexis ar fi cerut ajutorul lumei apusene contra Turcilor,
promitnd cI va impach cele do0. biserici si ca, de aceea
s'ar fi inceput cruciatele. Cauza adevaratit a cruciatelor stl
insrt, in prestigiul pe care-1 cftstigasera, papii, cum si in dispozitiunea sufleteascrt a lumii apusene.

ceriau cetatile

Papii, in lupta pentru investiturri, ajunseserA nu numai capii

spirituali ai lumii apusene, dar chiar capii ei politici. Ei dau

coroane de regi, ei consacra cuceriri de regate, ei dau deslegare printilor normanzi din Italia, sa faca. cuceriri in imperiul de ritsiirit. Grigore VII vorbia din 1074 sit mearga in
capul cavalerilor crostini, ca O. st lupte cu necredinciosii
pentru sfntul mormtint.
Papii au pus apusul in miscare insrt, pentrucit societatea
intreaga lrk profund religioasit. Se faceau pelerinagii la mormintele sfintilor si la bisericile cu minuni, se impuneau pocainte paciitosilor, se inmulti nurn5ru1 ascetilor. Reformele
din Cluny eran prim ite in toata biserica i clerul castigase
nurnele de Fara, prin adiniterea celibatului. Dintre toate locurile de pelerinaj, cel mai sfnt este, ins, Ierusalimul i nuniOrul pelerinilor la Ierusalim era foarte mare : in 1064 un
singur episcop a condus 7000 de pelerini. Acesti pelerini se

imbarcau de obiceiu intr'un port italian, debarcau apoi in

Siria, i cu picioarele goale ingenuchiau pe mormntul lui
Cristos. In locurile sfinte, gOsiau insit stipni pe rnusulmani,

cari, desl se purtau bine cu dnii, caci avean foloase depe

urnia pelerinilor, erau In sit necredinciosi, i incetul cu incetul
s'a format creclinta, cit ar fi placut lui Dumnezeu, ca sit sea pe
mormantul sriu de necredinciosi.

Societatea intreaga, era pentru aceste rasboaie si din motivo economice. In secolul XI, populatiunea Enropei era prea
deasii pentru starea agriculturii de atunci : cruciatele au fost,
www.dacoromanica.ro

1B1

in timpul br, ceeace sunt emigrarile de azi, n rarire a poculatiuna prin cautare de pamnturi noi. Pamlintul pe care-1
-ocupati, zice

papa,... este prea stranat pentru populatia

voastrg, numeroas.' i taranii plecau, cu speranta de a gasi

pamant nou si a obtine iertarea pacatelor.
Orasele, mai ales eele italiene, sperau sa pue mama pe comertul oriental, sa fac transportul oamenilor i sa le procure
.cele trebuincioase. Cavalerd cautau aventuri in orientul cal
ininunat, sperau s cucereasca principate. Printii sperau sa
-cucereasca regate si toti erau siguri de iertarea pacatelor.
Conciliul dela Clermont (1095). In 1095 pe scaunul papal
afla. Urban II, un nobil francez, foarte ascultat in patria
lui. El aduna la Clermont un sinod si intre altecestiuni puse
(;)

pe aceea de a liber sfantul mormant. Venisera, sute de

,episcopi si de clerici, mii de cavaleri, luck, ne mai incapAnd
In oras, papa Ii convoca in campie. La vorba Insufletita a
.papei, la cuvintele lui evangelice fiecare sa-si ia crucea

.adunarea izbucni in strigatul Deus lo volt, Deus lo volt

mii de cavaleri ingenuchiara, cernd binecuvantarea. Ii
-cusuril pe umeri o cruce de stofa rosie si hotaririt sit plece
in anul Tifton
Ca la un semnal, calugarii i preotii Incepura sA strgatS
Franta si Germania, indemnand lumea sa -ia crucea.
Se socoteste numrul cruciatelor la 8, Ins au fost mai
-multe, cad si intre cele recunoscute eau facut necontenite
-expeditiuni din apus.
Cruciata poporului (1096). Intre calugarii, cari au predicat cruciata printre poporul de .jos, a fost Petru din Ami-ens,, la a carui voce s'au adunat multime de nenorociti,
-cari nu aveau nici arme, nici proviziuni. Ei plecara spre
Constantinopole, urnatind citrsu1 Dunarii. Alta' multime plea,

pe urma lor din Germania, mannd in frunte o eapr

io

gasca, conducatorii expeditiilor, dupa initologia germana.

Multi perira pe drum de boale, multi furl uciside Unguri

qi de Slavi, Gaud treceau prin tara bor. Cand ajunsera la
Constantinopole, mai bine le-ar fi placut sit prade capitala,
www.dacoromanica.ro

132

dar Alexios se grab]. sa-i treaca in Asia. Turcii Ii invinsera.

ugor, nu set-Tara. decht putini in Constantinopole, iar oasele
lor se ziceh Ca formau munti in chmpia dela Nicea.
Cruciata cavalerilor. Cruciata, hotarita, la Clermont, incepii. in anul 1096. Au luat parte la ea 300.000 de oameni
bine inarmati i urmati de servitorii bor. In realitate erau
expeditii : una, a Francezilor din sud gi a Italienior, cari au
mers la Constantinopole prin Dalmatia gi prin Epir. A doua,

din care faceau parte Francezii din Lorena gi Germanii,

cu. gefi mai insemnati Gottfried de Bouillon gi fratele san
Balduin. In expedilia a treia intrau cavalerii italieni gi
normanzi, condugi de catre Bohemund de Tarent. Ei trecura.
.Adriatica i debarcara in Epir. Din expeditia a patra fat:eatt
parte ducele Normandiei, 1ratele regelui Frantei i altil. Ct.cfatii nu recunogteau o capetenie, fiecare se conduce& dupa.

capul su, dar Gottfried se distingeh intro toti prin eucernicia sa.
Chad ajunsera in Constantinopole, ramasera incremeneti

la vederea oragului imparatesc, en palate de marmura, cii

strade pline de lume. Alexios cera cavalerilor sa-i jure, ca.
vor supune imperiului terile ce le vor cucerl, apoi it trecn.
in Asia.
Cruciatii, ajutati de o armata bizantina, batura pe Turci gi
coprinsera Nicea, in care intrara Biantinii. Mergand mai
departe, furl atacati de Turci la Dorylaeum, dar cagtigarri.
victoria gi inaintara, in Asia mica, suferind grozav de lipsa
apei 1 a hranei. La un popas murira de sate 500, caii pierira, incat cavalerii se vazura nevoiti s incalece pe boi gi
pe magari. La lipsa de cele trebuincioase, se mai adaogh cearta.

intre cavaleri i seniori : unii voiau s mearga la mormint,

ceilalti voiau sa cucereasca orage. Balduin en credinciogii sal,
inainta 'Ana la Eufrat, coprinse cetatea Edesa gi 1u titlul
de comite de Edesa.
Ceilalti atacara marea cetate Antiohia, care aveh 360 de
biserici

i un zid gat de gros, incat un car cu 4 cai put&

merge pe d'asupra liii. Asediul tini un an, in care muri multi.

www.dacoromanica.ro

too

lume de ploi i de boale. In cele din urn* Bohemund gAsi

In cetate un trAdAtor. Dar abia intrara. in Antiohia i peste
3 zile Ii inconjura in ea Kerboga, emirul din Mosul, cu 200.000

de soldati. Foametea ajunse atat de mare intre cruciati, incat

inancau curelele dela scuturi i coaja de pe copaci. Multi se
lasau in jos pe ziduri cu franghii i fugiau. Un preot ii scapa
dela peirea sigura. El spuse ca. Sfantul Andreiu i-a aratat

locul, unde se dig sf. lance, prin care vor birui pe inimici.
&Tara o zi i preotul gasi, spre searg, o lance. Normanzii ii
.acuzau cg el a ascuns-o, preotul se oferi sa suporte proba
prin foc : trecii prin foc cu lancea, dar mai pe urma murl,
din pricing, ziceau partizanii lui, c s'a indoit un moment.
Siguri de victorie, cruciatii ieira din cetate i distrusera armato. lui Kerboga: cfemeilor, zice un cleric, nu le facur alt
ram, decat ca le implantarg sabiile in pantece. Antiohia ramase lui Bohemund.
In numar numai de vre-o 25.000, se indreptara spre Ternsalim, care era in stapanirea califului din Egipt. Ajungand
pe cel din urma deal, de pe care se vede Ierusalimul, cazura
la prunant, multumind lui D-zeu. Entusiasmul religios suplinl
lipsurile i numarul, Inca cetatea sfanta, de1 incinsg cu
groase, fu cuceritg dupa, o zi i jumatate. Inauntru macelgrira tot ce gasira, macelarir pe musulmanii refugiati in
moschea lui Omar, apoi cu picioarele goaie mersera sa se roage
ve mormantul lui Cristos (1099).

Regatul Ierusalimului. Dupa ce coprinsera lerusalimul,

-cavalerii II oferirg lui Gottfried, care lug titlul de apeireitor
al Sfeintului Mormeint.
Regatul de lerusalim era insa foarte slab, pentruca coociatii, dupa ce i-au implinit promisiunea, s'au intors in Europa. Gottfried a ramas numai cu 20a- de cavaleri i Turcii
11 atacau necontenit, drumurile eran foarte nesigure. Lui Got-

tfried ii urma fratele su Baldnin, ,.are lua titlu de rege i

respinse atacurile Egiptenilor. El izbuti sa cucereasca mai
toate porturile vechi feniciene, incat regatul cOprindea Femicia i o parte din Palestina.
www.dacoromanica.ro

134

Statul era, organizat ca statele feudale din Europa. Sub

rege veniau printii (cei mai insemnati erau cei de Autiohia
si Edesa), sub acestia cavalerii. Poporul, .11 formau vechii
cretini, c1 cari cruciatii se purtau ca cu nite servi, de aceea
nu eran totdeauna credincio0. Catolici erau puini, caci dupa
cc sfar0au pelerinajul, se intorceau in patrie si flu ramanean
decht cavalerii, iubitori de aventuri i negustorii, mai ales
genovezi, venetieni i pizani. Cavalerii locuiau in caskele, din
can ieiau i pradau caravanele, luau prizonieri, pentru cari
cereau sume mari de rascumparare.

Ordinele militare. Spre a ingrij1 de bolnavi, chiar din.

prima expeditie, se unit% 0,0v nobili francezi i infiintara tin
spital. Mai pe urma ei formar o societate religioasa, ai carol
membri faceau promisiune s se devoteze pentru serviciul

celor saraci si bolnavi, s. nu manance decal phine. Casa lor

se chiemh spitalul Sf. loan. Mai tarziu, pe lang. serviciul de
spital, se mai obligau sa poarte rasboin contra musulmanilor
0 nu primiau intre ei decat nobili. Indata awn% in toata.
lumea mii de castele. Unul din aceste castele, in Palestina,
adapostia 1000 de oameni, cu proviziuni pe 5 ani. Acesti
cavaleri se numiau Ioan4i sau Ospitalieri.
Alt ordin erh al Templierilor, numiti a0t pentrucai0 avean
biserica pe locul templului lui Solomon. Ei erau tot atilt de,
puternici si de bogati. Aveau banci, flote i castele.
Cevh mai thrziu, au infiintat i Germanii un ordin, ca o
filiala a ospitalierilor, ordinul teulonic. eful lor se chiemh.
mare maistru, cu costutn jumatate civil, jumatate bisericesc.
Cruciata II-a (1147-1149). Cam la 50 de ani, dela prima.
cruciata, incepn slabirea statelor cretine din Orient. Mai inthin cazia. Edesa in Miinile sultanului din Mosul. Atunci trhia.

in Franta Bernard, tare prin elocventa i sfintenia lui era.

cel mai influent om din Europa. El incepit s predice o noul
cruciata i regele Frantei Ludovic VII se botari sa plece.

Impgratul Conrad III era nehotarit, dar cfind auzi pe

Bernard predicant', incepurrt sa-i curgrt lacrami din ochi.
si cer o cruce. Aceasta numih Bernard cminunea minunilor.

www.dacoromanica.ro

131

i Prancezii si Germanii erau in nurngr de 70.000 de cavaleri si luarg calea Dungrii. Trecand in Asia, Germanii voirg
s ptrundg in interior, insg nu puteau ajunge cavaleria iute
a Turcilor s'i se intoarserg. la Nicea, imputinati de suferinte
si de sabia turceascg. Francezii o luarg pe Virmul mrii, treed/id munti pe poteci si hrtuiti de Turci la fiece pas. Dela
un loc luara calea pe mare, insg in corgbii n'avurg loc decal
cavalerii, iar pedestrasii furg thsati pe, uscat si perirg. toti.
Tot pe mare, sosi in Palestina si Conrad, cu restul armatei
sale. Scopul cruciatei era sg recucereasat Edesa, insg, pang
sg vie crestinii in cruciatit, musulmanii o distruseserg cu totul,
iar cei doi regi, dupg indemnul regelui din Jerusalim, atacarg
Damascul si-1 asediarrt. Crestinii din Palestina se inteleserg
insg. cu emirul cetAtii si. fgcur g. imposibith. cucerirea ei. Apoi,
si Francezii si Germanii, se intoarserg in patria lor, Inctit nu
se, alese nimic de cele doug armate mari.

20. Expediflunile Cruciate. Urmdrile Cruciatelor.

Luptele cu crestinii desteptarg lumea musulmang, sore a
rezista ngvglitorilor. Sufletul acestei miscgri, in acelasi timp
cavalerul islamului, fgrg, fricg si. fgr patg, a fost Saladin,
fiul lui Eiub. Nepot al sefului armatei din Egipt, el ramase
.cap al armatei si nu mai thsg sa. se aleagg calif in Cair, apoi
supuse Siria si Mesopotamia. Crestinii, in Joe sg stea in pace
en Saladin, 11 provocarg. Anume, un cavaler francez atacg
o caravan5. cu care se Etna si. sora lui Saladin. Acesta reclanig
regelui din lerusalim, care refuzg sg, dea caravana, iar Sa-

ladin jurg s omoare cu mana sa pe cavaler. El asedie Tiberiada, in ajutorul cgreea alergarg toti crestinii, 2.000 de
cavalari si 18.000 de pedestrasi. Pe o cgldurg ingrozitoare,
armata cresting. fu strivitg, regele cgzia. prizonier, adevgrata
cruce cgza in inginile necredinciosilor. Saladin porunci sg-i

aduclt pe prizonieri, regelui ii dete sg. bea chiar el, mustrg

pe cavalerul hot si-i tgi capul cu ingna sa. licise apoi pe
cavalerii ospitalieri si templieri, cum si pe prizonierii nenobili.

www.dacoromanica.ro

136

In scurt timp, toate orasele furg, supuse, Ierusalirnul se

predate dupg, un scurt asediu. Saladin confisca averile ere-tinilor, le dete voie s piece din cetate, apoi dete jos crucile
depe biserici, sfaramg, clopotele i purifica moscheele cn tamale i cu ap g. de roze.

Cruciata a treia (1189-1193). La vestea a a cazut Ierusalimul, toata crestingtatea se cutremura. Papa ordong,

s.

se tie posturi si sa se fad. rugaciuni publice. Toti printii

fura indemnati sg, me`arga in apgrarea crucii, cei mai mari
suverani ai apusului trapAratuVrederic Barbarossa, regele-

Frantei Filip Auguslul i Rihard Inimd de Leu, regele

Angliei, luara drumul Palestinei.

Mai intaiu plea Frederic, urmand cursul Dunarii, cu.

50.000 de cavaleri, cu 100.000 de pedestrasi, cea mai str-lucitg. armata germang, In evul mediu. 0 jumatate de an Via/
drumul pima la Constantinopole. De mai multe oH se ]uptar cu Ui ecii, pang, ce obtinura s.i treaca peste straintoarea.
Dardanele. Dept multe suferinte, Germanii cucerira Iconium,
apoi trecurg, muntii Taurus. Ajungand la raul Selef,, imparatul vol sg, se scalde dupg, mast, dar II lug, apa i se ineeg.
Mare desperare coprinse pe Germani, mmii plecara, a1ii ajun-

sea la Antiohia. nude o ciama grozav Ii reduse cu totul.

Cei doi regi, del erau in rasboiii, se impacarg, i Inert
cracea. Ei mersera pe ap g. si se intalnirg, in Mesina, unde
Incepurg, certele. Englezii intrara in cearta cu locuitorii si
jefuira cetatea, Filip ii cere g. partea sa din pradg, si in acelast timp seri& regelui Siciliei ca e gate st-i dea ajutor contra
Englezilor. Cu aceste certe trecii iarna si in primavara anului

1191 plecarg. pe apa. Englezii fura impinsi de fartung, in

insula Cypru. Rihard cuceri insula dela Greci i lua Iocuitorilor jumatate din parnant, pe care-I dete ca feude cavalerilor sai.

In Siria, cei doi regi inconjurarg, cetatea Acra. Asediul

tinea, de doi ani, In cele din urma fix luata. In acest asediu
Rihard a castigat reputatia de cel mai viteaz crestin: se intorcea. din lupta, se zice, cu scutul plin cle s'agef: infipte in.
www.dacoromanica.ro

137

el, ca hcele intr'o perinita. Ajuase spaima musulmanilor, incat mamele speriau copiii cu numele lui.

Era hat crud i brutal. Cand a intrat ia Acra a aruncat

In noroiu drapelul austriac, i de aceea Germanii au parasit
Palestina.

Filip o parasise mai inainte, dupa ce Rihard Ii pusese sa

jure, ca. nu-i va atach statele. Ramantind singur, Rihard nu
puth cucerl Ierusalimul, cad sosise vremea ploilor, apdi se
intoarse in Europa, cad afla ca fratele su Ioan i Filip regele Frantei, se intelegeau ca .sa.-i ia terile. In anul urmator
1193 muri Saladin, insa, Cretinii nu mai putura aa viata.
statelor lor din orient. Ei nu mai stapaniau aecdt Fenicia
.1 aveau capitala in Acra.

Cruciata a patra (1202-1204). Inocentiu III, eel mai

putermc papa. In evul mediu, puse sa se predice in toate
statele o noua cruciata. In nordestul Frantei se forma o
mare armata Fie cavaleri. Voind sa faca pe apa calatoria,
cruciatii se adresara la Venetia, ca sa le procure corabiile.
Cand sosira in Venetia, nu putura adunit guma cu care se
invoisera i Venetienii le propusera sa cucereasca pentru el
cetatea Zara, dela regale Ungariei. Cetatea fu cop.insa, and
9e ivi Alexie, fiul imparatului din Constantinopole, i le pro-

puse sa urce pe tatal sau pe tronul, dope care ftisesa rasturnat de un uzurpator, promitandu-le bani, oameni pentru
cruciata i impacarea bisericii. Multi cruciati nu voiau sa
auda de aceste propuneri, cari schimbau scopul cruciatei, lug
dogele Dandolo, batran de 80 ani, starui sa se primeascit
propunerilq. Cruciatii asediara capitala, care ffind aparata de
putini soldati, czi dupa 13 zile. Imparatul detronat fu urcat
pe tron, dar Alexios nu outu nici banii sa-i plateasca, nici
si uneasca bisericile. Grecii se rasculara, i proclamara alt
imparat Cruciatii trebuira s iliceapa. din nou asediul Constantinopolei, asediu mai lung i mai greu dealt cel dintaiu.
Tn cele din urma, biruira pe Greci sub zidurile cetatii, luara
steagul iinparatesc i icoana facatoare de minuni a Fecioarei,
apoi luara i cetatea cu asalt. Cretinii apuseni, cu toate orwww.dacoromanica.ro

138

dinele cApeteniiIor lor, jefuirA Constantinopole, ca Vandalii

Roma. Tezaure artistice furA nimicite, statui de marmurA.
furA. sfArfimate, manuscrisele furA, risipite sau. arse. Orasul
impArAtesc, care infruntase pe Avarii i. pe Bulgarii pAgAni,_

atunci a fost coborit in randul oraselor fArl viitor. Atunci

orientul european a incetat de a.mai da euvOntul sAu lumii,.
de atunci incepe suprematia apusului asupra rAsaritului (1204).
InvingAtorii Ii impArtirg, posegiunile imperiului si intemeiarA.

in Coustantinopole un imperiu latin.

Cruciata a cincia (1217-1221). Dupl Indemnul liii Inocentiu III, mai multi cavaleri germani si unguri, sub conducerea regelui unguresc Andreiu II, merserA la Acra, uncl&
timp de un an IncercarA expeditiuni nenorocite contra Turcilor. Andreiu se Intoarse in Ungaria, iar restul cavalerilor
mai primind ajutoai-e, se decise j1. atace, pe sultan in Egipt,.
cAci acolo era puterea cea mare a- Turcilor. PlecarA cu corablile i debarcarA la Damieta.

Dupl un asedin indelungat, in care se zice cA a murit a.

sasea parte din ei, cruciatii coprinserg. cetatea. Victoria.
aceasta pArii atAt de hotAritoare, incat sultanul oferia eraciatilor sA le dea inapoi adevArata cruce si regatul Ierusalimului. Ei InsA nu voirA sA audA, cAci voiau isA distrugl.
imperiul musulman din Egipt. Atunci sultanul deschise zAgazurile, cari ieziau apa Nilului i. toatA delta se acoperl cm
apA, iar cruciatii rAmaserA inchisi ca intr'o insulA. Si1ii der
foame, trebuirl sA se predea i sa simtirA fericiti cA, sultanul
Ii lAsA sl plece.

Cruciata a asea (122g-1229). ImpAratul Frederic ir

promisese sA plece .in -expeditie. Ina dela incoronarea lui, i

dupa multe amfinAri, plea in Palestina cn o micA armatL

FiindcA se alb, in ceartA cu papa, cavalerii templieri si ioaniti 11 pArAsirA, InsA imp Irani intrA in tratAri en sultanul
Egiptului Alcanjil. Acesta pArAsi crestinilor Iernsalimul, Betleemul i Nazaretul, dar Frederic acorda musulmanilor liberA.
petrecere i liberA intrare in cetatea sfntA, cum i marea.

moschee a lui Omar. Acest tratat, ce dinthiu semn de towww.dacoromanica.ro

139

leranta religioasg, s'a putut incheia, pentrucg si Frederic si

sultanul musulman erau printi cultivati, toleranti si condusi
mai mult de motive politiice, dealt de consideratii religioase.
Abia prsi Frederic Palestina i cavalerii francezi se revoltara contra guvernatoritor lui, iar cetturile erestinilor folosirg musulmanilor. Acestia coprinsera Ierusalimul in 1241
si de aceasta data pentru. totdeauna.
.

A gaptea si a opta Cruciati (1248-1254, 1270). Cele

din urm g. expeditiuni cruciate au fost facute de regele fraucez, Ludovic cel Sfeint. Cruciata a saptea a fost o repetitie

a celei del a cincia. Ludovic merse cu corabiile in insula

Cipru, day de acolo se indreptg contra Egiptului si debarcg
la Tamieta. Musulmanii parasira, orasul fai a. luptg, insa inundatia Nilului impuse crestinilor un repaos, de pe urma carnia
armata incepa s se desorganizeze. Mai tarziu inaintarg spre

Cair, insa in lupta ce se dote, floarea cavalerilor, impreuna,

cu, fratele regelui, atacara pe musulmani cu prea mare iutealg, lasarg indarat restul armatei, fnr inconjurati i macelariti de inimici. Restul armatei, f, inchis in laggr, expusi

la boale si la moartea prin foame. In cola din urma, fura

facuti prizonieri. Ludovic si seniorii bogati obtinur libertatea, platind o mare despagubire in bani. Din Egipt, Ludovic
merse in Palestina, ateptand trei mai sn-i mai vie ajutoare,

caH insa nu sosiau. In acest timp, 1 faca descult un polerinaj la Nazaret, intari fortaretele, facia milostenii i. ingriji
el insusi de bolnavi, insa in Ierusalim n'a putut intra.
Ludovic se simtia legat s faca o noug expeditie cruciatit.
De aceea in anul 1270, contra vointii calor mai credincioi
consilieri ai sai, el se indrepta spre Sardinia, uncle tinura
sfat, spre a se hotgri cu cine sa poarte rasboiu. Carol, un.
frate al regelui si care de &IOv ani era rege al Siciliei,
voia sg, faca pe sultanul din Tunis sg-i plateasca tributul,
pe care sulthnul ii platise mai inainte regilor Sicilie, dar pe
care acum refuzh sa i-1 plateasca lui. Carol stia ash de bine
sL susting interesul sau, incat Ludovic indrepta expeditia
contra Tunisului. Regale insa, chiar la plecare, era atat de
www.dacoromanica.ro

140

slab i de bolnav, !neat nu putek merge calare. Pe and ase-

diau cetatea, izbucnI holera, de care murl un fiu al regelui,

mai multi seniori i in urmg chiar 1..Judovic (1270). De pe
urma expeditiunii, Carol obtina tributul indoit, iar cretinii
puteau celebra cultul religios in Tunis.
Cruciata a opta fu cea din urma. In Germania, nimem nu
mai voig s audg de cruciata. Intriun ora s'a pus pedeapsg,
cu moarte pentru eel care ar mai lug, crucea. In. Franta, entusiasmul religios degenera in intraprinderi revolutionare.
Asfel, pe cand Ludovic. era in cruciata a aptea, prin satele din nord se ridicarg pdstorii (pastoureaux) in numele
unui cap imaginar gmaistrul unguresc. Ei ziceau a D-zeu
e suparat pe cavaleri, jefuiau i omorau, nu mai iespectau
nici o autoritate, otnorau pe preoti. In curnd numgrul lor
se ridica la 100.000. Insg populatia se revolta contra lor i
dupg, naoartea maistrului* pierirg cu totul.
0 alta degenerare a spiritului de cruciata a fost ag numita cruciatd a opium-, a carei povestire ins nu e sigura.
Se zice c u cioban tanr, $tefan, care se oracle& ales de
D-zeu, a adunat pang, la 30.000 de copii, ca s meargg sg,
cncerease Ierusalimul, cud D-zeu nu vrea s dea mormantul su oamenilor maturi i plini de pacate. Ajunglind in
Marsilia, doi negustori de selavi se oferirg sa-i ducg in Palestina, ii imbarcara In corabii i-i dusera in Egipt, unde-i,
vandur ca sclavi. Alti vreo 20.000 de copii, condui de
unul dintre ei in viirsta de 10 ani, ajunsera in Italia, deunde
fur g. trimii inapoi, ins aproape toti perirg, fura sa ajungg
in patrie.
Inca 100 de ani dup ultima cruciata, papii indemnarg
lumea creting, i luara bani pentru cruciatu, insa nu s'a mai
flout ninio
expeditiune in Siria. Dupg. aezarea Turcilor in
..
Europa, cruciata avit de scop sg, apere cretinatatea contra
musulmanilor.

Cretinii din Paleltina, phrusiti de cei. din Europa, pierdurg cetatile una cate una. Capita la Acra sustinit un asediu
www.dacoromanica.ro

141

teribil, dar in cele dirr urnaN. fu luatI i distrug, iar crestinii furl omoriti, ori emigraa (1291).

Din statele crestine, regatul Ciprului primi pe fugari si

mai trai 200 de ani. Vaduva ultimului rege, venetianca Caterina Cornaro, ii 1sit .prin testament Venetiei.
Ordinele cavaleresti, dupa pierderea Palestinii, se asezarA,
indiferite bocuri. Templierii se asezar5, mai intaiu in Cipru,
apoi la Paris, Teutonii la Venetia apoi la Marienburg in
Prusia, Ospitalierii cucerir4, insula Rocks.
Urmirile Cruciatelor. In cruciate au petit milloane de oameni
pentru liberarea Sf. Mormaut si el a ramas tot in puterea musulmanilor. Cruciatele au slabit oriental ortodox si an. fost adevarata
cauzit a ridicarii puterii turcesti. Pentru apus aceste expeditiuni
au avut gi urmari bune.
1. Puterea feudalilor a inceput sit scada, clic! multi nobili an
murit pe cthnpiile Siriei, in acelagi timp crestea puterea regilor.
Odata cu puterea feudalilor scadeit i puterea papilor. Acestia ridicaserit pe crestini promitandu-le cucerirea sigurli a Palestinei;
dar la sfarsit iesind biruitori musulmanii, crestinii incepura sit nu
se mai Increada in papi.
Ridicarea puterii regelui asupra feudalilor era un bine, caci dispareau rasboaiele necontenite, se imputinau stapanii pi se stabilik
ordinea i justitia egala pentru toti. Era un bine si caderea papilor, pentruca, pint aci cuvantul lor, era cuvant de oracol, ce zicesu ei era glint; mai pe urrna incep i laicii
deft parerea
alaturi cu Papa. Si este un progres, cand la o cestiune cauta raspuns cat mai multi oaMeni, precum o- pieta se ridica mai usor,
cand o salta maini mai multe.
A scant vrajmasia religiossa dintre crestini i mohamedani, caci
an vlizut i unii i altii ca oamenii buni pot sit fie de amindouii.
partile, iar credintele toate sunt bune, dads aunt sincere. Si acesta
este un progres, de oareco precurn eu am drept sit cred in eredicta mea, asa am i altul drept sa creada in credinta lui, numai
0, nu vatame societatea. Crestinii i mohamedanii, cari pant aci
nu se putean suferi, ajunsert in Palestina sit intre chiar in legitturi de ciisiitorie.
Arabii i Bizantinii orau superiori Europenilor in cultura gi
acestia au imprumutat din orient stiintele gnatematice, tifrele arebice, medicine. La Arabi au vazut Europenii biblioteci si au inceput O. faca i ei. Au, mai imprumutat de la Arabi instrumentele
de muzica, alauta, toba, timbalul si tot de la ei au imprumutat
picture de lipii i figuri geometrice, numite arabeseuri.
Influenta orientului asupra occidentului a fosat si mai puternica
in agricultura i in industrie. S'au introdus plants nout, bumba-

www.dacoromanica.ro

142

cul, sofrauul, orezul, pepenele. ln orient att inviltat apusenii sit

lucreze pieile, sit fabriee zahltr, sticlg.
Cruciatele au pregnit sfirsitul evului mediu, ele au desteptat

Europa 0 au fost o prima renatere.

21. Germania sub Hohenstaufeni. Frederic

Barbarossa.
La moartea ;iii Enric V iar se adunara triburile germane
la Mainz, spre a alege rege (1125). Printul cel mai designat pare?' Frederic, ducele Suabiei, nepot depe mama al lui
Enrie. W. trederic era tana'r, puternic si mandru. El indispuse pe printi, cari in unanimitate aleserX pe Lothar, capnI
Ior si ducele Saxoniei, om batran i devotat bisericii.
El cora lui Frederic sll intoarcrt statnlui bunurile confiscate de
Enric V, si mostenite ie Frederic. Acesta refuzit intoarcerea acelei mosteniri, iar Lothar il proscrise si castigit de partea sa po
Enric cel Slandru, ducele Bavariei, cum si pe episcopi si cettile
depe Rin. Fratele lui Frederic, numit Conrad, se proclamX rege,
treed in Italia si se incoronl cu coroana 1ombard6. Abia, aupl 9
ani izbuti Lothar, ca sit supuna pe Frederic si pe Conrad.
Lothar restabili autoritatha Germaniei apprit statelor vecine.
El a restabilit marca Brandenburgului, unde a numit marcgraf pe
Albert Ursul. Acesta a intemeiat o familia puternia (Ascani) care
a crestinat, a germanizat si a pus temelia Brandenburgului.

La moartea lui Lothar, cel mai puternic print era Enric

col Mandru, ginerele say. Mandria i` puterea lui, decisera
insa pe printi, ca sA aleaga pe Conrad (1138), pe care-I
recunosca i Enric.
Puterea aeestuia era lug atat de mare, Meat se zicea, ca
se intinde dela o mare (Nordica) la cealalta (Mediterana)
duce al Bavariei i al Saxei. Conrad, ca sa-1 slabeasca, declara cIt doua ducate intr'e singura, mama sunt periculoase
pentrn ordinea imperiului i astfel incepii marea lupti dintre Welfi oi Weibling11). Conrad proscrise pe, Enric i-i Ina.
,

1) Welf, StrAmosul lui Enric a fost socrul lui Ludovic Piosul; Weibling, stramo al Hohenstaufenilor. Italienii au ffiout Guelfi (partid
papal) i Ghibellini (partid imperial).

www.dacoromanica.ro

143

rnAndouX dUcatele, din cari Saxonia o dete lui Albert. Ursul. ImpAratul ieI biruitor din luptA, cAci Enric murl IAsand un fiu de 10 ani, cAruia Conrad ii intoarse Saxonia.
Mad Conrad promise ca sA plece cruciatl, determinat de
predica lui Bernard, in Germania 'amutirA toate certele. Multi
partizani ai Welfilor rAmaserA in tail, si se indreptar l. spre
rAsArit, crestinAnd si cucerind tinuturile Slavilor.
Conrad se intoarce din cruciatA i gAseste in miscare pe
fiul lui Enric, pe Enric Leul, cu partidul sAu.. CfistikA o
victorie asupra lor, Ins moare ci lag. Germania desbinatA
intro cele douA particle (1152).
Frederic I Barbarossa (1152-1190). Conrad murind, redomandA printilor de rege pe nepotul WI Frederic de Suabia, in vArstA de 30 ani.
Inteligent i ambitios, timp de 38 de ani, Frederic a agitat
a dominat lumea. El a fast impUratul german prin excelentr al
evalui mediu, doritor sn realizeze toate conceptiile i toate sperantele. Cavaldr viteaz, om de stat, dee n'ereusit in toate proectele sale, regnul slu este 1ns cel mai striilucit in evul mediu.

In 'Germania, se descoltii sub el o viatn noun, ample prospereaznf

inflorese literatura i poezia.
Ca suveran, el a autat s intruneascii in Germania toate fortele, s'a considerat in imperin a enccesorul lui Constantin, Iustinian, Carol eel Mare. El ii propune e. sa, continue imperiul roman
in toat ti. gloria lui si se inconjur de doctori In drept, earl ii ariitau dupn. dreptul roman intinderea puterii sale. Dela ei invtt en

vointa suveranului are fortn de lege, a el are nu numai suveranitatea lumii, dar i proprietatea ei. Caliatile sale le-a aplicat
Frederic insn., ca sn realizeze o imposibilitata, unitatea lumil
cregtine, de aceea a rensit in opera sa nationaln din Germania, dar
n'a reusit in visurile unui imperin universal.

Vr cu Enric Leul, el inapOi acestuia ducatul Bavariei

ciii asigurA ajutorul lui in expeditiunea din Italia.
Italia n secolul XII. Ii secolul XII erau in Italia patru
centre de activitate i de putere : unul in orasele aupuse
imperiului, cetAtile din Lombardia si Toscana ; altul. In ceWile maritime, cele mai multe foste provincii ale imperiu.lui bizantin ; al treilea, statul normand din sud; al patrulea,
Roma si statul papal.
www.dacoromanica.ro

144

Oraye le lombarde i toscane. Aveau in capul lor episcopi,

carora imparatii le acordasera diferite privilegii si scutiri.

In lupta pentru investitura, incepusera s se guverneze sin-

pre, iar in miscarea cruciatelor castigasera bogatii, tuck

mean corporatii de comerdianti si de mestesugari. ldantua,
Parma, mai ales Milanul, erau foarte Infloritoare si autoritatea episcopului incepit s. fie simtita ca o povara. In.
mai multe cetati, episcopal fa alungat i castelul lui distrus.
Ca conducatori alesi de locuitori, apar in cetati, pela sfarsitut secolului XI consulii. Acestia ,exercitau puterea administrativa, si judecatoreasca, erau si capi militari. Ei erau
raspunzatori de actiunea lor tn fata unei adunari a poporului (concio, parlamentum). Fiecare cetate era mandra de
legile sale, amestec fain dreptul roman si lombard. Atunci
a inceput sa se studieze dreptul roman, mai ales la Bolo-

nia, unde a trait un mare invatat in drept, Irnerius.

Orasele din Toscana erau cele mai industrioase si cele mai
bogate din apus. Florenta era vestita: prin postavuri.
Multimew de corporatii aratg cat de variatI era activitatea so-

cietiitii. Insrk omul duce& o viattt foarte grea in aceste ceati ii-

bore. Comuna ii supraveghia tot timpul 41-1 impiedic in mice

miscare. Calteanul era legat fle oras, el. nn putea schimbh nici
class, nici corporatia, nici parohia, nici suburbia sa. Consulii ii

fixau activitatea, numilrul smochinilor si al pomilor, pe cari putea sa-i cultive/ numiirnl preotilor si al fAciiilor la inmormantare.
in aceeasi cetate erau partide inimice, lupte intte suburbia cu.
suburbie, fortificalie lutr'o parte a orasului vajmase altei parti.

Fiecare cetate avea, zidurile si armata ei, compusa din cetateni i cavaleri, cari se luptau imprejurul unui car, caroccio,

greu, colorat in. rou. i tras de patru perechi de boi In car

era un altar, la care un preot sluji in timpul luptei, iar
indaratul. ctralui, mazicantii cntau din trambite. Caroccio
era semnul
Orayele maritime. Orasele depe tarmul Marii, Venetia,
Genova, Pisa, Amalfi, se imbogatisera prin comertul cu.
oriental, cand abate cu imperial de rasarit contra Arabilor,
and alaturi eu printii Musulmani. Pisa i Genova incepuwww.dacoromanica.ro
.

14:1

sera luptele crt musulmanii inainte de cruciate. Impgratii bizantini i cei germani cautau alianta lor. Venetienii aveau
in Constantinopole suburbiile lor, in Palestina fiecare date,
sg, ailag, suburbia sa, cu plata, cu sttadele, cu bisericile, cu
tribunalele i cu magistratii ski.
InsL toate aceste cetAti erau vrlijmase una Cu alta, e cu atht
mai mult cu cat erau mai apropiate. Astfel Pavia, Como, Lodi...
erau inimicele de moarte ale Milanului, dar cetItile vecine cu aceleh erau aliatele acestuia. Pisa erii in luptK necontenitg. cu Amalfi,
pe care in 1136 o coprinde i o distruge, Genova si Venetia se
lupth prtn4 la sffirsitul evului mediu.

ItaUa sudicd. Roger IT, fiul lui Roger I, se incoronase la

Palermo ca rege i, profitand de imprejurarea a se alesesera
doi papi in biserica, facit pe unul din ei st-i xecuoasca
titlul (1130). Apoi intreprinse expedittuni in Africa nordicg

izbuti sa supun la tribut pe sultanul din Tunis. In interiorul statului sail, Roger nu suferik nici o rezistenta. Administratia lui era, de altfel prudent i toleranta. Musulrnanii 1i aveau moscheele lor, chiar luau parte la via:fa publica. Erau admise ca limbi oficiale limba greaca, latinit i
arabg.

Roma fi papalitatea. In urma luptei pentru investiturg,

nicaeri nu erau papii mai slabi decgt in Roma. Alegerea lor
depindea, tot de interesela familiilor puternice, cum erau
Frangipanii, Colona i altele. Nu numai nobilii (consuli,
baroni, milites) dar i poporul voia sa se conduct fr amestecul papei, pe care in mai muhe rnduri ii alungg, din cetate. Un papa a murit in lupta cu poporul revoltat, altul a
cglatorit tot timpul prin Franta i Germania, predichnd cruciata, pe cand in Roma revolutia era la putere, condusa de
Arnold de Brescia.
Arnold se nascuse in cetatea Brescia, a invtat la Paris,
fiind discipolul unui insemnat filosof francez i dupa ce s'a
'tutors in Italia s'a fAcUt cleric. El cere reformarea bisericii
ii combateg, preocurarile ei pentru bunurile temporale. Ar
fi vrut sg se reintoarcg cretinismul primitiv i la Roma
lox S. FLORII.--Istoria Evulni Mediu.

www.dacoromanica.ro

10

146

cea vechie. Excomunicat de papa si de sinonde, Arnold A,taceste prin Europa, revine la Roma, si la 1147 er a. in capul
comunei din Roma, vorbind pe Capitoliu i amintind Romanilor .de gloria lor cea vevhie.

Arnold si papa chemara in Italia pe Frederic.

Expeditiile in Italia. In 1154, Frederic trece Alpii si tine
dieta, pe campia Roncalia de langa, Placenta. Pedepseste cateva, cetati, dar nu indrazneste s atace Milanul, care era.
bine pregatit i intarit. Respinge deputatiunea republicii romane, care-i reamintia ca el tine puterea imperial dela poporal roman. Frederic raspunse delegatilor, ca. Roma nu mai,

e in Roma si ca bratul sail tine mciuca lui Hercule: A

ia cineva, dad poate, maciuca din mane, lui Hercule. Arnold fu prins i spanzurat, iar Frederic se incoron a. in biserica Sf. Petru.
Papa era Adrian IT, singurul papa de origine engleza,
care treca de partea cetatilor italiene. Un trimes papal zise .
imparatului, c puterea lui vine dela papa, iar imparatul Ii
raspunse : gDaca n'am fi in biserida, ai simti oat sunt de
grele sabiile germane.
In 1158 vine din nou in Italia, cu o armata,numeroasa ci
tine o noun dieta la Roncalia. Toti vasalii, consiliile tutulor
cetati16r se aduna. la, Roncalia. Episcopii, doctorii in drept
hotarira ca vointa imparatului e lege, ea el are drept 0, numeasca pe magistratii cetatilor si c lui i se cuvin drepturile regaliene (justitia, moneta, impozit, varna, saline...) Frederic numi,. conform cu aceasta hotartre, magistrati imperiali,
numiti podestati.
Milanul, increzindu-se in multimea locultorilor sai (300.000)
si in tgria zidurilor sale, nu vo s primeasca podestatii numiti de Frederic. Acesta jura, s darame zidurile cetatii rebel i o tini asecliata 3 ani (1159-1162). In cele din urma,
foamea sill pe locuitori s ceara iertare invingatorului. Toga.
populatiunea, nobili i popor, venl, inaintea imparatului, ea
streangul de ght, desculti i cu cenuse pe cap, cerand iertare. Numai bisericile furl crutate, dar zidurile i turnurile

www.dacoromanica.ro

147

fura cl4struse, caroccio fu sfaramat, locuitorii risipiti prin

satele vecine.
Soarta Milanului umplit de grije pe papg. i pe toate ce-

tatile ltaliei. Adrian IV marl, tocmai cand planui excomunicarea lui Frederic, iar nou papa se alese tocmai cardinalul,.
care spusese inaparatului a puterea lui vine dela papa.
Alexandru IlL Partizanii impgratului aleg un alt papa,.
Insa Alexandra III era demn i energic. El trecii in Franta,
unde fu recunoseut, eXcomunica pe Frederic i deslegit pe
supuii lui de juramAntul de credinta. Milanul fu reconstruit,.
cetatile se aliara din indemnul papei, pe cand Frederic veni
i ocupg. Roma, iar Alexandra se refugi la regele Siciliei..
Insg, in armata germana izbucni o molima omoritoare, careschimba. retragerea lui Frederic intr'o adevgrata fugg.
Liga Lombarda castiga cetati *noi, papa ii dete binecuvAntarea sa, i ca provocare se construi o cetate noua, cgreea i
se dete numele Alexandria. Imparatul intra din nou in Italia.
cu o mica armata, &Ad Enric Leul veni singur fArg, armatg,.

hien Germanii fura batuti la Legnano (1176) Inngii

In urma acestei infrangeri, Frederic se impacg la Venetia
cu papa. Cei doi vriijmaei se intalnesc, Frederic ingenunchieinaintea papei, tocmai 100 de ani dupti Canosa. Cu eetatile,
imparatul se impacit, IlisAndu-le drepturile regaliene i multumindu-se cu aprobarea magistratilor alei de locuitori oi
en contributiile lor, in caz de rasboiu.
Puterea lui Frederic era mare i dupg aceasta pace. In.
Germania, mai ales, nirneni nu i se putea opune. Distrusecastele, aduse pe seniori la ascultare : pe unul
pedepsit
sa mearga descult o inil, ducand in brate un caine, dupa
un obiceiu vechiu german. Orel ducatul Austriei, despgrtindu-1 din Bavaria. Exercita autoritatea depling in Burgundia, era ascultat de Poloni, de Unguri i de Danezi.
Enric Leul, care in luptele cu Slavii Ii mitrise posesiunile, caruia i se datol'ete intemeierea oraului Mnchen i
pe care Frederic 1-a favorizat necontenit, se argtase necredincios impAratului, in lupta cu Italia. El fu chiemat sa se
.

www.dacoromanica.ro

148

justifice de mai multe oH, fara. s se prezinte. Frederic II

scoase afara din lege gi-i confisca toate posesiunile. Enric
incerc a. sit reziste, dar fiind invins, se arunca in genunchi la
picioarele imparatului, care-i redete o parte din state.
In 1184 tina la Mainz cea mai stralucita dieta din evul
mediu. Luau parte la ea 70 de printi si 40.000 de cavaleri.
In lupta de intrecere se lupta insusi imparatul. Prin cas-toria fiulni sau cu Constanta, mostenitoarea regatului Siciliei, Hohenstaufenii atingeau culmea puterii, caci, stapanind
si Italia sudica, papii erau cu totul in puterea regilor germani. De aceea lupte noi erau sa inceapa, chiar in timpul
lui Frederic, ctind sosi vestea ca Saladin a cucerit lerusalimul. Batranul imparat plea, in expeditiunea cruciat, din
care nu se mai intoarse.
In timpul lui Frederic I se pastrau aceleas'i titluri la functionarii cei maH, ca si la imparatii carolingieni : cancelar,
comite palatin, maresal, camerier, paharnic. Ei erau cei mai
puternici printi ai imperiului si savarsiau servicii personale
pe langa imparat. Se adunau adunari (Reichstag), in cari
insa rol activ jucau numai printii. ILegii se sfortau 85, micsoreze ducatele desmembrndu-le, insa inmultirea ducatelor
creste numarul printilor, cu drepturi regaliene i sfaramita
tara1).

Civilizatiunea german a. medievala a gasit in Frederic un

puternic protector. Cetatile s'au ridicat si s'au imbogatit, cul-

tura s'a intitis in regiunile salbatice din est, vita de vie

a inceput sit se cultive. Literatura se desvolta prin contactul
cu Franta sudica. La curtea imparatului si la curtile printilor
(Enric Leul) minnesingerii cntau in limba gerrnana luptele
cavalerilor. In secolul XII, se compune poema epica populara
Nibelungenlied. Otto de Freising, unchiul
Frederic, a scris
o biografie a imparatului in primii sai ani de im pa ratie. Mai
modesti chat scriitorii invatati, erau cantaretii, cani rataciau
') Erau 8 duci, apoi landgravii cu posesiuni mai hatinse, apei
comifii, Burggravii mai mici, pe, te un ora4 numai.

www.dacoromanica.ro

149

prin sate si prini tfirguri, cntnd poporului cdniece (Lieder)

unele din ele numArate printre cele mai frumoase productiuni ale spiritului german.

22. Papii $1 Impdratii. Inocentiu III. Frederic II.

La plecarea sa in cruciatl, Frederic I lAsase grijile Germaniei in seama fiului su Enric. Abia ieise insA Frederic
din Germania si Enric Leul, care se refugiase h3. Anglia, se
intoarse i cucerl o parte din posesiunile sale de mai inainte.

Fiul impAratului era ins5, viteaz i stAruitor. El aduse pe

Enric la inteIegere, apoi plecA in Italia, spre a primtregatul
Siciliei. Normanzii nu voiau ins stA pfinire strainA, ei se sitpuserA unui ,print, urmas nelegitim al lui Roger II, incat
Enric trebui sl-si cucereascA, regatul. Sosind vestea despre
moartea lui Frederic, el se incoronA ca ImpArat cu numeIe

de Enric VI (1190-1197).
El si mai pe urrol av de luptat cu Enric Leul, pe care-1
sustinea cumnatul sAu Rihard. InimA de Led, pecand aliat
al imp6ratului era Filip Augustul, regele Frantei. lns o intamplare Ii veni in ajutor. Rihard, pe cnd se intorceh din
cruciatA, ImbrAcat in haine de pelerin, fusese recunoscut
Ing Viena i dat in minile ui Enric.
Acesta Ii cer o mare sumA drept rAscumpArare, oi-i impuss juiiimant de vasftlitate.
Ca unrint coprinse regatul Siciliei, se arAtg. 'Usti de o
mare cruzime cu adversarii si (ingropa de viu, fierAstruia...)

Sub el imperiul se intindett dela marea Nordului !Ana la

Sicilia. Fkuse vasal pe regele Angliei, spera sA facA vasal
oi pe regele Frdnciei, ver smi. supuie orientul

set fad], un im-

periu universal. In mijlocul planurilor, cnd se pregUia sA

plece in cruciatA, murI pe neasteptate, in pling, putere, oi
lsa dupA sine un copil de 3 ani, peand adevratul srtu succesor era papa Inocentiu
Inocentiu III (1198-1216). Printii partizani ai Hohenstaufenilor alesettt de ItuArat pe frateic mi Enric VI, pe Filip
www.dacoromanica.ro

15Q

de Suabia ; altii alesera insa pe. Otto

lui Enric Lea
Pecand cei doi imparati se intreceau unul pa altul, ca
atraga partizani in imperin i sa fie recunoscuti de papa,
scaunul Sf. Petru fu ridicat la cea mai mare putere de calm
InoCentiu ILL

El se tragea dintr'o familie nobila din Latium, studiase

teologia la Paris si dreptul la Bolonia. Era de o mare ambitie, de o mare activitate foarte abil diplomat. Ca si Barbarossa, el voia sa fie capul lumii : cpapalitatea domina regalitatea, zidea el. .Aceasta are putere pe 'painant i asupra
corpurilor, aceea are putere iii cer i asupra sufletelor. Mai
intaiu. autoritatea lui devine nediscutata in Roma : prefectul
orasului, preziaentul .senatului se numeste de el. Seniorii din
Italia,' indata ce afla de moartea lui Enric VI, se unesc cu

el. Pe el 11 recunosc cetile din Toscana, pe aT 11 lag la

moartea sa Constanta, ca epitrop al fiului ei Frederic si ca
Ingrijitor al regatului Siciliei.
Intre Filip si Otto, papa sustine pe acesta, fiindc era mai

slab. Insa Filip atrase pe partizanii lui Otto, Intre cari pe

arhiepiscopul da Colonia, atunci cea mai mare cetath din
Germania. Inocentin era pe punctul de a recunoaste pe Filip,

cand acesta fu omorit de un nobil, din rasbunare. Otto fu

recunoscat de toti, priml coroana imperial, dar indata intra
In cearta cu papa, caci voia s puie mana i pe regatul Siciliei, asupra carnia nu aveh nicinn drept. Inocentiu arunca
excomunicarea asupra lui i izbutl. rig departeze de langa
Otto pe cei mai multi printi Gemara. Acestia chiemara ca
rege pe Frederic din Sicilia. Cu putini credinciosi, Frederic
trece muntii, cu. cat- Inainta ins, en add pumarul partizanilor crestett, pang. ce majoritatea printilor fu de partea lui.
In Roma) el depusese mi Inocentiu Iuramantul de vasalitate

pentru Neapol si Sicilia. Ins . acest tanar, care s zicea ci

a intrat In Germania, inarmat numai cu binecuvfintarea papei,

avek un sprijin puternic in regele Frantei, Filip Augustul.

Acesta era in rasboiu cu regele Angliei, care era aliat cu
Otto si in lupta cea mare dela Bouvines (1211) aliatii fura
www.dacoromanica.ro

151

cu totul invinsi de Francezi. Otto se retrase in statele sale

si mai tral cAtivh ani uitat de toti, pecand Frederic fu incoronat ca imparat.
Amestecul papei in Germania, incepe sa faca pe papa nepopular in acee, tara. Un poet Insemnat al timpului se ridicg
incontra pretentiunilor preotilor, contra lacomii lor, contra
vinderii indulgentelor vindere a darului lui DuMnezeu.
Inocentiu apare ca sef al intregii crestinatati. Erau feude
ale sfAntului scaun regatul Ungariei, al Siciliei, 1 Danemarcei,

al Suediei, -al Poloniei, cum si regatele crestine din Spania.

Prin cucerirea Constantinopolei i prin trecerea la catolicisra
-a imperiului romAno-buIgar, autoritatea papei fu recunoscutg
asupra orientului. De aceea, inteun sinod tinut In Roma
la 1215, toata crestinatatea f a reprezentata i luara parte reprezentanti ai celor mai puternici suverani. Ir acest sinods
s'a hotarit o noua cruciata, s'a hotarit sa se reformeze biserica. Se recomanda, episcopilor sa fug scoale, se interzise
duelul, se interzise preotilor de a mai bine cuvAnth probele
judiciare (apa fiarta, Eierul cald) se punea regule pentru plataservicElor religioase (casatorie, inmormAntare)...

and Filip August nu vol sa, cedeze intr'o cestiune decasgtorie, Inocentiu arunca interdictul asupra Frantei i regele
trebul s. cedeze,- Pe regele Angliei ii aduse ca sa, ingenuchie
inaintea trimesului su pr sa-i faca vasala Anglia.
Aceasta preocupare de puterea temporala incepe sa fie desaprobata de spiritele en adevarat religioase. Poporul incepe
s asculte pe eretici, cari, desi cu invataturi gresite, erau mai

apropiati de el prin viata si prin preocuparile bor. In toate

terile se zicea ca Roma e mincinoasa si perfida, lacoma de
bani i vicleang. Lui Inocentiu se datoreste invrajbirea nordului Frantei ca sudul, si a i simtit el remuscare de cuget
pentra sAngele varsat in acele rasboaie crincene. Lui i se
datoreste infiintarea tribunalului pentru cer cetarea ereticilor,
cunoscut apoi cu numele grozav ae tribunalul

Pornite din intentiuni bune, multe din mrasurile lui au dat

www.dacoromanica.ro

152

rezultate role gi au fost vatImrttoare bisericii, cum gi papalitN tii.

Frederic II (1215-1250.) Nepotul lui Barbarossa i fiul

Constantei fusese crescut de Inocentiu, ca a fie unelta lui
4i scutul bisericii. NiciodatA, Insit, discipolul n'a fost mai yr*
mat3 profesorului au. Frederic era sceptic gi viclean, fin gi

naladios, protector al culturii gi elegant ca un print al Itenagterii.

Ca el incepe o epocl noug.. Adano cunoscItor in mattematici,

curios de cunotinte in istorie, in gtiinte naturale gi in astrologie.
el se ocupit eirg titer en iuediciq i cunote lirabile arabli., greacit,
latinii, italianit, german6. i franceet. A intemeiat biblioteci, a pug,
sit se traducii, operele dui Aristoteles, a intemeiat g universitate la
Neapol si a luat mitsuri ca sl se inlesneasea traiul studentilor.
In Sicilia, Frederic a condus statul ca un monarh luminat. Lasii
nobililor dreptul de judecatl civilit, dar le ia dreptul de judecatit
Oprnte biserica do a prinli dlruiri sau a face cumplr 6ri de bunuri i o supune in judecata autoritrttii civile. Ia nobiHior domeniilp smulse din domeniul regal gi distruge castelele
multor seniori. Oprote pe soniori de a-gi insure, fii Mei invoirea
regelui. in fine opregte duelul i purtarea de arme. Arabii se revoltaserg contra 1u, teinandu-se sa nu fie persecutati, de oarece
fuseso crescutt de preoti, Frederic transporta in Italia sudicli un
n utntr insemnat dintre ei, gi-i are apoi ca soldati.devotati incontra
papei, fitnit frid. de blestemele sau do afuriseniile lui.
Incht privegte credintele religioase, papii ii atribuiau cit el zice :
lumen a fost inselatit de trei Ingelltori : Cristos, Moise i Mahomet, ca maul trebuie sit crea\zA numsi ce poate fi demonstrat prin

forta lucrurilor gi prin ratiune.* Sigur ,e, ca Frederic se ridica

contra avutii gi lu,cuhui clernlui, cit a persecutat teribil pe eretici

cii. oameni ieligioi i-au. rImas Ora la sfargit devotati. Pe de
altii parte, era mistic gi voi poato s6 intruneascii imperiul gi papalitatea, sit devie no coinandor al creginilor, ca Mohammed.

tgi

Inocentiu muri, abilt la on an, duprt incoronarea lui Frederic

vi dupA el scaunul papal fu ocupat de Honoriu III, fostul

profesor al imparatulni. Frederic stiit sa-1 tinA cu vorba, cit
va intreprinde expeditia, cruciatg, fax% sit o intreprincla ; iar
-cand fiul an fu ales rege, indrizni sit scrie papei cii. lucrul
tt'a facut fitril. tirea lui. Ift cele din urm6, papa ii dl doi ani
-de pregatire pentru cruciatit gi in can de refuz ii ameninta
eu excomunicarea: Flota era gate, impAratul se imbarcase,

www.dacoromanica.ro

153

and fu atins de boall si se intoarse inapoi, arnAnnd iargsi

expeditiunea cu un an.
In acest timp muri lost Honoriu si-i urml drigorie IX,
un bAtrAn staruitor i neinfricosat, cu toti cei 80 de ani de
vfirst. El excornunicA pe impgrat, acesta insg atAtg, populatia

din Roma, care alungrt pe papa din capitall.

Desi. excomunicat, Frederic intreprinse cruciata a 6. El
intrA in Ierusalim si se insular& in biserica Sf. MormAnt, ca

rege al Ierusalimului, cu o coroang. nebinecuvantatA, fr

serviciu rligios. Intorcndu-se din crucial in Italia sudica,
trupele papale de mercenari pgrgsirg serviciul papei, iar
stgruintele maistrului cavalerilor ttutoni, Hermann r
de Salza, un om insemnat,
v
arnic al lui Frederic, izbur
tirA sg impace pe cei doi

; 72

vrajrnasi.

Anii 'de , pace, cari urmarg, furl cei mai roditori

in activitatea lui Frederic.
In Germania, purtarea lui

fu altfel decal in Italia.

Lgsa printilor suveranitatea, Meat feudalitatea mare
se transformg din nobilirne
de functionari in suveranitate tefitorialg, (domini terrae). Ca sg favorizeze feudalitatea, ImpAratul lovl in

10,s

ft

It

.Lzgh-2

11.

-PA,
,

Sala de mincare acel. man. sec. XIV.

desvoltarea oraselor. Astfel, oamenii nobililor nu se puteau

asezA in orasele regale. Corporatiile i asociatiile In cetAti

furl desfiintate. Ca sg ia papilor mice pretext de a Maui

credinta sa religioasg, insgrcing. cu cercetarea ereticilor
ordinul dominicanilor, decurAnd infiintat. Acestia ardeau pe
eretici fart mill, do multe on i pe cei nevinovati : ece ne

www.dacoromanica.ro

154

-pasa, ziceau ei, daca. ardem 100 de inocenti, numai A, fie

intre ei un culpabil.b
Favorizarea feudalitatii in paguba oraselor, facii pe Enric
s. ,se revolte contra tatalui sau. Frederic veni contra lui din
Italia, il constranse sa se predea si 1-a tinut sub paza pana
la moarte, iar ca urmas a ales pe finl sau c* al doilea, Conrad.

Lupta dintre papi 1 Frederic II. Ali lanul Meuse o alianta cii cetatile lombarde, spre a-ai apara clrepturile contra
functionarilor lui Frederic. Imparatul castiga insa o lupta
deciziva la Cortenuova. Dar la spatele ligii era grigore IX,
care vedea amenintata puterea sa. El se mil cu Venetia si
cu Genua i.. escomunica pe Frederic, care insil lug in stapanire statul papal si ameninta pe papa in capitala sa. Lupta
lugari strabatean
devine mai pasionatiti dealt oricand.
terile vorbind contra imparatului. acesta se adresk suvera-

nilor din celelalte teri, unih cauza sa cu cauza kr si le

arata pretentiile papilor, pericolul din partea kr. Papa convoaca un sinod la Roma, irnparatul prinde corabiile ctiTpis-

copi sii tine prinsi.

Nici chiar invaziunea Tatarilor, Cori devastara Germania,

nu fu in stare sa impace pe cei doi vrajmasi:

Grigore 1X, fiind inchis in Roma, muri de friguri i-i
unnA Inocentiu IV. Nord papa se prefacti ca vrea pace,
pana nand putii scapa, din Roma, apoi fugi in Franta ai
convoca. un conciliu la Lion, uncle vanira prea putini episcopi germani. El cerii conciliului sui pronunte contra imparatului sentinta de depunere i escomunicare pentru erezie,
pentru calcarea credintei de vasalitate si calcarea juramantului. Toata apararea lui Frederic, toate staruintele lui Ludovic cel Sfant din Franta nu putura induplech 6erbicia
papei. Se zice, el atunci Frederic a cerut St i se aducA coroaua, a pus-o pe cap si a zis : or ce-o face papa,, nu ma
voin lash sA mi-o smulga iar suveranilor le scria contra lei-

-comiei clericilor, contra ambitiunii acestor scribi, acestor

fdrizei, cari sperg cA Iordanul intreg va curge in gura
-or. Se pare ca gandul lui erh sil scoata bisericile tutulor
www.dacoromanica.ro

155

terilor de Emb puterea papath, i s intemeieze biserici nationale, cum sunt in._ biserica ortodoxa.
Printii, i mai ales episcopii germani, incepur s oya-

eascg. Cativa din ei aleserg de rage pe Enric Raspe, numit

-cregele papilom Conrad, caruia Frederic li lame grijile
Germaniei, invinse pe noul rege, cu,sprijinul printilor mari
'i. al oraselor,
Ernie moans, un alt rage este ales, iar n,orocul incepe
a parasl pe neinfrantul imparat. In Italia, se ridica din nou
Milannl, in Sicilia, chiar, calugarii predica incontra lui, la
.

sr trldari. Frederic tine piept tu.curte ine6p

tulor schimbarilor : urmareste cn energie pe calugari i pe
legatii papali, sileste pe preoti sa slujeasca in biserici, en
tot interdictul papei, pedepseste u cruzime teribilg trditrile dimprejurul sgu. Inimicii castigarg contrg-i un. succes
earevi- sfaxama inima : prinserg pe tanarul rege Enzio si frumosul Enzio a stat prizonier 23 de ani. Moartea ajunse si
pe imparat, in. sudul Italiei, pe cand inainta contra cetatilor
lornbarde (1250).
In Germania i in. Italia, s'a format despre Frederic legenda ca

n'a murit, ci va veni ()data sit curete biserica de corbii cei

.negri. Pan/ atunci el sta in Kyffhauserberge, o masa de piatra,
pe care barba-i o inconjoara de trei oH. Mai tarziu leg.enda a
lost aplicata lui Frederic I.
-el

Conrad, fiul lui Frederic, plea sa ia regatul Siciliei in

stapanire. I1 cuceri Neapole, dar murl pe neasteptate de
friguri.

Alt flu al lui Frederic era Manfred, care guverna regatul

in numele lui Conradin, fiul lui Conrad. Insa, un
papa' de origine francez dete Sicilia lui Carol, fratele regelui
lrancez, in. virtutea dreptului de suzeranitate. Carol venl en
armatg contra lui Manfred, il bath si-1 omori in lupta. Conradin incerca sa recucereasca. Sicilia, dar fu invins de Carol
.Sicitiei

la Tagliacozzo, fa prins in fuga i dat lui

meise (1268).

www.dacoromanica.ro

Carol, care-1

156

Astra se stinse in lithe bArbateasca strAlucita familie a

Holienstaufenilor, asupra areea papii voiau sl se creazA c
a azut blestemul bisericii.

23. Franta in epoca craciatelor.

Primii regi din familia lui Hugo Capet se distingeau prea
putin de ceilalti feudali. Nu erau deplin stlpftni nici in ducatul lor, Francia, dela care s'a dat nutnele Intregei Galii
gi numai cu nnmele erau suverani ai intregii teri. MA, acest
mime coprindea in germen intreaga putere regalA de mai

tarziu, aci duci, marehizi, comii baroni erau multi, pe

and rege era numai unul. Unii duci i comiti erau mai
puternici dealt regale, totusi II recunosteau de suveran si-i
depuneau jurAmtmtul de credintl, pe and d'asupra regelui
nu exista, suzeran.
Urmasii lui Hugo Capet au urmarit en stAraint6 supunerea ducilor i comitilor, ei au intemeiat statul unit si puternic. al Franciei.
Ludovio VI eel Gros (1108-1137). _Regale, care a izbutit
sg, restabileasa ordinea in ducatul Francia, se &liana Luz
dovie cel Gros, asociat ca rege de tatal sAu. Filip. El a fost
de o activitate neobositA, purtAnd necontetht rAsboaie cu
feudalii din ducat i fiind sprijinit de bisericA i de comune.
El nu se pretindea apArAtor al intereselor regale, ci protector al celor slabi i apAsati, mai ales rIsbuntorul clericilor
ei calugArilor, despoiati de castelani. De aceea soldatii lui
erau adusi de episcopi i de abati, caH se luptau allturi cu.
el. Acei castelani, adevArati tMhari, cu caii i cu cinii lor
distrugeau semAnAtu rile, luau dela tArani vinul, graul i vitele,
despoian pe treatori in drumul mare. Regale era in fruntea oamenilor sAi. La asediul celui mai puternic castel (Puiset) era sa
fie prins, altAdatN a sapat de moarte numai pentrua sAgeata s'a.
oprit in amp sa de zale. pranii i poporul de jos II urmau

pretutindeni : la asediul unui castel au foq rAnite 80 de,

femei, cari se luptau ; un alt castel a fost cuprins prin enwww.dacoromanica.ro

lii7

rajul unui preot, care alergase in ajutor cu toti oamenii sai.

Astfel a ridicat denmitatea regal, distruglind ascunzatorile
feudalilor i usurand suferintele poporului.
Cu feudalii cei mari, Ludovic n'a indraznit prea mult,
fiind rnai slab decat unii din ei. Ducatul Normandiei, prin
unirea cu Anglia, prin capacitatea sefilor lui, prin vecinatatea cur domeniul regal era in stare sa suprime pe regele
francez ; este o minune ca acesta, dispunand de mijloace
foarte slabe, a putut rezista. Insa, regele a avut un aliat devotat in comitele de Flandra, care ga'sindu-se in acelasi pericol, a facut cauza comuna cu Ludovic. Inainte de a muri,
Ludovic a castigat marele ducat al Acvitaniei. Ducele, plecand in cruciata, in care a si murit, lasase pe fiica lui, Eleonora, sub epitropia lui Ludovic, iar acesta o casatori cu
fiul i urmasul sari. Prin aceasta unire, puterea regelui francez se intindea pana la muntii Pirinei.
Ludovic VII (1137-1180). Urmau1 lui Ludovic cel Gros
era destul de inteligent, insa moale i prea religios. Incerca
s. supuna pe comitele de Tulusa si nu izbuti, caci feudalii

cei marl nu voiau sn-i dea ajutor. Attic a. pe comitele de

,

Champagne i lu cu asalt orasul Vitry, caruia Ii puse foc.

1300 de suflete, cari se refugiaserii intr'o bisericii, perira in

flacari. Dupa aceasta fu coprins de rernuscari si din indemnul lui Bernard pleca in cruciata a doua, ca sa-si usureze sufletul, cu toata. opozitia sotiei sale.

In absenta regelui, afacerile statului au fost conduse de

abatele Suger. Acest calugar era de origine de jos si de mic
fusese dat la manastirea saint Denis, vechia manastire a regilor francezi. In mng.stire crescuse impreuna cu Ludovic VI,

pe care 1-a ajutat cu consiliile site in negocierile cu papa si

apoi ca abate al manastirii. hlijloacele acestei manastiri erau
imense : putea hrani 100.000 de oameni si odata a putut procur regelui 10.000 de soldati. Suger conduse statul cu intelepciune i impiedica divortul Eleonorei de LudovicOupa
moartea lui, regele se desparti de regina si nu numai
pierdn Acvitania, dar vazn intarindu-se contra lui o putere
www.dacoromanica.ro

158

formidabila. Eleonora se casatori cu Enric, care stapania o

parte din Franta vestica, si in urnaa Anglia cu Normandia,
Inca toata Franta vestica (jumatate tara de atunci) era in
stapanirea lui Enric. Lupta dintre cei doi suverani a tinut
20 de ani i Ludovic ar fi cazut In ea, dacti n'ar fi gasit
aliati intre Englezi, cari s'au ridicat contra regelui, i intre
proprii fii ai regelui englez, cari s'au revoltat contra-tatillui lor.

Filip August (1180-1223). Fiul lui Ludovic VII nu semana, deloc cu tatal situ : hota'rit i starnitor, el stia sit astepte,

sa combine si sa se prefaca. Din primii ani repurta un mare

succes contra celor mai marl feudali, aliati intre ei.
sa-i bath, unul ate unul. Dela cel mai puternic, ducele Flandrei,

lua Vermandois : feudalii intelesera cat de periculos era numele de rege, cand este purtat de un om energic i ambitios.
Insti misiunea vietii lui Filip a fost sa' se lupte contra regilor englezi, vinovati c stapaniau in Franta de trei ori mai
mult pamant si mai multi oameni dealt suzeranul lor. i dupa'.
40 de ani Ii vaza visul implinit, regii englezi fura respinsi

in insulele kr.
Filip profita de revoltele fiilor lui Enric contra tatalui lor,
atata i profita de luptele fratilor intre ei, hranl si se folosi.

de rtiscoalele supusilor englezi contra regelui lor i astfel

salva regalitatea franeeza. Cu Rihard Inima de Leu n'ar fi
izbutit el a a de usor, insa Rihard a murk curand, dupa intoarcerea din cruciata, iar fratele sau Ioan fdrd Tara, pierda
In cativa ani Normandia si mai toate stapanirile sale din Franta.

Puterea ameninttitoare a lui Filip uni contra lui o formidabila, coalitiune, in care intrau feudali francezi din Flandva,
Belgia, Lorena, alaturi en regele Angliei i cu Otto IV, im-

paratul german. ln battilialo data la Bouvines (1214) Filip

castiga o victorie stralucita. Otto fusese pe punctul de a fi
ucis, carul imperial &all in mainile Francezilor, mai multe
capetenii inimice furti facuti prizonieri. Bucuria Frarcezilor
fu fruit m5sur, atunci s'a vazut c o natiune mare s'a format
in Europa.

www.dacoromanica.ro

159

In lupta c4a mare, inceputa de nordul Frantei contra sudului, Filip nu lug parte directa. Tocmai mai tai ziu, trimese

pe fiul sau, jar and invinsii ajunsera la disperare si invingatorii la neputinta, puternicul comitat al Tulusei se rugg
de regele francez, ca sa-1 ia in stapanire. Acesta este al doilea

mare succes al lui Filip.

In administratia regatului, Filip a stiut sg, tie clerul In ascultare, sg-i ceara ca s dea bani pentru rgsboiu si chiar sa mearga
in rgsboiu. La Bouvines s'a luptat un episcop cu maciuca, pentruca sa nu verse &Inge. Chiar fata de puternicul Inocentiu III

a aratat el destula rezistentA, in apararea drepturilor puterii

laice. El a ajutat desvoltarea comunelor mici, dand drepturi
municipale la o multime de targuri si de sate. Pura grije de
curg.tenia si de infrumusetarea lor, le intaria en ziduri
cu
turnuri, pavh orasele mai mari, sprijinitt pe meStesugari
pa negustori, lucru nepomenit mai inainte.
El a stabilit niste functionari, baillis, cari in fiece lung.

tineau o sedinta, spre a judech in numele regelui i cari

strangeau impozitele aclunate de alti functionari mai midi
(prvts). Filip simti regalitatea atat de solida, incat el e
primul rege capetian, care n'a mai incoronat pe fiul sau
trgind el, aceasta dupg 200 de ani dela Hugo Capet.
Ludovic VIII (1223-1226). Domneste numai trei ani 5i,
desi lipsit de calitatile tatglui sau, izbuteste sa cucereascg
dela Englezi mare parte din Acvitania. Apoi inainteazg in
sudul eretic i cucereste mai fara lupta tinnturile devastate
in cruciata Albigensilor.
Albigensii. Franta sudicia ajunsese in secolul XIII la un mare
grad de desvoltare i se deosibia mult de Franta nordicA, prin
Hull* prin obiceiuri i prin culturg. Limba din sud se cinema
langue doe 1), pe cand cea din nordul raului Loire se chiem
oui). Oraele din sud desfaurau o mare boga.tie
langue d'oil
si un lux strUucitor. Ele se administrau liber, ca ni0e republici.
Poezia sudului era mai usoar 6. 0 mai variatri, compusA i cantatA
de poeti rra.citori numiti troubadours (cei din nord trouvers), cari
au exercitat influentti i asupra poetilor germani.
1) Duo numele arirmatiuni,i Ada.

www.dacoromanica.ro

110

Incol privegte credintele religioase, in sud se amestecase cdte

ceva dela toate credintele : dela Vizigotii arieni, dela mohamedani,
dela vechii manicheeni gi dela bogomilii bulgari. Erb, rdspandita
credinta, cd lumea e impArtitd intre D-zeu i Satana ; cd numai
unii oameni se pot mantui, pe cdnd altii sunt incapabili de mantuire, din cauza originii lor role. Albigensii (dela localitatea Alby)
condamnau hrana cu carne, chshtoria, proprietatea, inchinarea la
icoane i misterele.
Printii din sud, printre cari contele 'de Tulusa, aveau puterea
unui rage gi favorizau aceste credinte eretice. Raymond VI, somat
de Inocentiu ILl, ca sd pedepseasch pe ereticii din statele sale, nu
numai cd nu ascultd de ordinul papei, dar puse sii omoare pe trimosul lui. Inocentiu predich cruciath contra necredinciogilor, iar
oamenii din nord atilt agtoptau, ca s so arunce asupra bogAtiikr sudului. Duci, comiti, baroni, seniori germani alergar d. la mdcel gi la pradd. Ei se puseril sub comanda lui Simon de Monfort,
un om sever, pasionat, fanatic gi mare cdpitan.
Filip August nu voise s ia parte la cruciatd. Raymond se umili,
ceril iertare, In flagelat gol inaintea bisericii gi in fata a 20 de
episcopi, iar statele sale furd date lui Simon. Nu peste mult, incepii insh rdscoala, care dete din nou curaj lui Raymond, dar o
a doua cruciath incepit sh se predice. Raymond cerii ajutorul lui

Don Pedro din Aragon, dar in lupta cu Simon la Muret (1213)

infrangerea fu completh, regele spaniol fu ucis in lupth. Simon
de Monfort pilstrd mai tot comitatul de Tulusa. Insh fiul lui Raymond continud rdsboiul cu Simon, spre a-gi cdgtigh posesiunile phrintegti. Urmagul lui Simon, ne putand rezist inimicului, piirhsi
drepturile sale regelui francez.

Ludovic IX cel Sfant (1226-1270). Fiul lui Ludovic

VIII era numai de 12 ani, pus sub epitropia reginei Blanca
de Castilia. Toti inimicii regalithtii, uniti cu regele Angliei
i cu comitele Tulusei se unit* spre a distruge opera monarhii. Insh Blanca era ambitioash i energich, prudenth i st-

ruitoare. Se intelege cu imphratul Frederic TI sh nu ajute

pe revoltati. Apoi incoroneazti, de rege pe Ludovic si loveste
pe aliati unul cate unul. Negociazh cu altii, si &and soseste
regele englez cu armath, se ghseste prea slab si phrhseste
Franta fhrh lupth.

In urma acestui succes, regalitatea francezh era mai pe

sus de orice atingere.
Ludovic cel Sfant a fost om Bland, pasnic, tntelept i cuvios. Cand insh inimicii ii provocau, el era soldat curajos

www.dacoromanica.ro

161

foarte indraznet. Astfel, in 1242 feudalii din sud se aliara

cu regele Angliei, voind si reih posesiunile engleze de mai
inainte. Ludovic ii ataca repede, inainte de a sosi regele
englez, le coprinde toate cetatile, iar cand regele vrajma
sosete, Ii pune pe fuga i pe el, incht efectul luptei fu
imens, cum nu fusese lupta insi. Sudul intreg i-se supuse,
vazhnd ca mana Domnului era
cu el. Nu numai .ca. nu cauta
ca s profite de slabiciunea regelui englez, spre a-i lu cele din
urma posesiuni, dar Ludovic dete
inapoi adversarului sau mai multe

tinuturi, iar acesta Ii recunosca

legiuita stapanire peste provincile
cucerite de Filip August i-i faca

juramant feudal pentru cele ce-i

mai ramhneau.

In timpul marei lupte dintre

papi i Frederic II, cu toata viata

Sf. Lud. (sculpt. Reims

see. XIII.)

sa religioasa, Ludovic. nu trecii de partea papei i refuza

propunerea lur Grigore IX, ca sa Lea imparat pe un frate
al lui. El se arath binevoitor imparatului, care fusese aliat

cu tatal lui

cu Blanca. Tot* ait frate al sau, Carol

de Anjou, primi regatul Siciliei. Renumele dreptatii i sfintenii lui au facut pe regele Angliei i pe nobili, ca sa-1 ia
ca arbitru in certele dintre ei.
Institutiunile lui Ludovic. Regalitatea se bucurd de un
mare prestigiu, insa el nu era impus, ci cuvenit. Ludovic
lash judecatorilor independenta absoluta, incht acetia puteau
desaprobh pe functionarii regali. Impuneh respectul justitii
celor mai mari feudali, chiar fratelui sau Carol. Nu cauth s pro-

fite de certele dintre feudali, din contra incerch sh-i impace.

Din consideratii religioase, interzise rasboaiele private, duelul
judiciar i luptele de intrecere (tournois).
Cu toate ca. apara biserica in contra incalcarii din partea
feudalilor, el nu parasete bisericii drepturile puterii laice.
ION S. FLouu. htoria Ex ului Mediu.

www.dacoromanica.ro

11

162

Pune impozite asupra clerului, mai intaiu ca sa poath, face

cruciata, apoi ca sa sustinA necesitatile statului.
Pentru bunul mere al administratii, Ludovic institui un
fel de inspectori (enquesteurs) spre a afla, plangerile locuitorilor e a indrepth greselile functionarilor mai mici. InsX,
cea mai insemnatI msura, luata de el, a lost hotarirea, ca
sa se poatl ape% la tribunalul regelui (parlement) dela judecata seniorilor feudali.
Astfel poporul se deprindea sA recunoasa regelui un drept
de judecata asupra tutulor, supremul distribuitor al dreptii. i toate aceste success se eastigau fad. intentiunea
lui : odata era A abdice si cu multI greutate a lost hotarn
sa-si parrlseasca. planul.

In zilele lui, Parisul ajunse centrul culturii apusene. In

universitatea capitalei, Robert de Sorbon, capelanul lui Lu-

dovic, intemei un internat pentru ajutorul studentior in

teologie si de ad deriva numele vestitei universiati.
Moartea lui Ludovic a fost pentru toga Franta o cauzg,
de unire a tutulor Francezilor, si mai mult decal viata lui.
A fosk plans si cantat de truverii din. nord, ca si de trubadurii din sud, de Francii cuceritori, ca *si de urmasii Albigensilor : A qui se pourront dsormais, les pauvres gens
darner* se tangueste unul.

24. Anglia in timpul Cruciatelor.

Mud Wilhelm cuceritorul muri, 'ii urml in Anglia fiul s6u mij-

lociu, Wilhelm II Rufus (roeul) print violent si desfranat, care

nemultumi si biserica si poporul. Isi glisi moartea la vEmRoare,
lovit In plidure de o sIgeatit, trimeasli cu bunk 0-lint/ (1100) oi
nimeni nu plinse dui:a el.
Enric I (1100-1135). Fiul cel mai mic al cuceritorului, lug, coroans regalg in paguba celui mai mare frate al sau Robert, ducele
Norrnandiei, care plecase in cruciatit si a lipsit multi ani din tarit.
Ca sit i se ierte uzurparea, el fIcri multe concesiuni bisericii, nobilimii si poporului. Robert se intoarse in Normandie si. pretinse
coroana Angliei. Rezultatul fu a Robert pierdil si Normandie, iar

Enric 11 prinse 04 timl Nnchis Inteun castel 17 ani, piing ce a

murit. Robert avek un fiu, pe care 11 ajutli. Ludovic eel Gros, insli.

www.dacoromanica.ro

163

Enric bt pe regele francez. El sustineit orasele contra nobilimii

normande i observA ca justitia O. se dea cu mula rigoare. Certele religioase a stint s5. le aline, ash th cestiunea investiturii a
renuntat la investitura cu cfirje i cu inel, dar a impus jurAtna.ntul de credintI eclesiasticilor.
Enric aveit o fatI, Matilda, crts5.torit5. cu imprtratul Enric V.
Dup5. moartea implratului, Matilda, care n'ave&t niciun copil, se
c5.s5tori cu Wilhelm Plantagenet, comite de Anjou gi din aceastA
crtsrttorie s'a nscut Enric Plantagenet, viitorul rege englez.

Starea .Angliei sub regii normanzi. Regele era in Anglia stpan asupra poporului sau, mai mult decat in mice
stat din Europa. Adevarat a la incoronare el jura s respecte libertNtile natiunii, insa nu se specifich ce fel de libertati i regii nu se simtiau obligati la nimic.
Regele aveh pe langa sine un consiliu, in care intrau ericii cei man i functionarii insemnati ai statului, iar in cazuri exceptionale luau parte la el cavalerii, ca reprezentanti
ai micii nobilimi, cum gi burghezii din catevh orase, ca
Londra si York. Un alt consiliu, numit curia regis, purth
grije de distribuirea justitiei, de fixarea si adunarea impozitelor. In aceasta din urma atributiune, consiliul purth numele
de echiguier.

Veniturile statului proveniau din drepturile feudale, din

amenzile judiciare, mai ales din amenzile pentru vanat si din
taxa pentru flota (danegeld).
Or4ele nu se administrau singure, afarA de Londra, care
incepe a fi capitala regatului dela Wilhelm Cuceritorul. In
Londra se alegea capul orasului, numit sheriff, cum si judecatorii.

Puterea a regelui era binefacatoare, caci asigurh ordinea

ei deseori era chiar luminata. Nu existau libertati locale,
in tot statul era nurnai puterea regelui.
Feudele mai man l. se chiemau baronii i se mosteniau
dupa dreptul primului nascut, importat din Normandia. Cele
mai mici se chiemau cavalerii.
*tefan (1135-1154). Baronii normanzi nu voirg. s. fie guvernati

i aleserlf ca rege pe un urmas prin femei al lui

de impr.teas
Wilhelm Cuceritorul. Noul rege ava insI de luptat contea Matildei,

www.dacoromanica.ro

164

contra feudalilor eclesiastici i contra Scotienilor. Acetia din urnA

condusi de regele David, fur invini intr'o bane, nuraith. b.tIia stindardului, din cauz6 e Englezii, ca si liga lombardA, se
adunau imprejurul unui car cu trei stindarde. Cu toate cg. furl invinsi, totusi Scotienii rmaseril in stApanirea unei p'arti din nordul

Angliei. Lupta cu Matilda fu mai schimbAcioas6, aci Stefan fa

invins la Lincoln i f6cut prizonier, dar armata ii libereazg i
alun0 pe Maltilda. In cele din urni6., pacea se face cu conditiunea,
ca tefan s5. lase de motenitor pe fiul Margaretei, Enric.
In aceste rAsboaie tara a fost jefuitt de armate, poporul de jos
a suferit cumplit.

Mizeria poporului o spune un cronicar, in cateva, cuvinte,.

de o desperare sublima : pamantul numai voia s dea rod,.
Cristos si sfintii dormiau.

Enric Plantagenet (1154-1189). Enric II se numeste

plantagenet, dupa numele unei plante (genista) spinoase pe
care mosul ski o purth la coif. El mostenia, dela mama sa
Normandia, dela tatal sail Anjou i alte tinuturi franceze,
iar dupa casatoria sa cu Eleonora de Acvitania, ajunse sit
stapaneasca mai mult de jumatate Franta. Tamar de 21 deani, inalt i puternic, cu o ceafa de taur, cu ochi scanteetori, activ i intreprinzator, el puse regula in Anglia 0 tina_
in ascultare intinsele sale state.
Insa prea marea intindere era o cauz a. de slabiciune a monarhii engleze, caci regele neglija Anglia, ca sa se ocupe
de tinuturile sale franceze, mai bogate si mai civilizate. Pe
de aka, parte, nobilimea engleza nu putea, suferi asprimea
unor regi, cari pareau strain: pe parnantul englez, iar de toater
aceste neintelegeri au stint sa profite regii francezi. El era
vasal al regelui Frantei, se numara printre ofiterii coroanei
franceze, ins nu se accentuau prea mult datoriile sale de
vasal.

Thomas Becket. In absenta regelui din Anglia, tara a lost

administrata cu prudenta ci cu dreptate de un Normand,.
numit Thomas Becket, fiul unui negustor. Enric II Meuse cancelarul i amicul sau. Impreuna petreceau la mas si la vanatoare, la rasboiu si in consiliile politice. Toma deveni
mandru si .maret, aspru i credincios stapanului su, un mi-

www.dacoromanica.ro

165

mistru dupa inima lui Enric II. Regele, voind sa se serTeasel de el ca de un instrument contra episcopatulii, II
faci.i. cap al bisericii, arhiepiscop de Cantorbery.

Deodata omul devine altul. Incepe sa traeasca Viata, de

ascet. Nu mai se hraneste decht cu ceeace-i erh strict neesar, puneh deseori sa-1 flageleze, se consacrh la savarire
-de fapte pioase, se inconjura cu clerici invatati i 1u opal-area bisericii contra regelui. Enric, anume cerea, ca clericii
acuzati de hotie si de omor s fie pedepsiti bisericeste, apoi,
-sa fie dati in mna judecatorilor civili, ca sa-i mai pedepseasca,

de oarece pedeapsa bisericii erh prea usoara. Arhiepiscopul

sustineh, a nu trebuie s fie pedepsit cinevh de doua ori

pentru o singura vmn. Regele se supr, clericii trecura de
partea lui, Toma ramase singur.
El fu chiemat la judecata, spre a-si da seama de activi-tatea sa, depe cnd erh cancelar ; el se imbraca in hainele
pontificale i cu carja in mna intra in tribunal, parasit de
cei mari, dar urmat de popor. Cand s. i se citeasca sentinta,
se scula si interzise citirea ei, declara puterea spirituala superioara celei temporale, cum este aui.ul mai pretios decht
plumbul, apoi se retrase si peste noapte fugl in Franta.
Papa Alexandru III, care erh in lupta cu Frederic Barbarossa, nu voih sa se ia ran i cu Enric, dar Toma singur
continua lupta, excomunichnd pe consilierii regelui.
In acelasi timp, regele Franciei Ludovic VII ia armele
contra lui Enric. In cele din urma, regele englez se impaca
i cu regele francez i cu Toma.
Regele i arhiepiscopul se sarutasera, dar in inima ramasesera tot vrajmai. Toma excomunia pe cativa episcopi,
acestia se dusera la rege
raportara a arhiepiscopul vrea
FA rapeasca coroana regal. Enric, ca iesit din minti, striga

-00e, un om care a venit la curtea mea Ware pe un cal

schiop, insulta, regalitatea, indrazneste sa se aseze pe tronul
meu i niciun misel, din chli hranesc eu, nu ma scapa de

-el ? Patru cavaleri sar pe cai, merg la Cantorbery i ucid

pe Becket pe treptele altarului.
www.dacoromanica.ro

166

Indath remmearea coprinse pe rege, care cinci sAptmtuali

nu ie1 din cash. Merse la mormfintul martirului, rmase o zi i

o noapte in rughciuni i. nemfincat, cern sh fie btut cu vergi

i numai atunci se creza iertat.
Prestigiul lui .nric incepeh EA scazh, dei puterea lui era,.
nemhsurath. Eleonora nu erb, o buna, sotie, copii lor erau rhi
i se rhscular h. contra tathlui lor, indemnati de regina, care frteek

intrigi cu primul shu sot contra celui de al doilea. Nobilii

se revoltarrt, Scotienii atacar1 regatul, poporul credea el.
Dumnezeu pedepsete Anglia pentru ommirea lui Becket. Enri.
fcii. penitenta i. apoi victoria, chtigatA, contra Scotienilor, fa

considerat ca un semn a Dumnezeu a iertat pleatul (1174).

Cu Francezii luptele furl reincepute i apoi intrerupte demai multe ori, chei fii lui Enric se supuneau i apoi luau din.
nou armele. In cele din urmh, intrh in intelegere cu Filip August, priml conditiile acestuia, dar cera sh, i se numeasch numele

trhatorilor i and alai ch. i fiul shm loan este din nurahrull
lor, nu mai puta zice decht : destul,. Colorile mortii II acoperirhi i. pests trei zile murl. Enric a fost un mare rege.
El a fhout vasal regatul Scotiei 1 a inceput cueerirea.
Irlandei, din care n'a ocupat ins cleat coasta despre rhshrit.
Rihard Inima, de Leu (1189--1199). Fiul lui Enric era.
om instruit, en gust pentru poezie i nanzich. A compus insui versuri i ohntece. Inalt i. puternic ea i tatl shu, .el
fu regele cavaler al evului mediu, viteaz phial la nesocotinth, risipitor, neprevAzAtor. Numai chtevh luni a petrecut
in Anglia, iar cei 10 ani de domnie i-a petrecut in cruciath,
i in Franta. Supuii shi cari nu-1 cunoteau, I-au simtit insh
duph, greutatea impozitelor. Ii trebui bath pentru cruciath,.
pentru cheltuelile nebuneti.
Pe child se aflh in Palestina, fratele srui loan puse mane.
pe putere, tii impreun cu Filip August, plnniau sa-I detroneze. Ilihard parasi Palestina, dan pe coasteleo Istriei
suferi un naufragiu i incerch sh, strhbath Germania, imbracat
ea pelerin. Laugh, Yiena, fu recunoscut i dat pe maim lui
Leopold de Austria, pe, care-I insultase la Acra, iar Leowww.dacoromanica.ro

167

pold II date lui Enric VI. loan i Filip staruiau de imparat

5,-1 tie prizonier, dar Eleonora, mama lui Rihard, plati
enorma suma de rescumparare, 100.000 de marci, In valoare
azi de a proape 40 milioane de lei
Rihard, cat ajunge liber, pune impozite noi asupra Engle-zilor i incepe rasboiu cu Filip. Odata, acesta scaprt cu fuga
lasand in mainele rivalului su tezaurul i pecetia regatului;
altadata, era sa se inece intr'un rau, caci in fuga nebuna,

podul se rupse sub multiinea cavalerilor francezi. Rihard

muri insa la asediul unui castel, fiind lovit de o sageata,
se zice, otravith,.

Ioan fara, Tara.1) (1199-1216). Rihard, nela'sand niciun

copil, fratele sau loan fu incoronAt ca rege. El era o fire
violentit, nestatornic, lacom de bani, capabil de crime. Dela
un frate mai mare al lui Joan, rmasese un fiu, Arthur, cu
mai multe drepturi la tron. Pe acesta Ii *AA Filip contra

lui Ioan, precum alatase pe loan, contra lui Rihard. Tanrul print (era numai de 15 ani) fu piins 1110, de loan, la
-asediul unui castel, i ucis, se crede, de el insui. Regele
Frantei declarase de mai inainte pe Ioan vinovat sa piarda
itoate posesiunile franceze, pentruca rapise pe fata unui comite francez i acesta-1 chiemase la judecata suzeranului sau,

iar el nu venise. Dupa omorirea lui Arthur, momentul

.era favorabil pentru Filip, care i lua, mai intdiu Normandia
,(1204). Apoi Anjou i mare parte din celelalte posesiuni.
Situatiunea lui Than devine mai grava, prin cearta cu Inoeentiu III.
El nu vol sIt recunoasca pe un arhiepiscop ales de calugari, ci voi sIt numeasca el pe arhiepiscop, cum facusera
predecesorii sai.. Papa arunca interdictul asupra regatului,
regele puse mana pe averile bisericii. Atunci Inocentiu ii
,escomunica. i autorizl. pe Flip August sa cucereasca Anglia.

1) Numit aa chiar de tatal au, caci ca cel mai mic n'avea nicio
speran t5. la coroang.

www.dacoromanica.ro

168

Ioan se supuse i ingenuchi inaintea trimesului papal i"

priml ca feuda dela papa coroana Angliei i Irlandei.
Magna Charta (1215). Nobilii i clericii se revoltara.
contra lui Ioan, ocupara Londra i mersera contra regelui..
Ei 11 obligara A, le dea nite garantii scrise, aa numita
magna charta libertatum. Acest act vestit, nu cuprinde principii noi de drept, ci repeta numai drepturi exercitate mai
inainte, dar nerespectate de regi. Charts imblanzia, sistemul
amenzilor, garanth libertatea alegerii episcopilor, promitea
libertatea comertului. Recunotea insa libertatea individualk
caci se ziceh, c nimeni O. nu poata, fi arestat sau vatamat
in persoana ori in averea sa, fad% judecata egalilor, i numai
dupa lege. Regele trebui sa' primeasca o comisiune de 25.
baroni, cari sa supravegheze, daca se observa charta.
Ioan insa nu respecta charta i cu aprobarea lui Inocentiu

III incepU lupta cu nobilii, caH se aliara cu Filip. Acesta

trimese pe fiul sau in Anglia. Ludovic merse in Londra
i primi juramantul de credinta al Englezilor. Lisa, moartea
neateptata a lui Ioan mantul Anglia, caci toti parasira pe
Ludovic i recunoscura de rege pe fiul lui loan.
Enric III (1216-1272). Englezii se stransera imprejurul
regelui, care era de 9 ani, deci nevinovat de faptele tatalui
sau. Ludovic fu batut i se intoarse in Franta.
Enric incerca in timp de 30 de ani sa reocupe provinciile din Franta, insa fara izbanda. In cele din urma, el se
impacit la Paris cu Ludovic cel Sfant.
In interior, regele lash insa grija statului pe mainile favoritilor, caH veniau din Fx anta sudica, pe mana bisericii,.
caH ridich averi intregi pentru papi. Regele era luxos i
cheltui sume de bani, ca sa faca pe fratele sau Richard
imparat, pe fiul sau rege in Sicilia. Opozitia contra lui Enric,.
gsi o capetenie hotarita, pe Simon de Montfort, fiul efului
cruciatei contra Albigensilor. Nobilii, cu Simon, impusera regelui oProviziunile din Oxford (1258). Prin ele parlamentut

trebuia sa se adune de 3 ori pe an, minitrii trebuia sa fie

numiti anual, functionarii straini trebui sa fie departati.
www.dacoromanica.ro

169

Regele ii Clc insa juramantul i Incepii lupta cu nobilii, cari, desi primisera ca arbitru pe Ludovic cel Sfant,

nu se supusera judecatii lui. Simon invinse pe rege la Lewes

(1264) si-I Int prizonier. Regele jura din nou s respecte si
charta i proviziunile, apoi Simon mull) 'un parlament, in
care reprezentantii nobililor mici luara loc alaturi de nobilii
mari. Aceasta a fost prima data, cand reprezentantii poporului de rand (comune) au fost chiemati in parlament. In

1265 s'a adunat acest vestit parlament, and se pune inceputul camerei comunelor. Simon insa abuzeaza de victorie.
El ,desfasura un lux mare si tine prizonier pe fiul regelui,

de aceea incep noi lupte cu

el.

in cea din urma lupta,

Simon este ucis, impreun cu fiul sau cel mai mare, iar proviziunile se desfiinteaza, Enric guvernand flr nici un
control.
Incat priveste desvoltarea culturala, s'a intemeiat vestita
universitate din Oxford, dupa, modelul celei din Paris. Pela
1250 aceasta uuiversitate numarh 15.000 de studenti. Din
multii ei invatati, numele unuia se ridica d'asupra tutulor, al
Iui Roger Bacon.

25. Comunele. Comerful i Industria.

Cetatile romane Incepuser s scaza inaiute de caderea
imperiului roman, iar navalirile barbarilor au transformat

in mine pe cele mai multe din ele. 0 soarta mai buna au

avut acelea, in cari se aflh un episcop. Acestea au continual ea resedinte de episcop si mai tarziu s'au putut dovoila. Cele mai multe orase moderne n'au insa nici o legatura cu cetatile romane, ele s'au ridicat la umbra unui castel,
sau la umbra unei manhstiri puternice.
Londra de exemplu, in urma nv1irii anglo-saxone a ra-

mas o gramadh de mine, incat nu se cunosteh nici direcfmnea vechilor strade rornane. Montpellier, Bruges, Gand...
au originea intr'un castel ; Saint-Denis, Munster... s'au format imprejurul unei manastiri.
www.dacoromanica.ro

170

Pang In secolul XI prea putine orase se deosibiau de

sate, cele mai multe nu se deosibian intru nimic. Orasenii
erau servi ai seniorului, sau ai superiorului manastirii, cg.
ruia-i lucrau fierul, lana sau lemnul, precum tgranii ii lucrau campul. Numai pe tarmul marii, in Franta sudica gi
in Italia, oragele se bucurau de oarecare prosperitate, caci
tineau relatiuni comerciale en orientul cregtin gi musulman.
Cand puteau, se inconjurau cu ziduri, cu ganturi ca un
castel, iar ca sa nu se piarzg, loc, casele se construiau lipite
unele de altele, ba Inca se faceau cu mai multe randuri gi
randul de d'asupra era mai larg dead cel de jos cu latirnea
balconului. Coperisul axe& stragina larg, ca marginile unei
palarii, !neat toate casele se atingeau cu coperigul gi puteai
trece depe una pe alta.
In secolul XI', mai ales In urma expeditiunilor, cruciate
oragele au Inceput s se desvolte, gi anume, mai Intaiu cele
din Italia, apoi cele asezate pe marele drumuri co'merciale,
cum erau cetatile de pe Rin. In Italia, Venetia, Gen-n.9., Amalfi

au intretinut relatiuni continui cu imperiul bizantin. Atat ele,

cat gi alte orage italiene s'au desvoltat mai de vreme, chiar

din secolul X, pecand orasele din Franta, din Germania si

din Anglia s'au liberat mai tarziu, unele prin lupta contra.
seniorului sau episcopului, alto ori prin Invoiala cu el. Biserica nu &este cuvinte destul de taH, ca sa condamne miscarea coninnelor, papii le excomunica decate ori le gases
opuse planurilor bor.
0 comung ajungeh liberg, Incepand prin Intelegerea dintre locuitori, cari se legau intre ei prin juramant (conjuration, Eidgenossenschaft) ; in interiorul cettii, diferitele corpuri de megtegugari, sau de omercianti form au asociatiuni numite ghilde,

amicitii, fri, banchete, caH se grapau in. tot atatea gnupun; polilice. Din pricina acestei Intelegeri secrete, comunas
era numit juratei, iar intelegerea tintia sg. castige comunei
libertatea, dad, n'o avea. ; sau sa i-o pgstreze, dacii o avea.

Unele comune s'au liberat prin luptg, cum a facut cetatea

Laon, care a chinuit si omorit pe epistopul ei, Reims, eri
www.dacoromanica.ro

171

multe altele ; dar cele mai multe au obtinut-o prin invoeli

cu seniorul, care, in schimbul unei sume, le da o chard de
libertati. Uneori aceastA chartA se da pe un termen hotArit,
la sfarkiitul eAruia incepeau din non targueli i se da o noug.
chartl, incat orlenii se ateptau la libertAti noi, iar seniorii
din nou storceau same de rAscuikpArare. Acest mijloc de li-

berare s'a practicat mai cu seaml in Anglia. In Germania

ormele s'au desvoltat, mai ales in urma cAderii ImpAratilor
Hohenstaufeni, cfind, slAbind cu totul puterea suverana, cetAtile au triumfgt contra seniorilor mici i s'au constituit in
ligi puternice, dupA modelul cetAtilor italiene.
Chartele nu erau la fel. Unele reglementau datoriile orAvenilor pentru cazul child seniorul ar purth rAsboiu, limitau
sau precizau justitia seniorialA, hotArau taxele, vAmile ; altele
se siliau sA asigure libertatea de comert cu comerciantii strAini

stabiliau responsabilitAtile or4enilor intro ei.

Obligatiunile i libertfttile Comunelor. 0 comma era
o seniorie coledtivd. In numele ei, capii depuneau seniorului
jurAmant de credintA, se obligau la cele patru ajutoare feudale (aide aux quatre cas), la ajutor armat, potrivit cu puterea comunei. Intocmai ca un senior, un ora avek vasalii
sAi pentru alte orae, sau sate, sag moii. Avek dreptul de
pace i de rsboiu, cuin aveau cetAtile italiene.
In interior, cetAtile aveau drepturi sl.si facit legi, sl se administreze, sA-si reguleze chieltuelile. La inceput, guvernul
zetAtii ere, in mainile acelora cari se conjuraserA, spre a ob-tine libertAile. Drepturile depline erau legate de proprietatea

unei case in oras, ele se pierdean in anumite cazuri, de

exemplu in caz de oraor, Clericii erau primiti in unele ca
cetAteni, in altele erau respini. Tot astfel sta ludul cu cavalerii. AdevAratii conducAtori era clasa fingustorilor bogati.

Organizarea i magistratii Comunelor. In unele orae,

actele principale plecau dela adunarea tutulor cetatenilor. Ea
numia pe magistrati, fixa impozitele, exercith puterea executivA. In unele regiuni din sudul Frantei, aceastA adunare
se chiema parlament, nume pe care 1-a luat apoi adunArile

www.dacoromanica.ro

172

legiuitoare ale Angliei, si care apol a fost primit in multe

teri pentru aduna'rile legiuitoare.
Magistratii comunei variau dupri num5x i dupti. nume. In unele
orae se chiemau consuli, in altele se chemau jurati (jurati), in
altele sindici. In nord se numiau e"chevins, nume r5.mas dela scabini, judeatorii din timpul lui Carol cel Mare. In Germania suzeranui oraplui ii impune un Ammann sau Bargermeister, care
ii conduceit cu consiliul cet4enilor de frunte, numit Schoffenkollegium, dar in secolul al XIII consiliile tutulor ormelor ajunserg.

sti fie alese de oi4eni.

La alegerea magistratilor, partidele erau atAt de violente, Inca

unele au recurs la institutiunea italian6 a podestatului. Adiei, chiernau s1-i guverneze strXini cu bunit reputatiune i-i puneau sri jure

c vor fi ftrt urri, fgal Ortinire, fIIr fried, BA profit personal. ,

Chiar alei, conducnorii comunelor 3.iau cam din aceleai familii,

cari formau un fel de aristocratie, cu timpul foarte restransl i

pretentioasii.

Magistratii exercitau puterea judiciara. Pedepsiau cu amenzi,

cu blItaie, cu moartea. In unele orase pedeapsa capitala si

mutilatiunea i-o rezervh seniorul. De altf el in oras, nu toti
erau supusi comunei : nici preotii, nici caseelanii, nici stradele, sau suburbiile rezervate de suzeran, nu intrau in juridictiunea ei.
Comuna avek pecetia i clopotul ei, cea dintaiu semnul
puterii judiciare, administrative si legislative ; cel de al doi-

lea, atarnat in turnul cel mai mare, ca slI dea de veste poporului ea vreun pericol amenintri. Clopotul chiemh pe ceateni la adunare, cu el se suna ora inceperii si a pitrAsirii
lucrului, cum si invelirea focului. Clind orasul isi pierdek libertatea, i se sfaraink pecetik i i-se lu clopotul.

Comertul i Industria. In timpul cruciatelor, din pricina

transport'arii atator sume de oameni, orasele au inceput sa.
se imbogateasca. Ace& lume avek nevoie cle haine, de arme,
de hrana, de transport si pentru indestularea acestor trebuinte incep sa se desvolte comertul, mai Intiu, meseriile
mai pe urma.
Venetia avek partea sa de oras in Constantinopole, avek
porturile ei pe marea Neagra pilna in fundul marii de Azov,
pe unde intretineh relatiuni comerciale cu Rusia i cu terile
www.dacoromanica.ro

173

Asiei. Genova i Pisa se intreceau cu Venetia in a monopolizh comertul cu orientul, iar dup g. ele veniau Marsilia, Bartcelona i altele.
Relatiunile cu Arabii desteptaril la Europeni gusturi noi 1 trebuinte necunoscute. Incepurii sit se fabrice stofe de lux, mattisuri,
catifele, oglinzi, Iambs, siropuri. Primii lucrKtori ocupati cu facerea
zahrtrului i-a stabilit in Sicilia Frederic II, in 1239. Industria a
urmat comertul, pentrucii numai dupAce ne obisnuim cu utilizarea
produselor, ne vine in minte cugetul ca sit si le producem noi, nu
numai sit le consumtim.

:
q;

81-

A 2r

Casa medievala in oras,g.

Diferite piedici se puneau basil in calea prop4irii cornertului. ,Erh mai intaiu o prejudecat a. contra mijlocitorilor. ProducAtorul trebui srt, vnz, sau la prrivalia lui, s'au in piatl :

www.dacoromanica.ro

174

dacI in drum ar fi gAsit un mijlocitor, care ar fi vrut sA-i

cumpere toatA marfa, nu trebui sA o vanzA, cAci mijlocitorul
puteh vinde cu ca.tig i sA strice preturile. Ca o concesiune

fu consideratA. deschiderea de prAvAlii, unde cinev puteh

numai vinde lucruri, fArA sa," le si. producA.
0 piedicA mare erh lipsa de drumuri, lipsa de poduri peste

ape. Se treceau raurile prin vad, uneori pe poduri plutitoare.

S'a considerat ca o mare faptl zelul unui pastor, care a interesat toatA lumea, spre a construi un pod la Avignon, in
secolul XII. Apoi, nenumarate taxe se platiau la trecerea prin
tArguri, pe drumuri, pe poduri. S. e. un car cu lucruri de
bacAnie trebui sa plAteascA la trecerea printr'un ora o livra
de piper.
Chlatoriile erau nesigure, IncAt scriitorii timpului declarA,
cA tara e plinA de hoti i cA de raul lor nimeni nu indrAznete sA plece pe drumuri. In Germania, dui-A Frederic II,
castelanii rApiau i. vitele, tAranilor, Inca acetia li porechau

cavaleri de vaci.
Imprumuturi de bani se fAceau cu greu, caci biserica interziceh luarea de dobAndA, muck creditul intreg era in mAna

Evreilor, cari imprumutau cu interese enorme. Filip August

autorizA dobAnda de 46 la sutA. Alaturi cu Evreii, mai faceau
operatiuni de band, Italienii sau Lombarzii, cari stiurA sA
interpreteze canoanele bisericii iiii intinserA operatiunile in
toatA Europa.

Utile comertului. Marea Mediterang era, strAbatutA de

corAbii, cari mergeau la Alexandria s ia produsele Indiei,
parfumurile Arabiei, mAtAsurile Siriei i Chinei ; mai ales
piperul, de care in evul mediu se fAceh mare consumatiune,
se puneh i in yin. In schimb, Europa trimeteh orientalilor
lAnuri din Italia, postavuri din Flandra, sclvi cumpArati pe
trmurile marii Negre. 0 aka cale pe a pa, care nu sa desvolta decat in secolul XIII, fu calea marii nordice i baltice.
Pe aceastA cale se procurau materiile brute. Negustorii din
Lubeck, Bremen, Amsterdam aduceau piei din Anglia, lemn

www.dacoromanica.ro

175

din Norvegia, gudron din Suedia. Chile de penetratie in con-

tinent urmau cursul Rinului i pe al Dunarii.

Centre le comertului. Targurile. In Germania centrele
comerciale erau cetatile din Bavaria, Augsburg i Nfirenberg,

afara de porturile dela mare. Anglia in evul mediu n'a fost

stat comercial i n'avea centre de comert.
Dar intre centrele mari se tineau multime de targuri i de
balciuri : seniorii atrageau cu insistenta pe negustori, caci
incasau taxe asupra obiectelor vandute cum i chiria locului.
Erau vestite targurile dela Rouen, Reims, Orleans. Balciuri
vestite, la cari se adunau negustori din toate partile, la anumite zile, erau in Germania la Frankfurth pe Main, la Aachen. Erau vestite targurile din Flandra, mai ales cele din
Champagne.
Hansele. Mai multe cetati formau asociatiuni, ca sa se apere

i s faca impreuna comert (hansa=asociatie). Au fost mai

multe hanse. Una in nordul Franciei unia 17 cetati, alta

liga de pe Rin, mai tarziu asociatiunea suabica, dar cea mai

vestita a fost hansa teutonicd. Intemeiata in secolul XIII

de oraele Brema, Hamburg, Ltibeck, aceasta asociatie a
crescut pana la 80 de orav. Hansa tinea in mana ei tot comertul terilor nordice, dela Londra la Novgorod, pe al Angliei i pe al Rusiei. Aveh armate i flote puternice, ridic
forthrete in teri streine i incheia tratate. Numai cu numele
era supusa imparatilor, iar coroanele regilor scandinavi se
zicea c. sunt maga' hanseatica. Puterea hansei teutonice a
scazut odath cu descoperirea lumii noi i cu imputernicirea
statelor nordice. Capitala ei era .Liibeck.
Organizarea muncii. Meseri*i de acela0 fel locuiau toti
in aceemi parte a oraplui i formau o breasla (mtier, Zunft).
Reglementarea breslelor era foarte amaruntit. Mai intaiu,
nu putea fi cinevh metesugar, Mr s fi fost ucenic. Primirea unui ucenic era reglementata, cu obligatiuni luate de
amandoua partite, in fata persoanelor cinstite. Numarul ucenicilor era fixat fiecarui maistru (din 78, intr'un timp, 49

aveau drept sa aiba 1-3 ucenici, iar 29 puteau aveh mai

www.dacoromanica.ro

176

multi), ca s nu se produca prea mult i s scaza pretuI

marfii. Anii de ucenicie tineau dela 3 pana la 12, caci nu
invatau numai, cum sa transforme materia prima, dar de
multe ori cum sa-si fabrice uneltele (ciocane, pile, cleste) Ii
pentruca era un mijloc de a aveh munca fara plata. Daca
un ucenic fugia, 11 aduceh cu forta, uneori ii vindeh unui
tovarris de meserie, pentru restul anilor de ucenicie.
Ucenicul, cu bilet de Invttur i cu concediu in regula

dela patronul sail, se puteh angaja calfa la un alt patron,

dar nu puteh lucr pe socoteala sa unui particular. Ziva delucru era dela rasaritul 'Ana la apusul soarelui. Ora de incepere si de incetarea lucrului se anunth cu clopotul
cetatii.

Intrarea in patronat nu erh ingreuiatii, se cereh numai srt

fi terminat ucenicia. In secolul XIII, se introduse obiceiul
ca sit se treaca un examen. In Germania se cereh ca patronul s.
fie chatorit si s. aiba oarecare avere. Primirea in corporatie era

un act solemn, noul mester jurh c va exercith profesiunea

cu cinste i c va observh regulamentele.
Corporatia reglementh cum sit se fabrice, in ce zile sa se
lucreze si in, ce ore. Noaptea, in general, nu era permis lucrul,
ca fiind de calitate proast i pentruca era mare fricrt de foc.
Casele erau ingramadite si un foc puneh tot orasul in flacari,
de aceea se sunh stiligerea lumhnarilor. Meseriasii lucrau

la fereastra sub ochii publicului. Se prescria cat aur trebuie

pus in cutare aliaj i du ce pret trebuie vndut, se examina
marfa i nu se puma in vnzare dealt, daca erh recunoscuta
curata, altfel se confisch sau .se ardeh. Intr'un cuvAnt mesterul eva sclavul corportii libere.
Corporatia ii alegeh pe staroste i pe ajutoarele lui (garzi,
consuli) cari inspectau atelierele, controlau calitatea
obiectelor, confiscau marfurile rele, puneau la amenzi.
Rezultatul acestori reglementari erh inlaturarea concurentii,
ramnerea tutulor cam in aceeasi stare economicrt, apropiere
mare intre calM i mester, in fine lipsa crizelor de producwww.dacoromanica.ro

177

-tiune i posibilitate pentru toti lucratorii de a ajunge patroni.

Astfel, regimul breslelor a dominat industria, tirup de sute

de ani, e5.ci era, folositor tutulor meteugarilor.

26. Cultura apuseand.

In timpul cruciatelor, cultura medievaPa a atins culmea.
Cele mai insemnate institutii i produse ale ei (eavalerismul,
poezia epict i lirica, arta rasboiului, moda imbrActimintei,

arhitectura gotica, universittitile) ii au originea in Franta,

care, din secohil XII, ia conducerea spirituala, a apusului.
Religia i obiceiurile. Slavii din Germania au fost cretinati cu forta de mai multi printi, dintre cari mai insemnati au fost Albert Ursul i Enric. Leul.
Convertirea Prusiei s'a s'avarit tot cu sabia de care cavalerii teutoni, sprijiniti de cruciatele cretinilor din apus.
Cavalerii aezarg., in regiunile coprinse dela Borusi colonigti
germani, ean l. ajunserX la insemnata desvoltare i avurl eetati
insemnate. Cea mai insemnatA cetate, capitala ordinului, era
Murienburg.
Convertirea provinciilor baltice, a facut-o un ordin de ellugAri, numiti purldtori d sabie, in secolul al XIII. Ei s'au

unit apoi cu Cavalerii Teutoni. Suedia a fost crestinata' in

secolul XII, iar Norvegia de catre Canut cel Mare.
Credinta era insii intunecata de superstitii i de practici paghneti.. Cuminecatura, crucea, rugaciunile, erau fetii sau formule
magice, prin caH se credea ca: se atinge un scop, fara considera-

tiune la stares morala a celui, care se servia de ele. Oraele

satele erau strabatute de frati, asceti, pe jumatate escroci, cari

vindeau o bucatica din panza corabii f. Petru, un fulg dela ingerul

Gabriel.
Dracul intervenia foarte des in afacerile oamenilor, mai cn seama In
ale cillugariler. Odata, un om religios asculth cantand pe un cleric,
cu accente foarte frumoase, cn de harpa : nu e voce de om, zise
el, e glasul dracului. Indatit exorcisa pe dracul i pe loc corpul
cazii putred : caci fusese un corp mort in care intrase dracul. Virtutile cretine se reduceau la milostenii date cereterilor, la pos-

turi i chinuri corporate. In secolul XII i al XIII, cand religiozitatea a fost mai mare, i brutalitatea a fest mai mare, cum i

www.dacoromanica.ro

ION S. F1.01117.Istoria Evului Mediu.

12

178

patimile rele. Preoti beti 10 uitau hainele prin carciumi, unii tineau

i imbiau lumea sA bea. Pregltirea pentru preotie era..

null. Un prelat, sever, nu intrebk pe preot asupra intelesului scrip-

crcium

turii,

ci-1 pupe Ia =dial: ce e aperta?

altl parte de cuvint ?

Ba da, participiu.

jugI compati.n

Substantiv.
Nu e
Dela ce verb ?.. Con-

tiintele i Invatarrantul. Dechnd Carol cel Mare ordonase

preotilor sa invete pe copii, se gasiau scoale primare i prin sate.
in ele se invath catehismul, putina scriere, socotealh si gramatica. Pela mAnhistiri erau scoale mai inalte, iar manastirile
mari erau centre de invatatura inalta. Supraveghetorul, cu
voia episcopului, acordh permisiune de a invath (licentia docendi) celor cari invhtau in scoale mai mici.
Maistrii vestiti treceau

din manastire in manristire, ca i studentii.

tiiritele, invatate in

441

'r4514.

tot evul mediu, erau

im partite in doua cicluri : trivium (gramatica, retorica, dialectica)si quadrivium
(aritmetica, geometria
astronomia, muzica) -

Coronarea lor era teologia.

Universitatea din
Paris a inceput sa fie
celebra cu Guillaume de Champeaux (1103) gi cu Abailard,
elevul lui, insa n'a fost recunoscuta decal sub Filip August. Ea.
pran din sec. XIII.

s'a format din scoala depe langa catedrala Notre-Dame. Era impArtita in patru faculthti, iar studentii in patru natiuni (Englezi,

Francezi, Normanzi, Picarzi). Studentii erau cheltuitori si

provocau dese scandaluri, cei shraci se intretineau si cu cersitul. De aceea, s'au gasit suflete miloase, cari au intemeiat
pentru cei din Irma aziluri i colegii, cum a flout dupl.
www.dacoromanica.ro

179

Robert de Sorbon. Universitatea era cOnsiderata ca ol

manastire, profesorii nu se puteau casatorl. Intre universitatir
una era vestita printr'o facultate (Parisul prin filosofie ii
teologie) alta prin alta facultate (Montpellier prin medicina
Bo Ionia, cea mai vechie, prin drept). Filosofia, cum s'a inteles in evul mediu pana la anal 1500, se numeste scolasticd.
Scolasticii se ocupau mai ales -en logica si se intemeiau pescrierile lui Aristoteles atat de malt, incat in ele cantau sa vazA,.
dad, sta ca untdelemnul ingheatA in timpul iernei. Unii din ei au,

fost spirite originale, cari au atras imprejuru-le mii de stud9nti. Astfel a fost Abailard, care incerch sa ex pike dogmele i sd creazd funded intelege. El a fost persecutat de.
biserica, a ratacit din loc in loc, s'a retras in pustiu, dar
elevii 11 gasesc in pustiu i cuvantul lui rasuna din nou. In
cele din urma, Bernard se ridica in contra gstultilogii, lui
Abailard. S intelegi i apoi sa crezi ? i daca nu vei intelege sa nu mai crezi ? Ern conciliu condamna invatatura lui
Abailard ei-I inchise in mAnastirea Cluny, unde si-a sfarsit.
viata. El puneti chestiunile ca sofistii greci, cu pro i contra
(Sic et Non) aducand argumente pentru amandoug tezele ei
lsand pe cititor sa hotarasca. Dupa el, aceasta metoda dialectica deveni generala, Cel mai mare nume al scolasticei este

Thomas de Aquino, ale carui lucrari filosofice au fost declarate ca filosofia bisericii catolice. Printul cugetarii in evul

mediu a fost Boger Bacon (sec. XIII). El a studiat in universitatea din Paris, a fost calugar, a fost persecutat de biserica. Bacon nu admite ca sa crezi numai dupa traditie ei
pe baza autoritatii (non sapit nisi datur ejus ratio). El recomanda experienta (domina scientiarum omnium et finis.
totius speculationis) iar despre fizica zice, ca e neputincioasa.
fArt puterea matematicilor.
Invatatii medievali, cu toata lipsa de experient6, au Meat

lumii un mare bine, au inventat ochelarii.

Literatura. Pe and clench i invatatii scriau in latineste,
in limbfle moderne au scris cavalerii i burghezii,cari aveau.
instructinne destul de mediocra. Nu numai din pricina igwww.dacoromanica.ro

180

morantii insa, ci si din pricina credintei profunde nu se intrebau oamenii asupra cestiunilor tragice, despre raportul
.dintre virtute si fericire, despre originea i scopul omului pe
lume. Poetii erau miscati numai de sentimentul rgsboinic si de
-sentimentul iubirii, de critica rautacioasa a societatii feudale.
Canaseti populari, numiti jongleurs (joculatores) treceau
din castel in castel, cantand subiecte de epopee nationalg, in
-acompaniarea cu un fel de oobzg (vielle). Subiectul thr era
isprgvile (gesta) lui Dagobert, ale lui Pipin, ale lui Carol
Martel, mai ales ale lui Carol cel Mare. Cu vrernea, cantecele
se arnalgameaza, se lungesc, se modernizeazg de cantaretii
posteriori si astfel au rezultat lungile poeme epic din secolul XII. Cel mai frumos cantec epic in limba franceza este

al lui Charroi de Nisnzes. Cele mai multe au subiecte din

luptele lui Carol cel Mare si ale paladinilor si (La chanson
de Roland).
Pe langa subiecte nationale, truverii cautarg subiecte in traditiunea greach si romana. Astfel au fost traditiunile despre
thsboiul Troei, despre Alexandru cel Yare i despre Iuliu
-Cesar, cari se inchipuiau dupa modelul lumii feudale. Mai

frumoase au fost subiectele de origine britanicg: Arthur,

Tristan, Perceval. Cel mai celebra truver a lost Chraien
fle Troyes, care trai in secolul 12, si ale carui opere s'au
iinitat in toate terile. In sudul Frantei, in locul poemelor
epice inflori poezia lirich, cultivata de troubadours, dintre
cari cel mai insemnat a fos Bertrand de Born, contemporan
cu Rihard Inima de Len. Cantecele lor lirice an fost imitate
in Germania de Minneseinger, dintre cari cel mai mare este
Walter von der Vogelweide.

Limba franceza era raspandith in secolul XII si XIII in

Spania, in Portugalia si in Italia. Scriitori italieni scriau de
preferinta in frantuzeste. Astfel, venetianul Marco Polo a
scris hi frantuzeste cglgtoriile sale in China.
Poezia burgheza coprinde povesti in proza cu intentiunea
de a inveseli pe cititor, sau de a critich clasele societatii.
Povestile de animale din Roman du Renard coprind parti
www.dacoromanica.ro

181

frumoase, cari au facut sa fie imitat de scriitori insemnati.

Inca privete istoria, cea dintaiu opera serioas, chiar un
cap de opera, este Conquete de Constantinople de Villehardouin, senior, care a luat parte la cruciata a patra ti
care a luat partea sa de catig din cucerirea imperiului de
rasarit. Cruciata a aptea a fost istorisita de Joinville, alt
insemnat scriitor.

.,.Littr.1101-ks;(4.1tr,cgift,,-0i..1-1 t

Notre. Dame Paris).

Artele. Bisericile se construiau joase i masive, caci nu se

deslegase problema ca sa se construeasca. inalt, frtr g. pericol pen-

tru soliditate. Dar din secolul XI, incepe in Franta s se

construeasca, alaturi de zidurile bisericii, nite picioare groase
de zidarie, exterioare (contreforts) i legate cu zidurile dintaiu

prin nite arcuri. Presiunea coperiplui asupra zidurilor se

exercit i asupra zidurilor exterioare, prin mijlocul acelor
www.dacoromanica.ro

182

areuri. Zidurile exterioare i arcurile erau ea n4te proptele,

caH impiedican s caza, zidurile principale. Cu modul acesta,
-s'au putut ridick boltile la inaltimi ne mai vazute i in ziduffle laterale, earl nu mai sustineau singure presiunea, s'au
putut practice, ferestre maH, spre a Mat multa, lumina,.
Stilul numit gotic, in realitate este francez. Italienii 1-an
Aumit gotic 'Sau barbar, iar szln pricina intrebuintarii arcului
-ascutit (ogivei) s'a numit i stil ogival.
Cele mai frumoase catedrale gotice sunt cea dela Reims,
Chartres, Amiens, Notre-Dame din Paris, catedrala din Cantorbery, din Strassburg, Colonia,
Viena... Dimensiunile acestor cate

drale ajunsera colosale. Cea din

Colonia este lung% de 140 met/4,
Iota de 45 i inalta, in mijloc de 45.
Si nu numai In construirea ca-

tedralelor, s'a dovedit priceperea

arhitectilor medievali, dar i in
construirea castelelor taH, a fortaretelor, a primariilor din unele
' orae i a unor palate episcopale.
Feoioara. sculpt. sec. XIII.
(Reims).

In arta ornamentarii, multa, vreme artitii s'au marginit sa, copieze

motivele anticitatii sau Bizantiului,

dar din secolul XII incep O. se

inspire dela motivele vii, ce le aveau dinaintea ochilor. Copiaza
plante de apa, (iris, nenufar) apoi palamida, feriga, ramuri de
iedera, coarda de vita, patrunjel, cicoare... Statuile dela Char-

tres, cele mari dela catedrala din Reims (in totul 2500) aunt
ztatui moderne, fiecare cu caracterul ei ccare ramane sapat
in memorie, ca amintirea unei fiinte vii, pe care ai cunoscut-o.*

Arte decorative. Decorarea peretilor In catedrale se obtine& prin picturile murale, iar a ferestrelor prin picturile
pe sticla, sau vitrouri. In secolul XIII, pictura murala se libereaza de imitarea bizantina i intrebuinteaza cu profuziune
.aurul, colorile albastru i rou, insa, spaVul ei era marginit,

www.dacoromanica.ro

183

din pricina marilor ferestre. Pictura pe sticla, este o artk

medieval, care incepe in secolul XII. Ea seamana cu mozaicul :

se iau bucati de sticla felurit colorate, se potrivesc spre a

produce efectul i se lipesc cu phinib. Vazute de aproape,.
aceste picturi pgreau barbare, dar vazute de jos i de de,
parte, detaliile se pierdeau, persoanele apgreau in proportiii
armonioase i peretii e semanau cg sunt construiti cu lumina,*
Ele sant foarte potrivite pentru edificii inalte vi. in feri cu

lumina puting, cum sunt terile nordice.

Muzicar Cei vechi au cunoscut numai melodia, armonia
este de origine barbara. Ea apare in secolul X i desavarirea ei tine pang in secolul XVI. Prima notathine se obtinea prin nite semne, scrise d'asupra cuvintelor, caci por
tativ n-t exista pan in secolul XI (Gui d'Arezzo). Tot pe
acea vreme, incep sg se cante mai multe pgrti de odath (diaphonia). Indatg incepe epoca muzicii inalte. Cele mai fru
moase imnuri liturgice sunt din ace?), vreme, reprezentarea
misterelor este adevarata operg. In 1285, la Neapole, se
reprezinta, o pastorala, prima piesa, Erica, profana. i in muzicg, toate terile au suferit influenta Frantei, afarg de cntecele minesingerilor, cari au o nota, particularg, prin care Germania se distinge, chiar de atunci, in istoria muzicii.

47. Imperial bizantin fi vecinii sal. Imperial

romano-bulgar.
Dinastia Comnenilor a dat imperiului bizantin printi dibaci

i viteji, cari au putut rezista i. atacurilor barbare, i eraciatilor, cari treceau prin Constantinopoie in Palestina. Aceasta,
famil le de mari proprietari, era de origine din Asia, i fu ridicata.

la imperiu de dire Alexios.

Alexios Comnen (1081-1118). A fost general capabil i
iscusit diplomat. Contra lui a venit Robert Guiscard, a Invins arinata bizantina, compusa, in mare parte de Saxoni,
cari fugisera din .Anglia, dup infrangerea dela Hastihgs.
Alexios pierdh Macedonia i Tesalia, _se vazit amenintat in
www.dacoromanica.ro

184

capitala sa, dar prin bani reuel sa revolte contra lui Roberb
eudul Italiei. Robert trebul sayaraseaica, peninsula balcanica,
and se Intoarse, peste trei ani, fu invins de Greci aliati cu
Venetienii, iar Alexios cuceri toate tinuturile din non.
Un soiu de barbari turci, numiti Pecenegi, patrunsera in
'peninsu1
i amenintau capitala, dar Alexios sd alit) cu Cumanii contra lor i4 invinse cu desavareire, la gura raului
Marila. Contra Cumanilor a venit el pela Vidin ei a patruns
mn

tara noastra, pn pela .11111 Jiu, sau Olt.

In urma sIbirii sultanatului din Iconium, In prima cruciata, Alexios ocupa coastele i mare parte din Asia mica.
Irrebui sa misting, insa necontenite lupte cu, printli cruciati,
mai ales cu Bohemuncl din Antiohia. Acesta se intoarse In
Europa i ataca cu o Mare armata coastele Epirului, dar fiMd
invins, fu nevoit sa.-i jure supunere pentru Antiohia. Astfel
Alexios Comnen restabih puterea imperiului.

Fiul su Ioan II (1118-1143), nobil

viteaz, a fost
numit de popor Than cel Bun (Kalojoannes). A purtat rsi

-boaie fericite cu Turcii, carora le-a luat mai multe cetati din
Asia, cu &Arbil ei cu Ungurii. Tocmai cand era in expeditie,

ca sa supuie statele creetine din Palestina, de imde voia s.

mearga apoi asupra Egiptului, 11 ajunse moartea.
Manuel Commen (1143-1180). Fiul lui Ioan este una din
cele mai insemnate figuri din istoria imperiului. Cbiar in apus

era recunoscut ca model de cavaler. Puternic, curajos, inteligent i instruit, descrierea izbaimilor lui pare poveste, nu
istorie adevaratk. Dee1 invins de Turci intr'o batalie, el parael locul cu 30 de sageti infipte in scut. Se cobora in lupta
de intrecere i provoch pe cei mai viteji cavaleri ai apusului.
S'a casatorit de doug oH cn printese apusene, primia In ar4
matele sale pe apuseni, introduse in Constantinopole luptele
de intrecere.
Manuel a atacat Egiptul ei nu s'a retras dela asediul Da-

mietei, decal and a aflat c Turcii inainteaza in Asia. El

eupUse I3e. Sarbi, invinse la Semlin pe Unguri pi-i constranse
-sg. primeasca directiva din Constantinopole. Intr'o lupta contra

www.dacoromanica.ro

185

UngurilOr, Manuel a venit prin tara noastra a primit, chiar

ajutor dela, Romani. .Anume, armata roman a. a intrat in Transilvania prin trecatorile Munteniei, pecand aka, armata ataok.

pe Unguri prin. Moldova. Victoria a fost deplina, ea se dator& Romanilor, cum singur imparatul spune. El avii certuri
cu Venetienii,cari monopolizasera comerciul imperiului. Venetienii 8e aliara cu Frederic Barbarossa, cu regatul Siciliei i obtinura, din nou privilegiile .comerciale. Cu toate acestea, in zi-

lele lui Manuel, Constaritinopole era central politic al lumii.

CAderea hnparatii (1180-1204). Murind, Manuel, lasa
un copil de 13 alai, sub epitropia Impratesei Maria, o lafillet*, care se inconjura de curtezani. Nobiii dela palat re-

voltara poporul, care si mai inainte era foarte *tat contra

apusenilor. Un Or al lui Manuel, Andronic Commen, pro-,
fita de nemultumirea generala. Acest print, capabil de toate
virtutile si de toate vitiile, se aratase ru guvernator, tradAtor,
incercase s ucida pe Manuel, in cele din urma devenise om
gray i religios, autor de tratate teologice. El castiga in parte-i
flota i populatia, se declar aparatorul imparatului copil, sti-

grumA pe Maria si o arunca in mare, se incorona imparat,

sugruma apoi i pe copil. Ca toti tiranii, Ii exercita cruzimea
contra tatulor calor mai mail.: ex,ecutiuni, mutilari, confiscari.
Cu poporul de jos canto. Ina, A. fie drept. Usura, impozitele,
desfiinta cumpararea demnitatilor statului, imputina chieltuetlile curtii. Ins infrangeri exterue Ii adusera peirea. Normanzii din Sicilia cucerira Salonicul i ucisera un mare numar
de Greci. Isaac, din puternica familia Angelos, cand era sa
fie omorit, sari asupra gadelui si-1 ucise pe loc, apoi se refugie in Santa Sofie. Multimea 11 proclama imparat. Andronic,
cu o maul taiata i cu un ochiu scos, fa dat In mainile multimii.

Isac a fost ins un 1ene i un risipitor. Avand nevoie de

bani a pus impozite grele asupra locuitorilor si a provocat
rascoala Romanilor si a Bulgarilori cari au intemeiat imperiul romano-bulgar. A fost vrajmasul lui Frederic Barbarossa
si n'a putut scApa. insula Cipru, ca sa nu fie cucerita' de Englezi..

www.dacoromanica.ro

186

Alexios, fratele stu, sprijinit de armatt, se proclaml imptrat,

ii scoate ochii si-I Inchide in palat. lust fiul lui Isac, numit
tot Alexios, propuse cavalerilor din cruciata a patra, ca 81
restabileasca pe tat61 stu ca imptrat i astfel a Itsat soarta
imperiului in mainile cavalerilor, cari au cucerit Constanti'nopole (1204).
Clderea imperiului bizantin se datoregte tichlosii urmasilor lui
Manuel, are lust si cauze mai adanci in lipsa de patriotism a populatiunilor, n puterea prea mare a bisericii, in mizeria economict
a imperiului si in inferioritatea armatei.
Toate populatiunile imperiului erau contra lui, chiar poporul de
_jos se bucura, cand Latinii cuceririt capitala si elut sit cumpere
dela invingltori prada de rtsboiu. Apoi Strbii, Rominii, Bulgarii
chutau st aibt statul lor, nu st lupte pentru un imperiu, care nu
era al bor. Chiar regiuni grecesti se rupeau din unitatea imperialt:
Ciprn forme un stat indepebdent sub un Commen, Trebizonda de
.asemenea. Episcopii si egumenii se declarau independenti in cate
o insult, sau in vreo regiune inaccesibilit. Cantaeuzinii erau independent.' in Tracia : o desmembrare ca in apus.
Biserica persecut cu o asprime teribilit pe bogomili (victhnele
se numtrau cu zecile de mii) inst. nu Wei nimic pentru instructiunea poporului. Activitatea ei se reduce la forme. la ceremonii,
la ascetism exagerat. Unii cllughri se ingropau phut la genuchi,
ea st semene cu coloanele ; altii se inarmau, formau cete rittAcitoare, strabitteau provinciile, jefuind poporul, atacand pe preoti si
pe episcopi.
Prin privilegiile Ocordate Venetienilor, Genovezilor 0 Pizanilor,

toatit productiunea chuse in mainile strhinilor. Chiar dact n'ar fi

cucerit capitala prin luptI, Venetienii erau sit o ia pe cala economicit.

Impozitele ajunseserli attit de aplsttoare, 'Mat cetlti numeroase

din Asia se deterit de bunt voie sultanului din Iconium. Imptratul,
In pompa si in luxul lui, semlnit cu mostenitorii straci ai familiilor

bogate, eari nu posed/ cleat vasale si obiectele de artt.

Armata era compust din strtini, flota lipsi cu totul. 0 flott pu.
ternicl ar fi impiedicat aucerirea Ciprului. In luptt rlmitseserl
inapoi, incat un apusean zicei a un cavaler latin poate sit se lupte

cu 15 cavaleri greci.
Literatura bizantinl din, secolul XII si XIII, se ghsia intr'o adevlratit renastere. Au fost patru istorici insemnati, dintre eari numim
pe fata lui Alexios I, pe Ana Comnena i. pe Ifinnamos, istoricul
lui Manuel.

Imperiul latin de risrit. Itliipt ce arsert suburbii in

tregi, cruciatii I:i imptrtir 5. imperiul de rtstrit. Balduin de
www.dacoromanica.ro

187

Flandra fu ales imp6rat ; Bonifaciu de Montferrat, un alt

cap al expeditiunii, fu rege al Salonicului ; Dandolo hilt pentru
Venetia o parte din Constantinopole, o mare parte din litoral

vi cea mai mare parte din insule. Ceilalti capi cruciati ii

constituir ducate i comitate in, diferite regiuni. In uncle
pri rmaserl suverani greci. Astfel, la Nicea se proclamg
Imprat Teodor Lascaris, altii luau alto titluri.
Imperiul latin n'a tinut multA vreme. CIci nki cruciatii
nu se intelegeau intre ei : Balduin se certa cu Bonifaciu,
care pan g. unde sit se intinda, ceilalti suverani greci se aprau

cu tthie, imperiul romano-bulgar ameninta in tot momentul

capitala. Sthhiciunea reath. a imperiului latin a fost Ins . nu-

mrul mic de apuseni, cari se aflau ca i pierduti printre

locuitorii peninsulei cu cultur proprie, cu tradiii istorice,
contienti de limba i de religia kr.
Sarbii. Cel dintaiu rege, cu adevIrat, al Sarbilor a fost
Stefan Nemania, contemporan cu impXratul Manuel. La
moartea acestuia, Stefan euprinde dela Greci .Nif, Herzegovina, Muntenegru. El tia, sa se impun a. marilor jupani. Un
fiu al lin a fost venerat ca slant, Sfeintul Sava, faCgtor de
minuni i initiatorul unei micari literare. Biserica sarbeasca
fost recunoscutg. de patriarhie ca biseria. autocefal.
Fiul lui Stefan, numit tot Stefan, a primitr coroana regath.
si dela Roma i dela Constantinopole, de aceea se numete

Stefan I (pela 1220).

Imp eriul Romano-bulgar. In peninsula balcania se
gasiau un mare numgr de Romani, nu descendentd din cei
dela nordul Dunrii, ci urmaii romanitAtii, care pan g. la ngv--

lirea Slavilor ilmpluse peninsula balcania, dela marea Adria-

tick' pan5. la marea Neaga. AstfeL Tesalia se numia in secolul XII Valahia mare, in Albania era o altA Valahie, in
alte prtrti de asemenea. Rareori vine vorba in cronicarii bizantini despra aceti Romani, panI cand in secolul XII ei
se revoltar5, contra imperiului bizantin.
Isac Angel puse impozite grele i asupra Romanilor, cari
erau pAstori. Doi frati, Petru i Asan, merserl s Se planet
www.dacoromanica.ro

188

Impgratului. Plangerea Ina nu 19 fu luatg in seamg, ba Asan_

fu i pglmuit, fiindcg vorbia prea ou indrAznealg.
Cei doi frati rgscoafg atunci contra Grecilor pe Romani i.
pe Bulgari, se unesc ou Romanii dela nordul Dungrii i incep luptele cu Imparatul bizantin (1186). Retru ii puse coroana impNrateascg O. lug 661.11 de Tar. Capita la statului era

iar autoritgtii lui era supusg, dacg nu toat Muntenia, cel putin pgrtile ei depe langg, Dungre. Cat de mare
era puterea kr, se vede din ajutorul, pe care 11 promiteau
lui Frederic Barbarossa, dud a trecut prin peninsula balTrnova,

canicg in cruciata a treia. Petru propunea, impgratului sg-i dea.

40.000 de ostai, numai sAi ajute, sg cucereascg. Constantinopole. Imphratul nu tvol i Constantinopole cgzii in mainile

Latinilor, cari nu puteau forma un stat durnbil.

Insg. Asan fu asasinat de Ivanco. Acesta se proclamg tar
Ia Tarnova, dar Petru izbuti sg recucereasog oracul .1 tronul,
pang fu i el asasinat.
Ionit6, (1197-1207). Al

treilea irate conduse statul. El

trgise la Constantinopole i primise educatiune greceascg, a.

fost insg cel mai mare inimic al Grecilor, voia sg, fie un omoritor de Greci precum Vasile II fusese de Bulgari. El purtg.
lupte cu Ungurii gi-si intinse stgpanirea pang la Belgrad.
Citind despre- relatiunile vechilor regi bulgari cu papa, Ionitg intrg in leggturg cu papa Inocentiu Ill, cgruia Ii trimise
scrisori respectoase. Papa laudg origina lui romang i-I indeamng sg fie ci cu credinta, ach cum ii este originea. Dupg_
mai multe deputatiuni, papa ii d titlul Bulgarorum et Blahorum rex. Un cardinal vine la Tarnova, aducand o coroang
cu care 11 incoroneazg in ziva de 7 Noenavrie 1204. Ionitg
cu tot poporul sgm, trecii la catolicism.

Mud cruciatii coprinserg Qonstantinopole, Ionitg vol s.

intre in aliantg en ei, fu ins4 respins in mod necuviincioa
de inganfatul Balduin i impgratul roman ii declarg rsboiu.
In 1205 armata lui Ionitg, maritg cu multi Greci, cari5 in ura
kr contra Latinilor, uitarg rgul ce le fgcuse Ionitg, vine la.
luptg sub zidurile Adrianopoloi cu armata lating, comandatg.

www.dacoromanica.ro

189

de Balduin. Infrangerea cavalerilor a fost dl3savarsita. Cei

mai de ,frunte eavaleri au murit, Dandolo abia a scapat eu
fuga, Balduin a fost prins i aruncat in inchisoare, unde a
murk. Apoi atacurile contra cetatilor grecesti i .statelor la-tine nit mai contenira. Regsle Bonifaciu cazii tar's" cursa, ai
capul i se aduse lui Ioni., Salonicul fu inconjurat. Inst la
asediul acestei cetgti, imparatdl roman fu ucis de un tradator.
Aspan II (1218.-1241). Dupg mai multi ani de turburari,
imperiul romano-bulgar fu condus de fiul lui Asan i ajunse
la culmea puterii, caci Asan II era mare general si mare om
politic. Purta lupte stralucite en Latinii 91 cu Grecii, alianta
asa era cgutata de cei mar mail suverani. Un partid puternic
de Latini vOith sti-1 aleagg epitrop al impgratului latin Bal4uin II, refuzul celorlalti a costat scump imperiul, caci Asan
a atacat Tracia. Imparatul Frederic II intrase in Intelegere
.cu el, ca sa lupte impreuna contra partidului papal, reproentat in rasarit de imperiul latin si de regele Ungariei. Asan
.se lepada de catolicism i impreunti ell tot poperul intra in
sanul bisericii ortodoxe. Papa indemna pe regale Ungariei
ol paearga In contra lui, insa navalirea Tatarilor puse sfarsit
planurilor unguresti. Chiar in timpul aceStei navaliri, muri
_Asan i dupa cativa ani se stinse familia lui, iar statul bulgar
ad desmembreaza si duce o viafa neinsemnat, Oa la supunerea lui de Turci.
Nici imperid latin n'a mai avut alt imparat, afar/ de Bal-

dain II (1228-1261), care a petrecut tot tim pul in apus,

cerand ajutor, ca sa se poata apara. Un impa'rat grec din
Nicea, intra in Constantinopole si restabill imperiul bizantin
In 1261.

28. Europa rdsdriteand. tingurii.. RuOi. Tatarii.

Dupa ce s'au crestinat, Ungurii tot n'au trecut cu usurinta,
la viata civilizata. Ei nu aveau orase, bleat orasele unguresti
s'au ridicat prin influenta strAing, mai cu seama germana, si
pant], in secolul XII, petreceau vara in corturi, iar iarna in
www.dacoromanica.ro

190

coverci de trestie. Trccand insg, la crestinismul roman si End .

arzati la marginea lumii catolice, au fost, inarcati de papi

cu favoruri nemeritate. Regilor unguri le ingaduiau papii s/..
combatl. pe crestinii shismatici si 844 adua, la biserica romanit. Astfel, credeau ei a au drept asupra terilor vecine,
deci i asupra noastr. Pretentiunile le erau insa mai man
deal puterea, aci regi man unguri au fost prea putini (2, 3>
cei mai multi nu iesiser/ din starea de 0.11Aticie, erau cruzi,
desfranati, se omorau pentru. domnie, Ii scoteau ochii, s&

rsturnau unul pe altul. Astfel Petru I, fiul lui Stefan cel

Sfant, a fost alungat, apoi intronat, in fine detronat si orbitUrmasul su, Andreiu I, a domnit vre-o 10 ani, dar apoi an
inceput iar certe i lupte pang, la Ladislaus I, care a fostmimit cel sfant si care a pus in tail oarecare ordine. El a.
dat legi Intelepte i prin unirea cu Croatia a mrit statuI
unguresc. Tot el a legat Transilvania definitiv cu Ungaria
aci pang la el supunerea acestei ten era mai mult cu numeleColoman (1095-1114) urmasul lui Ladislaus, puse regu16.in starea finantelor si in distribuirea justitiei, iar prisi cucerirea mai multor orar depe coastele Dalmatiei, intinse hotarole Ungariei pn la Adriatica. Insa prin aceasta ocupatiune
Ungaria intra in lupte cu Venetienii i cu imperiul de ra--

grit. Secolul XII este plin de luptele cu imperiul bizantinManuel izbuteste sa se arze in Slavonia, Dalmatia, Bosnia,
s impuna chiar suzeranitatea ia asupra Ungariei. Regii serasturnau um71 pe altul i fg,ceau apel la straini, ca s ocupe-

tronul. Geiza II (1141-1161) a adus din terile dela Rin coloniti germani i i-a arzat in Transilvania (Saii de azi)..
Acei colonisti au infiintat orase i s'au bucurat de privileguile comunelor din apus (tei alegeau magistratii i preotii
aveau judecatorii lor), pastrandu-si limba, obiceiurile si institutiunile lor. Ei au intemeiat Sibiul (dela raul Sibiu =
Sibinburg) i Clujul.
Andreiu II lug parte la expeditia a cincea cruciat. El
semana cu loan fr. tara i ca l acela a provocat contra sa
o rascoalg, a nobililor. Acestia impusera lui Andrein vestita.
www.dacoromanica.ro

191

bul de aur din 1222, pe care TJngurii o compaiit cu

magna charta engleza. In adevar, in ea se stabilesc principii moderne, nimeni sci nu fie pedepsit feint judecatd, apoi

votul impozitului, chiemarea regulatd a dietei, dar toate

ticeste drepturi urmariau intgrirea aristocratii. Astfel nobilii
erau scutiti de impozite, serviciul militar, pe cheltuiala proprie, trebuih facut numai in targ, acordarea de functiuni la
strgini, nu se mai invoih dealt cu aprobarea nobililor. In fine
nobilii obtineau dreptul de a se rascuth, contra regelui, and
n'ar vrea s respecte aceste privilegii.
Sub Bella IV, trmaul lui Andreiu, s'a intamplat teribila
invaziune a Tatarilor, cari distruserg armata ungureasca i.
devastarg tara cu foc i cu sabie. Bela aduse multi coloniti
germani gia mug prin locurile pustiite. In scurta vreme,

tara incepi s. prospereze i. Bela avir reputatia de un. regeorganizator al Ungariei. Urmaii sgi, intrara. insg in luptele
.Austriei i cu danii se stinse vecbia familie a regilor, cari
ziceau c se trag din Arpad, la 1301.
Rusia. Dupg rnoartea lui Iaroslav, s'a imprtit Rusia intr'o
multime de state. Intr'un secol i jumatate, pang la navalirea Talarilor, s'au numarat 64 de principate. Insg aceste
principate erau unite prin 1imb, prin credintg, prin conformatiunea solului i d'asupra tutulcir pluti dominatiunea- nominath, a printului din Chiev. Cel din urm a. print, a cgrui
autoritate s'a intins asUpra tutulor Rusiilor, a fost Vladimir
Monomacul, pela 1120, care a chstigat multe lupte contra
Cumanilor. Inteuna din aceste lupte, se zice ca, 17 hard au
ramas morti pe chmpul de lupth..
Dupg el, printi din alto cetati iau titlul de mare print,
Chievul, cetatea sfanta, Ti cucerith de Rui inii, cucerith
de Cumani: statul intemeiat de Runic nu mai vih. In aceasta
Rusie sudica, se amestecara, multe element% straine, cucerirea

o separg cu totul de Rusia nordului. Prin limba, se va deosebi-de aceasta atat de mult, Incat va aveh o limba notia; tipul
fizic al omului se va deosebi de tipul Muscalului, totui Chiev

www.dacoromanica.ro

192

ii va aminti mereu a a fost prima capitala a Rusiei, Muscalii nu vor uite, ca din Chiev au primit religiunea cresting,.
Rusii din nord, cu mai putina vioiciune i cu mai putina, finete,
sunt insa o rassa rabdatoare si muncitoare, struitoare i totdeauna mai presus, decal orce nenorocire ce o izbeste. Aceste calittti,
le-a castigat Muscalul, la scoala otapanirii Mare si prin amestecul cu populatiuni finice. Opera cea mai mare a poporului rusesc
este intinderea lui necontenita spre rasarit, in bazinul raului Volga,
in 'Crab, in Asia. Printii isi construiau capitala in tat% strainit
(Vladimir, Moscova, infiintata dupa. traditiune pela 1200, de
George Dolgoruchi) capitala devine apoi centru nou, care continua
mai departe misiunea rassei. Aceasta noua Rusie nordica, Susdalia,
are marele sau principe, care pela 1220 se numiii. George II, lute-

meetorul Nijni-Novgorodului. Ca in fata inimicilor, unde nu e

timp de discutat, in Rusia mare, poporul nu se aduna n adunari,
toti sunt supusi printului, ca intr o margine de tara, in tot momentul expusa atacului,
Novgorod si Galitia. Mai in legatura. ou 'cultura europeatia erau

terik si republicele despre apus. Novgorod, cu comertul su, cu

multimea locuitorilor (100000) si a supusilor sai (300000) a fost
republica bogata, a pastrat institutiunile slave in toata -puritatea
kr si a trimes aventurieri pe marea Mba. Apoi a inceput cucerirea
Siberiei.

Galifia, dupa cativit printi insemnati in secolul XIII, ajunge

marul de diseordie intro Polonia i Ungaria. In cele din urrea, ramane cu Polonia si se instraineaza de Rusia, cu care o legh, religia

originea.

Cucerirea Rusiei de Mari. In anul 1224, Tatarii navalira In Rusia i invinsera pe Cumani, cari chiemara in ajutor
pe Rusi. Acestia se adunar ca la 80000, i impreun cu
Cumanii, detera lupta Tatarilor, pe malurile rhului Kalka.
Fiind parasiti de Cumani, Rusk fura striviti, dar infrangerea
nu avi nicio urmare, pentruca Tatarii se retrasera. Peste
civ ani se intoarsera, sub comanda lui Batu, care comandb,
o armata numai de ateva, mii. De data aceasta, printii rusi
nu se mai unira i fura supusi, unul elite unul : Vladimir,
Susdal.... furl ars9, mare-printul George /flu invins i ucis in
batalie. Novgorod seal* prin o fericit intamplare, dar Chievul
fu ars in 1240, incht din el mai ramasera numai 200 de case..
Tatarii atacara apoi Polonia i Ungaria, peste cari trecur
cu foc i sabie. In Germania distrusera la Liegnitz armata

www.dacoromanica.ro

19:3

unui duce, care caza in luptg.. Apoi se indreptara spre sud,

trecud prin Serbia, prin Bulgaria si prin terile noastre.
Din norocire, 'Ttarii se retraserg. in Rusia si-si asezara

capitala pe un brat al raului Volga. la Sarai. Batu se declara independent de Catre capul suprem al Tatarilor, dar
asupra Rusilor apasa greu. Rusul se invatg, sa sufere, sa
se umileasca, pentruca sa infranga pe Tatar era imposibil.
In alte imprejurgri `faCe minuni de vitejie, ca Alexandru
numit Nevschi (pe raul Neva) dela victoria castigata asupra
Suedezilor cu -Tatarii facea minunea cea mai mare : mergea

rugator in capitala br, ne fiind sigur dad, va mai reveni

sau nu dela Sarai. Se face& umilit, ascultator si prepara fole
cu cari urmasii vor scutura jugul.
Cea mai mare influenta, a Tatarilor asupra Rusilor, a fost

ca, i-a despartit de Europa si i-a impedicat de a lila parte

la twogresele si la transformarile lumii civ.ilizate.

Importanta popoarelor tureeti. In Asia s'au facut mari

schimbri din secolul V pan in secolul XIII, pricinuite de
natiunile de origine turd, a caror patrie de origine a fost
Turchestanul.

Limbile Mr se aseamana in general, dela cea fined i ungureasca, pang la cea mongola si mandciu. Trasurile fizice
ii apropie, cu toate amestecurile, cu toate schimbarile traiului :

aceeai fata umflata- i neagra (tetra facies aceeai ceafg

groasa, acelasi trunchiu masiv, aceleai picioare subtiri, sturte
proportional cu corpul i incovoiate, ca din pricina calarii.

In general scurti, ei au produs la Europenii inalti si svelti,

un sentiment de frica si de desgust.
Numele de Turc apare la Chinezi in secolul V, Tu-chiu,
la Greci in secolul VI, Turchi. Ca sa se apere de navalirile
kr, au construit Chinezii in secolul III, marele kr zid.
La popoarele acestea, eel mai mare respect 11 inspirit, clupa descriptiunea chineza, omul forte i armat, batranii nu erau tinuti in
seama. Omul respectabil se chiarna aka (Abatrttnul cu vechime de
armata), aga al Turcilor osmanlii. Motenirea plimanteasca venit
copilului celui mai mic, ceilalti trebuiau sa,gi catige singuri viata
oi cei rnsi multi se Wean soldati de aventurti. Cu miile au servit
ION S. FLOM'. - Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

18

194

la regii 'Persil6r, la califii Arabilor, la impraii Chinei. Acesti soldati, fitrit mostenire Orinteascg., au intemeiat imperiul Selgiuchizilor

i pe al Osmanliilor.
Ei nu au imaginatie religioas, dar sunt practicanti rigurosi ; nu
le place sa discute, dar sunt intoleranti, cand li se atacX credintele.
La inceput credean in 5 elemente, dintre cari cel mai adorat erk
metalul, fierul, din care se fac armele. De aci credinta Romanilor,

a Hunii se inchinau la o sable. Aveau nume nationale vechi, ca

Timur, fier, desigur de origine religioasA.
Raportul huperiului chinez, fatg. de natiunile turcesti, a fost tocmai
ca raportul imperiului roman fatii de barbarii europeni : i-a civilizat, le-a dat religiunea budistrt i i-a intrebuintat ca mercenari.
apraiitori ai provinciilor, apIrglori ai marelui zid.

Intre aceste triburi se fac intreprinderi de supunere a unora

prin altele. Invinsii pgAsesc locurile lor, plead. spre apus, unii
ajung in imperiul roman, cu numele de Huni, Huniguri, Abaris.
Pecenegi, Cubari sau Cumani, Turcmeni sau 7urci ; altii rIman
in regiunea din nordul Caucazului, intre Volga i Kama, de unde
vor pled. Bulgarii, Avarii si alii. Natiunile turcesti incepuserl sit
adopte crestinismul de prin secolul IV. Se gg siau episcopi la Samarcanda, la Caracorum, in China, insg, cucerirea arabg. puse carat
propagandei crestine.
Cnd califii simtirit nevoia unei armate, Turcii alergarA sub stea-

gurile profetului, nu de dorinta de a castigh raiul, ci traiul. Ei

primirX religiunea lor ca o simpll comandg militarg, nu ca o renastere sufleteascA. Dupg, ce se asezau, dupg. ce soldatii primiau
pg.mant in tarii, guvernatorul local era rAsturnat i apitanul lor
ii lua locul. Astfel au fAcut Turcii in Asia statele, contra arora
an avut s lupte et estinii cruciati.
Un trib din Manciuria ajunse pe langl impg.ratul chinez, ca selgiucizii pe lang g. califi, tutorul lui. Ei stabiIir capitala in Yen,
care de atunci se numi de 'cltre Chinezi Pe-King c4itala din nord.*

Intro capeteniile mongole, se ridica spre sfarsitul sec. XII,

vestitul Temugin sau Ginghishan.

El rhasese orfan de tata, la varsta. de 13 ani, ins mama

sa Ii pastrase tovarsi credinciosi de lupta eid asigurase aliante puternice. Totusi, inceputurile lui Temugin au fost grele,
intreprinderea lui de a supune triburile mongolice a izbutit
dup. numeroase infrangeri. Intr'o bgiglie, a fost invins ei
credincioii I-au dus de pe camp aproape mort, a trebuit sa
serveasca sub comanda altora...
In 1206 el Ii stramuta capitala la Caracorum i 1u titlul
de Ginghishan (domn autocrat) aprobat de 19 popoare turcesti.

www.dacoromanica.ro

195

Apoi intreprinse cucerirea Chinei, cu generali tineri i plini

de pasiune, dum era Subutai, un Maar de 23 de ani. Cat de
teribile au fost luptele in China, se vede din faptul ca acelai Subutai, care a devastat Europa in cateva luni (Po Ionia,

Germania, Ungaria) a trebuit s lupte in China 24 de ani.

Coprinsesera palatul, macelarisera garda i totui, o femee nu

voia, s dea pecetia : gun supus rebel, sa fare pecetia statului ! Voiu muri, dar nu o voiu dad)
Comanda in rasboaie nu o exercita Temugin. El se multumia s aleagg i ochiul lui nu se inela : oimperiul se fondeazg de a Ware, dar nu se guverneazg, de a Ware* era
maxima lui. Subutai cuceri, ca intr'o petrecere, qi Corea. Apoi
Temugin IAA locotenent asupra Chinei un om credincios,, iar

el se intoarse la Caracorum.
Nu numai cu armele catigau aceti oameni terile, ci i.
cu toleranta religioasg : ei acordau libertate culturilor, scutire
de taxe pentru preoti, pentru moschei, interveniau in cettele
dintre supui i sultanii lor, fgceau mai ales drumuri teribile, pe langg, cari expeditiunile din lumea apuseana, ale lui
Hannibal, Cesar, Napoleon, sunt nite simple exercitii. Armatele erau impartite in corpuri de cate 30.000 de oameni,
comandate de un Ogodai, Geagatai, tifrele de milioane sunt
spaime ale contimporanilor.
In Bucara intrl Temugin in moschee, Ware, cu caeca in cap :
popor, am venit eu, mania celui prea Inalto> In Herat, din 100.000
de oameni iiimaser5. 16 in viat.. Din Samarcanda ridia 30.000 de
meseriai ui-i duce in Caraorum. Mongolii au pus in contact popoa-

rele vestice cu China, i astfel din aceast . mare urgie a rezultat

o revolutiune moralL
Subutai fi Gebg cucerirX Persia nordia, apoi trecurg Caucazul,
spre a supune pe Cumani. Acetia fugirii la Rui. In marea btlie
dela Kalca, Ruii fur5. sdrobiti, dar inving6torii se intoarserg. repede in Asia.

Ultimii ani ai Ini Gengishan au fost ani de pace, cum nu

se mai vNzuse. Dela oceanul cel mare pang la Caspica, stapaniau Turcii. Gengishan puse peste Kipceac (Rusia tatara.)

pe nepotul su Batu. 0 revolutie in China fu ingbuit de

Subutai, pe cand Temugin ingbu1 o aka revolutiune ak
www.dacoromanica.ro

190
...p.mir.

de teribil, incht i azi oamenii din acele locuri asigur ca

arid in pustiu, cum urlA sufletele popoarelor, mcelArite de
Mongol DupA Temugin, statul lui se desmembr. In Rusia

era Batu, mo14t i pacific, dar condus de Subutai. Suveranitate, mai mult nomin,a1A, exercith Ogodai, fiul cel mai
mare al lui Temugin. El 1i aveh capitala in Caracorum.
Subutai, era soldat, el voia -s execute ordinul, s cucereasa lumea pang la Tuna (Dun6re). El duse pe Batu i mai
departe, pan6 la Adriatica, totuO, a ocolit Viena i s'a retras
repede, aci erau marl intrigi intre. urmaii lui Temugin asupra
succesiunii. Ultimele victorii le ca5tigN. Subutai in sudul Chinei,

pe rhul Albastru, i muri pe raul Tula, dupg ce alcase cu

caluI sAu mai mult pgmant decat mice cuceritor.

tin nepot al lui Temugin, numit Hulagu, cuceri Persia,

apoi Bagdadul, uncle ucise pe ultimul calif (1258). Mai pe
urm, Ttarii din Persia trecur la islamism. Erau 4 imperii
mongolice, al Hordei de aur in Rusia, al Persiei, al TurcheStanului cu Samarcanda, al Chinei.

www.dacoromanica.ro

EUROPA DIIPA CREICIATE

29 Franfa 0 Anglia dupli Cruciate.

Fiul lui Ludo vic cel Sfnt a fost print neinsemnat, de.1
prin succesiune a unit ceeace mai rgnatmeh din marele comitat Tulusa, dei a incercat s fie ales impgrat in Germania
si sg, facg rege in Aragon pe tm fiu al sgu. .Acest rege -se
chiamg Filip III (1270-1285). A murit, child se intorceh
din expeditiunea Spaniei.
Filip IV cel Frumos (1285-1314). Nepotul lui Ludovic
cell Milt este un adevgrat rege modern. Credincios, observator al posturilor 0. al slujbelor religioase, nu. s'a lgsat insg
condus de consideratiuni religioase, cand erau in joc intoresele politice i. privilegiile coroanei. Avusese un profesor
din familia Colonna, care-i inspirase ur contra teocratii
papale, de aceea era preparat pentru o luptg, cu biserica. E
Incepit un rgsboiu cu .Anglia, fiind aliat cu regale Scotiei,
pecfind Englezii erau aliati cu comitatul Flandrei. Prin intervenirea papei se inchei pace i. Filip dete pe fata sa, Izabela, dupg motenitonil tronului englez, Inca se pgreh cg,
pacea va fi de lungg duratg,. Dar dupg doi ani, Filip ngvg11
in Flandra, unde erh un partid francez i o anexg la domeniul regal. Locuitorii din Flandra erau foarte bogati, prin industria postavurilor, i femeile lor erau atfit de ggtite, incht
regina, vizitfind tdra zise : credeam cg e numai o reging. in
Hranta, dar aici vgz mai mult de 600. Filip aveh totdeauna
nevoie de bani, de aceea incepit sg despoae pe Flamanzi in
www.dacoromanica.ro

198

diferite forme, pan g. ce acetia se' revoltara i. ucisera, in

Bruges 3.000 de Francezi. Apoi 20.000 de oameni se inarmara.
Filip trimise contra lor o armata stralucit de 50.000 cavaleri,

caH nici nu se indoiau de rezultatul luptei. Insa cavalerii

furl invini cumplit de lancile lungi ale meseriailor la Cour-

tray (1302). Aceasta a fost prima infreingere mare a cavalerii. 7000 de cavaleri au peHt in lupta. Filip intoarse Flandra
i nu pastra &cat cateva orae.

iLupta cu Bonifaciu VIM In urma victorii lor contra

imparatilor, papii pierdusera prestigiul, caci ei ramasera in
puterea familiilor italiene, Orsinii i. Colonna, cari deseori
Ii constrangeau sa fuga din Roma. Cardinalii nu se intelegeau, cand erh.vorba de ales papa, incat odata au stat 18 luni
fara sa poata alege. Contemporan cu Filip erainsa Bonifaciu

VIII, cel din urma papa nrire de felul lui Alexandra III
i Inocentiu III. El era de idea predecesorilor si, c puterea
spirituala este superioara celei lumeti. El incepil cearta ea
Filip IV, oprind pe clericii francezi s plateasca nite impozite) la can Ii supusese Filip, pecand se Etna in rsboiul
cu Englezii. Regele interzise ie'irea din regatul sau a auruIui i argintului, izbind astfel in veniturile papei. Bonifaciu
numi ca legat al sau pelanga, rege, pe un om, care cautase
nI revolte poporul contra lui Filip. Acesta intruni un consilia
sa judece pe legat, dar papa publica contra lui Filip a
bulk in care ii imputh c jefuete poporul, ca falifica moneta, ct lovete in dreptul de judecata al bisericii : D-zeu,
zicek el, m'a pus, deI nedemn, d'asupra regilor i. d'asupra
regatelor.

Filip aduna statele generale (1302) reprezentanti ai derului, ai nobilimii i. ai oraelor. Le expuse pretentiile papei

bite() forma mai exagerata, iar adunarea declara c regele

n'are sa recunoasca pe pamant decal pe Dumnezeu, ca suveran temporal i toti declara ca vor pune averea i viata
lor pentru apararea onoarei ksi a drepturilor regatului. Bonifaciu dete o noua bula, prin care opria pe supuii lui Filip
de a i-se supune. Regele trimise in Italia pe cancelarul sau,
www.dacoromanica.ro

199

Wilhelm de Nogaret, care in intelegere cu Sciarra Colonna,

inimicul papei i cu o ceata de alti oameni armati, navalira in palatul papal. Mercenarii voiau s. omoare pe papa,
pecand. Nogaret, punandu-i mana pe umar, se faceit ca-1
apara : co, tu neputincios papa, marturiseste 5i vezi singur
bunatatea d-lui rege al Frantei, care oricat de departe este
de regatul sau, te apara prin mine si te pazeste: Trei zile,
Bonifaciu. fu prizonierul lor, pang and locuitorii il liberara.
Papa, sdrobit de foame si de oboseala, muri peste cateva
mile (1303).

Papii urmatori furl favorabili lui Filip. Unul din eis, Clemens V, fusese episcop .francez i ramase mai multi ani in
orasele din sudul Frantei, pana in cele din urma se Ewa. la
Avignon. De atunci papii au fost in puterea regilor francezi,

episcopi de curte francezi, timp de 70 ani, pang, and

s'au mutat din nou in Roma. Acest timp, de 70 de ani, se
chiama, In istoria bisericii, captivitatea babilonicd.
Desfiintarea Templierilor. Flip obtinii. dela Clemens V
desfiintarea ordinului Templierilor, cari aveau in Franta domenii intinse, pentru cari nu platiau nimic, avean mii de
castele si. 15000 de cavaleri. Filip voi s puna mans, pe
averile lor, voi sa-si rasbune, caci fusesera pe partea lui
Bonifaciu.

Regele ii acuza ca due viata scandaloasa, ca sunt eretici ; se

zicea a scuipa crucea, ca adora un idol cu trei capete. Toti

Templierii din Franta fur arestati, Wilhelm de Nogaret patrunse la marele maistru Jacques Molay i-1 aresta. .Averile
ordinului se confiscara, 500 de cavaleri furl condamnati la
inchisoare perpetua, peste 60 fura arsi cu maistrul bor.
Apoi papa si regele declarar desfiintat acest ordin. Poporul nu era contra cavalerilor si de aceea, cand Filip ei
papa murird repede, dupa uciderea Templierilor, el credea
ca i-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu.
Filip eel Frumos slbi puterea feudalilor, ajuta interesele
clasei a treia i intinse puterea monarhica prin mijloace permise i nepermise. El ridica puterea Frantei d'asupra tutulor
.

www.dacoromanica.ro

200

celorlalte state. 0 linie lateralg a capetienilor stgpfinib, regatul

Siciliei, apoi regatul Ungariei, papii erau prizonieri ai regilor francezi, imperiul mai rgratineh. Filip cel Frumo.s a
struit mult sg. fad, i'mpgrat pe un frate al sgu, a intampinat
insg, rezistenta lui Clemens, care voi sg, aibg in imperiu un
sprijin contra regelui.
Urmasli lui Filip cel Frumos. Filip cel Frumos a lgsat

trei fii, cari s'au succedat pe tronul Frantei in ativh ani,

murind fgrg urmasi, cu ei se stinge dinastia capetienilor
in linie directg.
Ludovic I vede c. s formeazN, o reactiune feudalg, contra leei

gitilor, consilieri ai tathlui stir. Unii din aceVi legiti furg tortu-

tati, Wilhelm de Nogaret pierdti averea. Ludovic a dat o deciziune,

c. servii pot sg.-si recapete libertatea, pl.tind o sumrt de rKscumpitrare.

Filip V ocupa tronul, desi fratele s.0 ava o fag. El adunrt

statele generale si hot1ri, a in Franta ferneile nu trebuie 85. aibl

drept la tron. Aceastit hotruire, mai pe urm. an autat s. o intKreasa en legea salicd, dup5, care femeea n'are drept la partea de
movie a familii.

Carol IV interveni cu stitruint6 in afacerile din Anglia si din

Germania. Er& aproape sg. fie ales impArat, and muri, si cu .el se
stinse familia lui Filip eel Frumos.

Filip VI (1328-1350). Stingandu-se linia directg a capetronul se cuvenib, lui Filip de Valois, fiul unni frate
al lui Filip eel Frumos. Cassa de Valois va stapani in Franta
mai mult tle 200 de ani. Regele Angliei Eduard 11f, fiul
Izabelei, pretinse coroana, desl nu dete mare importantg pretentiunii sale. Ba incg, fiind chiemat de Filip ca sg-i depung
jurgmnt pentru posesiunile din Franta, Eduard dupg, dou .
chiemgri veni si-i jurg. credintg.
Filip repurt o mare victoria in Flandra. Comitele acele teri
ceruse ajutorul lui Filip, contra supusilor sgi revoltati. Filip

merse contra lor cu o mare armatg, dar Flamanzii, cetatea.

Bruges in frunte, adunaserg multg multime i in batjocurA
puseserg pe un scut mare un cocos, cu aceastg. devizg
Quand ce coq chantd aura,
Le roi trouv cy entrera.

www.dacoromanica.ro

201

Amintirea dela Courtray umpleit de incredere pe Flamanzi

r3i de furia rasbunarii pe Francezi. La Cassel, Flamanzii furl,
cumplit batuti, mil din ei ramasera morti, iar cavalerii francezi se intoarser a. plini de przi (1328).
Filip parea cel mai puternic rege al creOinatatii. Pe cumnatul sau izbutise sa-1 aleaga, de o parte de electori, ca anti-

rege german, o parte din regatul burgund (Dauphin) obtinuse sa o adaoge la coroana francez, cu conditia ca mo-tenitorul tronului, Oita la intronare, O. poarte numele de,
dauphin, insui el sper coroana germana. Insa izbueni Asboiul cu Anglia, i toate visurile de marire se risipira.
Anglia sub cei trei Eduarzi (1272-1377). Fiul lui Enric
III a fost Eduard I (1272-1307) rge viteaz f cavaler,
religios i. econom. In lupta dintre Enric III cli. Simon de
Montfort, fusese la ineeput pe partea acestuia, dela care invta cum se catiga o victorie, apoi trecii pe partea tatalui
eau. Lui sel datore0e *victoria in care a murit Simon.
Eduard a adunat obiceiurile din diferitele regiuni ale regatului i. cu avizul parlamentului le-a declarat ca legi. Aceste

legi sunt atat de multe, bleat Eduard a fost numit Iustinianul englez. Ca i regii francezi contimporani, a expulzat
pe Evrei, cari erau uriti de popor pentru capitalurile i exploatarea lor. Eduard a fost Ina, mai drept decal altii, el a
dat voie Evreilor sal.' ia cu danii averile
Eduard intreprinse cucerirea terii din apus, uncle Celtii
14i aveau printii lor. Llewelyn er aliat cu Simon de Montfort i la urcarea lui Eduard nu voise sa-i jure credinta. Din
aceastl pricina Eduard intreprinse cucerirea lor. LlewellYn
cazii in lupta, W ales fu incorporath la Anglia, iar cand ife-

gina nagcii pe viitorul Eduard II, intr'un castel din tara

Galilor, regele ii dete numele de Print al Galilor, pe care
in viitor il vor purta printii de coroana englezi.
Mai grele full luptele lui Eduard cu Scotienii. Wilhelm Cuceritorul constransese pe regele Scotiei sl-i adupg omagiu, tot astfel
Enric al II. Scotienii se desvoltaserit ins5. in contact cu AngloNormanzii si nu voiau A se recunoasc inferiori. Ina la moartea

www.dacoromanica.ro

202

regelui Alexandru III (1286) nu rgmase niciun motenitor direct

la coroana Scotiei i incepurg certuri intre rudele depgrtate Scotienii luarg pe Edtard ca arbitru. Acesta strgblitil mai intaiu Scotia,
primind jurgmAntul de credintg, ocupg cethtile tari i. se pronuntg.
in favoarea lui John Baliol, care se incoron i fci omagiu regelui Angliei. Baronii scotienii simtirit umilirea terii 19r gi se aliarg.
contra Angliei cu Filip cel Frumos. Irma. Eduard pgtrunse In Scotia,

Invinse pe rege la Dunbar (1296) i intrg in Edinburg. Baliol

veni i se dete in mainile invingatorului, care-I tinil prizonier

care duse in Londra piatra pe care se incoronau regii scotieni,

piatra, pe care, dupg credinta poporului, a dormit Jacob, child a
visat scaramisterioasg.
Ius un nobil scotian, William W allace, rgsculti poporul i. ctig asupra Englezilor o luptg sangeroas, in urma career* Englezii
pgrgsirg Scotia. Din nou Eduard veni la lupth cu Scotienii, la Falkirk (1298) unde pedestrimea scotiang se apgrk cu llinci lungi oi
se adgpostiit dupg. garduri intgrite, iar cavaleria englezg avea arcuri puternice. i sigure. Scotienii furl invini, dar rezistenta lor

nu incetg. In anii uringtori Eduard veni iari, cuceri mai multe

cetgti dupg as9dii grele i prinse pe Wallace. Eroul scotian fii
legat de coada unui cal pang la locul supliciului, acolo i se scoasr ochii i i-se vrsarg mgruntaiele, apoi fu decapitat. Apgsarea

deteptg, In popor sentimentul national. Bruce, un nepot al lui Walla ce, fu incoronat ca rege. Bgtut i gonit in nord, el tot se tinek,

Scotia tot nu era supusg, and muri Eduard I.

In luptele sale, Eduard aveh nevoie de bani si se adresa.

parlamentului. In 1295, in parlament fill% chiemati, pelanga
cler i nobilime, deputatii nobilimii mici i ai comunelor. Parlamentul obtin dela rege declaratiunea, ea regele nu poate

s. pung, nicio taxa fara voia regatului. Cu aceasta se exprima. dreptul parlamentului de a aprobet impozitele.
Eduard II (1307-1327). A fost print slab si Incapatanat.
A pierdut Scotia, pe care a ocupat-o Bruce, intr'o lupta era
cliiar sg fie facut prizonier de Scotieni. Inauntru se lash condus

de favoriti, cari suprar

i pe regina Izabela, fata. lui Filip

cel Frumos. Izabela se unl CU nobility inimici ai favoritilor.
Poporul o urm i regele fu prins. Nu dupa mult timp, murl
in mod misterios, iar Izabela conduse statul in numele fiului
sau Eduard.
Eduard III (1327 1377). Izabela co/Ouse rau statul cativk
ani. Ea recunoscn independenta Scotiei, insa Eduard ucise
pe favoritul mamei sale si lua conducerea statului.
www.dacoromanica.ro

203

Eduard este unul din cei mai mari regi ai Angliei.

El. Incepii luptele in Scotia, sustinand pe un fiu aI lui Bali&
contra fiului lui Bruce. Acesta fu invins i fugi in Franta. Lupta
dintre Scotieni i Englezi se leagl de acum cu cea dintre Franta gi
Anglia.

In timpul lui Eduard s'a completat amestecul Normanzilor

cu Englezii. Eduard introduce ilimba englezg in tribunale,
incat cea francezg rgmane numai ca o limbg de 'curte. In
zilele lui trgeste Chaucer (Ceos'r) pgrintele literaturii engleze
si Wiclif, care prin traducerea bibliei in englezeste a fqrmat
limba literarg.

ln privinta economicg, Anglia se ridia sub lunga domnie

a lui Eduard, care ,acordit privilegii pentrir exportul lnii i
atrggea pe fabricantii flamanzi in Anglia. Curtea englezg
ajunse cea dintaiu in Europa, fiul sgu, printul Negru, era
floarea cavalerii : jaful Frantei platia serbgrile curtii.JAtunci

s'a infiinta vestitul ordin al Jartierei.

30. lasboial de 100 ani.

Intre Franta si Anglia a inceput un rgsboiu, care a tinut
secolul XIV si jumgtate din secolul XV, numit rgsboiul
de 100 de ani. Acest rgsboiu, intrerupt de asedii, de armistitii, este lgmurirea unei situatii turburi, in care se &ran
regii Frantei i ai Angliei : amandoi regi, totusi unul vasal
altuia, amandoi cu posesiuni intinse in aceeasi targ. Rgsboiul

va limpezi lucrurile, regele va iesl din aceeastg luptg mai

puternic contra feudalilor, nenorocirile nationale vor destepta
sentimentele patriotice i statul modern al Frantei si al Angliei va fi opera, plaititg cu mult sange a acestui indelungat
rgsboiu.
Cauzele risboiului. Eduard III, pretindea el are mai multe drepturi la coroana francezi decal Filip VI. fiindc/ era nepotul lui Filip
cel Frumos. Pretentiile lui erau atatate de un print regal francez,

care ajutase pe Filip sl ia coroana i pretindei, frit drept, o poposesiune. Filip nu putuse

indeplineascg cererea, degi e'ra cumnat

cu el, de aceea printul se refugiase la regele englez.

www.dacoromanica.ro

204

Comitele Flaridrei, intlrit in statul sKu de Filip, era foarte devotat regelui francez i lova in Englezii, cari se aflau in Flandra.
De aceea, Eduard interzise exportul lanii engleze in Flandra, care-i
procuri din Anglia %nit pentru vestitele ei postavuri. Meseriaeii
din Gand ridicarit pe unul din ei, Iacob de Artevelde, 11 fAcurti
'clipitan al oraeului, alungar pe comae, iar Artevelde merse sit
negocieze la Landra, de unde se intoarse CAI libertatea importului
de ling. Totui Flamanzii nu *lieu sg. ajute pe Englezi in luptX.
Mai multi ani luptele au fost simple ciocniri, Filip amenintand posesiunile eoglezeti din sud (Gtly enne) Eduard amenintand pe Filip
prin Flandra i prin Bretagne.
Armata. englea. era superioar celei franceze prin organizarea
ei. Eduard introdusese un fel de serviciu militar obligator, organizasA o infanterie, care prin exercitii serioase ajunsese la o mare perfectiune in mnuirea arcului. AIM parte a infanterii era inarmatg. cu

un fel de baionete, iar toata infanteria se rfdic la patru cincimi

din toatIt armata. Franta r6mKsese cu totul inapoi. Comunele erau

scutite de serviciu. Nobilimea, pretentioasI, despretuia infanteria, ea
era inarmat cu o lance enorml, nu tia sit mearg risipit, nici

O. se opreasa dupI comatidl.

Crecy 1346. Eduard debarcI in Normandia, inaintA sPre

Paris, se indreptA spre Flandra, evitfina sl primeascA, lupta
in conditiuni favorabile adversarului sAu. La Crecy, el a-teptA pe Filip. De cu searA odihni bine trupele, pecand. Filip
dimineata intreagI merses i trupele i-erau obosite. Infanteria
francezA voi s amne lupta pe ziva urmAtoare, dar cavalerii
o impinserA in luptA fArA voie. Catevh tunuri englezeti pro-

vocarA oarecare turburare intre Francezi, dar neregula ata

cului o utilizarA pedestraii englezi, cafi se bAgar A. intre cavaleri inteptindu-i cu baionetele. Numai noaptea a pus sfArit
mAcelului, in care i-au gAsit rdoartea 11 printi, mii de cavaleri i de pedestrai, mai multi cleat toatA armata englezA.

Regele francez fu tArit afarA din luptA i se refugi intr'un

castel vecin. Pe partea Englezilor, se disinse Eduard, mo-

tenitorul englez, care dupa armAtura sa se num), Printul

Negru.
Urmarea cea mai apropiatA a marei victorii dela. Crecy fu.

a Eduard inconjurg ()rap]. Calais i-1 luA, dupA un asediu

greu. Comandantul francez chiem desperat in ajutor pe Filip :

cAci sA titi a n'a mai rAmas nimic nemncat, nici cAinii

www.dacoromanica.ro

205

nici pisicile, nici caii. In urmg, se inchei un armistitiu nu

tocmai respectat, dar Filip VI murl inainte de sfrairea lui.
Mai milt decht pierderea luptelor, a costat pe Franta devastarea provinfilor, prin caH treceau armatele engleze. Normandia, care, inainte de expeditia lui Eduard, era foarte bogatg, otsii boggtiile ei duse In Anglia. Imprejurimile Parisului
furg arse, flacgrile se vedeau din capitalg.

Ioan cel Bun (1350-1364). Fiul lui Filip al VI era cavaler viteaz i. leal, dar iute la mhnie i pasionat. Intrigile
chtorva, nobili puternici, conduse de Carol cel Rdu, propriul
ginere al regelui Ioan, desteptar g. bgnuiala acestuia. Odat,
child nimeni nu se aatepth, regele aphrti in sala de mancare

a intrigantilor, spanzurg pe unul, inchise pe cei1a1i, cari

chiemarg din nou pe Eduard.
Rgsboiul ameninth i tezaurul Frantei era gol. Toate naijloacele se sfftraiserg, chiar falsificarea monetei. Se convoacarg,
statele generale, in caH starostele negustorilor, tefan Marcel,
postgvar, declar g. cg sunt gata toti sg, trgeascg i s moar cu

regele. Statele voteazg impozite, insg. obtin ca strhngerea ei

efectuarea plgtilor sg, o aibg. ele. Statele obtin incg, dreptul
d'a supraveghia siguranta pUblicg, puritatea monetei, dreapta
distributie a justitii, toate mgsuri pentru binele poporului.
Inainte ca lucrurile sg, se indrepteze, Englezii atacar4 iargai
Franta.
ei

Poitiers (1356). Printul Negru strgbtuse sudul Frnntei

voih s. meargg spre nord, ca sg, se uneasc cu armata

din Normandie,.
Regele Than adung o mare armatg, spre a-i tgih,calea. Din
Franta, din. Germania ai din Scotia se adunaserg multi cavaleri

pelfingg, regele Frantei. Ei erau 40-50000 contra 12-14000

de Englezi. Printul Negru nu erh sigur de luptg i fcia

propuneri de pace, ca sg se retragg dar loan nu vol. La
aceastg greaalg mai adgog g. alta, child armata englezg, atIcg.
pe Francezi, el comandg cavalerii sg, descalice. Mgceltd fu

mare, foatg floarea cavalerii franceze ii gag moartea acolo,

www.dacoromanica.ro

206

regele Ioan i un fiu al sgu se luptg, vitejete, dar trebul s.

se predeg invinggtorului, care-I duse l Londra.
Dupg Poitiers, conducerea statului o exercita, fi ul regelui,

Carol. Insa. in targ a fost cgtvg timp o descurajare i o

anarhie inspaimfintatoare. In acele imprejurari, Marcel s'a dovedit om de actiune : construl intariri, sapa. anturi, ridic
zidari. Dar cand regentul chiema.. statele generale, ca s vo-

teze sume de rascumpararea prizonierilor, Marcel schimh

glasul. El deveni indrgznet, fa ta. de regalitatea slaba i descoronata. Statele cereau covocarea lor de trei ori pe an, cerean ca ele sa stabileasca. i sa controleze chieltuelile statului,
mai cereau reformarea abuzurilor.

Marcel i Carol cel Rau incepura a vorbi poporului din

Paris i a lug masuri cu publicul din adunari : ofiteri mari
f ura ucii de popor. Regentul iei. din Paris, catiga, restul
Frantei de partea sa i venl contra capitalei cu armatg. Marcel

intari Parisul, spre a sustine lupta, pe cnd Englezii erau

aproape de capitala.

La Jacquerie. A fost atunci in Franta, pe langa rascoala

Parisului, o teribila rascoala a taranilor, numita, jaquerie (dela

Jaques) pricinuita de despoirea taranilor. Din pricing ca

multi nobili cazusera prizonieri, sumele enorme de rascumparari, la sfgrit taranii le platiau. Marcel i taranii voiau sa
faca c-auza comuna. In cele din urma., insa, nobilii se unira
contra taranilor i-i macelarira cu zecile de mii.
Marcel incepil s negocieze cu Englezii. Aceasta nemultuml
pe Parizieni, cari ucisera. pe Marcel i deschisera portile
regentului.

Pacea iiou Bretigny. Regele prizonier inchei cu Englezii o pace, prin care le da o multime de tinuturi i o
enorma rascumparare, ins g. statele respinsera, aceasta pace i
rgsboiul reincepii, Carol negoci cu Danemarca sa faca o

navalire in Anglia i aceasta decise pe Eduard sa incheie

pacea dela Brtigny, prin care primia, mai putine provincii
i mai 'Mica, despagubire, pe care, tot neputand-o plati, Than
se intoarse inapoi in captivitate i muri in Londra.

www.dacoromanica.ro

207

Carol V (1364-1380). Ajungand rege, Carol Ewa noroc sg

ggseasca un mn viteaz ecinstit, Du Gueselin. Acesta mantui
Franta de cetele de soldati strgini, cari strabateau provinciile

si le jefuiau. Una din ele numgra, 15000 de oameni. Du

Guesclin duce pe tofi acesti soldati in Spania, unde era o
lupt pentru.tronul Castiliei si cu ajutorul lor rastoarna pe
pretendentul sustinut de Printul Negru.
Apoi Carol, dupg ce pregateste aliante cu imperiul german,
cu papa i cu Scotienii, profita, de nemultumirile feudalilor
din sud i chiama la judecata, pe Printul Negru. Acesta ii
.raspunde a va veni la Paris cu 60000 de oameni, insl Carol
in intelegere cu locuitorii nemultumiti de Englezi, ocupg.
oraele i provinciile.
Tactica lui Carol era sa. se fereasca, de lupte mari, sa, cucereasca insa cetatile si castelele. Armata engleza strabatea
Franta hartuita de Francezi, cari insg nu primiau lupta, i
se intorcea slabita. Astfel Francezii recucerira toga' tara

afara de 2alai4, Bordeaux gi Bayonne. 0. flota franceza

unita cu una castilana, atacg coastele Angliei, patrunse chiar
pe Tamisa.
Moartea Printului Negru, apoi a lui Eduftrd III, aduser

o incetare de lupta.
Carol V, era un print instruit, serios, religios. In fiecare
-an citia intreaga biblie o data. De1 neincrezator jn statele
generale, decand cu Marcel, cu toate acestea el le cherna
deseori, spre Et stabill impozitele noi, caci avea, nevoie de
bani in rsboiu.
Carol VI (1380-1422). IIrmaul lui Carol V fa un copil
de 12 ani; pe care-1 condusera unchii sai, dintre cari unul
Filip, era duce al Burgundiei. Than cel Bun facuse o mare
gresala, a stingandu-se familia ducilor de Burgundia, nu
unise ducatul la coroang, ci-1 detese fiului ski, creand astfel
o puternica familie feudala.
Vista destrabiilatii a printilor provocii o revolutie a poporului strivit
de diiri.Tocmai atunci se fIceau revolutiila fel in Germania, in Flandra,

in Anglia, lupte contra felatalismului. Parizienii incep prin a dis*

www.dacoromanica.ro

208

truge birourile de percepere, a rupe re,gistrele, a omori pe Evreit,

mai ales a-i jefui. Contra turburittorilor se organizeazg burghezia,.
care formeazg o gardg, apgrit zidurile i pedepsegte pe vinovali.
Armata francezg, cu regele in cap, merge in Flandra gi ucide zeci
de mii de tegrani i orggeni, apoi se intoarce in Paris. node desflgurg aceeagi cruzime. Starea poporului fu i mai grea, dupti aceastg
rgscoalg.

Carol, ajungand major, conduce statul chtiva, ani cu pricepere i cu bunatate, insa, cheltuelile curtii, mai ales ale re-

ginei Izabela, o bavareza, ruinau statul. In cele din urma.

regele inebuni cu totul, iar statul ramase in mfiinele fratelui sau, ducele de Orleans si ale lui loan feird Fried, ducele Burgundiei, care urmase dupa tathl sa,u Filip. Petrecerile incep mai fara masura, conducerea lor o are regina
insa printii se uthsc si se spioneaza ca thlharii : intr'o seath,
pe cand ducele de Orleans mergeh la rege, fu atacat de G
ceata, trimeasa de ducele Burgundiei. Acest omor imparte
regatul in doua partide (Bourguignons, Armagnacs, dela caput
orleahistilor, contele de Armagnac) cari incep rasboiul, tocmai eand navalesc i Englezii. Anatindoua, partidele athtau

poporul, care patrunse in palat i impuse regelui diferite

masuri. Excesele macelarilor au dat numele miscarei de
atunci si au provocat o reactiune toribila in favoarea orleanistilor.

Azincourt (1415). In Anglia era rege Enric V, care in

1415 debarc . la gura Senei, cu o armatI de .60000 oameni.
Orleanistii strAnsesera 0 armata, de 100000 si dui:A catevk
intarzieri detail bathlia la Azincourt, unde comiseth aceleasi
greseli ca la Poitiers, cavalerii sa se lupte pe jos, stransi
unul lftng altul, incat arcasii englezi loviau in gthmada.

Ion fail Friel statuse neutru. Mai pe urma coprinse Parisul prin tradare i ucise mii de oameni, cu macelari, cu
lucratori, cu tot felul de disperati. El puse Diana pe rege gi
pe regina, negocia, cu Englezii gi- urmari planuri ascunse.
Intthnd in tratari cu delfinul Carol, Than fu ucis de oamenii
acestuia: Insa .Filip cel .Bun, fiul lui Ioan, constranse pe
Carol VI i pe regina Izabela sa, dea, pe fata lor in casawww.dacoromanica.ro

209

torie duph Enric V i sh desmoteneasch pe Carol (tratatul

din Troyes 1420).
Enric intrA In Paris, fu recunoscut de statele generale i
de popor, insh marl repede i nu Jag, deck an copil,
Carol VII (1422-1461). La moartea lui Carol VI se pro-

clamase rege fiul lui Enric, Enric VI, un copil de un an.

Fiul lui Carol VI se proclamase i el rege. Imprejurul lui
se adunaserh. cAtiva oameni insemnati, La Hire, de Richemont

i toti Francezii, cari voiau un rege national. Englezii cagau totui succese continui. In 1428 Inconjurau Orleanul,
Carol VII voia sA fugh in. Scotia, and mantuirea Frantei
veni printr'o filth.
Ioana Dare. Aceasth, fath de 17 ani auzia glasuri, cari
o trimeteau sh salveze Franta, chci nimeni nu o poate salvi,
nici rege, nici duce, nici fat de rege, ci numai ea. Aceast
credintA fAcii minuni, ca sfAnta lance in prima cruciath. Ioana
evil mult de luptat la curtea regelui, dar pe (Irma incepurA
sA o asculte. Ea pAtrunde singurh in Orleans i duce locuitorilor vestea ca. D-zeu a trimes-o pentru mAntuirea lor. li

conduce la asalt contra asediatorilor, coprinde mai multe in-

thriri ale lor, in cele din urmA Englezii parhsesc asediul.

Ioana decise apoi pe rege s meargh sh se incoroneze la
Reims, chci glasurile-i spuneau ch numai un. an mai are eax.
In drum invinse pe Englezi, cari o considerau ca vrAjitoare.
Duph sAvArirea incoronArii, Ioana indemna in zadar pe

rege s meargh drept asupra Parisului, mai tarziu cand

Carol vol., era prea tarziu, [(Jana fu rAnith. In cele din urmh,
prsi curtea i plea. la lupth cu Englezii. Cetatea Compiegne era asediath de Englezi, aliati cu. Burgunzii, Ioana

alergh in ajutorul ei, dar intenn atac cade in mainile Burgunzilor, caH o Wind Englezilor. Acotia instituesc un. tribunal biserices sec) judece, ca pc o eretich i vrajitoare.
Toate acuzhrile relative i la virtutea i la credinta ei, furl
nimicite : atunci neghsind altceva ca s o acuze, au condamnat-o sh fie arsh de vie, fiindch,. s'a imbrIcat in haine
de bhrbat i. a luat parte la lupte (30 Main 1431).
Iov S. Ewa/.

Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

14

210

Liberarea Frantei. Sguduirea produsl de Ioana dete

roadele sale. Genera li buni, ca Dunois, continuarg lupta en
Englezii. Carol flea pace en ducele Burgundiei, lsAndu-i
complea independentl. Parisul treca de partea regelui,
celelalte cetti i provincii furl ocupate una dupg alta. Se

mai intoarserg Englezii in sud, dar in lupt regulatg furl

,

invinsi, (1454). Astfel 'se termina rgsboiul, cu alungarea defi-

nitivg. a Englezilor, clrora le rgmlnel in Franta numai cetatea Calais.

31. Franta i Anglia dupd cruciate.

Ivirea Ioanei Dare insemneazA in istoria Frantei inceputal unei noi epoci. Desteptarea sentimentului national
facit posibilg nu numai recucerirea teritoriului patrii, dar si
o noug reconstruire a statului.
Carol VII, oricgt de mediocru a fost, 1-au ingltat imprejurgrile si au fcut din el un reorganizator al terii.
El puta da ajutor imperiului german in lupta cu Elvetienii, se
alit) mai thrziu cu ei, cu Danemarca i chuth sh pue pe un fiu al
shu pe tronul Boemiei. In Italia, interventiunea lui fu urmath de
succes In cearta dintre papi. iar Genova se puse sub protectoratul
shu. Papi, cethtile ventiene, toti prinii ii imbian cu laude exagerate (tu esti regele regilor ii zice dogele) spre a se pune in capul
unei cruciate contra Turcilor, el se multumi cu inlesniri facute de
Turci comerciantilor francezi.
Inauntru, se formaserh case puternice, dechtre printi din familia.
regalit. Ducii d'An jou, de Bourbon, d'Aleneon se unirg cu delfinul,
care era nerhbdator de putere si incepura sa se rhscoale. Carol in
catev expeditiuni liniti lucrurile. se eerta Irish cu fiul shu en care
nu se mai \Tani Onit la moarte (1446-1461), si care gasi adapost
la ducele Burgundiei.

Acesta era cel mai puternie duce; gmarele duce al apusului

care profitand de lupta cu Englezii castigase 'independenta i alipise o parte din Frants4 cum si toata Belgia, cu Olanda de azi. La.
curtea lui Filip, cea mai strhlucith curte in timpul shu, trhiau
Memling si Van Eyck. El a intemeiat ordinul vestit al Ldnii de
aur. Cu acest vecin periculos Carol se purta cu multh prevedere.
Odata i unul i altul ii trinsesera armatele, gata de lup,th, care
insa nu se dete.

www.dacoromanica.ro

211

Ludovic XI (1461-1483) Fiul lui Carol VII a invins nobilimea feudal gi a inceput girul suveranilor moclerni. El
nu respecta principiile moralei, ii calch juramntul i cuvantul ; erea viclean, despotic, MA, mi1, Insa scopul lui a
fost binele general, marirea natiunii. De aceea a izbutit
de aceea este considerat ca unuJ din regii maH ai Frantei.
Cel mai- puternic feudal era ducele Burgundiei, Carol, fiul
lui Filip cel Bun. Carol, numit de contemporanii lui, cel
Mandru, cal Indreiznet, era mre i ambitios peste msura.
EI voia sa-gi mareasca statul, s. ia titlul de rege. Mai intain
feudalii facura o lig (liga binelui public) ca sa restabileasca ordinea i sA ugureze poporul, ziceau ei. Ludovic
Incep singur negocieri cu ad versarii sai gi le facii atht
de multe concesiuni, incht, dac h. s'ar fi tinut de cuvfint,
monarhia ar fi ajuns in starea de pe vremea lui Ludovic
cel Gros.
Insa Ludovic .cedase numai ca s scape de alianta feuda-

lilor, caci in urma lu el inapoi tot ce detese. Normandia o

lul inapoi gi Carol nu puth sit-1 atace, caci ave.& s supue
Gand gi Bruges, pe care regele Frantei le rasculase contra lui.

Inchipuinduli ca el va apara cauza sa mai bine decht orieine, se duse singur la adversarul san, in Peronne. Carol
aflnd a o noua revolta, a izbucnit, In Liege athtata de oamenii lui Ludovic, ii declara prizonier. In cele din urma
Carol II obliga s retnoiasca, concesiunile anterioare i s asiste

la inabugirea rascoalei din Liege.

Ludovic era fericit ea a scapat cu viata, qui a le succesa l'honneur ziceh el, hotarit sa nu se tie de cuvant. Pe

aliatul lui Card, pe regele Angliei, Ii ocupa in Anglia in

rAzboiu civil, apoi cu armata ocupl mai multe c.eati ale lui
Carol, care olytimi un armistitin. Intre inimicii sai era i fratele sau, care insg, murl pe neagteptate, ceeace-i fad' mare
placere, de1 nu e dovedit a el 1-a omorit. Carol intreprinse
o expeditiune .prin Normandia, dar toate
opuneau
o rezistentA desperat5, i in cele din urmA se retrase.
www.dacoromanica.ro

212

Carol se indreptA apoi spre imparatul german, dela care

er sg obtia titlul de rege, ins g. in ajunul incoroarii impSratul fusese ctitigat de Ludovic i s'a despgrtit de Carol
farg, sA se vazA. Ludovic deteaptA bAnueli contra lui Carol
la Elvetieni i acetia devenir g. inimicii ducelui. Carol se de-

eise sd jupoaie ursul din Berna. In zadar Elvetienii ii rugar sg.-i lase cu pace in stracia lor, el inaintA i fn bAtut
la Granson. Veni a doua oarg i iar fu bgtut la Morat (1476).
AflAnd a cetatea Nancy s'a revoltat, alergg. furios -contra

ei. Pe and o asedia, fu atacat de Elvetieni. Se aruncg. In

irurile kr i-i. gsI moartea.
Carol avea, numai o fata, al cgrei na era Ludovic. Ludovic puse mna pe mai toate posesiunile franceze ale lui
Carol.

Sfirgitul nobilimii princiare. Ludovic se 1ntoarse apoi contra

verigorilor. Ducele d'Alencou muri in inchisoare, contele d'Arinagnac peri In lupta, ce i se declarg. Altii, rude de aproape cu
regele, furg. tgiati in piatg.
Cei din urmIL ani ai iui Ludovic XI au fost plini de groaza
mortii. Se inchisese In fortitretea Plessis-les-Tours, inconjuratg de

sentinele scotiene. Toall ziva se rugii gi %ce fermece ea sg-gi

prelungeascg viata, sau vizit coliviile fetitele regeluio In cari
net toohiji pe prisonierii si i cari erau atgl de scunde, Incat condamnatii nu puteau sta in ele decal intingi.

Carol VIII (1483-1498). Fiul lui Ludo vic era de 13 ani

i. afacerile furl conduse de sora sa, Anne 'de Beaujeu. Nobilii ridicarg. capul, sub conducerea ducelui de Orleans. Ana
aduse la ascultare pe seniorii din sud, apoi intr'o luptg, grea
prinse pe ducele de Orleans.
Cea mai insemnath faptg. sAvAritg de Ana, a fost cg. murind ducele de Bretagne, fAr alti motenitori decal o fatg,
regenta a cgsgtorit-o cu Carol i a uuit Bretagne la coroana
francezl. Motenitoarea, numitg, tot Ana, nu voia, dar regele
Carol intrg. cu armata in Bretagne i odatA cu tara cuceri
i pe reginl.
In timpul regentei lui Carol, nobilii stAruirA sg. se convoace

statele generale, in cari se auzir g. glasuri liL;ere land apgrarea poporului i cerind, ca sg se, adune in fiecare an. Multe

www.dacoromanica.ro

213

din dorintele lor se tinur n seal)* totugi autoritatea statelor insemna prea putin fata de puterea regelui. Universitatca i parlamentul (Curtea de judecata) se compromisesera

prin servilitatea lor catre Englezi, incht nici ele nu mai

putura A opuna vreo rezistenta atotputernicii regale.
Opera cea mai insemnata a acestor guverne de reconstituire fu c:earea unei armate permanente, prima armatei
permanentd, cu companii de artilerie. Nu mai putin insemnata a fost legiuirea bisericeasca, numita, pragmatica sanetiune din &urges (1438) prin care episcopii trebuiau alegi
de biserica gi aprobati de rege, dar nimeni nu putea, fi ales
&cat daca era nascut in Franta gi supus regelui. Astfel
Franta avi o biserica, nationala, gi independenta fata de papa.

Comertul i buna starea se desvolta, Ludovic XI infiinteaza serviciul pogtelor.

Rihard II (1377-1399). Dupa moartea lui Eduard III

urma in Anglia Rihard, fiul Printului negru, copil in vfirsta.
de 11 ani. Tocmai atunci s'a intamplat o rascoala a taranilor,
ca in Franta, caci gi acolo taranii erau apasati de impozite
i jefuiti de a nobilime trufa1. Revolutia izbucni in acelimp, in mai multe parti ale terii, sub mai multi capi.
John Ball, unul din ei, preot gi discipul al Wiclif, zicea :
qcand Adam AO gi Eva torcea, eine era nobil ?* Tanarul
rege se sfatui cu capii rasculatilor, apoi proceda la inabugirea migarii. Ball fu spanzurat, taranii macelriti.
la

Rihardl era banuitor, violent i crud. Se casatori cu o fiica a

lui Carol VI din Franta i lag Francezilor cateva orag5le

prin care fapt a. produse nemultumire in popor. Apoi goni
dela curte pe nobiti, pe unchiul Au, ducele de Gloucester,
care gi marl in curand. Gan]. pe un var al Au, Enric de
Lancaster, dar Enric se intoarse cu armata, in Anglia gi
Rihard fu parasit de oamenii Ai, prins i inchis. Rihard
abdica, iar Enric se proclama. rege.
Enric IV (1399-1413). Uzurpatorul trebul s inabugeasca
mai multe rascoale, facute pentru regele detronat. Intre altele, ava de purtat rasboiul in tara Galilor gi in Scotia. In.
www.dacoromanica.ro

214

aeeasta tara, dupa stingerea familii Bruce, se ridicase o noun

familia numita Stuart.

Enric V (1413-1422). Era un print instruit i viteaz,

practic i totui cu planuri mari. El intreprinse rasboiul cu
Franta, cAtiga lupta dela Azincourt, iar prin casAtoria cu o
alta fiicA a lui Carol VI, ii asigurA dreptul la coroana fran-

insa muri pe neateptate, lasand un copil de un an.

Enric VI (1422-1461). Regenta statului o avura. fratii
lui Enric V, dintre cari ducele de Bedford poseda talente
Coot,

mari militare si diplomatice. Totusi talentele lui nu putura, rezista sentimentului national, desteptat in Franta de Ioana Dare.
Enric se casatorI cu o printesa, franceza, care era urita. de

popor. Apoi infrangerile din Franta se atribuiau regelui, se

atribuiau originii nelegitime a familii regale. De ad, a
izbucnit un rasboiu crAncen.

Rzboiul celor doua, Roze. Familia de Lancaster se

trAgek din fiul al treilea al lui Eduard III, familia de York
se trageh din fiul aI patrulea dupA barbati, dar din al doilea
dupa femei ; de aceea Rihard de York, sprijinit de burghezie
i de nobilimea mica, voi sA rastoarne pe Enric VI, care
sboiul acesta a
in anii din urma avea. epoci de nebunie.
fost, in realitate, cea din urma lupta a feudalitAii contra regalitatii i se chiama rasboiul celor dourt roze, caci amandoua
familiile aveau ca emblema cate o roza, una alba, alta roie.
In timpul rsboiului cu Franta, se ridicaser unele familii feudale la mare putere. Familia Neville aveh 70 de castele i and
eful ei erh Warwick, de 21 de ani, viteaz i arnbitios, se intelege de ce a fost numit ucreator de regio.

Rihard de YOrk lug, regenta in timpul nebunii regelui

cu titlul de protector. Insnatosindu-se insa regele, Rihard
fu departat, dar el si Warwik bAturA armata. regalA i se
impusera cu forta regelui. Ei II facura prizonier i Rihard
se declara motenitorul tronului. Regina Margareta nu putek
insA pArasi drepturile fiului ei. Ea aduna armata in Anglia
nordica, invinse la Wakefield (1460) i ucise pe Rihard, al

www.dacoromanica.ro

215

carui cap fu incoronat cu o coroana de hrtie i infipt re,

zidurile din York. Margareta nu putit insa, infra jn Londra,
unde intra. Eduard, fiul lui Rihard si se incorona de regeEduard IV (1461-1483). Noul rege castiga victorii sfiugeroase contra lancasterienilor i constrfinse pe Margareta, cu

fiul ei, s.fug a in Franta. Insa Warwick, vazandu-se putin

considerat de regele, care-i datora coroana, trecli pe partea
lancasterienilor i fugl. In Franta. Ludovic XI il Impaca cu
Margareta si le dete ajutor. Eduard fu surprins gi fugi la
cumnatul san Carol cel Indraznet, iar Warwick ridica din nou

pe tron pe regele nebun.

Dupa ce se urea iar pe trcn, Eduard domni cu linistea i cu
maretia tiranului, constient de puterea lui. Curtea lui rivalizh cu
a lui Carol cal Indraznet, parlamentul nu-1 mai convoca, de tur-burarile fratelui sau se linisti, punnd s-1 inece intr'un butoiu

cu yin. Dar petrecerile prea tnulte Ii scurtara zilele prea din

vreme, tibia la 41 de ani.
Rihard III. Eduard lasase copii minori, Eduard V de 13 .
ani, a anti regenta era s o aib. fratele situ, Rihard de
Gloucester. Acesta era mic, slab, ciung de mama stanga, cu
buze subtiri i cu suflet stetp.
El puse sa se rspandeasca svonul, c copii nu sunt legitimi. Parlamentul aproba, Rihard lu coroana. Cei doi baeti
fin% inabusiti in pat si ingropati sub o scara, unde scheletele kr au fost gsite p.este doug secole.
Crimele i tirania lui Rihard marl numrul nemultumitilor, cari fugira in Bretagne, la Enrfc Tudor. Acesta dupa
mama se trageh din familia Lancnster, iar dupa tata se pre-

tindea a se trage din regele legendar Arthur. Ajutat de

Carol VIII din Franta, Enric debarca in Anglia si se in.
tlnI cu Rihard la Bosworth (1485). Parsit de ai sai, Rihard se arunca in batalie cu coroana pe cap si murl ca
un erou.

Enric VII (1485-1509). Enric se casatori cu fata lui Eduard si puse inceputul familii Tudorilor, care a stapknit
www.dacoromanica.ro

216

.Anglia mai mult de 100 de ani, cu o putere despoticl, cum

nil avuseserA regii pftnA la ea.
In rgsboiul celor doug roze s'a stins feddalitatea engleza si a
incepat s. se ridice burghezia. I locul caselor in paiant, incep
4. se construeasc g. altele de cargmidg, comertul i fabricarea postavurilor incepe sl se exercite de Englezi. Enric pune o taxa mare
pe lana exportatg, spre a incuraja fabricatele din targ.

Mai multe rrtscoale se atatarg contra lui Enric de cltre aventurieri, cari se dau ca descendenti din vechia familie regalg. Unul
din ei fu prins si pus in serviciul bucgarii regale, altii spanzurati
sau ucisi. Se institui o curte inalta de judecatg, numitA camera
instelatd, dela ornamentatia slii in care tinea sedintele. Aceastg
curte deveni un instrument de despotism in mainile regelui.

Enric Ii formA o gardA de soldati, care fu primul inceput de armatA permanentA in Anglia. i In afar% prestigiul

lui a fost insemnat. Franta i-a p1tit o sumA mare, spre a-i
cumpAr neutralitatea, o fata, a lui s'a mAritat cu regele
Scotiei, ceeace va aduce unirea acestei teri cu Anglia, fiul
sAu a luat de sotie pe fiica regelui Spaniei. Astfel acest
print, crud si viclean, care a stors bani prin toate mijloacele, care a umplut tezaurul prin confiscAri, care a chiemat
parlamentul numai odatA in ultimii 13 ani ai regimului
a contribuit la mArirea Angliei, a intemeiat regalitatea modernA englez5.

3 2. Germania dupd Cruciate (1250-1492).

Pectin& Franta si Anglia se conetituesc in state nationale,
cu regi ascultati, cu institutii comune intregii teri, imperiul
german se sfAramiteazA mereu i puterea impAratului nu mai

ii are izvor in autoritatea lui de cap al terii, ci in puterea

luj de cap .al unei casse puternice. Fiecare impArat pune interesul cassei sale mai presus de interesele generale alq
ImpArAtii.

Marele interegn. Papa recomandase printilor germani sg,

aleagl alt impArat contra lui Frederic II. Alesul Wilhelm
-cle Olanda, cum si cei alesi dupA dansul, Rihard fratele lui
Enric LI din Anglia, apoi Alfons de Castilia, cari au fost
www.dacoromanica.ro

217

alei in acelai timp de &ma partide, n'au, fost regi in realitate. Cel din urma nici n'a calcat cu piciorul in Germania.
Astfel epoca aceasta se, socotete erica far% regi, interegnuI
cel mare.
In timpul interegnului, printii i episcopii incepura sa-i
mareasca puterea, apasand pe cei mai slabi, smulgand drepturile regale. Seniorii mici navaliau din castele asupra trecatorilor,

ii luau prizonieri i cereau sume de rscumparare. Insai

regina, sotia lui Wilhelm, a fost jefuit de podoabele ei de
catre doi cavaleri i regele, in Ice sa-i.pedepseasca, le-a mai
platit i rscumparare. Dreptatea a fost inlocuita atunci cu
puterea (dreptul pumnului, Faustrecht), institutia, cavalerii
a devenit cavaleria hoata (Raubrittertum).
Rudolf de Habsburg (1273-1291). La moartea lui liihard'
(1272), Germania i papa voiau un imparat. Papa voia mai
cu seama, ca, se temea de puterea capetienilor (Filip III intrigh a. se aleaga. el).
Printii electori nu voiau sa aleaga insa un print puternic,.
ci alesera un comite, cunoscut prin vitejia i prin pietatea lui,
pe Rudolf. Familia Habsburgilor e vechie, de prin secolul 10
i in secolul 11, until din ei a luat titlul dup a. nuMele unui
castel (Habichtsburg = castelul vulturilor). Ea posed?), intinse
posesiuni in Germania sudica.
Intre principatele germane, cele mai puteinice erau al Brandenburgului, condus de .urmaii lui Albert Ursul: i al Austriei conclus de casa 8abenbergilor. Cassa din Brandenburg
se chiema ascanica, i prin cuceriri asupra Slavilor ajunsese
cea mai puternica, inteun timp s'a intins dela Dresda pang.

la Danzig. Cassa austriaca, puternica pana la Frederic II,

s'a stins atunci i posesiunile austriace fusesera ocupate de
regele Boemiei, Ottocar II. Regele Boemiei er a. sprijinit de

papa i del avit de luptat cu Bela IV, al Ungariei, lust II

in vinse i ocupa Stiria, cum i Carintia.
Rudolf invita ne Ottocar, s intoarca imperiului terile OCUpate pe nedrept, regele nu vol i Rudolf merse. contra lui.
Cei mai multi seniori parsira pe Ottocar, care veni inain-

www.dacoromanica.ro

218

tea implratului i-i depuse jurmant pentru Boemia i Moravia, ptirsind terile austriace. Ottocar Incheiase pacea fr

gaud de a o 'Astra.
El se alie cu mai multi printi germani i primind aiutor
polonez Incep rlsboiul. Rudolf era aliat cu regele Ungariei.
Lupta dela Marchfeld a fost hotaritoare pentru Rudolf, Ottocar a fost ucis (1278). Statele austriace le dete apoi impAratul fiului Eli', Albert, cu drept de stpAnire vetinica. Acosta e inceputul monarhii austro-ungare.
Noul linpArat nu se mai gandi nici la Italia, peftera leului, zicee, el, nici la- Polonia, sau la Ungaria. Ambitiunea lui
er s restabileasc ordinea i dreptatea. StrtilAtii tara, dAraniand castelele talhreti i spanzurand pe cavalerii hoti.
Astfel Rudolf fu un restaurator al imperiului.
Adolf de Nassau (1292-1298). Rudolf stgruise ea fiul su sg.
fie ales de electori, insit nu reuise, cgci electorii se temeau de
Albert. In locul lui se alese comitele Adolf de Nassau, care eril
slab i sgrac. Adolf provoch insg pe toatg. lumea, pe Filip ce
Frumos, pe papg i pe printii germani. Acetia se inteleserg
aleserg pe Albert, care veni cu armatg. contra lui i In luptg se
zice cg a omorit pa Adolf cu propria lui mktg.
Albert I (1298-1308).. Era om instruit, viteaz, aspru i pasionat.
Bonifaciu VIII 11 acuzg ca a omorit pe Adolf prin trgdara si-1
declarg nedemn de imperiu, de aceea trecii deocamdatg in partea
lui Filip eel Frumos. El so ocupa, sg mgreascl posesiunile cassei,
i la stingerea dinastiilor din Ungaria i din Boemia s'a luptat sg pue
mans pe acele teri, fAr l. izbandg. insg. Din facomie oprise motenirea nepotului sgu Ioan, cgruia-i fusose epitrop, i acesta atatat
de cativit episcopi 11 ucise.

Liberarea Elvetiei. Povestea ca Elvetienii erau apAsati

de austriacul Gessler, ca' `locuitorii au flout o conjuratiune
contra Habsburgilor i c micarea a inceput dela cruzimea
lui Gessler. care a cerut lui Tell sa, ia cu sAgeata un mAr
de pe capul fiului sau, n'are niciun terriu istoric. Ea incepe
in secolul XVI i povestea cu Tell are tin fond mitic. A deverul e, c ranii din vile Schwytz, Uri, Unterwalden,
asupra drora Habsburgii exercitaserg o-autoritate uoaxl, au
ncut, dup5, exemplul printilor i cetAtilor, o confederatiune,
www.dacoromanica.ro

219

In 1291. Moartea lui Albert a ajutat aspiratiunile lor la viata

libera.

Enric VII de Luxemburg (1308-1313). Electorii nu mai

Voiau sg aleaga imparat din cassa de Habsburg, .dar teman-

du-se de intrigile lui Filip cel Frumos, aleserg dupg indemnul lui Clemens V un print german, pe Enric, comite
de Luxemburg.
Enric, profitand de neintelegerile din Boemia, merge cu
armatg i cucerete Praga, apoi intreaga targ o d ca fella

fiului sau Joan. Astfel Boemia ajunse in familia Luxemburgilor, sub cari a stat mult tirnp. Tot aa, de energic intervine
-Enric In afacerile Italiei. El trece Alpii, se incoroneazg In
Milan ca rege al Longobarzilor !it in Roma ca imparat. Apoi,
reluand pretentiunile Hohenstaufenilor asupra regatului Neapolei, pregatia un rasboiu cu cassa de Anjou pentru posesiunea Italiei sudice,/ and muri pe -neateptate, se crede
otrgvit cu sfanta cuminecaturg.

Ludovic de Bavaria (1314-1347) i Frederic cel Frumos (1314-1330). Moartea nea0eptata a lui Enric VII cufi'inda G-ermania in mare turburare. 0 parte de electori aleg
pe Ludovic de Bavaria, pecand partidul Habsburgilor alege
pe fiul lui Albert, pe ducele Austriei. Amandoi lnapgratii
Incep sg se intreaca In a risipi, unul posesiunile imperiului,
altul pe ale Habsburgilor, spre
c4tigh partizani. Ludovic se aliase cu Elvetienii, contra, carora Frederic trimise
o stralucita armata de cavaleri. Elvetienii atacarg armata
austriaca intr'un defileu, la Morgarten 1315, unde cavaleria
austriaca, nu se putea. desfpra.
Pastorii i tgranii Alpior distruserg armata de cavaleri
precipitand asupra ei stfincile i atacand-o cu maciucile. IMr'o
alta. lupta cu adversarul sgu, Frederic fu facut prizonier. Dupg
cativa ani de captivitate, Ludovic i Frederic se impgcara, cu

conditiunea ca s domneasa impreuna.

Mai grele lupte avil Ludovic cu papii, cari din Avignon

voiau s fag puterea asupra Italiei nordice i erau impiedicati de Ludovic. Papa era ajutat de Filip eel Frumos. El
www.dacoromanica.ro

220

aruna interdictul asupra Germkniei si invit a. pe printi ca

sa. aleaga alt imparat. Ludovic treca in Italia, se incorona
la Milan si apoi la Roma, dar trebui sa se retraga inaintea
unei armate neapolitane. El auta alianta lui Eduard III,
regele Angliei, aruia ii dete delegatiunea de a cuceri Franta
si /Iseult% Flandra contra lui Filip de Valois. Pe de . alta
parte si acesta sustina pe regele Boemiei, Ioan, contra hi
Ludovic.

In/untru Ludovic nemultuml pe printi prin vointa lui de

a-si marl pe cai nedrepte stapanirile cassei. Totui, in lupta
cu papa, electorii au declarat contra
papei, cd printul ales de ei, cu majoritatea voturilor, este de drept su-

veranul statului, feird aprobarea

papei. Cu aceasta, imperiul german
pierdee, caracterul lui mistic de cap
al lumii crestine si devenid un stat
particular, in care printii aveau drep.turi suzerane.

Maregrafiatul de Brandenburg, in
care se stinse familia ascanica, Ludovic il dete fiului sail, si de ad a
izvorit cearta cu regii Boemiei. Inca

inainte de a muri Ludovic, majoritatea electorilor alesese imparat pe

Carol, fiul lui Than de Boemia.
Imptirat see. XIV.
Carol IV (1317-1378). Cassa de
Luxemburg ajunse la tronul imperial i-1 tinii aproape o
suta de ani.
Carol ava oarecari nemultumiri din partea printilor bava..
rezi, mar pe urma castiga putere asupra intregului stat, multumita Invataturii (studiase la Paris si tik mai multe limbi)
si talentelor sale diplomatice. El era om practic si calculator,

intelese puterea banilor, auta sa aiba bani si sa-i chieltueasca bine.

www.dacoromanica.ro

291

Marl cassa sa eu o multime de posesiuni, intre .altele cu

Brandenburgul, astfel a ajunse cel mai puternic print al

im periului.

Activitatea lui a fost mai mare in Boemia, Incht Boemii

il numesd tatal Boemiei, pecfind Germanii il numesc <data

vitreg al Germaniei. A intemeiat in Praga o universitate

dupa modelul celei din Paris, a construit domul din Praga,
a intemeiat Qrasul Carlsbad.
In zilele lui, Germania a foa pustiita de Ciuma neagrd,
o urgie grozava pentru populatinne. Poporul arunch vina
asupra Evreilor, pe care-i acuza el au otravit fantnile.
Multi Evreii furl omorIti. In Italia, Carol vfindil multime de
privelegii, spre a luh bani.
Actul cel mai important al lui Carol a fost bula de aur 1),
care regulh modul alegerii impdratilor i, drepturile prinlilor electori.
Se hdtarh, ca, au drept sa aleaga pe imparat trei arhiepiscopi (de Mainz, Colonia si Trves) 0 patru prjnti laici (regele Boemiei, comitele palatin depe Rin,- ducele Saxoniei s.
marcgraful de Brandenburg). Electorii aveau drepturile regale (moneta, impozite, mine) dreptul de justitie suverana,

incat un supus al lor nu putea fi judecat dead de ei si nu

putea apela la imparat contra lor. Prin acest act, electoratele ajupageau ca nittte regate min imperiul german.

Venceslav (1378-1400). Carol IV avea mai multi fii,

dintre cari doi au ocupat tronul. Venceslav era betiv, suparacios 0 fara. staruinta.
Prin capritiile sale- a revoltat pe printi, clerul, chiar pe

fratii sai. Fu prins i aruncat la inchisoare, apoi liberat. Autoritatea lui in imperin ere. nula, Inca electorii 1-au depus kd au ,ales
pe Robert (1400-1410) sau Ruprecht, comitele palatin. Venceslav
se retrase in Boemia, parasind Germania cu totul, dar nipi Robert
nu a facut peva pentru restabilirea ordinei.
Lipsa de autoritate a imparatilor ere, priincioasa rasboaielor particulare. Cele mai insemnate rasboaie au fost ale cetatilor din
Suabia cu comitele de Wiirttemberg i. ale Elvetieniler cu_ Aus1) Dela capsula (bulla) de aur in care e inchisa pecetia imperiului.

www.dacoromanica.ro

222

triacii. In rlsboiu1 calor dintiiu, cetlitile au fost invinse si mindria

cettilor, cari voiau, dupg exemplul Hansei, sit fie independente, a
fost umilith. cu totul. Elvetienii insd castigar g. asupra ducelui habsburg o mare victorie la Sempach (1386). Mai tarziu au povdstit

ei, a victoria s'a astigat prin sacrificiul lui Arnold de Winkelried, care a f6cut cu corpul sgu o sp6rturg In zidul de 16nci austriace. Ieind invingAtori si la Naefels, Elvetienii ii chstigar independenta pentru totdeauna.
Linistea public/ ne mai puttind fi tinut6 de imp/rat, a inceput

sl se institueascit tribunale secrete (Stata Wema, sau Feme)

cari sZt condamne pe marii criminali. Pedeapsa era totdeauna
moartea si talharii cei mai feroci, printii cei mai puternici tremurau

de frica ei (a chemat s. judece chiar pe impAratul Frederic III)

Sigismund (1410-1437). La moartea lui Robert, electoriialeserg pe Sigismund, fratele lui Venceslav, desi acesta trgi
i voi sg. exercite puterea de impgrat. Sigismund determing.
pe fratele s'au sg se retragg i dupg moartea lui se facii rege

si in Boemia. De mai fnainte era rege al Ungariei i maregraf al Brandenburgului, indat posesiunile lui erau mai intinse
dealt sg, le poatg. conduce. Ca sg se coupe mai mult cu Un-

garia, a lsat grijile Germaniei amicului sgu Frederic de

Hohenzollern, cgruia i-a dgruit Brandenburgul, cu demnitatea
de elector. Astfel incepe in 1415 fortuna Hohenzolernilor,
creatorii Germaniei moderne.
Sigismund, ca rege al Ungariei, este insemnat prin luptele
cu Turcii, in cari a fost lia cu Mircea cel Mare, iar in
Germania, prin stgruinta ce . a pus s aducg pace in bisericg.
Ca o urmare a certelor bisericesti an fost nista teribile rbboaie in Boemia, cari au tinut pang Ia moartea lui Sigismund. Prin cgsgtoria fetei sale cu Albert de Austria, Sigismund a preggtit Habsburgilor tronul Germaniei, cum si
succesiunea Ungariei si a Boemiei.
Albert II (1438-1439). Cu ginerele lui Sigismund, cassa
de Austria ocupg tronul imperial, timp de aproape 400 de
ani. Albert murl indatg intr'o expedifie contra Turcilor, atins
de ciumg.

Frederic III (1440-1493). Impgrat fu ales vrul lui Albert, care e insemnat numai cg. a domnit mai mult de o

jumAtate do secol si a mostenit pe toate rudele sale, intruwww.dacoromanica.ro

993

nind toate posesiunile cassei de Austria. A pierdut insa Boemia i Ungaria, caH i-au ales regi proprii. A Moot sa se
mareasca ducatul Burgundiei i a privit cum regele Poloniei
poarta biruinte i reduce puterea cavalerilor in Prusia. Spre
a marl puterea cassei sale, casatori pe 5111 sau Maximilian cu
Maria, fata lui Carol cel Indraznet i astfel statele puternicului

duce trecura la cassa de Habsburg. Atunci s'a zis despre Austria

cuvintele : Bella gerant alii, tu fe-

lix Austria nube. Frederic insui

avea semnele sale misterioase A.

E. I. 0. U, caci se ocuph cu al:

chimia i cu astrologia.
Aceste litere insemnau : Austriae est imperare orbi universo,

yis care parea departe de implinire, pe vremea child Frederic fu-

Carol eel Ind.

gi din Viena, alungat de Mateiu Corvin i ratacit din ora

in ora, cu putini credincioi, traind din darurile cetatilor,
pare insa a ajuns o realitate sub urmaii lui. Frederic a fosi
cel din urmA imparat gernian incoronat la Roma.
33. Biserica

$i

Ereziile.

Autoritatea bisericii a atins culmea in secolul 11 i 12,

cand credinta era puternica i cand papi insemnati au ocupat scaunul papal. In secolul 14 si 15, decaderea este vizibill. Cearta lui Bonifaciu VIII cu Filip cel Frumos, captivitatea babilonica i dezordinile, cunoscute sub numele de
marea schisma, au ruinat cu totul prestigiul papalitAtii.
Captivitatea babilonicd (1305-1377). Papa Clement V,
care fusese mai inainte archiepiscop la Bordeaux i care era fa-

vorabil tutulor planurilor lui Filip cel Frumos, considerandu-se putin sigur in Italia, se aeza din 1309 in oraul
www.dacoromanica.ro

224

Avignon. Nici el, nici urmasii lui, in curs de aproape 70 de

ani, n'au mai trecut muntii Alpi. La Avignon, insa, papii
s'au bucurat in acest timp de mai multa libertate decat la
Roma, unde' erau supu$i partidelor. Orasul era bine intarit
M papii se aflau in siguranta.
I regalitatea franceza trageau mari f oEpiscopatul Ins
loase, caci numarul cardinalilor francezi era mai mare $i
papii sustineau mai mult pe regii capetieni. Ca imparatii
germani acesti papi stau in dusmnie, mai ales cu Ludovic
de Bavaria, contra caruia au sustinut pe Carol de Boemia.
Lipsa pa pilor din Roma de$tepta, in inima Italienilor dorul de ei. Vocile cele mai autorizate, toate spiritele religioase, toti suveranii cereau intoarcerea papilor in scaunul sf.
Petru. Se mai aclgoga nesiguranta, in care se aflau papii in
Avignon, in urma rasboiului cu Anglia, cum $i pustiirea ormului prin ciuma neagra. Apoi printii italieni amenintau
sa ocupe statul papal, daca papii mai ramaneau in Franta.
Toate aceste motive au determinat pe Grigorie IX ca s se
mute in Roma (1377).
Marea schism& (1378-1415). La moartea luF Grigorie,
cardinalii din Roma alesera de papa pe Urban V/ sub presiunea poporului, care se temea, sa nu fie ales un Francez,
016 cardinalii francezi erau in majoritate. AcestiN de$l recunoscur deocamdata pe Urban, mai pe urma se ridicara
contra lui, fiindca era prea autoritar, i, impreung ou cardinalii din Avignon, alesera un alt papa, pe Clement VII. Cei
doi papi se afurisira, unul pe altul i crestingtatea se imparti
intre ei : cu Urban Germania, Italia, Anglia ; cu Clement
Franla, Neapole, Spania, Scotia. Clement se aseza la Avignon, i astfel fur doi papi, marea schisma (=despartire).
La moartea lui Urban, cardinalii din Roma aleserit alt papa, dar
cei din Avignon alesera altul, dupa moartea lui Clement VII.
Existenta a doi papi turbure. profund crestinittatea, caci nimeni nu
mai da ascultare bisericii, fiind afurisit ori de catre un papa, ori de
catre centlalt. Apoi veniturile erau prea mici pentru doi papi, ml
de aceea fiecare alit& sit vAndit- beneficii, sa pue impozite asupra
si

www.dacoromanica.ro

225

bisericilor si tot felul de taxe. Din aceastit cauza, se ridicau plangeri din toate partile i autoritatea religii se pierdeit.
Universitatea din Paris, care avei cea mai celebra scoala de
teologie din lume, Ina initiativa sit cearrt prtrerea intregii cresti-

natati i primi 10000 de raspunsuri, in cari se propunei sau abdicarea

amandoror papilor, sau judecarea printr'un arbitraj, san convocarea
unui conciliu. Conducittorul universitatii era un om insemnat, numit Gerson. Lisa nici un mijloc nu izbuti s 1nlature shisma. Se

convoaca un concilin la Pisa (1409) dar cei doi papi nu voesc slt
ia parte si fiecare chiama un conciliu al sau. Conciliul din Pisa ii
depuse pe amandoi i numi pe altul, pe care niciunul din ceilalti
nu-1 recunoscura, 1ncat furl trei papi.

Ereziile. In fate, bisericii oficiale, care se strgduitt in planuri

politice, in putere i. avere, cretinii pioi cgoqtau mttntuirea su-

fleteascg, pe calea renun*ii la bunurile lumeti i au infiintat, unii, tagme cgiuggreti supuse bisericii, cum au fost
tagmele alugarilor ceretori ; ali, s'au ridicat contra bisericii
oficiale -i au atacat abuzurile i vitiile clerului. Acetia sunt
ereticii, antemerggtorii lhi Luther e ai lui Calvin.
Cdlugdrii cergetori luau ca model viata lui Cristos, si-si propun eau sa renunte la oHce avere. Ca mai toate tagmele de dingari apuseni, ei s'au ivit in terile romanice. Erau doua tagme, a
Franciscanilor sau Minorifilor (fratres minores) intemeiata de
Francisc din Assisi, care se imbracit cu trente i mergeh cersind
vi predicand, si a Dominicanilor (in Franta Iacobini) intemeiata
de spaniolul Domingo, care predica contra Albigensilor. Dominicanii au condus teribilele tribunale ale incvizitiunii.
Aceste tagme aveau unele ramificari, cari ajungeau pang, la
erezie. Dominicanul Eckart, in Germania, meditind asupra raportului dintre D-zeu i lume. ajunse la idea, Ca totul e D-zeu (panteism) Thomas a Kempis,. a compus cartea, care s't, atribuit gi
altora, De imitatione Christi, una din cele mai pioase carti ale
literaturii crestine, in care se pune mai 'milt temeip pe credinta
interna, decal pe formele externe ale religii.

Wiclif. 17n profesor al universiatii din Oxford incepii, pe

vremea lui Eduard III, sg. combat viata calugarilor ceretori.
Apoi merse mai departe, ataca indulgentele, cultul icoanelor
i al sfintilor, celibatul preotilor, dogma transformgrii painii
i vinului in corpul i stingele lui Cristos i declarg. biblia
ca singurul izvor de credinta. Elevii lui Wiclif raspandira
doctrinele lui in toate partile i provocarg. in Anglia teribila
ION S. FLOM/. - Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

15

226

%coal a taranilor. Wield fu condamnat de un shied, fu scos

din pr;fesorat, dar ramse ca preot pang, la moarte. Urmaii
lui, nurhiti Lolarzi, au fost distrui cu foe i cu sabie in
secolul 15.
Hus. Cel mai insemnat rasunet 1-au gasit invtaturile lui

Wiclif in Boemia, unde loan Hus era profesor la Praga.

AeL invttura lui Hus se unia i cu tendintele nationaliste
ale Cehilor i gsia sprijinul fostului imparat Venceslav.
Papa excomunica pe Hus, dar partizanii acestuia arsera in
Praga bula de excomunicare. Nu Mai, dup. ce papa arunca
interdictul, asupra tutulor celor cari-i vor acorda azil, Hus
parasi capitala, apeland la un conciliu general i raspandind
invtatur ile lui printre tarani.
Conciliul din Constanta (1414-1418). Imparatul Sigismund, ca s pue capat shismei, aduna la Coastal*, un sinod,
un parlament extraordinar al tintregului apus,la care luara
parte fruntasii universitatilor (Gerson) peste 18000 de clerici
gi peste 100.000 de laici. Sigismund sustinii sinodul contra
papilor, cari voiau sa-1 dizolve, iar sinodul se declara superior papei in cestiunile de credinta. Papii nu voiau sa' reeunoasca superioritatea conciliului, dar acesta depuse pe
unul, oIini itbdicarea altuia i alese pe Martin V, care
puse capat shismei.

Conciliul ii luase misiunea de a apar credinta contra

ereticilor i chema pe Hus, ca St-gi apere invtatnrile. Dupa
ce priml promisiune din partea lui Sigismund, Ca nu i se
va intampla nimic, Hus merse la Constanta, unde fu arunct

la. Inchisoare. Hus respinge idea ea e un revoltat, insa

refuza sa renege invtturile sale, pana nu i se vor combate
cn sfanta scriptura. Toate staruintele puse pe langa el fura
zadarnice. In cele din urma, conciliul 11 condamn a. sa, fie pe-

depsit de puterea civii. Hus fu ars in public. Se zice,'ca. 0

batrana \Ten]. sa arunce surcele, pe rug, iar el vazand-o a
murmurat : sancta simplicitas

!.

Ritsboaiele husitice. Vestea mortii lui Hus ridic toata

Boemia contra lui Sigismund, careli calcase promisiunea
www.dacoromanica.ro

227

data. Furia Cohilor era cu atat mai mare, cu cat dupg Venceslav Boemia aveit sa, vie lui Sigismund. Ei voiau limba
lor in bi'serica, intoarcerea clerului la viata siixipl i luarea
cuminecaturii sub amandoua formele, paine i yin, caci, dela
un timp, in biserica apuseana, sfanta cuminicaturg se da, numai sub forma painii. Dupa aceasta, din

urm cerere, li s'a dat numele de utraquigi (utrafsau calixtini, dela numele
sf. potir. Ca semn dinstinctiv, ei au inlocuit pe turlele bisericilor crucea cu
potirul. Multimea patrunse in s fatul co
munei gi arunc a. pe consilieri pe fereastr.
Cana Sigismund vol sa cuprinda Praga, fu ba'tut de doug ori. Conducatorul

Cehilor era cavalerulcu un ochiu, orb

mai apoi, loan Zisca. El facuse dintre
Cehi o infanterie, care gtia, s utilizeze
Aron.
ca i ELveienii, pozitiile favorabile ale
terenului gi a deveiiit spaima lui Sigismund gi a Germanilor. Degi atacati din doug parti, din Germania gi dinspre Austria gi ITngaria, Boemii au iegit biruitori.
OdatA Germanii catigaserit victoria (1421), au luat fuga, ins4,
indatI ce au auzit c. vine teribilul orb. Pe Sigismund 1-au invins
definitiv la Deutsch-Brod gi 1-au scos din Boemia.
Succesele fAcuril, inst pe Cehi O. se impartit in secth, din ce in
ce mai extreme. TJnii se chemau Taborili, de pe numele biblic
ce-1 deteserti, unui munte, pe carie-i aveau lagXrul. Doctrinele kr
mergeauipang, la respingerea misterelor, dell de botez i a cuminecIturA, ri Ora la comunitatea averilor.
Dup5, moartea liii Zisca, Taboritii gi1sir alt conduciitor in Procoplcel Mare, mai inainte cAlugr.

In zadar bis2rica predicit cruciate contra kr, in zadar sute de

ii atacarg., caci ProCop invinse pe Germani definitiv la Aussig

(1426). Procop aruncit cetele sale asupra Germaniei pang la BEdtica, apoi asupra Austriei i Ungariei. Frica ffice pe atacati sti
piiritseasa cetAti i castele, sg. se teamI de ei ca de cevit diabolic.
mu

www.dacoromanica.ro

298

Vazand c nu-i poate reduce prin arme, Sigismund

biserica se vazurg nevoiti ca s negocieze, chemara dar pe.
Boemi la conciliul din Basel.

Conciliul dela Basel (1431-1449). Papa Martin V incercase s. adune un concilin, dar diferite piedici i se puseserg,
in cale, pang, ce convoc g. conciliul dela Basel in 1431, per
care indat vol sag stramute la Bo Ionia, ca sa poata 10.

parte la el cu mai multa inlesnire i biserica orientall, cn

care se trath cestiunea unirii. Conciliul se opuse si papa
trebui s cedeze. In Basel venira, reprezentantii Boemilor
ca said apere doctrinele lor. Dupa mai multi ani de negocieri, li se recunoscii limba in biseric si cuminecatura, iar
Boemii trebuih s intoarcg, bisericii averile. Taboritii nu voira
sg, se supuna, dar in lupta cu ceilalti Boemi fur g. bgtufi
pan la nimicire. Aceste rasboaie au dat suflet natiunii boeme
si au scapat-o de germanizare, desi au sa'rgcit-o, desi au dis-

trus biserici, orase, obiecte de arta.Conciliul din Basel, convins de forta lui, dechnd papa cedase, voia sg, conduca el biserica i declara c autoritatea conciliului este mai mare decal autoritatea papei. Acesta hotarise ca conciliul sa se stramute la Ferara (1437). Conciliul
mi se supuse, i desl cu un numar de membri foarte redus,
continua sedintele 10 ani, pe &and la Ferara era un alt conciliu, ash dar doua concilii, cum erau mai inainte doi papi.
Conciliul din Basel cMar i numi un papa nou, pe fostul
duce de Savoia, Amedeu, care lug, numele de Felix V i
pe care-1 recunoscura unele state.

Comilla]. dela Ferara 1 Florenta (1438-1445). Conciliul dela Ferara trath unirea celor doug. biserici. In fata
pericolului turcesc, imparatii bizantini se aratau gata sa recunoasca autoritatea papei, sa admita dogma catolica, numai
sa primeasca ajutor spre a rezista inimicilor. Pupa negocieri
cif Grecii la Constantinopole, papa rami conciliul din Ferara
la care luara parte aproape 700 de Greci, impreuna cu imparatul bizantin. Discutiunile, lungi i dificile, tinura pang.
in 1439, child conciliul fu stramutat la Florenta.
www.dacoromanica.ro

229

Asupra cestiunii de dognal Filioque, asupra doctrinei purgatorului, asupra Intrebuintgrii azimei la cuminecdturd,

Intelegerea se ajunse repede, dar asupra autoritgtii papale

discutiunea fu vie. In cele din urnag., Grecii o recunoscurg,
afar% de ma mitropolit. Insg, ajutorul promis din apus nu
sosi i zelul pentru unire al Grecilor scgzia. Chiar impgratul se lepgda de ea, iar peste 6,00, ani Sfanta Sofie de/
venia moschee.
La amandoug sinoadele, au luat parte, in suita impgratului,
un boier moldovean Neagoe i un protopop. Ei merseserg, la
patriarhie, spre a obtine un mitropolit si Impreung cu dansul,

numit Damian,- au luat parte la sinod.

In anul 1448, antipapa Felix V, dupg, interventiunea

Frantei, abdicg, iar conciliul dela Basel recunoscil pe Ni.colae V.
Cu Nicolae V se sfarseste .marea schismg, in biserica apu-

seang. El a indemnat statele apusene s deb, ajutor Grecilor,

ca sg, rei Constantinopole din natanile Turcilor, insg, toate
indemnurile lui n'au avut de rezultat, decal numai cateva
ajutoare trimise Ungurilor.

Dintre urmasii lui, a fost insemnat Pius II, numit mai

inainte Aeneas Sylvius, vestit prin scrierile sale latinesti.
Piu voih sg meargg singur in capul cruciatei, dar cand
ajunse la Ancona, de unde trebuia sg, plece, gasi In locul
-unei armate cateva cete de aventurieri, si de desperare muri
nobilul baran.
Cat priveste cererile de reformg in bisericg, papii nu le-au
primit, cu toate recomandgrile conciliilor si ale oamenilor
celor mai Insemnati. De aceea reformele se vor face de altii
i contra papilor.

31. Italia dupd cruciate.

Lupta dintre imperiu i papalitate a favorizat in Italia
lormarea de state particulare, aka si In Germania. Imperiul
era o creatiune prea artificialg, cgci In Germania era prea
www.dacoromanica.ro

230

roman, in Italia prea german, si n'a cautat sa organizeze

fortele nationale nici ale uneea, nici ale alteea. De aceea Ger-

mania si Italia vor trebui sa astept!e seeolul al XIX-lea

spre a se constitui in state nationale unite. Papii n'au putut .
nici ei organizh Italia, caci papalitatea este o institutie cosmopolita, care pretindeh s conduca toata crestinatatea, nu
numai o .singura natiune. Strarnutarea scaunului papal la
Avignon IAA ih Italia frau liber tuturor ambitiunilor locale,

din can ieI multiinea de state, c formele de constitutie

cete mai iariate. In Piemont ramasesera instituiile feudale,
dar in Toscana cetatile ii detesei tin regim republican. In
Lombarla apare regimur tiranic, ca in vechile cetati grecesti, in Neapole i Sicilia cassa de Anjou urmareste planul
regilor normanzi de a se intinde pe socoteala celorlalte state,
pe "cand Genova si Elvetia shnt republici aristocratice.
Guvernul apastor al aristocratii a condus in cetatile
italiene la crearea tiranii grecesti cu numele de podestat
(podesth). Din pricina rivalitatilor si a luptelor interne, in locul

consulilor aristocrati se ridica un functionar, de obiceiu de

amilie aristocratica, pune mama pe guvern, se inconjoara.
cu soldati mercenari, ai Caror sefi, numiti condottieri, ajung
a insemnatate. Apesti condotieri, cu cetele lor, treceau dela
un podestat la altul, dela o cetate la alta, i Enda erau
cam aceiasi, deseori se intelegeau intre ei, ca sa se lupte
fara s se omoare, ash ca luptele lor erau mai mult niste parade.
Astfel Italienii pierduser a. curajul militar si de aceea taxa lo va

fi malt timp arena de lupta a statelor puternice.

Statul papal. In statul lor, papii Taman atotputernici in
timpul lui Bonifaciu VIII, care a persecutat familia Collona
in mod paganesc, a predicat contra ei o cruciata, i i-a luat
posesiunile.

In ziva incoronarii sale ca papa, a adus,pe regele Siciliei

ei pe al Untariei sa-i dnc de frau calul i sn-1 serveasca, la
masa.

In anul 1300 a serbat un jubileu i au venit la Roma

crestini din toata lumea atat de multi, in cat au trebuit s.
www.dacoromanica.ro

231

locueasch in corturi, afarg, din ora. Aceasta scena a fost zugravita intr'o biserica din Roma de pictorul Giotto. Mandria
lui Bonifaciu l'a impins la lupta cu Filip cel Frumos, din

care a ieit umilita papalitatea, iar stramutarea la Avignon

i-a pierdut in Italia mice prestigiu.
In oraele papale se intemeiara republici, sau se intarir
mici dinastii, cum era Bo Ionia intre cele dintaiu i Ferrara
intre cele de al doilea. Roma se pustie0e, populatia dela
marginile ei se retrage imprejurul Capitoliului, incat unele
monumente romane ramasera in campie. Baronii laau material din monumentele vechi, ca sa-i construiasca ziduri i
turnuri.
Cola di Rienzo. Mizeriile din Roma atinsera sufletul lui
Nicolae Rienzi, fiul imui carciumar i 1 unei spalatorese.
Entuziast i elocvent, dupa studii adanci ale literaturii vechi,
Rienzi inflacar poporul contra apasarii nobililor i izbuti. sa
obtie in Roma o putere dictatorial. El readuse linitea, goni.
pe toti baronii din cetate i lu titlul de tribun al poporului. Imbatat de succesele sale, Rienzi trimise din Capitoliu
scrisori tutulor regilor i celor doi imparati (Ludovic de Bavaria i Carol IV) chiemfindu-i la judecata senatului roman.
Pompa, luxul lui i serbarile fantastice epratara poporul de el,
iar papa it excomunicg. Rienzi fuel in G-ermania la Carol IV

acesta 11 trimese papei la Avignon, iar papa, voind sa se

foloseascg, de prestigiill lui, Ii trimese in Italia cu armat.
Rienzi iar avi zile de triumf, insa, continuand viata de
pompa i maretie, pieri intr'o rscoal, atatata contra lui de
nobili.

Dupa inlaturarea shismei, papa Nicolae V puse multg,

grije la incurajarea artelor i a tiintelor. Cu mult zel aduna
el manuscrise i intemeib vestita bibliotecd a Vaticannlui.
Sub Sixtus /V (pela 1480) incepe insa politica lumeasca a
rudelor papei, cunoscuta sub nume1.4 de nepotism, adica folosirea drepturilor papale in interesul rudelor papei. Aceasta

politica a ajuns la culme sub Alexandra VI Borgia (pe la

1500) de origine spaniol.

www.dacoromanica.ro

93,7

Alexandra avett copii dintr'o casatorie, inainte de a i

papa, i voia sa le creeze state. Fiul san Cesare e vestit
pentru cruzimea i viclenia, cu care a distrus dinastiile din
oraele papale, Incal i-a format un stat. Odata a ucis pe un
vrajma al sau, chiar in bratele lui Alexandru, aa ca, a stro-pit cu sAnge obrazul papei. 0 fata a papei, Lucrezia, a fost .
mai bun a cleat Ii merge vestea : era ducesa de Ferrara
frumoasa i instruita.
Neapole gi Sicilia. Papii detesera regatul Siciliei lui Carode Anjou, om aspru i ambitios. El voitt sa uneasca. Intreaga
Italie, adeca tocmai ceeace ingrozise pe papi sub Hohenstaufeni. Planul lui mergea Inca i. mai departe, s supuna

Constantinopole, cand izbucni rscoala din Sicilia.

Vesperele siciliene (1282). Carol apasa pe locuitori en impozite i niciodata nu chema parlamentul. El muta capitala
dela Palermo la Neapole i athAN, mari nemultumiri printre Si-

cilieni. In 1282, la sarbatorile Patelor, and lumea mergek

la biserica, seara (vecernie) un Francez se purta necuviincios
cu o femee, sub pretext ca o cerceteaza daca are arme ascunse. Barbatul femeii ucise pe francez, Indata fura omoriti
Francezii din Palermo pang la unul, apoi din to'ata Sicilia.
Carol se pregatia la o rasbunare teribila, insa Petru, regele
Aragonului i ginerele lui Manfred, se aliase cu Sicilienii.
El intra in Palermo i se incoming, ca rege al Siciliei. Astiet
Sicilia s'a liberat de Carol i a purtat necontenit rasboaie
contra Neapolului.
Carol II (1285-1309) a purtat lupte cu Sicilia i prin cAsAtoria
sa cu printesa din cassa regilor unguri a deschis fiului sAu Carol
Robert drumul la tronul acestei teri. Dintre urmag,ll lui Carol in
Neapole, fiica sa, Ioana, care traik in jumAtatea a doua a seco-

lului 14 a fost vestitA prin intrigile i prin crimele sale, cari au fAcut
pe regele Ungariei sa vie sit cucereascl Neapole. Dar fiind declarath .
inocenth de cAtre papa, regele ungur ii 111s1 statul pe care l'a condus rat]. 0 altA Ioana, n'a dus o viatA mai cuviincioasA, i, fiindca.

adoptase i pe un print aragonez i pe unul din cassa de Anjou,

a fost cauza de multe rAsboaie i cruzimi, pAnA ce cassa de Aragon
ocupa regatul.

www.dacoromanica.ro

233

Alfons V de Aragon (pe la 1450) numit i magnificul,

a reunit sub sine Aragonul, Sicilia si Neapole. Intre urrnasii lui
incep rsboiele cu regii francezi, mostenitori ai familii de Anjou.

Florenta i Pisa. In Italia centraK cea mai mare importanta a avut-o mai intaiu Pisa, care in secolul 11 a smuls
dela Arabi Sardinia si Corsica, a distrus Amalfi si a tras
mari foloase din expeditiunile cruciate. Dar si contra Pisei
se rididt Genova, care o invinge in luptrt si rapeste Corsica,
iar mai tArziu cassa de Aragon ii ia Sardinia. In luptele interne din Pisa, este vestit supliciul contelui Ugolino, inchis
de arhiepiscop inteun turn, cu doi copii i cu trei nepoti,
unde au fost lasati s. moara de foame.

Acste lupte au slabit puterea Pisei si au ridicat pe a

Florentei. Florenta era vestita din secolul 13-, prin fabrici de
postav i prin institutii de banca. Moneta florentina (florin)

era de pe la

1250

cea mai curat si era luata ca tip in

multe state.
Luptele erau violente i acolo intre corporstiile nobile (popolo
grasso) i intre cele ordinare
(p. minuto), In 1301 cei de jos
gonirrt din ora pe protivnicii
lor, intre cari era i Dante.
Mai tarziu, aristocratii luarit
puterea i in mandria lor numiau pe cei de jos ciompi (cumnati). InsA, ca i in Grecia ve-

chie, familii nobile sau bogate

luarl partea poporului. In Florenta, acest lucru ii Neil familia
Medici. Vaza acestei familii
crescii, mai ales in timpul conciliului dela Constanta, cand ea
a procurat papilor sume mari.
_roan Medici, cu multa' abilitate, atrase pe poporul de
Cosmo (bust de bronz de Benvenuto
jos printr'o priceputa reparCellini).
titiune a impozitelor, cum si
pe cei bogati, contra ca'rora a impiedicat si se ia mrisuri vexatoare. Fiul lui cel mare, Cosmo, conduse Florenta (1429-1464)

www.dacoromanica.ro

234

ca odinioara Pericles Atena, Para nici un titlu. Poporul 11 su-

pranumi pdrintele patriei. El alegea in magistraturi numai

pe oamenii lui si din banii lui a contribuit, ca Florenta sa
ajungA centrul spiritual al lumii. El pregAtl epoca de aur
a 7 iteraturii, epoca Medicilor. Fiul lui Cosmo a fost ves-

titul Lorenzo Magnifico, care a transformat palatul sau

intr'un templu al muzelor. 0 conjuratie contra lui a infuriat
Intr'atata poporul, incAt a omorit pe conjurati si i-a dat o
garda de aparare. Insa strAlucirea aceasta acoperia si o mare
decadere moralA : casatoria nu mai era casatorie, credinta se
pierduse, lumea era paganA in suflet si crestina numai pe
dinafarA.

Atunci, contra acelor nesaturati de frumusete, se ridicA

chipul slab si galben de ascesa al dominicanului Savonarola.
Ca un profet al vechilor Evrei. ridich el glas de foe contra papilor corupti, contra printilor pAgani, contra poporului nesnurat de
plAceri. Cand regele Frantei nlvgli in. Italia, Florentinii alungarg.
pe Medici gi cillugiirul ceretor ajunse capul republicii. Carnavaluh

din 1497 s'a serbat cu arderea tutulor lucrurilor deprte : arti

profane, tablouri, figuri goale, Or fal. Dar indatl, favoarea poporului l'a pttrsit i Savouarola, care DU voise siti tacg, nici pentru
ptilAria de cardinal, nici cand il excomunicarli, fu inchis, chinult,
in cele din urra. ars. Medicii AmaserA neturburati in Florenta.

Milanul 1 Savoia. In Milan se ridica familia Visconti,

numita astfel dela demnitatea archiepiscopilor, de vicecomiti.

Enric VII, imparatul, a numit pe Mateo Visconti vicar al

imperiului si de atunci fortuna Viscontilor a crescut. Fiind
bogati, ei aveau trupe de mercenari si duceau viata de lux.
Ioan Galeas Isi intinse puterea asupra Pisei si asupra cetatilor vecine, aspira sa coprinda .Florenta si toata Italia. El
a construit vestitul dom, una din minunile arhitecturii crestine. El obtinit dela imparat titlul de duce al Milanului. Cu
Filip se stinse familia Visconti si mostenirea kr o lug.
Francisc Sforza, am condotier, casatorit cu o fata nelegitimata a lui Filip. Nepotul lui Trancisc, numit _roan Galeas,
era minor si sub epitropia unchiului sau Ludovic Mdro.
Acesta, -spre a lila mostenirea nepotului sail, chiema in Italia

www.dacoromanica.ro

235

pe regele Franciei, i astfel a dat natere rasboaielor pentru

Italia.
Savoia. La inceput faceh parte din Burgundia i comitii
de Savoia qi-au intins posesiunile necOntenit, incat la ince-

putul secolului al XV se intindeau dela lacul de Geneva

pana la Mediterana, iar impiiratul Sigismund dete comitelui
Amedeu in 1417 titlul de duce. Mai tar'ziu, Ameden se retrase intr'o manstire, de unde 1-a scos sinodul din Basel i
1-a Mout papa.
Venetia. Casatoria dogelui cu Adriatica a inceput din se-

colul XII. S6 crede ca prima serbare s'a celebrat in 1177,

and capii creSinatatii, Barbarossa i Alexandru III, erau in
cetatea lagunelor. De atunci Venetia era regina marilor.
Aparatil de mare, ea n'a fost atinsa nici de barbari, nici de
imparatii germani; aparata de imparatii bizantini, piata Sf.
Marcu ajunse depozitul marnrilor orientale. Dogele se alegeh

pe viat, Inca din secohil VII. In timpul cruciatelor, Venetienii prinsera tot comertul bizantin, iar in cruciata a patra
ocupara mare parte din teritoriul iniperiului. Dupa desfiintarea imperiului latin, imparatii greci detera privilegii
mari Pisanilor i Genovezilor, cari luara locul Venetienilor
in marea Neagra i incepura o lupta desperatii.cu ei. Lupta
a tinut 100 de ani i s'a terminat cu triuniful Venetiei. Constitutia republicii era aristocratica. Alegerea dogelui fu luata
dela popor i data consiliului cel mare (480 membri). In
acest consiliu se putea alege mai inainte once cetatean, mai
pe urma se pusera. conditiuni. 10 incvizitori de stat urmariau
po cetateni i banuitul era pnins, inchis in carcerele subterane din palatul dogilor, chinuit, i apoi nu se mai tia, nimic
despre el. Once opta, once pas, once micare era urmanita.
Incercarea dogelui Marino Falieri, de a rasturna, aristocratia nu izbuti, el fu omorit pe treptele palatului. Totui
aristocratia venetiana a aparat puterea republicii cu mare
abilitate i cu o staruinta minunata. Venetia stapania o parte
din Italia, Dalmatia, multe cetati pe uscat in Italia, Cipru.
www.dacoromanica.ro

236

Cu descoperirea lumii noi, insa, republica Adriaticei incepe

at decada.
Genua. Numai dupa invingerea Pisei, puterea Genovei a
inceput sa. se ridice In apus i numai dupa restabilirea imperiului grec, comertul ei a luat mare avant in rasarit. Genovezii au alungat din .Marea Neagra pe Venetieni i au intemeiat depozite mari la Cafa, la Chilia i Cetatea Alba.

Lupta dintre Genua i Venetia era s pue capat Venetiei,

caci flota genoveza intrase in laguna. Insa tot poporul venetian facii sacrificii pentru rasboiu i izbuti s inchida pe
Genovezi i sa-i ia prizonieri.

St. Marcu.

De atunci Genova s'a consumat in lupte interne, a trecut

i sub stapanire straina, calla a Milanului, cand a Frantei.
Premergatorii Renaterii. In Italia, unde contactul cu
monumentele antice era mai apropiat, unde bogatia s'a
adunat mai din vreme, s'au i aratat mai din vreme opere insemnate de art a. i de literatura.
Dante. Cel mai mare poet italian este Dante, nascut in
Florenta, mort in 1321. Cetatean intreg, el a luat parte
la luptele din cetatea sa, a fost exilat i a scris in exil
www.dacoromanica.ro

237

opera, care a creat limba literara italiana, Divina Comedia,

in care se oglindeste intreg evul mediu, cu credintele, cu
pasiunile, cu stiinta I cu filosofia lui.
Petrarca a trait in secolul XIV, mai mult in Franta. Opera sa cea mai insemnata a fost Canzoni, scrise in laucla
iubitei sale Laura.
Boccaccio. Contemporan i prietin cu Petrarca a fost Than
Bocacio, care, dupa o viata de multe zbuciumari, s'a consacrat
stiintei i artei. In scrierile sale e sensual, ca oamenii din

zilele liii, insa cu mult farmec de naratiune i intr'o limba

admirabila. Colectiunea lui de novele (Decameron) a creat
proza italiana.

35. Spania $1 Portugalia.

Toata peninsula iberica fusese cucerit de Arabi, afara de
regiunile muntoase, Asturia i Cantabria, unde s'a spus mai
tarziu c arfi fugit regele Pelagius. Marca sponiold, intemeiata
in timpul lui Carol cel Mare, a favorizat inceputurile acelea
de stat. Momentele de eclipsa ale Arabilor, crestinii le utilizau, spre a inainta &parte in tara musulmanti, insa, chid

fanatismul arab se destepth, erau stramtorati iari, pana in

muntii nepatrunsi. Astfel, din lupte necontenite s'a desteptat
la Spanioli un simtimant cavaleresc, o mndrie nationald ei
un fanatism religios, cari au devenit calitatile tipice ale neamului. Pe cursul de sus al Ebrului se intemeiasera atatea castele, in cat regiunea se numia Castilia, guvernata de comiti
cari mai mult cu numele se' considerau supusi regelui din
Asturia, sau din Leon, cum se Dural din secolul X. Mai era
regatul Navarei, care sub Sancho cel Mare (t 1035) cucerl
toate regiunile crestine ale penins-..:lei, afara de comitatul
Barcelonei i ridica Castilia la rangul de regat, in folosul

fiului sail Ferdinand.

Ferdinand I regele Castiliei (1035-1065) a supus toate eelslithe state si oil mare m'andrie se intitulh imparat al Spaniei. El
invinse mai multi emiri i purta armata sa victorioasa panii in

www.dacoromanica.ro

2.38

centrul Spaniei i Portusailiei.. Fiul Au, Alfons VI, prizitr'o administratie inteleapta marig guranta i buna stare a statului, iar prin
lupte victorioase contra Arabilor coprinse Toledo, vechia capitall

a Vizigotilor, in anul 1085. In zilele lui a trait Rodrigo Diaz.

numit Cid CaniPeador (dominus campi ductor) care s'a luptat And
pe partea cregtinilor cu Arabii, cand contra Arabilor alaturi cu
eregtinii, din care insa popord a facut idealul de cavaler crestin.

In zilele lui Alfons incepe statul Portugaliei (= portul Cale,

portus Gallorum = Oporto), ca regiune de coastg., dgruitg cu

titlul de marchizat lui Erzric de Burgundia, ginerele regelui. Fiut lui Enric, Alfons I, a luat titlul de rege (1143) cu
aprobarea papei i a cucerit dela Arabi Lisabona.
In secolul XII regele castilan Alfons VII, nepotul lui Alfons
VI, a des14urat o mare pomp i a intemeiat cel dintaiu ordin
de cavaleri, rdinul Alcantara. Mai tarziu cu cartivg, ani, s'au

intemeiat ordinele Calatrava i Sf. Iacob de Compostela,

corespunza.'toare ordinelor cavalereti din Palestina.
Victoriile printilor cretini facurg. pe Arabi sg, cearg. ajutorul coreligionarilor lor africani. Astfel au venit contra lui
Alfons TI musulmanii saharieni, numiti Almoravizi i 1-au
invins in saing-eroasa batalie dela Zalaca. Insg, .Almoravizii
erau fanatici i salEatici, ei erau uriti de Maurii civilizati ai
Spaniei, cari se intelegeau mai bine cu cretinii inimici, cleat cu a1iaii jefuitori. De aceea Alfons n'a pierdut puterea.
Ca sg, se- opue mersului cuceritor al ki Alfons VII, Maurii
chemarg pe musulmanii muntilor Atlas, numiti Almohazi.
Acetia se intinseth peste terile Almoravizilor, coprinserg,
Marocul, supuserg, pe emirii din Spania i. sub condUcerea

lui Iacob Al Mansur atacarg. pe Alfons VIII, noul rege al

Castiliei, si-1 invinserg, la Alarcos. Mare parte din cuceririle
castilane furg, pierdute, in urma ac.estei lupte (1195).
Tolosa (1212). Alfons VIII se preparg, in linite mai multi
ani` i dud se simtl indestul de preparat navall in Andalu-

sia. Al .Nassir, fiul lui Al Mansur, ndunt ultimele rezerve

ale islamului contra lui Alfons. Dar i acesta fgci'i apel la
twit& lunNea creting,. Inocentiu III, pe care Al Nassir ii
amenint,g, cg, are sg. purifice bisdrica Sf. Petru i pe el nre

www.dacoromanica.ro

sA-1

239

dea pe mainile soldatilor arabi, predica cruciata sfantV. Toti

Spaniolii 6restini, Francezii i. Italienii, alergara la lupta care
aveh sa, fie decisiva. Armata araba, dupa, spusa cronicarilor,
treceh de 240000 de solclati, afara, de auxiliari .si de corpu-

rile de negri. Ca Xerxes de altadata, Al Nassir sta pe o

inltime i citia in Coran versurile ce promit paradisul,
eelor cari mor la umbra sabiilor. La inceputul luptei, crestinii

furl pusi in dezordine, dar Alfons se arunca in miilocul

luptei, desperat. Atunci crestinii din armata araba parasira
pe rnusulmani i lupta se schimba inteun mace]. Al Nassir
abi scapa cu fuga, lsancl pe campul dela Tolossa peste
100000 soldati.

Liipta aceasta insemnh sfarsitul in Spania al domnii musulmane. Dada crestinii ar fi urmarit eu staruinta pe invinsi,

ar i aruncat pe Mauri din Spania, ei insa se detera la jai la petreceri, dupa cari urmara boale. Maurii vor mai.
sta In Spania pang la sfarsitul. secolului 15. Almohazii tot
desvoltar i dup marea infrangere o cultura admirabila.
Un an dupa Tolossa, ei incepura constructia vestitei Alhambra din Granada, a bArei maretie umple de admiratiune pe
fun

viz i tator.

Secolul XIII este plin de ispravile lui Iacob I de Aragon

(1213-1276) si 'ale lui Ferdinand III cel Sftint (1217-1252)
regele Castiliei. Primul, coprinse insulele Baleare i marea
cetate Valenta, cel de al doilea recluse pe Arabi numai la
posesiunea unei fasii de pamant, pe tarmul m.rii, cu capitala
in Granada. Celelalte regiuni, celelalte orase, czur in puterea regelui castilan: si Cordova, stralucita capitala a califilor, ei Sevila, i Xerex la Frontera, uncle soarta rasboilui hotrise ca Spatia sa fie araba 800 de ani.
Sub amandoi regii, se formase o aristocratie puternie,
din prazile luate dela Arabi. Pretentiunile acestei aristocratii
se detera pe fata in Aragon, chiar din timpul lui Jacob. Regale cereh adunarii (cortes) sa punk' niste impozite, aristocratii, ricos hombres (oamenii bogati) se opusera i Incewww.dacoromanica.ro

240

pur s. numere nemultumirile lor contra regelui : c dArueete

feude strainilor, cg. primeete in consiliul su oameni nenobili.
Alfons X de Castilia gi Petru III de Aragon (1252
1284), (1276-1285). Urmaul lui Ferdinand cel Sffint a fost

unul din cei mai strAlficiti printi ai evului mediu, nu prim

rsboiu, ci prin etiinte i prin arte..Poet, istoric, legislator, .se

ocupa mai ales cu astronomia. El a intemeiat "universitatea.

din Salamanca.
Ins in conducerea statului s'a dovedit slab

si

fg.r. conseeventX.

MAri domeniile unor seniori, acord 6. multora concesiuni i favoruri,

ametit de teoria c regele este omnipotent. IDEA chiar seniorii fa-

vorizati de el se ridicarX cu armele asuprl-i, cu pretextul c apgrg.

interesul public si-i cerurX st-i scuteasd de impozite, pe ei si pe
vasalii lor, apoi s suprime taxele de "vam g. asupra importului.
Cand Alfons refuzK cererile lor, trecurl si se aliarti cu emirul dint
Granada, iar mai thrziu regele ii iertit gi-i primi in toate onorurile
de mai inainte.
Tot nedecis se pnrtg Alfons in familia regalL Phil slu mai mare
muri i IAA copii dupg dnsul, dar al doilea copil castigli favoarea regelui, care-I recunoseti pe nedrept ea mostenitor al coroanei.
Indent uns supitrti pe acest mostenitor, care se ali6 contra tatIllui
sAu cu emirul din Granada si cu o multime de ricos hombres. Fiul
rebel declar4 detronat pe tag]. s.u, iar Alfons il desmosteni
in folosul mostenitorilor legitimi. Amlrit de aceste necazuri, regale muri, th.snd urmasilor si multe pricini de ceartg.

Acest rege a avut ambitiunea s6 fie implrat german, dar,

de1 a fost ales, n'a alcat pAmantul german i la alegerea
lui Rtidolf de Habsburk, a renuntat la titlul sgu, dupa" stginintele papei.
Urmaul lui Iacob de Aragon a fost mai fericit in luptele
din afarA, ing a avut de luptat cu nobilimea dinguntru. El
era ginerele lui Manfred i. pretindea regatul Siciliei. Profitnd de Ascoala insulei contra lui Carol de Anjou, el tira
piept regelui francez i asigurg statului s.u, domnirea Mediteranei vestice. Barcelona ajunse o metropolX in Mediterana, industria i comertul prosperar;
Rilsboaiele i expeditiunile acestea indepIrtate, nemultumir 5. insI pe supuii si, care-i imputau ca nu se consultA,
cu nimeni : dacg, mina mea stand zice el, ar ti secretul
www.dacoromanica.ro

241

celei drepte, ndat a taia-o. Ricos hombres se ridicara con1A-1 constrnserg, s1 recunoasa pretentiile lor, cunoscute

sub numk de Prvilegio general. Regele le da dreptul de

judecatl, se legit s5, nu pun a. impozite, nici s facit pace sau
-A declare rAsboiu, fArA invoirea cortesilor.
Organizatiunea Spaniei feudale. Orice plimaut, cucerit de cretini era parasit de musulmani, cari sau se retrageau in regiunile
ramose sub musulmani, sau se retrageau dela sate in orase. unde
tot li se acorda oarecare toleranta. Locurile ramase pustii se colonizau cu crestini coboriti din munte, sau ch.iar cu straini depeste
inunti. In urma Arabilor nu ramaneau deal crestinii, cari fusesera.
sup*, cari imprumutaser a. obiceiurile si costumul arabesc. Acestia
se numiau Mozarabi.
Regele era respectat,-ca orice capetenie in timp de rasboiu, insa
acest xespect era cu mAsuril. In Aragon, mai ales, regele aveit imprejurul su un consiliu, .trebuik s. ceara avizul aristocratilor i

episcopilor, cari-si aparau drepturile cu indarjire. Intro rege si

popor era in Aragon un miilocitor, numit justicia, care judech si-si

da parerea, cand regele lipsia din Aragon. El expunea poporului
hotaririle luate de rege cu consilierii, cu episcopii i cu aristocratii,
i era ales din nobilimea mica, nu din aristocratie.
In regatele spaniole se adunau reprezentati ai claselor poporului.
In Aragon erau patru clase : clerul, ricos hombres, cavalerii simpli
(hidalgos) i orasele. De obiceiu regele le cereit bani, adunarea,
numita cottes, isi arath mai intaiu plangerile i cerea indreptarea
abuzurilor. 0 singura clasa. daca era in contra, mUura sau impozitul nu se lui. Cortesele se pronuntau asupra totului, asupra succesiunii regelui, asupra c.storii copiilor, asupra cheltuelilor
In 1258, recomandI oaspetilor dela masa regath. sl mrtnhnce cu
mai mun moderatie.
Nobilimea n'a avut, ca in alto state, drept de administratie,
drept de a bate moneta, insa n'aveit nici obligatii reale fata de
rege. Indata ce i-se parei c. regelc Ii nedreptateste, nobilul ii intorceh spatele i cauth serviciu in regatul vecin, sau la musulmani.
In sate sclavia a tinut mai mult, insg. servul se pute strlimuth
depe movie l/sand proprietarului uneltele.
Oravele, sau au fost luate dela Arabi, sau se infiintau de colo-

nivti, clrora li se hotrau drepturile printr'o hart6 (fuero). Mad

Ferdinand a cncerit Sevila, se zice ca. 100.000 de Manzi au parasit

casele lor, pe cari regele le dete colonistilor. Ormele formau
aliante (hermandades) ea Ali apere drepturile chiar contra regelui.

Aveau o cavale .ie urbana, care le facea sa fie foarte indraznete

i intreprinzatoare.

lox S. Fr.onc.lstoria Evuhii Mediu.

www.dacoromanica.ro

16

242

Istoria regatului Castiliei, pang, la regina Izabkla, este Ong.

de lupte intre printii din familia regalg. Astfel a lost lupta

dintre Petru cel Crud i fratele su nelegitim Enric. Cel

dintaiu era ajutat de Printul Negru, cel de al doilea de Du
Guesclin, a luat tronul i a ucis pe Petru. El se numete
Enric de Trastamare. Urmaii lui au fost in rasboaie intre
ei, sau slabi ca Enric IT7 (1454-1474). Contra lui Enric s'au
ridicat nobilii, 1-au detronat in efigie, apoi 1-au cortstrfins sa
desmoteneascg, pe fata sa Ioana, ca n'ar fi fata lui, i s. 1/ase
de motenitoare pe sora sa Izabela, care s'a casAtorit cu Ferdinand de Aragon.
Intre regii Aragonului, insemnat a fost Alfons Magnificul,
care, fiind i rege al.Neapolei, a Incurajat mult renaterea ita-

hang. In Aragon a urmat dupg el, fratele sg.u, Ioan II, al

arui fiu a fost Ferdinand Catolicul.
Ferdinand (1479-1516) gi Izabela (1174-1504). Prim
casgtoria lui Ferdinand si a Izabelei se unira Castilia i Arazonul formand regatul Spaniei.
Cea dintaiu actiune Insemnat a lor a fost sg, inareascrt
puterea regala. Ei se sprijinirg, pe aliantele dintre cetgti i
Izabela distruse multe castele. Apoi regele se deciarl maistrul celor trei ordine de cavaleri, bleat intrebuinta, in serviciul regalittii puterea si averile lor. Pentru supravegherea
credintei introduse tribunalul teribil al incvizitiunii, de care
s'a servit ca de un instrument politic contra inimiaor. regalitatii. Cea mai uoarg brinuialg ducea, la inchisotare, la
chinuri ingrozitoare, la coufiscarea averii. Numele lui Torquemada a rgmas celebru, prin cei 9000 de oameni ari i
90.000 pedepsiti cu alte pedepse. De atunci Evreii au fugit
din Spania in toate partile.
Izabela atacg. Granada si dupa zece ani de rAsboiu o cucerete. Ultimul rege Maur Boabdil treca in Africa (1492).
In acelai an, lzabela primia, propunerea lui Columb, ca
st-i inlesneasca gasirea lumii noi. Spania intra Intre marile
puteri ale lurnih

www.dacoromanica.ro

243

Cu Maurii s'au purtat regii Spaniei necinstit, eNci,- deI

jurasera ca, le vor respecta credinta i obiceiurile, le-au cerut .
sa ae cretineze, san s plece O. multi au murit pe drum,
multi au fugit, multi s'au facut talhari in munti.

36. Peninsula scandinavicd. Po Ionia.

Gei vechi considerau peninsula scandinavica, pierduta in
ghieturile oceanului hyperborean, de uncle se aducea chihlibarul. Piteas, din Marsilia, pare a a ajuns pang la coastelet
sudice ale peninsulei (sec. IV I. Cr.). Dupa el, in scriitorii romani gasim catevh nume nesigure de locuri i de popoare.
Mai sigure inform atii, c4tigam din studiul resturilor vechi.
Enorme gramezi de resturi de bucatrie (Kjokkenmedinger)
se gasesc dealungul coastelor daneze i ne dau informatiuni
despre viata celor mai vechi oameni, cari au trait in partile
acestea.

S'a crezut mai intaiu, ca vechii locuitori ar fi fost de un

neam cu Laponii i ca acetia ar fi resturi din ei, scapati
dupa. navalirea Germanilor. Se pare insa, c Laponii sunt mai
noi, multi invatati cred a. vechii locuitori au fost de neam aric.
Vikingii '). Din terile scandinave au plecat Normanzii, sau
Nortnanii, atr4 de bogatiile oraelor i manastirilor din imperiul carlovingian. Ei s'au aezat i in Irlanda, in Islanda,
i mergand pe drumul Chievului au . ajuns pama la Constantinopole. Pela sfa4tul secolului IX, Norvegienii descoperira

Island a, unde, in timp de un secol, se refugian toti cei car

nu se impacau cii noua ordine de lucruri, stabilita de regi
in patrie. Astfel Islanda a pastrat, mai mult, i mai bine, credintele i oi&ceiurile vechilor Scandinavi.
Din Islanda, Eric eel Bop ajunse in Groenland (tara verde)

ale carei caste se apropie. de Islanda, 'Ana la 30 de mile.

Cu aceasta tara, Norvegienii intretinura relatiuni continui
pang in secolul XV.
Vik insemneazg golf, port.

www.dacoromanica.ro

244

Alti vikingi, Impini spre sttd de vantul nordic, ajunsera pe

-coastele Americei, intr'o tart, in care viia cresteit salbatick ai

pe care o numirt Vinland, cu care statura in relatiune mai

multe sute de ani.
Scandinavii n'au venit in atingere cu popoarele civilizate,
numai prin expeditiuni razboinice, ci i prin relatiuni comerciale. In timpul- din urrna, s'au gasit monete, dintre secolele
V si X. S'au gasit statuete i bijuterii orientale, monete ita-

liene, arabe. Ei se serviau de o scriere, numita runicd, spturi pe raboj, imprumutate dela Celtii din Alpi, cari le facusera si ei dupa literele latine.
Crestinismul a inceput sa se raspandeasca intre ei, prin
crestinii luati robi, apoi prin staruintele regilor franci, mai
ales ale imparatului Ludovic Piosul i ale episcopului Ansgar.. Insa virtutile crestine nu se impacau cu obiceiurile pcporului. Spre a obligh pe Scandinavi, ca s renunte la rasbunarea personala, la poligamie, la expunerea copiilor, trebuit
autoritatea puternica a regilor.
Regatul Danemarcei. In Danemarca se pomenesc regi, de
pe vremea lui Carol cel Mare, nand Widukind de mai multe
oH a cerut ajutorul capeteniilor daneze, dar rege insernnat a

fost Suenon cu Bar. ba in Furculitei (pe la 1000). El a castigat lupte asupra Norvegienilor i SuRdezilor, a supus la
tribut pe regele Angliei. riul lui, a fost vestitul Canut cel
Mare, care a raspandit crestinismul in Danernarca si in Norvegia.

Dintre urmasii lui Canut, a fost insemnat Waldemar cel Mare

(pela 1170) care se zice ca a fondat Danzig "si a stramutat capitala Danemarcei la Copenhaga. El era vasal lui Frederic Barbarossa i a profitat de caderea lui Enric Leul. Fiul san Canut a

supus Ltibeck si Hamburg. Ambitiunea regilor danezi era indreptata spre terile baltice, insa asezarea in Prusia a calugarilor teutoni a fost o cauza de scadere pertru Danemarca.
Regatul Norvegiei. Cel dinthiu rege in Norvegia a fost Harald
Harfagar (par frumos) care intra in lupta cu diferiti sefi norvegieni
(intro altii cu Rollon, care s'a stabilit in Normandia). Olaf cel SfOnt
.crestina pe Norvegieni, a caror capitala Drontheim ajunse vestita,
prin bisericile ei i prin moastele sfantului Olaf.

www.dacoromanica.ro

295

Regatul Suediei. 'Suedia, din timpuri vechi, a fost impartita, intre multi regi, intre cari sib bucura de mai mult prestigiu regele din Upsala. Cel dintaiu rege insemnat , a Lost
Olaf, pela anul 1000, care s'a bbtezat en o parte de popor
si a incurajat cultura. In Suedia, el eel dintaiu, a batut moneta cu efigia sa.
Intro urmaii lui Olaf, sub Sverker (pela 1150) s'au intemeiat
inanstiri, prin indemnul lui Bernard. Urmaii lu!
Sverker an fost in rsboaie necontenite. Nobilii erau foarte paternici, incat Eric litsit toatI grija statului pe mina cumnatului sAn
Birger. Acesta a purtat o lupti cu Novgorod i a fost Invins deAlexandru Nevschi. Tot el a intemeiat Stocolm, iar la moartea lui
Eric, s'a fg.cut rego Waldemar, fiul sXu, dci regele n'aveh copritnele

pii (1250).

Uniunea dela Kalmar (1397). Istoria statelor scandinave

este pling de lupte interne, caci demi i nobilimea dispuneau. de puterea statului i impuneau regilor dorintele lor..
Astfel, in Danemarca Cristof II (pela 1320) la urcarea pe
tron, trebui sa acorde o capitulatiune. Prin aceasta, se recunostea claselor privelegiate justitie deosebita i consultare la
declararea razboiului si la incheierea pacii, iar orasenilor se
promitea, siguranta comertului i taranilor usurari. Waldemar IV(1340-1375) se urcase pe tron cu ajutorul ligii hanseatice. El hisa IncercA sa scape nordul de influenta economica
a Hansei, care tineh tot comertul terilor scandinave. Regele
ataca cetatea Wisby din Gotland si o lua, dupa poveste, prin

tradarea unei fete, care drept pedeapa ar fi fost ziditit in

zid. Bogatiile acestei cetati ar fi fost atat de mari, incat povestea spune ea troacele porcilor erau de argint. Contra lui
Waldemar, se aliara Hamburg, Bremen, Suedelii, Norvegienii
si Teutonii. Aliatii cucerira i distrusera Copenhaga, impusera Danezilor conditii umilitoare i strtprtirA Baltica.
Fata lui Waldemar, Margareta, numita, Semiramida Nor-

dului, prin casatoria cu regele Norvegiei unl cele doua

teri si le conduse cu intelepciune, dupt moartea sotnlui
si a fiului 'sau. Ea izbuti sa, fie aleasa ca regenta si de Suedezi.

Adevarat, ca Suedezii aveau ca rege un German,

www.dacoromanica.ro

246

.care rezista, insa Hansa impaca pe adversari lasdnd pe Margareta regina. Margareta infiint uniunea din Kalmar, prin

.care cele trei regate trebui s tag, un singur rege, sa fie

unite in razboiu, dar fiecare sa-si pastreze administratia sa.
Insa Suedezii simtiau domnia regilor danezi ca o domnie
*traina si se revoltara deseori contra lor.
Regii purtau r6sboaie necoutenite cu Germanii i apitsau greu
Topulatia suedez6. Germanizarea prosperh, curtea i regele insusi
erau germani, cu urcarea lui Cristof do Bavaria, apM a ki Cris.tian de Oldenburg (t 1481). Contra acestuia din urrnit, se ridicii
familia Sture, care invinse pe Cristian i desi nu proclaml un rege,

uniunea ramase numai cu nurnele. Cristian II invinse pe protivnicii siti, intro cari er i tang:nil Gustav Wasa, cu aj utorul clerului, care era vrAjmas familiei Sture.

Cristian se purta, ca un tiran, ucise in Stocolm 94 de fruntasi suedezi, alti 600 in tara. De .aceea, dupt ce se intoarse
in Danemarca, Suedezii se declarara despartiti de Danemarea.

Polon). Locuind o tart de ses, fart granite sigure, Polonii nu au putut formh un stat cu unitate politica, bine stabilita. Ne urrnand o traditie monarhict i fiind, lipsita de o
burghezie nationala, caci toate meseriile si tot comertul au
fost lasate pe seama strainilor, Polonia va fi loc clasic
de anarhie, nu va puteh corespunde unor sarcini mai inalte
vi in cele din urma va dispareh dintre state.
Boleslav cel tndraznet (108-1079). Profita de lupta
dintre papi cu imparatii i obtinh dela Grigorie VI1 coroana
regalt. Legenda povesteste ca a avut certe cu episcopul diii
Cracovia, pe care a pus sa-I omoare, si din aceastil cauza
poporul 1-a alungat.
Boleslav gura strimbit (t 1138). Este poate cel mai mare rege
al Poloniei, cici, a stiut sl uneascI pe nobili imprejurul s6u, sA
formeze din ei o casta deosebitI de massa poporulm. cavaleria, i
sit Intreprinzil expeditii IndrIznete.
Boleslav intreprinse cucerirea Porneraniei. ii eirei locuitori, desi
Slavi, rezistarI cu indarjire, apIrAndu-si religia i obiceiurile kr.

plganesti. In cele din urnA furl supusi, dar Boleslav comise gresale de a le da un episcop german sti-i crestineze: Germanii pretindeau in urrnii,'a. au drept asupra terii, pe care au civilizat-o,

www.dacoromanica.ro

247

Societatea poloneza, in zilele lui,. incepes seschimbe, incepe O. se-

instrueascg, sg se hraneascit mai bine, saibg gukt de muncit. Bisericile nu se mai fac de lemn, ci de piatrit, mgnitstirile i cate-

dralele se inmultese, se scrie prima croniel poloneza. lncep orasele:

Gnesen capitala, Breslau, Cracovia, Sandarnir, Posen. Insa. tot
poporul se ocupli cu agricultura gi lasg strainilor comerciul gi meseriile.

Boleslav a impartit statul gi a lasat fiului sau, cu scaunul In

Cracovia, oarecare intgietate. Insa, intre printi Incep certuri si sinodul ipi ia dreptul s aleagg pe suveran. Din statul intins polon, se
formeazg state particulare : Silezia, Mazovia1), Pomerania, Polonia
Mare si Mica, fiecare cu printul sau si en eertele sale interne.
In a..easta stare de anarhie o gasi invaziunea mongola. Inimicii
arsera Sandorair, Cracovia, Breslau, mai venir a. a doua si 4 treia
oar i o lasara pustie, incitt trebui sit se populeze satele, sa se
rezideasca orasele.

Imigratia germana. Regii, nobilii i mangstirih., chiamX

coloni0i saxoni i flamanzi. Pomerania devine germang, Si

lezia duce viata sa proprie, chiar Polonia mare este atinsg.

Oraele devin germane. In acelai, timp nobilii impun regilor
vointa lor.

Cavalerii teutoni In Prusia. Regii poloni n'avurg. nici

grija de a creOina pe vecinii kr. Sarcina de a cregtinit pe
Pruft .i-o luara cavalerii teutoni Pruii aveau multe ape
tenii i atEicau deseori pe Poloni. Acetia chiemarg pe Gayalerii, pe cari-i gonia Andreiu din Ungaria. Intgriti prin unirea

cu celglalt ordin german, cu cavalerii purteitort de sabie,

cari cretinaserg. Livonia, Teutonii supuserg toga regiunea
dela Vistula pang dincolo de Niemen. Luptele au fost teHbile, locuitorii au fost exterminati, sau reduqi In sclavie gi
in locul lor s'au adus coloniti germani. Astfel s'a infiintat
un stat german, tgr ajutorul statului german.
Succesul fu mai raic in terile baltice, totui importanta
ora4e1or Riga, Dorpat, dovedete energia elementului german i acolo.

Reconstituirea regatului polon. Pericolul extern deteptat

atunci sentimentul national. Statul se reconstitul Oternic,_
civilizatiunea se rgspandi.
1) In care e Varpovia.

www.dacoromanica.ro

248

Vladislav Lolcietec (piticul) unul din cei mai slabi printi

polonezi, izbuteste sg sfarfime rezistentaGermanilor si se aseaza.

/n Cracovia. El se incoroneazg de rege In Cracovia i aduna

in 1331 prima adunare mare a Poloniei.
Cazimir eel Mare (1333-1370). Cestiunea vitalg pentru
Po Ionia erg sa, alba, iesire la Baltica, Insa intfilnig in calea
ei pe Teutoni. Acestia aveau una din cele mai solide puteri
militgre, din evul mediu. Cazimir insg nu-i provocg, ci prin
negocieri le recunoscii terile ocupate i primi inapoi catevh
regiuni. El ii intoarse privirile spre Galitia, numitg Rusia
Rosie. Acolo, dupg Vladimir Monomacul, se stabilise un mare
print, iar Daniel (t 1264) luase coroang regalg si se incumeth
oil scape Rusia de Mongoli. Cfind se stinse familia lui, ince-

pura sa. se certe, pentru Galitia, Polonia en Ungaria ei cu

Lituania. Cazimir, in cele din urmg, rgmase stapfin asupra ei.
Cavalerii devenisera sub predecesorii lui Cazimir nobili,
be drept de ereditate asupra pgmnturilor primite dela regi.

Ei incasau dela cultivatori taxele, earl se cuveniau statului

aveau dreptul, ca s ocupe pamfinturile farg stapfin.
Mai inainte, fiecare principat aveg tribunalele sale, demnitarii sai i acestia Ii aprau drepturile. Cazimir Ii lgsg,
dar creg noi demnitari (subcancelar, subvistierni,c, marefal
de curte) cari formau ca un minister. In provincii erau starosti, iar In orase burgravi. El stabill tribunale i o curte
suprem 'in Cracovia. In fine dete cele dintfiiu legi poloneze.
$e creaza scoale i se fondg universitatea din Cracovia.

Ludovic eel Mare. Cazimir n'aveh fiu, i nepotul san de

.or, Ludovic, regele Ungariei, fu recunoscut de nobili, dupg

te le dete o multime de privilegii, peste cele ce aveau.

Vladislav Iagelo. Nobilii aleserg de rege dupg Ludovic pe
Iagelo, ducele Lituaniei, pe care-I dAtorira, cu Edviga, flies.
lui Ludovic gig botezarg, numindu-1 Vladislav.

Lituanii se intinseserg atunci, sub cativa printi iscusiti,

asupra Voliniei, Chievului, Podoliei. Din Vilna, capitala lor,
ei voiau sg. ajungg la Marea Neagrg, pe deasupra Tgtarilor

si la Mares, Bahia, treand peste Teutoni.

www.dacoromanica.ro

249

Vladislav incepil. cu Teutonii lupta, pe care o visase Cazimir.

Tannenberg (1410). Lupta se dete la Tannenberg. Vladislav aveg pe Lituani, sub ducele lor Vitovt, aveh Cehi condi*. de Zisea, ave i un ajutor de Cavaleri moldoveni, comandati de spatarul Coman. Cavalerii furl invini, marele-

lor maistru czii in lupta. Multe cetati, intre cari Danzig

deschiserg portile. Trufia Teutonilor fu infrfinta.
Vladislav acorda nobililor i mai mari privilegii. Intre
altele, hotari Ca functiunile dintr'o provincie, sa se dea numai
nobililor din acea provincie,
Fiul sau Vladislav III catiga. i. coroana ungureasca, insa
muri In batalia dela Varna (1444) cu Turcii.
,

Fiul lui Vladislav III a fost Casimir IV (1445-1492)

contimporanul lui tefan cel Mare al nostru. Casimir a impus Teutonilor o pace umiitoare. Iza constrans s recunoasca
suprematia sa; dar a mark puterea nobililor, cari singuri
credeau ca. formeaza natiunea 1 singuri se adunau in adu-

narea cea mare a terii (dieta). Fara voia lor, regele nu putea nici impozit s pue, nici vreo masura importanta, sg ia.
Fiul lui Casimir a fost Ioan Albert, cel batut de tefan in
Codrul Cosminului.

37. Ungaria. Serbia. Bulgaria.

Cu Andreiu III s'a stins (1301) in Ungaria familia, intemeiata de Arpad i. pentru coroana ungureasca se certau
familiile inrudite cu regii de mai inainte, mai ales familia
franceza, Anjou i ducele Otto de Bavaria. Papa Bonifaciu
VIII sustineg pe Carol Robert, nepotul lui Carol de Anjou,
regele Siciliei, pe child Saii, impreuna cu voevodul Transilvaniei, desigur i. cu voevodul Basarab al Munteniei, sustineau pe Otto. Dupa. o luptit de mai multi ani, in care Basarab a i. ocupat Severinul i s'a declarat independent de
coroana ungureasca, Carol a izbutit sa fie recunoscut i incoronat rege.

www.dacoromanica.ro

250

Carol Robert (1310-1342) a stint sa ie strfins langa

sine pe nobili, ale caror privilegii obtinute prin bula de aur
e-a mai marit. A ineuraja: orasele prin acordarea de libertati, i prin legaturi de casatorie a asigurat fiului sau o
putere in afara si mai mare. Acest rege, atat de insemnat,
fost invins de Rornini, a caror victorie, cu a Flamanzilor
si en a Elvetienilor, este printre cele dintaiu izbanzi castigate de popor contra cavalerilor (1302, 1315, 1330).
Ludovic cel Mare (1342-1382). Finl lui Carol Robert a,
fost, in timpul sau, unul din cei mai puternici suverani ere-tini. A purtat rasboaie cu Venetia, tocmai cand Genua o
ataca, de aceea Venetia i-a cedat Dalmatia ai chiar i-a platit tribut. Apoi dezordinile reginii Ioana din Neapole, care
omorise pe fratele lui,.1-a Meat sa intervina in acel stat.
Ludovic voih sa supung Italia, insa s'a izbit de rezistenta
papilor.. El lai intinse puterea asupra Bosniei.
'La. moartea lui Casitnir, unchiul sau, Ludovic, f u recttnoseut rege si al Poloniei. Dar intinderea aceasta mare,
visurile din ce in ce mai nemasurate (voih sa fie imparat
in (Jonstantinopole) 11 reclamau in prea multe locuri si de
aceea puterea lui intinsa reprezinth mai mult stralucire
decht realitate. Spre sfarsitul domniei lui, Bosnia se facit.
regat, Moldova se intemei contra vointii hi. Muntenia ii
disputa posesiunea Vidinului. Un rege, ash de mare,
nu-si puteh crede implinita misiunea lui, fara s. ia apararea
catolicismului i fara sa persecute pe cei de alta credinta.

Bogomilii din Bosnia, ortodoxii din Maramures furl persecutati. Bogdan, un voevod roman, fugi din Maramures si intemeib principatnl Moldovei.
Interesul cel mai apropiat al Ungariei era insa apararea
peninsulei balcanice contra Turcilor. Un imparat bizantin, ai
venise la curtea .lui, sa-i implore ajutor, dar Ludovic, alergand dupa fantasme, a lasat ca Tnrcii sa se intareasca ai s1
ameninte apoi existenta Ungariei.
Mai importanta a fost activitatea acestor doi regi francezi, prin incurajarea culturii, prin usurarea orsenilor i tawww.dacoromanica.ro

251

ranilor. Atunci s'au plantat cu vita dealurile dela Tocai, s'a

intemeiat o universitate i s'au construit castele frumoase.

Sigismund de Luxemburg (1382-1437). Ludovic cel

Mare n'avea fii i casatorise pe fata sa cea mai mare cu Sigismund, iu1 imparatului Carol IV de Luxemburg. Sigismund nu a fost recunoscut rege de toti supusii si, cari

fiind sustinuti de papa, au proclamat regi din familia de

Neapole, i treizeci de ani a purtat lupte cu &nen.
Sigismund a fost contimporan cu Mircea cel Mare. Aliat
cu Mircea i ajutat de crestinii apuseni s'a luptat contra
Turcilor in vestita batalie dela Nicopote (1396) in care armata 'crestina a fost strivita de Turci. El a intemeiat ordinul dragonului, cu care a fost decorat si. Vlad Dracul.
0 parte din Dalmatia li fu rgpitit de adversarul s5a din Nea-

pole, care apoi o dete Venetienilor, that Sigismund pierd aceasth

tarit. Fiind ales impArat si mai pe urmit ajungand i rage al Beemiei, Sigismund se ridicrt la o putere, pentru care facultgile sale
emu neindestulgtoare. In bisericii incera sit facli. 1inite i nu
izbuti, in Boemia fu invins de Husiti in toate luptele, progresele

Turcilor nu le putii irnpiedick. Neavnd decAt o fat, o as5tori

cu Albert de Austria, care fu ales si imprat, dupl moartea lui
Sigismund, dar care muri indatg.

0 reform6, PS.cutit in timpul lui Sigismund, a fost, c s'a despartit

camera nobililor (magnati) de camera claselor (ordines) in cari

intrau nobilii mici i ortisenii.

Albeit avii un copil pe care Ungurii, desi 11 recunoscusera

nu-1 mai voira, i majoritatea nobilimii se pronunta pentru

Viadislan III, fiul lui Iagelo, un tanar. de 16 ani, care lasa

that a. grija statului vestitului general Ioan Corvin.
loan Corvin. A fost Roman din Transilvania, unul din
cei mai mari oameni iesiti din neamul nostru, care insa

nu a purtat grijile a lor sai, ci a luptat pentru gloria

lui.

i pentru apararea crestinismului contra atacurilor

turcesti. Sprijinit de domnii terilor noastre, mai ales ai Munteniei, pe cari in unin Ii schimbh dupa ajutorul ce-i dau,
Iancu bgtil pc) Turci mai Intaiu la satul romanese Sant-

person31

1) Se numib, ask acasl, spre deosebire de un frate al Oa, care se

numie. tot Than.

www.dacoromanica.ro

252

Imre, apoi Ii batii in Muntenia a doua oarg, cu ajutorul lui

Vlad Dracul.
Increzator in succes, Iancu treca Dunarea, in capul unei
armate cruciate de apuseni. Coprinse oraul N4, intrarg in
Sofia, patrunsera in basinul raului Marita. Sultanul cerh.
pace

i se inchei6 o pace pe zece ani. isa cretinii rup-

sera pacea i. incepura rasboiul, inaintand prin Bulgaria spra

marea Neagra. In armata cretina era i Vlad, care sfatui.
pe cretini sg, nu .inceapa lupta, s mai atepte ajutoare. La
Varna, in 1444, se dete o luptg, sangeroasa, in care regele.

Vladislav ataca cu furie pe Turci, se desparti de restul armatei i. fu ucis. Cretinii pierira, Than Corvin scapa cu fuga

in Muntenia i apoi in Ardeal.

Murind Vladislav, Ungurii recunoscura de rege pe Ladislau,.

fiul lui Albert, detera insa, lui Ioan Corvin guvermil teriir
dei regele i multi magnati erau contra lui. Than incepe .
din nou rasboiul cu Turcii, dar nefiind bine sustinut de ai
sai, pierda o aka- mare batalie la Cosova (1448). Marele Ro-

man insg, cavalerul alb al valahilor cum 11 numiau, atacg;

pe Turd i dupg, cucerirea Constantinopolei. PAtrunse in

Serbia, ajunse pang, la Sofia, insa nu puta merge mai departe, neavand destula armata. Mud Mahomed II dad. Belgradul, in 1456, el apara, cetatea, respinse pe sultan flandu-1 sa se retragg cu pierderi de zeci de mii. de oameni.
Dui% acest triumf, nu mai till mult i. mnri de o rana, sau
de o epidemie.
Mai mult decat toate laudele scriitorilor, onoreaza memoria.

lui Corvin ura vrajmailor lui. Caine de valac* ii ziceau.

regele i magnatii, pe cari i-a aparat de jugul turcesc ei
carora le-a dat pe cel mai mare rege unguresc.
Mateiu Corvin (1458-149(3). Ladislau puse sa omoare.
pe fiul mai mare al lui Ioan Corvin, pe Ladislas. Gadeletremurg, lovi de trei ori farg. t atingg, gatul : legile nu.
permit sa se dea mai mult de trei lovituri* zise victima.
Regele insg, puse sag ucidg, iar pe loan 11 declara tradator.
In acelai an muri i el.
www.dacoromanica.ro

253

Atunci se proclama rege Mateiu, viteaz in rasboiu, activ

In pace, inteligent, elocvent, mai pe sus de toate vanitos
ingainf at. ra purtat rUboaie mari cu Turcii, desi s'a laudat
ca i-a fled s. tremure. A atacat pe *tefan. Ia Baia si s'a
intors balut i rank, ar fi putut savarsi contra Turcilor fapte
mai maH, insa a purtat lupte cu Boemii husiti, in serviciul
catolicismului. Boemii aveau un rege national, George Podiebrad, pe care Mateiu. I-a batut si a ocapat Moravia, Silezia, mai toata Austro-Ungaria de 'azi, cad ocupa, i Viena
.din care gonise pe imparatul Frederic III. Aceste cuceriri
n'au folosit insa nimic Ungariei.
Mai insemnate au fost sfortaxile pentra cultura ale regelui.
In Buda a infiintat o biblioteca, se zice, de 50000 de manuscripte. A incurajat pe artisti i pescriitori. Un italian, Bonfinius, a scris o istorie a Ungariei, in care vorbeste despre
noi, ali istorici i poeti latini traiau la curtea lui.
In popor era iubit, cum se vede dintr'un proverb unguresc
-0a murit Mateiu, i'a dus dreptatea.
Ungurii recunoscura derege pe Vladislav, fiul lui Casimir,

care era rege i in Boemia. Acesta- a fost un rage slab

(1490-1516) i nobilii dispuneau. de stat. Ei se impartira
In doua partide : unul tinea cu Ludovic, finl lui Vladislav,

care se casatorise cu o printesa austriaca, celalalt partid

national era contra Austriacilor. De aceste desbinari profitara

Turcii spre a coprinde Ungaria, 36 de ani dup moartea

lui Mateiu Corvin.

Serbia. Starea politica, atat in Serbia cat si in Bulgaria,

er o copie a calei bizantina. Aceiasi administratiune, acele* atributiuni la suverani, acelasi fel de praprietate, aceleasi dari, acelasi cult. Regale se numia autocrat din mila
lui D-zeu. Autoritatea lui era absoluta in teorie, ca si autoritatea .imparatului din Constantinopole, insa, in realitate
nobilii i episcopii luau parte la exercitiul puterii, incat re:
gale nici rasboiu nu declara fkra ca mai intaiu s se ineleag cu ei.

Judetele in caH era impartit tara se numiau jupa, iar

prefectul se numia jupan, mai tarziu cnez i voivod.
www.dacoromanica.ro

254

Literatura vechie slavoneasca a fost mai mult bisericeasca,

i fr nici o originalitate, 1uc5ari1e cle mai multe sunt traduceri: din grecete. Influenca apuseana au primit centrele

dela Adriatica, Zara, Ragusa, Cattaro... Lucrarile literare

au fost scrise in limba veche slavona a bisericii, nu in limba
populara. Aceasta, abi in secolul XVIII, incepe s se intrebuinteze. Unele traduceri sunt importante, pentruca s'au
pierdut originalele bizantine. In afara de opere religioase
s'au imprumutat dela bizantini romane i poveti, caH au
devenit un domeniu comun al literaturii populare, ca Alexan-

dria, Rcisboiul Troei, 0 mie 0 una de nopti. Aproape de

anul 1400 a inceput sa, se scrie anale la Sarbi.

Regii Barbi. Uro (1242-1276) a fost rege iscusit i norocos_

Prin legg.turi de clstitorie, prin lupte cu Bizantinii, el a meritat
num') de mare, desi la sfaxit s'a vlzut nevoit sl abdice in folosul
unui fiu al sAu, care a venit contrI-i cu- armatti ungureasa. Mai
insemnat insit Milutin (1281-1321) care se intinse spre sud plait

Ohrida. El a purtat rlsboiu cu Bulgarii, cu earl insX s'a implcat indatl. Acest print a fost regale constructor, care se zice cg.
a construit 40 de biserici, ceeace se va zice i despre unii domni
11

ai notri.

tefan Dulan (1331-1355). Cea mai mare figura a istoriei shrbeti este tefan Duan, care a luat titlul do tarsfirb i a pus sa,-1 reprezinte p mon.ete, tinnd in maul glo-

bul i d'asupra lui cruces.. Cea mai mare parte din peninsula balcanica era in stApanirea lui, redusese imperiul bizantin la o faie pe tarmul mgrii. De aceea Duan nu se
mai multumi cn titlul de craiu, ci se proclama tar al Serbiei i al Romaniei (al (ireciei) iar arhiepiscopul sarli fu
ridicat la rangul ae patriarch. Cea mai insemnata urmare a
acestei schimbAri de titlu nu fu nici pompa imparateasca a
lui Duan, nici crearea demnitarilor dupa imitarea celor bizantini (despoti, logofeti) ci publicarea unui cod de legit
(1349) in /care 'se gasesc masuri favorabile pentru tarani,
pentru libertatea comertului i a schimbului.

Visul lui Duan era cucerirea Constantinopole i tocmai

cand se 'pregatia contra capitalei muri in 1355.
www.dacoromanica.ro

255

Dugan. Ash un fiu numai de 19 ani, pe Urog,, care mai

erh gi slab; incat voevozii profitar4 de slabiciunea lui gi de
atacul neagteptat al Turcilor, ca sa. impartii tara gi sX fie
cuceriti cat() unul de noii avIlitori.
Despotul Yucain (cumnat cu Vlaieu-Vodit al nostru) se declartt

rege in Macedonia. Vucacin stranse armatI mare, cu ajntor dela

Ludovic eel Mare, dela Vlaicu-Vodti ci dela Bulgari ci strttit contra

Turcilor pe rdul Marita, in 1371. Dar erectinii furl invinci, Vucacin Az* in luptii ci Serbia de sud fu supusit de Turei, cari instt

%sail en titlu de rege pe ALA lui Westin, Marcu Crdiorul,

comtat in cantecele populare ale Sarbilor, ca Roland in apus.

In Serbia de nord, tot 0.0, se despartiseA multi de Uro i nn-i

Amitsesed credincioci deal printul Lazar i ginerele Au Vue

Brancovici. Lag' kit puterea la moartea lui -Oros, in 1371 ci. se

preggli de luptil, cu Tureii, Autand ajutoare la Bosniaci, la Albanazi, la Romani ci la Bulgari. Io lupta dela Cosova 1389, erectinii
fuA din non invinsi, Lazgr s'i eu ai Ai Azurit prizonieri ci furii
ucici dupg. blitlilie.

Bulgaria, Dupl niivAlirea Thtarilbr, Muntenia fu despArtit de Bulgaria gi familia AsAnegtilor se stinse incurind.
Urmarl, apoi rAsturnAri gi ucideri de oameni, aproape regulate ptml la venirea Turcilor.
Tokos hi ucis de an purcar Brdocba, care se aratase viteaz in
luptele cu TItarli, pe tIrmul drept al DuArii. Terteri, un semicuman, a stipanit mai linictit cativit ani, pela 1330 era tar Mihail
al Arui nepot aveh in AAtorie o printeA din Muntenia. Mihail
a avnt o luptg. cu Sarbii la V elbujd ci a fost bItut de Milutin.
Sub Alexandiru, nepotul Au, statul se desmembA.

In partea de rgslrit se intemei a e Dobrotici un stat independent cu capitala Varna, pe care Turcii 11 numira, statul
lui Dobrotici (Dobrogea). Eli lui Alexandra mai imp6rtirg.
statul In douA, un tarat la Vidin i unul la Teirnova. Aceste
desmembrari 'i'nlesnirg, cucerirea terii de Turci.

38. Imperial Bizantin. Turcii. Cucerirea

Constantinopolei.
Mihail Paleologu (1261-1282) a cucerit Constantinopole

dela Latini, Ins6 imperiul bizantin restabilit de el a fost

numai umbra imperiului de mai inainte. La Trapezunt tiinth
*

www.dacoromanica.ro

256

Inca un imperiu sub familia Comnenilor ; in Epir 0 in Tesalia era despotatul familii, Angelilor, apoi &Irbil, apoi Bulgarii, apoi stAtuletele feudale prin Grecia i posesiunile Venetienilor in cele mai multe insule (Creta, insulele Ionice)
e posesiunile Genovezilor in Constantinopole (Galata) Pera)
panA in. fundul mArii Negre, si Ciprul regat, i Roclos
ocupatA de cavalerii Iodniti, la douAzeci de state, stAtulete
pi popoare.

Intre popoarele balcanice au ieit atunci la suprafatA Albanezii sau .ArnAutii, cari se numesc insii Schipetari, urmasii vechilor Traci i frati cu Dacii, strAmoii notri. Cele
mai insemnate triburi ale for sunt i astAzi Gheghii; Mirdifit i Malisorii. Dintre ei s'au recrutat soldati turci, mercenari cretini, viziri i pae.
In mijlocul acestei sfAramitAri, Mihail mai trebui sA. infrunte vrAjmAia papilor i pe a lui Carol de Anjou din
Neapole. Cel dintAiu predia o cruciatA contra lui, eel de al
doilea trimise armate in peninsulA. Mihail se decise sA facA
unirea cu Roma, de1. intampinA in popor o rezistentA indArAtnicA, jar pe Carol nu-1 oprirA sqrupule religioase, ci rAscoala Siciliei. SlAbiciunea cea mare a imperiului se vede in

lipsa unei armate 0. a unei flote. StrAinii en platA nu rAmfineau. credincioi, cAci nu li se putea plAtl leafa, jefuiau
ea in tail inimicA e se plAtiau singuri din jaful cetAtilor
cucerite. Neavand flotA, impAratii .vor chiem in ajutor, &and

pe Genovezi contra Venetienilor, and pe acetia contra

acelora.

Toate aceste mizerii se vlizurA sub Andronic II (1282-1328-

fiul i urmasul lui Mihail. El intrA in relatii de prietenie cu regi(

de Aragon. vrAjmasii regilor din Neapole, si primi o trupit de auxil

liari catalani, cari 'furl o adeviiratI plagl pe imperiu. Jefuiri

orase, omorirA locuitori In Constantinople, incercarl sA coprinzAdrianopole, in urmg. se indreptarA spre G-recia i coprinserg. dug.
natal Atenei, pa care-1 declararit vasal regelui din Sicilia.
Si pe and se petreceau aceste rAsboaie de mercenari, pe c'tnd
Shrbii se intAriau, Grecii se dedau la comploturi si la revolte cu
o nsurintit criminalL Andronic Ill rAsturnit pe mosal slu, fiind
indemnat de Ioan Cantacuzin, un om inzestrat en toate vitiile ei
,

www.dacoromanica.ro

257

cu toate talentele, chiar cu puterea de a se retrage depe tron intr'o mlnlstire. In zilele liii Andronic, Ill, s'a ridicat Serbia sub

Dusan.

Am Ironic III lasl. In 1341 un fiu minor, Cantacuzin 11 ia sub

protectia lui mai !titbit', mai apol se incoroneaz1 el sub numele
de Ioan VI. De aci rezultl un ritsboiu civil, in care se amestecl.
Dusan, in care se aduserl Turci mercenari si de o parte si de eltre cealaltl. Cantacuzin dete pe fata sa lui Orcan, ea sit-1 OA
de- partea sa. In cele din urmit se invoirl ca s rmie Cantacuzip
impitrat 10 ani. Cat erau de sthpini strlinii in imperiu, se vedo
din faptul, el voind Cantacuzin sit infiinteze o flog, Genovezii incepurl rsboiu i o distruserii., intelegand cii. imperiul- s'ar dispensi
de servicitil lor. Imperial ceril ajutorul Venetienilor, cari incepura
vestitul rilsboiu cu Genovezii.

DupI ce. Cantacuzin s'a retras in milnlstire (1355k s'a ridicat

pe tron fiul lui Andronic III, Dan V, care rlt/ci pana in Franta
cerand ajutorul apusului contra Turcilor. Cind se intoreeh, fu pus
la inchisoare, in Venetia, dup l. cererea creditorilor, elrora nu putek
sl le pliiteasel suma imprumutatI, spre a face ellItoria.

In acest timp, Turcii coprindeau peninsula balcanicg, iar

impgratul consimti sg, plgtesch tribut lui Murad, mai fgc
un pas e se oblig sh-i procure ajutor armat i sh-i dea ca
ostatie pe un fiu al shu.
Imperiul erh 14 realitate o dependentg, a puterii turcesti.
Manuel, urmasul lui Than V, dee inteligent, dee viteaz,
erh lipsit de mijloace i trebul s primeascg. din mhinile lui
Murad un colerla impgrgtie. Victoria Mongolilor in Asia
prinderea lui Baizid mai deterg Bizantinilor un rgstimp,
in care Manuel coprinse Peloponesul, iar fiul sgu loan VIII
fg,cit incercgri desperate de a unl bisericile la Ferara si la
Florenta. Luptele cu Turcii ale lui Than Corvin mai abgturg
pericolul d'asupra capitalei, pang la cel din uring impgrat
Constantin XI (1448-1453) care murl moarteh vitejilor, ingrophndu-se sub zidurile Constantinopolei si in gloria apusa
a vechei metropole romane din rgsgrit.
Chderea imperiului, ash cum a cazut, a rezultat dintr'o anarhie

mare in puterea publich e in spiritul poporului. Autoritate

centrala nu mai exista : administratorii numai dau socoteal
nimenui, scoteau dela locuitori cat puteau, administrau cum
vreau, semgnau cu paei de mai thrziu.
low S. FLontr.Istoria Evulni Mediu.

www.dacoromanica.ro

17

258

Orae, ca Tesalonic, se considerau republici independente,

Cu senat, cu ambasadori. la printi strgini, cu declamatii re-

publicane.
Dar partea cea mai tristit a tabloului o formeaza, luptele religioase. Imparatii voiau unirea cu apusul, ppporul si calugarii o
combateau cu un fanatism, care nu se tame& nici de persecutiuni,
nici de mutilari, nici de moarte. Predicatori la toate ritspamtiile,
taumaturgi, vizionari, se combateau, se blestemau si se provocau
uni pe altii. Calugarii din Atos pretindeau, c, dacK-si privese
buricul, vad cum iese din el o lumina. Lumina aceasta este necredit, de -twee* naturit cu lumina, care a inconjurat pe (Jristos
in muntele Tabor. Ei fur. numiti omfalopsihi (suflete in buric).

In literaturg au fost scriitori de valoare, mai ales istorici, ca

Ioan Cantacilzin imparatul, ca Halcocondilas, foarte insemnat

pentru istotia noastra (pentru Mircea, Vlad TeA). Au fost

scriitori cari s'au ocupat cu matematecile, cu mecanica, cu astronomia i cari recomandau experienta ci observatiunea. Multi din
acesti scriitori i invatati au fugit in Ita!ia, dupa. caderea Constantinopolei si au contribuit la miscarea spirituall a apusului, ennoscuta sub numele de Renastere.

Inceputurile statului turcese. Pe cnd istoria cgderii

Constantinopolei este istoria unui stat care moare, istoria
Turcilor este istoria unui popor, care naqte mic, neinsemnat
tii ajunge la, o crectere mai mare decttt puterile lui chiar.
Pe la inceputul secolului XIII o hoarda de Turci, spre a sap%
de Mongolii lui Gingishan, au fugit din rsaritul Caspicei in Armenia, sub conducerea lui Suleiman. La moartea lui Suleiman, o
parte din horda a inaintat mai spre apus, sub conducerea lui Ertogrul, fiul sau. Ertogrul primi locuri de Ovine dela sultanul din
Iconium, In regiunea Dorilaum, vecina cu Grecii.

Osman, fiul lui Ertogrul, primi religiunea mohamedang i.

adung sub steagul Au resturile Turcilor selgiucizi. El fgeii
dintr'o hordg de nomazi o natiune, mai cu seamg o armatg
a Islamului. Visul lui despre viitorii sE urmaci, cum se ggsecte in cronica turceascl, 1-a descris poetul nostru Eminescu,
cu o mggstrie Ara. pereche. Precum imperial bizantin intrunise, prin idea ortodoxismului, popoare i natiuni strgine, ah

Turcii vor uni rasse, vor atrage oameni, Fin idea mohamedanismului. Turcii, recunoscgtori lui Osman, au avut tsi au

www.dacoromanica.ro

LOU

capi pong azi, numai din familia lui j poartg numele lui,
.

Osman
Osman profitg de slribiciunea Grecilor, cari nu dau niciun
spriji& administratorilor din provincii i coprinse mai multe
.castele. Rgscoala Catalanilor le inlesni succesele mai departel

fiul slu Urcan coprinse Brusa, unde Osman WI muta resedinta. In Brusa se aflg mormtintul lui Osman.
Urcan (1326-1359) cucerl Nicomedia i Nicea, din fata
Constantinopolei, coprinse tot ce mai aveau Grecii in Asia.
Urcan avea un frate, Alaedin, care organizit statul i armata
Ca lege (Canun= grec Canon) era Coranul i Sunna. Statul se

impArtia, in sangiacurNsteaguri). Armata era regulath, permanent,

.(ieniceri infanterie rid spahii cavalerie) i neregulatii (akingii infanterie i azabi cavalerie). Ienicetii se recrutau din copii mici,
gpiti dela cretini, i crescuti in familii musulmano, sau in palatul

impgrittesc. Fanatismul lor religios era hanit prin cetirea Cora-

mului i prin rugiiciuntle derviilor, cari Ii insotiau in luptl i se

rugau neincetat s -cdtige victoria. AceastX Carmadi nou6.* era

permanentI, cu mult inainte cleat armatele permanents europene.

Prin caracterul ei religios, semAna cu ordinele de citluggri armati.

Prin ea Turcii au intemeiat puterea lor cea mare.

Fiul lui Urcan, numit Suleiman, trawl in Europa, inteo noapte
vi lu prin surprindere un castel, apoi Galipole (1354) ale cgrei
ziduri se aramaserI de un cutremur. Astfel puserti. Turcii picio.rul in Europa.

Murad I (1359-1389) al doilea fiu al lui Urcan, purtg

Aupte victorioase in Asia cu Turcii selgiucizi, apoi treca. in
Europa i coprinse Adrianopole (1361) unde strrnutg capirtala statului turcesc. Vucasin fu invins pe rfiul Marita, in
.care se inecg. In anii urragtori armatele turcesti cuprind tinut
dup tinut i oras dupg oras. Ragusa plgteste un tribut i
incheie cel dintaiu tratat.
Craiul Lazgr se oblig g. sg dea 1000 de cavaleri amial i
iinan din Trirnova plgteste tribut i
sA plgteascg tribut,
d pe fat& sa invinggtorului, impgratul Ioan V se face va-salul lui Murat. Profitfind de prezenta lui Murad in Asia,
Lazgr se ridicg incontra Turcilor si aside o victories insg
-pate doi ani Murad veni contra lui si in marea bgtglie dela
Cossovo (1389) Lazgr pierdui lupta i viata. Ins i Murad
in asasinat de un erou al legendelor sfirbesti.
www.dacoromanica.ro

260

Murad n'a fost numai viteaz, a lost i un mare constructor

de moschei i de coale, drept cu supuii sai, darnic cu. seldatii.

Baiezid Ilderim (1389-=1402). Fiul lui Murad a continua,

cuceririle tatalui sat Cu atata iuteala, incat se numete llderim (Fulgerul). Supuse la tribut pe fiul lui Lazar, supuse
Vidinul, a doua capitala a Bulgariler. Spre sud, cucerl Macedonia, Tesalia i. Inainta in Grecia pang la sudul Laconiei.
La asediul celei din urraa cetati greceti din Asia, obliga pe

fiul imparatului, pe Manuel, 0 mearga cu oamenii si i sa,

o asedieze alaturi cu Turcii. In 1394, dupa ce supusese in.
1393 cealalt capitala bulgar, Tarnow; patrunde in Muntenia ; bask ceeace mi putusea cie0inii in camp deschis i
cu armate numeroase, facura Romanii, in locuri pduroas&
si baltoase, invinsera pe Turd la llovine.
La strigatul do ajutor al imparatului Manuel, se adun o
cruciat cretina, mare i frumottsa, ca in zilele mari ale cruciatelor. Eran Sigismund regele Ungariei, Frederic de Zollern din
Germania, cavaleri englezi, mai ales francezi (Than feird Fried,
Boucicaut...) Mircea cel Mare al nostru, peste tot la 1011000

luptatori. In zadar Mircea sfatul pe cavaleri s atepte atacul

Turcilor, Francezii, mai ales, voiau s aiba onoarea luptei
i atacara ci mare furie, Ca in toate luptele lor cavalereiti,
insa, pierdura contactul cu restul armatei, furl inconjnrati
de Turci, ucipi san luati prizonieri. Astfel s'a pierdut batalia,
marea batalie dela Nicopole (1396). Sigismund fugl pela.

gurile Dunarii i se intoarse prin Dalmatia in tara sa, iar

Baiezid trimise regelui Frantei arcuri cu coarde diii piele
de om. Apoi inconjura, Constantinopole.

Angora (1402). Capitala ar fi cazut, dad'', nu i-ar fi venit

un noroc nemteptat. In Asia, Timurlenk infiintase imperial
lui Gingishan i oferia azil printilor aziatici 'detronati de
Baiezid. Timurlenk venl contra lui Baiezid i la Angora se
dete lupta mare. Baiezid fu invins i facut prizonier.
Dupt prinderea lui Baiezid, statul turcesc pare& pe marginea prapstii, fii lui se certan pentru sultanat, Mircea
www.dacoromanica.ro

261

flcii sultan pe Musa, statele cretine erau prea desbinate,

Incat nu s'a putut face o cruciatg. noug..
Mohammed 1 (1408-1421) apoi Murad II (1421-1451)
reuir g. sit restabileasc g. puterea turceascit. Acesta din urml
catig g. asupra lui Ioan Corvin vestitele btg.lii dela Varna
{1444) 0 Cossovo (1448). In aceastg. lupta, Than Corvin sperase

in ajutorul Albanezilor, unde George Castriota (Scanderbeg)

izbutise sg. revoke pe vitejii munteni i sg. sarame in straintorile munWor mai multe armate turceti, una comandatl de
insui Murad.

Mohammed II (1451-1481). Fiul lui Murad erh crud,

amb4ios, setos de sange, instruit i viclean. Prima lui ambitiune era O. cucereascA Constantinopole, inelul de smarald
i. de safir, care unete dou g. mgri i doug, continente, pe

care Osman il vzuse in vis. Sultanul construl langli Constantinopole un castel, care dominh trecerea prin Bosfor a
vaselor ce veitiau din apus. El hi construi o artilerie puternicg. Un Roman din Transilvania Ii turnase un tun, care
arunch pietre de ate 1200 de chilograme, la 1000 de metri.
De altg. parte, Constantin. Dragases proclanal din nou unirea
cu papalitatea, dei rezistenta clerulni erh 0 mai invierunatg, :

mai bine turbanul lui Mohammed, cleat p1ria cardinalului)

erh lozinca Grecilor. Dih aprilie pang. In maiu, armata turcease/ inii capitala inconjurat. Constantinopole, cu o populatiune de aproape 200.000 locuitori, nu aveh decat 8.000
10.000 de solda.ti, intre caH catevh Bute de Genovezi 0 de
Venetieni. Flota turceasc fu invins, tunul cei mare plesni.
Un canal" pornit din mare pgtrunde in cetate (cornul de aur)
i intrarea Iui era apgrat g. cu un lant. Mohammed construl
la spatele Galatei un pod inclinat de lemn, fgcu sg. alunece

cm Abiile pe el 0 Strunse in cornul de aur.

Cetatea s'a luat pe nseat. La ziduri Constantin se luptit ca un
erou. Turcilor li se plirei c. sunt ajutati de legiuni de spirits, Grecii
agteptau nn Inge]; sit alunge pe veljmagi cu sabie de foc. In ajunul
zilei teribile (29 maiu) Constantin se ImpArtiigi pentru ultima oarit
in Santa Sofia, Mohammed incepil atacul din zorii zilei. Intre cei
dintaiu citzuti fu Constantin, peste eorpul lui trecurit ienicerii.- In

www.dacoromanica.ro

262

miezul zilei, Mohammed merse in Sfinta Sofia, spre a aduce ruggciuni de multumitg profetalui. Trei zile cetatea hi jefuitg, constructiunile fiind crutate, iar din populapune 40.000 locuitori fur'
ucii, 50.000 Windup sclavi.
Mai pe urmit, Mohammed dete voie creclitinilor sg-i pgstreze religia i sg.-i aibg patriarhul lor, le permise sg. locueascg intr'o
parte a Constantinopolei, numitg Fanar, pecand Turcii locuiau cetatea (Stambul).

Acum, child Turcii aveau o capitalg, Mohammed putea.cugeta la alte expeditiuni.

39. Terile romnoti.

Romanii din Transilvania au fost supud de Unguri, insVc

se bucurau de drepturi insemnate, erau carmuiti de nite

fruntali numiti cnezi, aveau reprezentanti in dieta terii, iqi
pg.strau obiceiurile lor.

In Romania de azi n'au stgpfinit Ungurii pang la 1200,

aci pang la, acest an puterea cea mare, care amenintb. iii. .pe
Unguri, erit imperiul de rgsgrit. Dar dupti intemeierea imperiului latin, Ungurii au cucerit o parte din judetul Mehedinti
unde au intemiat Banatul Severinului (1230). Pe vile ratrilor, puterea ungureascg s'a scoborit i in regiunile muntene
1. a exercitat un fel de suzeranitate asupra cnezilor i. voevozilor. i In Moldova au pgtruns Ungurii,-in regiunea dintre

Carpati i. Siret, unde ii atrggeau minele de sare. Numele

oraplui Bacdu este unguresc, taroorul Milcov a fost intemeiat de ei, Sascut insemneazg feintdna Sasului. Sub protectiunea regilor unguri, Saii se coborau din Transilvania
i. intemeiau sate i. orage, la picioarele muntilor notri. Astfel

satele Rucdr, Dragoslavele, oraul Cdmpulung erau sgseti,

iar primii lor intemeietori fuseserg cavalerii teutoni.

Andreiu II adusese in tinuturile Barsei pe cavalerii teatoni In anul 1211, cu misiunea de a cretina pe Cumani,
cari se aflau in terile noastre. Cavalerii intemeiarg orau1
Brapv, coborirg prin pasul Branului i. intemeiarg Campulungul, iar in Moldova ridicarg. cetAtile Crciuna, Neamfut
kii devenir g. o putere temutg de rege. Acesta lug, inapoi darul

www.dacoromanica.ro

263

fgcut cavalerilor si-i goni (1225) din regat. Gonirea cavalerilor a fost un bine Si pentru Ungaria si pentru terile nokstre,
cgci, dael cavalerii ar fi rgmas aici, soarta ,noastra ar fi lost
poate ca soarta Prusilor.
Dupg. navalirea Tatarilor, Bela IV dete, printr'un act vestit
din 1247, cavalerilor Ioaniti tars Barsei gi le ingaduia ,s1 se
iritinza asupra cnezilor gi voevozilor romani din Muntenia,
!Astra insg drepturile unor voevozi, dintre ean l. unul se .numia

Litovoi (pe Jiti) altul se chiemb. Seneslav (pe Arges).

Mara de tinuturile depe sub munte, restul terii noastre

fusese unit cu imperiul romano-bulgar, pan g. la navalirea T1tarilor. Dupg retragerea acestora, Litovoi se intinse gi in stanga
Oltului peste tara lui Seneslau Ili nu mai vol sa. plateng tribut

Ungurilor. Dar o armag ungureascg veni in 1279 asupra

lui gi a fratelui sau Barbat titi Litovol cazii. In luptg., iar
Barbat fu liberat numai dupa ce plad o sumg de bani.
Dupg Barbat, dupa Tihomir, pomenit in izvoare unguregti,

spare ca domn al intregii teri, .pe la 1330, vestitul .Basaraba, care profitand de turburgrile pricinuite in Ungaria,
prin stingerea dinastiei arpadiene, pusese.mana pe tinuturile
Faggrag gi Amlas din Transilvania, pe banatul Severinului
din Oltenia gi se declarase independent.
Carol Robert inainteazg. in 1330 prin Oltenia cu armata
sa de cavaleri gi ajunge pana la capitala terii in Arges. Dar
cand se intorceit, fu atacat la o stramtoare de munti si s'a
facut acolo macel mare
zice cronicarul unguresc gi au
cazut ostasi si nobili nenumarath. multime.* Carol scApg cu
iuga schimbandu-si hainele, iar Basarab rgmase independent

in tara sa.
Fiul sgu, Alexandru, se inching lui Ludovic eel Mare, care

iirmaria planuri ambitioase gi era prea puternic pontru te.

rile noastre.
Totusi. Vladislav sau Vlaku-Vodei a ocupat Severinul, a
stgpanit Vidinul O. a purtat lupte en Ungurii pentru sta.panirea acestor cetg.ti.

www.dacoromanica.ro

264

Int'una din aceste lupte, data la cetatea Damtovitei, oastea

unpreasca, fu batuta cu desavanire de un boer roman, vornicul Dragomir.
Mircea cel Mare (1386-1418). A fost unul din cei mai
mari domni ai Romani lor, mare cap politic' qi mare, general.
El h Into les a rolul Romanilor este sa se lupte alaturi en
cretitinii contra Turcilor, de aceea a luat parte la toate luptele
creOinilor. Dupa ce regatele Serbiei i Bulgariei an fost desfiintate, Mircea a continuat lupta singur contra sultantani
Baiezid. El se retragek din calea navalitorilor, Ii ataca la locnn grele, uncle 'armata turceasd. nu se putea desfapre, si
astfel a catigat la Bovine (1394) singur o victorie creitina.
Mircea a izbutit chiar sa, puie un sultan pe tron. Dupri
moartea lui Baizid, fii lui se certau pentru domnie i unul'
din ei, Musa, fu pus de Mircea pe tronul sultanilor. Dei
Musa fu rasturnat mai tarziu, domnul muntean n'a incetat
pana la sfaritul vietii luptele cu Turcii.
Alianta lui Mircea era cautata de regele Poloniei, Yladislav
ai de Sigismund, regele Ungariei, cari se sprijiniau pe sfatul
lui cumpanit i intelept. El e domnul, care inchinand tam.
Turcilor, a pus baza intelegerii noastre cu ei, intelegere care

ne-a pastrat ca stat i care a tinut pana la rasboiul nostra

de independenta. Mircea cel Mare poate fi pus alaturi ca
oamenii marl de stat ai sistoriei.
Intemeierea Moldovei. In Moldova, istoria pomenete Inca-

din secolul ?ZIT despre Romani, cand ei, impreuna en Bizantinii, au mers cii rasboiu asupra Ungurilor. Numarul lor
era Wsa mic, i navalirea Tatarilor 1-a facut ti. mai mic,
timp de aproape o suta de ani, at Moldova a fost supusa.
Tatarilori Ludovic eel Mare incepa lupta cu Tatarii si ii
alunga din aceste locuri, avand armata compusa din Romani
maramureeni. Acetia ramasera in Moldova, cucerita de ei
dela Tatari, sub .Dragog-Vodci. Peste cativa ani, pe la' 1360,
voevodul Romanilor din Maramure, numit Bogdan, lua in
stapanire Moldova, purtand lupte i cu urmakdi lui Dragoc2.
en regele Ludovic cel Mare. Numele acestui domn s'a dat
www.dacoromanica.ro

263

mai apoi intregei teri, care se chemh i Moldova i Bogdania.

Alexandru cel Bun (1400-1432). CAtivh ani dupg, Bogdan, a trAit Alexandru cel Bun, contemporan cu Mircea eel
Mare. El n'a purtat rAsboaie, intro statele mari nu se amestech. Ungurii i Polonii se certau pentru impartirea Moldovei, Alexandru 'MA nu se sperih de ei, cAci OA a nu puteau
E periculoi, deck dael s'ar fi inteles intre ei, iar intelegere
nu puteh fi .intre cele doug popoare. InAuntru, Alexandru se
ocuph sA, organizeze biserica, sA reguleze administratiunea,
sA incurajeze comertul i cultura. El aveh de sotie pe Ilingola, sora lui Vitovt, a imprumutat cu bani pe regele polon
i. a luat ca amanet Pocutia, cu vestitele cetliti Sniatin
Coloinea. Era in tara o InsemnatA micare comercialg, care

luh calea cetAtii genoveze Caffa, sau pe a portului dela

Marea NeagrA, Cetatea Albd.

Urmaii lui Mircea cel Mare. DupA moartea marelui

Mircea, tronul Munteniei a fost ocupat de multi domni, cari
abia se aezau i erau rAsturnati de alti pretendenti, adui
de armate turceti ori ungureti, sau i de armatA moldoveneascA. Lupta se da mai cu seamA intre urmaii lui Dan,
fratele lui Mircea i intre fii lui Mircea.

Unii din ei au fost oameni vrednici, dar nu i-au putut

arAth vrednicia, din pricina greutatii timpurilor..Astfel a fost
Dan II, care, de1 se ridicase cu ajutorul Turcilor, nu s'a temut
sA. se ridice contra lOr, spre a ocuph cethtile de pe Dungre. El
cra aliat cu Sigismund, regele Ungariei i impArat. german.

Alt domn insemnat 4 fost Vlad, eel mai inimos din fii
lui Mircea, numit Dracut, din pricina cruzimilor lui. El a
mers allturi cu loan Corvin, cAruia puteh st-i adua 20.000
de luptatori, boeri i. tArani liberi. ImpreunA cu Corvin, a
mers in nenorocita bAtAlie dela Varna. In zilele lui se bucurb, de numele unui domn foarte viteaz. '
D'asupra domnilor din acel timp se ridia ins chipul fioros al lui Vlad Tepe, fiul lui Vlad Dracul. Tepe il numiau,
cAci pe cei condamnati la moarte ii trAgeh in teaptt, un fel
www.dacoromanica.ro

266

de moarte Imprumutat dela Tgtari. De o cruzime =rudg cu.

nebunia, el era i de o indrgzneall ce punea in mirare ri
pe marele sultan Mohammed II. In targ, trase In eapg mu de
oameni, ca sg pedepseascg lenea, ca a, Imputineze talhgriile,
ca s prIpAdeascg, pe trAdAtori i pe rgi. In afarg, jeful marginile Transilvaniei, unde sta un frate al au, care voia sg-i
ia tronul, apoi trecii prin foc i prin sabie mare parte din.
Bulgaria, din pricing cg, Turcii se pregittiau contra lui.
Mohammed II e venl asupra terii cii o mare armatg.
Vlad 11 lgsg s inainteze prin pgdurile i. bgltile, de cari erk
pling tara noastrg, 11 hartuia la locuri stramte, unde armata turceasa nu se putea deafgurb, .ca sg,-1 inconjoare. Apoi, pe o

noapte intunecoasg, 1.1 lovi cu toat. armata romaneasa,

produse o nvglingala atdt de mare 1ntre Turci, in cat s'au
omorit cu mile unii pe a1ii. Scriitorii din acel timp ne spun
cl Turcii i-au gsit mormant in tara noastrg, yi. c insuqi
sultanul, and a vgzut o pgdure transformatg in. tepi, pe cari
spanzurau schelete turceti, a exclamat cu greu se poate
lua o tar g. din mana unui astfel de om.x.
Tepe fu Ina, pgrAsit de boeri, cari primirg domn din.
mina Turcilor pe Radu cel Frumos,. un frate al lui Tepe,
iar domnul cel crud i viteaz trebul s fugg, la ruda sa,
Mateiu Corvin, pe a cgrui sorg, o tine& in asgtorie.
Dupg Tape n'au mai fost domni Insemnati prin rgsbottie
mari, de1 Radu delck Afumag, printr'o energie minunatk
s'a opus celui mai mare sultan al Turcilor i a 8cApat tara
de a fi tacut provincie turceascg, tag mai insemnati au fost
domnii, cari au facut opera de pace, ca Radii cel Mare i
Neagoe Basarab.
.Radu al Mare a construit langg Targovite o bisericg frumoas g. de marmurg, mtindstirea Dealului, cea mai frumoasg,

bisericg ziditg, in terile noastre pang la &instil. Tot el a pus

sg. se tipgreasa, mai multe cgrti pentru bisericg, adevgrate
podoabe de frumusete, un. Liturghier,, o Evanghelie, In limba
slavong. El trla pe vremea sultanului Baiazid II i cand
s'au revoltat ienicerii contra sultanului a nu poartg rgsboaie,
www.dacoromanica.ro

267

well le da de pildl pe Radu cel Mare, a este domn vrednic

i fr

mearg/ la Asboiu.

Neagoe Basarab a fost tot al. de insemnat. El a construit manIstirea Curtii de Arge, cea mai frumoaA biseriA

ti

ctok

74ealtql"

Net , f i \.1 Vly\i6\eZt\b 4

.-

4.;:e4

't

a,
-k(

ri

Eurs

Nana

*minima a amitiott

6Ti H CtilEHHHIChain

0.660411TH TN
cito 4 AA imt-tf:erl(4i-E

cj

GISO Mf4ft4b alTHcLKF.

PillitHNitkiTHYT6
ri

Liturghier 810,vone8o tipOrit 1508.

din plrtile rsritului. Pentru ea, Domnul ui-a chieltuit toat

averea, iar Doamna Despina Maga, din neamul despotilor
sarbi, a dat i podoabele sale, ca s'o vazI terminal.
Urmaii lui Alexandru eel Bun. In Moldova, urmasii lui
Alexandru au fost si mai Ai cleat ai lui Mircea. S'a vaunt

frate orbind pe fratele Au, s'a Aunt altul uciAnd WUrete, sau alunglnd in teri strline.
Until din ei, Petra Aron, vIzand puterea cea mare a Turcilor i nesimtindu-se in stare A li se opunI, le plAti un
www.dacoromanica.ro

266

bir de 2000 de galbeni. Simtind insA, cat de mare era acest

pas i cat de mare era rAspunderea lui, adunA pe boieri
pe- mitropolit, ca s se fac lucrul cu sfatul tutulor, ca nimeni i niciodaa sa, nu-1 invinovAteascA numai pe el, de
greutatea vremurilor i de slAbiciunea er. AceastA delicatA
simtire de ritspundere inaintea istoriei ne face mai simpatick
persoana lui Petru .Aron, care se urcase pe tron printr'o
crimA, ucisese pe fratele su, pe tatAl lui aefan cel Mare.
Cu armatA dela Vlad Tepes, aefan veal in Moldova, alungA
pe Petru Aron si-i ma domnia.
-tefan eel Mare (1457-1504). Niciun domn roman n'a
luptat mai cii tArie pentru mosia stramoseasca i pentru credinta crestinA ca aefan cel Mare. i nu numai supuii lui
1-au respectat i 1-au prea mArit, ci un papg. ilnumeste ayetul lui Cristos, iar Dlugo, un arhiepiscop si mare cronicar
polonez, il puns alAturi Cu cei mai mari eroi din vechime.
ToatA viata a petrecut-o in lupte, contra Turcilor, Ungurilor,
Polonilor si TAtarilor, In Muntenia a detronat pe Itadu si.
a pus oamenii sAi, Ind& in timp de 40 de ani domnii Manteniei se invartesc imprejurul lui aefan. 0 arinatA imensA
turceascl a nimicit-o in bAtAlia dela Podul Inalt (1475 )
Mai pe urmA, fiind invins la Valea Alba. (1476) de Mohammed II; el se retrage, face pustiu imprejurul Turcilor, ji
silete sA se retragA, apoi ii loveste la stramtori si la fiecerea raurilor, incat ramane biruitor. Matein Corvin, voind
sa-1 scoatg, din domnie, intrA in Moldova, dar aefau il oveste la Baia (1467) il invinge si-1 aIungA pests munti. Polonii cei mandri umiliserg, pe aefan, cand s lupt cu
Turcii : desI el se lupta pentru cauza crestinA, ei Ii cereau
jurAinantul de supunere pentru eel mai neinsemnat ajutor. Mai

pe urmA voirA sA-i cuprinda tare. loan Albert, fiul lui Casimir, inaintA asupra Sucevei, dar nu o puii lua i in Codrul Coarainului (1497) pierda atata nobilhue, incat in.PoIonia rAmase de atunci un proverb : ea pierit leahta* (nobilii).

www.dacoromanica.ro

269

Stefan era om religios, el a fgcut multime de biserici. Era

politic dibaciu, a intrat in legaturg de rudenie cn marele

print al Moscvei, mgritand pe o fat . a sa cu mostenitorul
aceluia. In zilele sale, Stefan nu numai a a fost cel dintaiu
print ortodox, ci a fost unul din cei mai mari printi ai Europei, cea mai mareatg figura din istoria romaneas'cl.
Petru Rareg. Dintre urmasii lui Stefan, eel care a sema-

nut intru catvtt cu el, a fost fiul slu Petru Itares. El a incercat sg profite de luptele ce se dau atunci intro Turci si
Germani pentru Ungaria. Sub% cuvant a se luptg Pentru
partidul turcesc al Ungurilor, el intrg in Transilvania, batii.
armatele nemtesti si ocupg mai multe cetgti sgsesti. Facandu-se plangeri la sultan contra lui, Petru se retrase in Moldova si inceph lupte cu Polonii. Sultanul Soliman, supgrat
contra lui si pentru alto fapte indrgznete, porni cn o mare
armata asupra Moldovei. Petru, pgrgsit de boeri pi de popor, fugl peste munti in Transilvania si de acolo se duse
la Constantinopole, unde izbuti sg capete domnia. .A stfel de
acum si domnii Moldovei se vor numi de dire Turci.

www.dacoromanica.ro

TIMPURILE NOIIA.
40. Deosebiri intre timpurile medil 1 noud. Invenfiunile
Viingtice. Inceputurite Rencqterti.
Cele dou g. secole, inainte de cucerirea Constantinopolei, i.
cele doug, uringloare, au fost timpuri de trecere, dela timpu-

rile medii la timpurile nouL Influenta luptei dintre orient

i occident a schimbat viata i obiceiurile Europei, a desvoltat spiritul de noutate, a Aspandit la apuseni unele inventiuni, cunoscute de mult timp in orientul indepg.rtat.
Cele doul mari puteri medievale, biserica i imperiul, erau
fr5. putere i arN. prestigiu. Papalitatea, in urma shismei,
In urma vieii scandaloase i cu totul lumeasa a unor papi,
pierduse orice vitz . in ochii credincioilor. Reforma o va
amenint, chiar in existenta ei. Imperiul, sra'bit in lupta cu
papn, slOit prin luptele cn pninii particulari, pierde caracterul mi universal cretinesc i conducerea lumii cretine o
iau suveranii Frantei i ai Spaniei.
Spania la o extremitate a Europei, Turcia la tealala, ajung
puteri amenintkoare, inat cele dou secole- dela inceputul
istoriei moderne reprezintK in. istoria politicl lupta contra
inundrii Europei din partea Turcilor, lupta contra prepondereutei Spaniei i a cassei domnitoar6 in ea.
Inanntrul statelor, puterea regilor este nedisputatl, statele
feudale au f6cut loc puterii regilor, ca in cele mai =he
state apusene, sau nnui numKr de printi cu mult mai mic

www.dacoromanica.ro

271

dOcit in evul mediu. Locuitorii aceleeasi teri, mai ales cei

din urase, se simt insufletiti de iubire pentru patrie, tara
tutulor celor cari vorbesc aceeasi limbg., in locul patriei inguste de Ong, atunci, Comuna.
Pe lane', sentimentul national, o simtire noug distinge pe
omul dela inceputul timpurior noug, simtirea fiecgrui ins de
a &di pentru sine. In societgtile vechi, Iii socialtile medievale, chiar in republicile italiene, muul trgi numai pentru
comunitate, .pentru cetate, pentru bisericg, pentru corporatie.

In societatea dela sfarsitul evului mediu, apat'e individuaZismul, gomul se descop ere pe sine insusi*.
Vara a fost schimbarea economicg. In evul media, centrul
vietii economice al. Europei fusese marea Mediterang. Descoperirea continentelor nou g. micsorg importanta comercialg a
republicilor italiene si aduse inflorirea statelor de pe coastele
oceanului Atlantic (Portugalia, Spania, Franta, Olanda, Anglia).

In interiorul statelor, class tgrgneascg se ridica, clasa orgsenilor se iraboggteste i influenta ei creste in con ducerea
statului. Averea mobiliarg se imultete i contrabalanteazg
averea fonciarg.
In directiunea tiintific g.

"si

artisticg, incept') lumea sg. ia de

conducgtor natura i observatiunea, pgrseste imitarea formulelor i a autoritAtilor vechi.

Sf gritul eyului mediu s'a vgzut mai bine in inventiunile
stiintifice, in schimbarea artei militare, cauzatg de inventiunea ierbei de puscg.

Iarba de pupa,. Este un amestec de carbon, pucioas1 i

silitrg, "(in 100 gr. intrg 15 e. 10 p. i 75 s.) care aprinzgndu-se are proprietatea dp a se transformit in gaz. .Acest
gaz, avfind nevoie de un. spatiu cu malt mai larg (sg zicem
de 1500 .de ori) decgt al Oulberei, desvoltg o for tg. de pre-

shine enormg i dacg spre lefrea lui Intmpin an corp

solid, glonte, piatra... 11 aruncg la mare depgrtare.
Se crede c inventatorul ierbei de puc g. ar fi fost un
ogluggr german, numit Berthold Schwartz, prin secolul XIV,
insg aceastg, afirmate nu are niciun fond de adevIr. Englezii

www.dacoromanica.ro

272

zic a Roger Bacon ar fi inventatorul, caci in sdrierile lui

se vorbeste de amestecul celor trei corpuri, care, fund aruncat
pe tuburi de fier, produce un sgomot de trgsnet Si. o lumin

de fulger. Insa pomeniri de ask fel de amestec se gasese si

mai vechi. La Marcus Graecus (sec. IXXII) Ege spunee.
ca in compozitia focului grecesc intra tot- cele trei elemente.

Adevaratii inventatori ai ierbei de purl au fost Chinezii,

cari lug nu se serviau cu ea Ia rgsboiu, ci la focurile de
artificii, chiar pe timpuI nasterii lui Crisfos.
Cei dintMu au intrebuintat-o in rgsboiu Mongoiii, dupg cu
cerirea Chinei fix secolul XIII, apoi Arabii. La inceputul se-

colului XIV o intrebuinta emirul din Granada. La 1325

aveh tunuri Florenta, cam in acelasi limp aveau Englezii si
Francezii. Boemii s'au servit in rgsboaiele husitice de ea en
efecte teribile contra cavalerilor, cari mergeau stransi, incat
trebuit sa se desvolte o noug tactica de lupt g. f inaintarea
in mod risipit, 'care ins se va desgvarsi foarte tarziu. In
adevar, primele arme de foe au fost tunurile, nu pustile.
Dar primele tunuri nu erau puse pe roate, ele se compuneau,
dintr'o teav sJe fier, fixata in, timpul actiunii pe un fel
de furcg. De aceea, tunuri se intrebuintau numai la apararea
sau la atacul unei cetti, rareori in campanie. Apoi se um-

pleau cu pietre sau cu ghiulele de plumb, mai mici cleat

calibrul tevii i fOrta gazelor se pierdea, incat chiar la aseclii
se intrebuinta, tot cu mai mult succes masinele vechi ale Romanilor. Sub Carel VII0 a venit ix minte Francezilor sa puie

tevile pe roate, i astfel au creat artileria. Totusi, chiar spre

sfarsitul secolului XVI, un mare scriitor francez Montaigne,
scrie a armele de foc sunt bune numai ca fe-ti sparga urechile? ei-ei da cu pgrerea ca o sa le pargseascg. oamenii. Pusca

s'a introdus tarziu i n'avea baioneta, incat un rand de ostasi era de pusca&i, altul de lancieri, cari sustineau lupta de
aproape. .Abia in secolul XVII s'a pus baioneta, si a Mai
trecut vreme pang sA vie in cap omului, ca sa gaureasca
baza baionetei, spre a putea trage chiar en baioneta pusg.
Acum pusca devenia arma cea mai teribila, potrivita si la
www.dacoromanica.ro

273

lupta de departe si la cea de aproape. Totusi, progresele

grozave ale annelor de foc sunt opera timpurilor celor mai
nouA. La noi, prima pomenire a ierbii de puscA este din
timpul lui Vlad Dracul, care cereh Sasilor din Brasov sl-i
trimeatA silitrL
Hrtia. InA, in secolul XII se seri& pe papyrus, preparat

din pelitele cotorului dela trestia din Nil si pe pergament,

adia pe piei de oaie, de caprA si de ralgar, luerate ea mostesug, mai inthiu la Pergamum, in Asia Ma- Din secolul
XII trestia aceea a inceput sA piarI, iar pergamentul erh
atat de scump, bleat de prin secolul VIII a Inceput lumea
al steargA, scrisull depe pergamentele vechi, ca s aerie din
nou pe ele, i astfel s'au pierdut znulte opere din anticitate,
Chinezii stiau insg, de mult sA feel hrtie din resturile de
mAtase, de chnepl, sau de bumbac. Arabii au invAtat acest
mestesug, pe care-I introduserA in Spania si Sicilia, prin se-

colul X. In secolul XII se fabrich hfirtie

i Franta din

trente de in, iar in secolul XIV, rAspandindu-se obiceiul de

a se pude, amase (inainte se purth flanele de MA) trentele
putRrA. servI la fabricare de hartie ieftinl.

Tipografia. Plechnd dela principiul pecetiilor, se ajunsese la table cu texte,tApate in relief prin mijlocul cArora se

compuneau arti. Laurentius Coster, din orasul Harlem, in

Olanda, a avut chiar inspiratia s facii litere mobile, insl litere de lemn, cad se toceau foarte repede. Se puma hrtia
peste tabla inegritA cu cernealA, se frech pe partea ceala1t1
cu o perie de Or si se tipAri numai pe o fag, cealaltA rA.mntind neintrebuintatA. Inventiunea literelor mobile de metal

si a presei se datoreste germanului Iohan Gensfleisch zum

Gutenberg, nAscut In Mainz, 'intro anii 1397 si 1410. El trAih

In Strasburg, ocupindu-se cu lucrarea metalelor, cu incedrarea in metal a oglinzilor, Spre au pune planul in executie, el se asoci cu un giuvaergiu din Mainz, Ioan Fust
i tipArl biblia latind (1455). Fust, voind sA profite de inventiunea lui Gutenberg, ii fActi un proces, cerhnd dobindA Ii
dobfindI la dohanda a capitalului imprumutat. Gutenberg, neIoN S. FLORu.Istoria Evalui Mediu.

www.dacoromanica.ro

18

274

putand plati, Fust Ii 1uA tipografia i impreung cu un &hotter,

care invgtase meiteugul dela Gutenberg i dupg care dgda

in cgsgtorie pe fata sa, infiintarg o tipografie mai mare.

Gutenberg flea ksi el altg, tipografie, in serviciul arhiepiscopului. Spre bgtranete, o IAA rudelor sale i till pang la 1468.
Tipografia lui Fest
a fost desfiintata in
1462, in urma unui rgsboiu. Aceastg nenoro7
cire a fost p ri e ln ic
rgspAndirii inventiunii,
cgci toti elevii Wan ri-

sipit in lume, trgdand

s ecretul tinventiunii
negre pe care erau le-

gati prin jurgmant ca

sg-1 pgstreze. Intro

uce JAeu
(r

ltl Ott a ow kit muninir

mom,

uw ssapnwmt 'mender

itant-buidt

Ir. a cite dare enanbilt

3- 8 mar tentreprritti
Af Nimes Awn tuoutt a tleur
puillutu cn,bee
(rill Jr battle be ullow
urtaan-tuoivn- 1 tur nous tw Vow qu cir but
catubtv
C arleurpti aunu!nue Ivneue
pfa,qrik bauwur

olatkurs h

quail Owrl bauan

7 bibritatu qut ii

burnout be coamuurpis
An dultt rinlY renlAtiS

iquc Innu fah quegtuumne

eau{ ce halt ne duo.

1464-1493 toate terile,

dela Italia pang la Rusia au primit-o.

In tam noastrg s'a

tipgrit prima carte in
1508 in limba slavong.

R out 104 tem' plittltre kur fire

p oin/e (mut leurtuht vattw

Inventiunea tipografii
este cea mai mare invenVane omeneasert, d u p
glisirea focului i dupli inventiunea scrierii. Crile erau mai inainte
0 paginiL de manuseris sac. %M.

ai de rani, bleat in raintistiri le legau en lanturi. de fier, ea s.

nu se fure, iar pela 1500 se vindei cu 2,50 lei o carte, care on 50
de ani inainte costa 300. Cele mai mari tipografii au fost in Ve:
netia (Aldus Manutius) in Franta (Estienne) in Olanda (Elzevir).
Rgspandirea culturii In popor, numai dupg aceastit inventiune a fost.
en putintai.

Busola. Se zice c i busola era cunoscutg. Chinezilor,

ceva dupg naterea lui Cristos, iar in apus a inceput sg fie
cunoscutg. pela 1200. .Aezarea acului magnetic intrfo ontiutg, de uncle vine numele de buxola, bussola i a0 fel
www.dacoromanica.ro

275

inat s nu devieze in timpul furtunilor i sguduirilor pe

mare, se atribue lui Flavio Gioja din oraqul Amalfi, pela
1300. Cu busola navigatorii se puteau cthuzI pe orice timp
din zi sau din noapte, i se puteau depttrt& de tbirm in largul oceanului,
Inceputurile Rennisterii. In Italia a inceput din secolul
XIV 0, se prseaseal, ieile i formele medievale, A, se imiteze operele antice O. se reving la observatia naturii. Aceast5.
schimbare in sufletul omenesc so cheamri, renaftere i a inceput din Italia, pentru o multime de motive : pentrua acolo
traditiunea antia s'a pAstrat mai bine, pentrua acolo influents, arabg, a fost sustinuth de printii normanzi, pentrua
acolo bogN,tia s'a adunat mai din vreme... 0 particularitate
a Italiei a fost libertatea de cugetare. Piind algturi de papi,

Azand_ slniciunile kr, Italienii erau mai putin mistici 5i

papii erau cu ei mai r4'bdAtori : pe and in alte state ardean i pe eel care vede6, un erotic, in Italia cei cari injurimn pe papi nmi erau nici urtnAriti.

AnterdtrOtori ai renasterii se citeaz in toate artele. In

literaturl se poate pune Dante, mai cu dreptul Petrarca ai
Boccaccio.

Incepe sA se invete limba greacii, sit se of ere azil invItatilor

greci, cari dui:A cgderea Constantinopole vin in apus eu multima de

inanuscrise, sit se imiteze geniul oratorie latin. In acest gen s'a dis-

tins Aeneas Sylvius, care prin talentul oratoric ajunse papIt. Autorul cel mai studiak latin era Cicerone. Cardinalul Bembo consilib,

ea sit nu citesti timp de 5 ani dead pe Cicerone, spre a InvIt 5.

scrii. In filosofie se stndiase in evul medin Aristotel, numai dupg
traduceri lotinesti necomplecte, in secolnl 15 Ineepe sit se studieze
dupli textul autentic. Apoi pe lane. Aristotel, incepe sd, se studieze Platon. La promovareaticestor studii, a contribuit mitropolitul
Besarion, care venise pentru a negocia unirea bisericilor i apoi
Amase In Italia. Altul, Gemistos Pleton, proslIvie, phonismul mi
numia pe crostini sofisti. In societate, la curtile printilor ajunse ea
o modA pAganismul platonician. Laurenliu Vala exereitit o criticX
nemiloasIt, neaglt di dnitatea lui Cristos i profeseazii pe fatIt epicureismul i panteismul : cnatura e identic5., sau aproape identicti
cu D-zen.

www.dacoromanica.ro

276

Tirania era mai favorabilh spiritului nou decal republicile.

Iubitori de lux si de plitceri, tiranii se inconjurau cu artisti,
carora le dau de lucru, din cari-si fliceau prietini i confidenti. Protectorii cei mai insemnati ai artistilor si scriitorilor
erau Medicii din Florenta, regii din Neapole, ducii din Milan, papii i altii..

Florenta a dat limba literarh Italiei si a produs pe eel

mai mari cugeth.tori i artisti : Dante, Boccaccio, Petrarca, p
Macchiavelli, pe arhitectul Brunellesco, pe Leonardo da Vinci,

pe Ifiehel Angelo.
Laurentiu de Medici era omul deshvfirsit al timpului shu :
elocvent, energic, spiritual, phgfin. Odath, rhspundea until
amic, care-i spuneh ch vine dela biserich : eu am intrebu-

intat timpul meu mult mai bine, am dormit si am visat.*

Alfons Magnifica" din Neapole puse sh se traduca autorii
greci i erh atht de pasionat de autorii latini, incal cetirea
unuia 1-a lecuit de o boalh, iar un rhsboiu cu Florenta nu
1-a mai purtat, chci i s'a trimis un exemplar din Titus Livius.
In picturl, vestitul Giotto, contemporan u Dante, phrhseste imitarea modelelor bizantinis i incepe a observa na-

tura. Intre alte tablouri ale lui, este portretul lui Dante e
frescurile din Padua, inspirate din divina Comedia.
Secolul al XV, cu individualismul Au pronuntat, prezintit pretutindeni portrete, in compozitiunile tstorice, in trAsurile sfintilor
si ale maicii domnului ; totusi artistii erau re1igki, multi din ei

erau c1ugIri (Fra Angelico, Fra Bartolomeo) iar subiectelereligioase erau fatli de cele antice ea 20 la 1.

Multi artisti erau de jos : Fra Bartolomeo era fiul unui

chrutas, Andrea del Sarto al unui croitor, Brunellesco,

Leonard da Vinci, Michel Angelo fii de functionari. Burghezia inalth nu voia, ca fiii ei sh se dea la arte manuale.
041 mai mitret monument de arhitecturic, la care Brunellesco a

revelat o artit nouti este Sfdnta Maria a florilor in Florenta, a

ctrei cupola a fost luatli ea model la mii altele.

Lorenzo Ghiberti (1378-1456) contimi)oran i coneurent

cu Brunellesco a decorat portile Baptisterului din Florenta,
www.dacoromanica.ro

271

timp de 21 de ani, atat de frumos, incat Michel Angelo

zicett, despre ele, cg, ar merit sg fie puse la portile raiului.
Donate llo, contemporan cu Ghiberti, si tot in Florenta, este unul
din marii sculptori, al cltrui Sfdnt Gheorghe, suferit comparatia cu
Venus din Milo.

41. Descoperirile Geografice.

Comertul terilor europene cu India s'a fgcut in evul mediu pe trei drumuri : unul prin Egipt la coastele mgrii Resit,
altul prin Bagdad la golful Persiei, altul pe uscat dela Chilia i Cetatea Albg, ale noastre, la Caf a in Asia,

tot pe

uscat, prin terile tgtgrgsti Ong, la Pechin. Pe acest din urmg

drum a mers in China vestitul Marco Polo (1271-1295).

Cartea lui, scris In frantuzeste, tradusg in mai multe limbi,
era cititg de toatg lumea i pe toti Ii incantg cu povestile
despre boggtiile orientului. Despre Zipangu (laponia) spunea,

a -nand se ggseste acolo hr atAta belsug, Inca palatul suveranului este invelit cu aur qgros mai bine de doug degete,*

Produsele Indiei erau aduse, pe cele doug drumuri din'Ulu, de atre Arabi, in porturile Mediteranei si de acolo
erau luate de corabiile italiene. Cu timpul, se desteptg, idea
ca sg, se inlgture acei mijlocitori i sg se meargg in India
pe apg, ocolind Africa, mai ales dupg ce- Turcii incepurg sii
fie o putere in marea Mediterang. Se mai adgoga dorinta de
a lupta dontra Arabilor si de a continua in Africa cruciatele
crestine. Acest din urth g. motiv a fost determinant pentru
Portugalia, care prin pozitiunea ei nu avea atingere cu Maurii
in .peninsula pirineicg. Portugezii insg, n'au fost initiatori in.
deseoperiri geografice, ei au mers pe urma Genovezilor ii
a Francezilor.
La Inceputul secolului 14 marinari genovezi i francezi au mers
departe pe coastele Africei, in insulele Canare, .Madera, Azore
(1351). S'a glsit de (=and o hartl din 1339, pe care aunt insemnate aceste insule. In 1402, un Francez se proclamase rege in insulele Canare. IDA descoperiOle franceze s'au oprit in timpul ritsboiului cu Englezii.

www.dacoromanica.ro

278

Portugezii incepura sa se aventureze pe mare; 4ptt indemnul unui mare print, Enric Marinarul (-1. 1460). Fiu al
unei printeze engleze, bine crescut i. instruit, el a adus
-Orli sale un noroc, care seamang a minune. Se agez1 la capul cel mai de sud al Portugaliei i aduna imprejarul su
multime de invatati, de astronomi gi de geografi; trimetea,
mai in fiecare an cate o expeditiune novala, ca s gbeasca
i sa cucereasca teri noi. Spre sfargitul tocmai al vietii, i-a
venit gandul s ajunga in India.
Inaintau en greu, Oci era raspanaita credinta a in clima
torida nu se poate tral. Se erede c marea are un ficat,
un gatlej profund (sorbul meirii) care soarbe apele i apoi
le aruncli afara, ceea ce produce fluxul i refluxul. Se temeau navigatorii de sepii enorme, cu brate de polipi, cari
coprind corbiile...

In 1420 se descoperl Madeira (insula lemnului), ale Orei

paduri arsea timp de noug ani i unde se plantara vii

trestie de zahar. 13rma apoi descoperirea Azorelor, a Capului Verde (1445) gi tocmai dupa moartea lui Enric insulele
Capului Verde (1462).
Dincolo de ecuator, Olatoria era gi mai grea, caci nu se
mai vedea steaua polara, dupa care se calcula
latitudinea. Regele Ioan-II (1481-1495) adung
o societate de invatati, cari rezolvara cestiunea
in sensul, ca sa se mlsoare inaltimea pe meridian a soarelui, d'asupra orizontului gi a se afle
astfel latitudinea.
Fruotul
Calatoriile reincepura.. In 1486 Bartolomeu
arborelui care
Di
az ajunse la capul de sud, pe care din priproducle oi.
cina valurilor (15 metri inntime) 11 numi capul.

Furtunilor, pe care regele 11 numl capul Bunei Sperante.

In urma clescoperirii Americii, plea Vasco de Gama,
ocoll Africa gi cu un conducator arab, luat din Melinda, aajunse in India, in portul Calicut (1498).
La un an dupit intoarcerea lui Vasco pleaca Cabral, care
schimband putin directia ajunse in Brazilia.
www.dacoromanica.ro

279

Vasco intriprinde o nourt c115.torie in India, proclama monopolul comerciului numai pentru Portugezi, bombardeazI
kii ruineaa Calicut. Ins. intemeietorul puterii porcugeze a

fost Almeida, care la Diu a distrus o flag a Indienilor

ajutati de Egipteni (1509) a supus mai multi printi gi a stabilit contoare.
Mai insemnat a fost. Albuquerque. Spre a lace monopolul efectiv, trebuiau impiedicate dramurile vechi, pe golful
Persic i pe marea Rogie, de aceea Albuquerque ()mpg. Ormuz i Socotora. In India coprinde Goa, care devine capitala
posesiunilor portugeze, coprinde apol Malaca.
In Anil. urm4tori, Portugezii coprinserX Ceilanul, ajunserrt
la canton (1518) in fine in Zipangu (1542) din povestea lui
Marco Polo.

Imperiul Colonial portuges. In terile descoperite, Portagezii n'au stabiht colonii, ci numai contoare, in cari se cumI:Aran produsele Indiei, al clror monopol 1-au avut, pang, and
Portugalia a trecut sub stlpnirea spaniolL
Insl regele exercitit acest monopol in mod fdarte abuziv.
Nimeni nu putea, face comert in India nal invoire. Poporul
azil in trandavie gi nu se ingriji4 nici s transporte el produsele in Europa. Olandezii veniau de le luau din Lisabona,
gata mai tfirziu s 1-e caute in India. Industria SCZ cu totul, toti se flcurl risipitori gi ingamfati. Lisabona ajunse
metropola comertului, Orbgtorile, balurile nu se mai isprIviau, pe &ad ampule rthnfineau nelucrate i munca o f-ceau sclavii negri (in fiecare an se aduceau cate 12000).
Administrarea imperiului era, mizerabilli. Guvernatorul se
schimbe, la ate trei afli, veniit cu oamenii si hotariti s1 se
imbogIteascrt. Demoralizarea coprinse pe toti, dela mic pfinl

la mare. Mrfurile apartineau regelui, el fAceh comertul.

Cei cu invoire luau dela indigeni produsele pe nimic gi le
vindeau regelui cat mai scamp, Inca veniturile Indiei se
pierdeau in mAinile celor 'mari, astfel c statul incepii srt
simtrt acest imperiu ca o povar4.
www.dacoromanica.ro

280

Descoperirea Americii (1492). Relatiunile Normanzilor

ea America se uitasera, numai legende ramaseserA despre
insule risipite pe oceanul de vest, legende pe cari le confirmau insulele descoperite de Portugezi (Canarele, Azorele).
Gloria de a fi descoperit lumea vestica ramble lui Cristofor
Columb (span. Cristobal Colon).

Columb s'a nascut la Genova in 1451, din parinti saraci

(tesatori). Dela 14 ani, incepa sa calatoreasca, pe mare, ajunse

in Anglia, in insula Feroe, uncle va fi auzit de calatoriile

Normanzilor, in Lisabona, in Madeira si pe coastele Africei;
se casatorl cu fata unui marinar protugez, dela care-i ramaserA hartii cu cunostinte folositoare.

Era rIspandita atunci credinta a pamantul e rotund si

se mai credea, ca distanta dela Spania pang. in India e mai
scurta prin apus (1/3 din circonferenta terestra) decat prin
rasarit. Incat, din insulele cunoscute spre apus, din Zipangu
spre rasarit, se crede a, a distanta necunoscuta, e mica. Aceasta

eroare fericitd (distanta prin apus dela Spania la India este

2/3 din circonferinta) a instrfletit pe Columb. Astronomul
Toscanelli din Florenta, indemna pe regele Portugaliei BA
trimeata prin vest 0 expeditie in orient. Columb intra in
corespondenta, cu el si propuse planul sal]. regelui Ioan II,
insa fu respins. Se gandia sa-1 proDuie regelui Frantei, mai
intaiu insa se adresa mginei Izabela a Castiliei, pelanga care
gas1 nobili protectori. Totusi, dupa 7 ani de asteptare, se hotari sit paraseasca Spania. In drum ss opri la o mfinastire.
Calugarii il opririt si intervenira pentru el la regina, care
sub zidurile Grenadei cucerita, seinn a. eontractul cu Columb,

ea al ramaie cu drept ereditar guvernator al terilor gasite,

al .ia o zecime din bogatiile si produsele bor.
La 3 august 1492 plecara trei corabioare (Santa Maria,
Pinta, Nina) eu vreo suta de oameni. Se opri catvit in Canarii, iar in septemvrie pornl pe marea plinA de taine. Nu
sunt adevarate povestile despre rascoala marinarilor si despre
promisiunea data de. Columb ca in trei zile va descoperi

pmnt, tot* cat de grea trebuie sl fi fost disciplina, eu

www.dacoromanica.ro

281

n4te oameni scoi din temnite I alp 33 de zile, intr'o Vineri,

la ora 2 noaptea, se vaza o geana de verdeata in lumina

lunii. Era insula Guanahani. Locuitorii, de culoare r*e, alergau Imprejurul albilor, ,pe care-i credeau coboriti din cer i
le dau sculele lor pretioase pe fluturi, pe margele, pe jucarii. Se mai cobori in alte insule, apoi, dupa o calatorie de
4 zile, ajunse intr'o insula pe care o lu drept Zipangu, era
insula Cuba. Mirarea lui Columb era mare, a nu vede nici
orate, nici imparati, cum se a0epth, dupa descrierea lui
Marco Polo.

Intoarcerea in Spania, in anul urmator, produse o betie de

entusiasm. Spaniolii obtinura dela papa o bull, care Exit

printr'un meridian, pang unde se pot intinde posesiunile Portugezilor i ale Spaniolilor.
Celelalte ealatorii ale lui Columb. In allitoriile urmgtoare (a.
doua 1493, a treia 1498, In care a ajuns i pe continentul sudic)
multime de lune, nobili i orlaeni, urmar5. po Columb, sperand stt
facI bogii Amanturi noi eran multe (Porto-Rico, Jamaica) aur
insit nn. Colon4tii se certan intro ei, se luptan cu indigenii, Columb era rlu administrator, nemultumih i pe unii i pe altii.
In 1500, regina declarg rupt contractul i numi guvernator pe
Bobadilla, care puse pe Columb in fiare 0-1 trimese in Spania.
Suveranii ii aratarit sincerit pltrere de ritu, dar voiau s. guverneze
ei direct terile nouX. Columb reclamit, cel putin, mijloace A-oncereascit santul mormint, i se deterit mijloace pentru o expeditiune mai rationalg, a patra cdldtorie. Desooperi Costa-Rica, pe
care el o luh drept coastele peninsulei Malaca. In cele din urmit
se intoarse obosit i muri in 1506. Cu doi ani inainte, murise t}i
Izabela. Oasele lui Columb le-au purtat Spaniolii prin coloniile kr
din America, papa in zilele noastre, and an pierdut pe cea din
'Irma, Cuba, le-au adus la Sevila.

Numele noului contintnt s'a dat dupa florentinul Amerigo

Vespucci, care a debarcat pe continentul sudic, poate cu
putin inainte de a treia calatovie a lui Columb, apoi a descris terile acestea noua. Un german, Waltsemiiller, a publicat in Lorena o cosmografie latinesca, in care punea
descrierea noilor teri, carora le dete numele de America (1508).

Descoperiri noult In America. Columb obtinuse in contract dreptul de a explora singur terile gasite, "'ma contractul

www.dacoromanica.ro

282

nu fu respectat i o multime de exploratori urmarA calea

deschisa. Toti alergau spre a culege aur, tug nu voiau sa
munceascA i se intorceau saraci.

In 1513, dupa greutati de nespus prin 'Muffle tropicale

i printre salbatici rasboinici, patrunde Balboa, prin ,istmul

,de Panama, la oceanul Pacific. CA sabia intr'o maul, cu

icoand Fecioarei in cealalta, intra in valuri i declara c ia
in posesiunea Spaniei terile, insulele gi. marile lui.

La 1519 Magelan plea si gaseasca trecerea spre India

prin sud. Se indrepta spre America sudica, merse spre sud
(calea lui M.) intra in ocean pe care il numl pacific,
ajunse in insulele Filipine, dupa suferinte grozave de foame.
Acolo muri in lupta cu indigenii, iar restul expeditii a fost
adus .in Spania de care Sebastian d'Elcano, facand ocolul
Africei. Cnd ajunsera -in India adevrata, se vAza ca lumea
descoperita de Columb era o lume noua.
America inainte de Columb. Locuitorii din nord, Eschimug, sunt de rassa mongolica, pecand ceilalti constituesc o
rassa separata. Aceasta rass foarte variata, cu 1000 de limbi
ei de dialecte, se imparte in popoare estice- i vestice de
Cordiieri, unele mai primitive, altele popoare cu zultura
proprie.
Intro popoarele de nord, mai insemnati numim pe Irochezi, peraul Laurent, iar dintre popoarele culturale ale Americei centrale

pe Maya, a caror patrie primitivli a fost peninsula Iucatan. Ei

itiau 81 construeasdi piramide cu etaje, ornau peretii cu imagini

de zei gi de preoti, scriau cu un fel de hieroglife, cari n'au putut
fi descifrate, 1 i cu semne pentru numere, cari sunt deslegate. Anul

kr era de 365 de zile. Adorau soarele i erau un popor papic.

Foarte rgsboinici erau Aztecii din Mexic, cari au imprumutat

cultura dela Maya, agricultura, tesiitoria, arhitectura, pe zeul bland

Quetzalcoatl. Zeul lor national era crudul Mextli. Capitala se

numii Teno4itlan, intemeiatl in. secolul XIV, in mijlocul unui lac.

Aztecii aveau o clasti puternicX de preoti, cari aduceau zeului
crud sacrificii de oameni (20000 pe an) pe cari-i luau dela triburile vecine, de aceea erau uriti de vecini.

In America sudidi, populatia cea mai veche a fost Aruac,

peste care au venit Caraibii, ri i antropofagi (de ad oCanibal)

iar in vest cei mai insemnati erau Chibcha ln Columbia. Acetia

www.dacoromanica.ro

283

cultivau Cartoful gi porumbul, conatruiau strade, tineau thrguri,

imbAlsImau pe morti.
La sud de Columbia, in Peru, Ecuador, Bolivia era poporul Inca.

Acest popor era guvernat de gefi religiogi, cari ziceau di. se trag
din Manco Capac, fiul soarelui. Capitals era la Cuzco. Pitmantul
era proprietatea statului, (regele il implirtia in fiecare an, dupg trebuint) se cultiva intensiv, se ingrttga, se ingrijia. Se constraiau

1 0 1 aual
I

010.

:110300 :

MD

10:10 10 if9
i es: 0 i MO
'go 8 a Ica c9

qr.3to:0:M

Ciao I 0110

iiair:Niairs)
::

:1010.0

Iglig

Manuscris &step (dup4 Presoot)

poduri poste ape gi peste prrtptii, se aducei spit pe canaluri.

Existau manIstiri de clluggrite, insii nu cunogteau scriere, ci se

serviau de un fel de panglici cu uoduri- colorate. Adorau soarele.

Conquistadores. Indigenii din insule nu opusera Spaniolilor nicio rezistenta. Aceptia abuzara de puterea lor, ii aservirl lid in scurt timp li distrusera. Insa. Aztecii din Mexic,
Inca din Peru, cari aveau state regulate, opusera. rezistentl'
td. furl supui &TX lupte grele. Invingatorii (conquistadores)
erau oameni cu calitatile cele mai opuse : viteji fail seamari,
lacomi fara masura, cruzi ca fiarele, religioi ptina la sacrificiu, pedeasupra infeligenti Iiii Intreprinzatori.
www.dacoromanica.ro

284

Cucerirea Mexicului (1515 1521). Fernand Collet intreprinse cu catevit sute de pedestrasi, 19 cavaleri si cu 14
tunuri cucerirea Mexicului. Se ali cu. vecinii .Aztecilor i
inspira groaza cu tunurile si cu caii sai. Aztecii considerau
pe Spanioli a sunt zeul Quetzalcoatl, care trebuia sa, vie
calare pe un sarpe si-i primira fail lupta, in capitall. Regele
Montezuma fu tinut prins. Cortez, trebuind sa se lupte cu o
aka trupa de Spanioli, cari veniau contra lui, gasi la intoarcere orasul rasculat. Cu greutate iesl din capitala, veni cu
10.000.de aliati, inconjura cetatea 75 de zile si trebui sa o
cuprinza casa, cu cas. Apoi Wete mare atentiune agriculturfi

si. colonizarii terii. Mai tarziu i se lug guvernul, el insa intreprinse expeditiuni in Iucatan, descoperi California i muri
uitat de toti, ca si Columb.
Cucerirea Perului (1532-1533). Doi aventurieri, Pizaro
ii Almagro, inaintara in capul a 160 de oameni, contra incasului Atahualpa, care se certh cu fratele sau Huascar. Ei
fiwitara pe incas la o intalnire, pusera, mama pe el si. atacara
pe Peruani pe neasteptate. Regele oferi aur ca sa umple o
camera, ei luara aurul, apoi `spanzurar a. pe salbatic I Pizaro
ocupa apoi Cuzco si ihtemeie Lima.
Indata izbucnira, certe intro cuceritori. Almagro fu gatuit
in temnita, Pizaro fu ucia, pacea se restabill cu greu.
Orellana cMtitori. apte luni pa' Amazon ki cu povestile
lui despre .palatul de aur (El Dorado) provoca noi intreprinderi.
Urmaxile .descoperirilor. Descoperirile geografice au avut

efacte dezastroase pentru indigeni, caH fura ucisi, vfinati cu

cainii ca fiarele slbatice, omoriti de munch. In urmit au in-

ceput s se transporte negri din Africa, fiindca erau mai

robusti, a inceput astfel comertul cu negri.
Europenii au castigat metale pretioase : numai minele dela
Rptosi (BoliVia) au dat argint in valoare de 8 miliarde. Au
adus plante si animale noua : china, porumbul, cartoful, tutunul, cacao, salcamul, curca, paduchele de lemn.

www.dacoromanica.ro

285

S'au inmultit cunostintele in geografie, in stiintele naturale.

A slnit increderea in intelepciunea celor vechi si s'au pregatit
spiritele pentru reforma.

42. Rena#erea artistica i literara.

Renasterea n'a fost numai o intoarcere la studinl naturii
si o imitare a operelor antice, a fost un mod nou de a concape Iurnea si viata, o conceptie de libertate, de individualism. Arta apir s cucereasca natura, sa exprime adevrul
ei, insa O. o si idealizezet A inlature particularitatile si O.
ajunga la conceptiunea frumusetii impersonale. Ajungand
aci, arta italiana se cristaliZeaza in forme neschimbate FA incep e 0, decada.

Arhitectura. Urmareste o marime mai sobra, mai severa,

niai simpla.

Unul din cei mai mari arhitecti italieni e Bramante, care

pe langa numeroase monumente in Milan si Roma, a fost insarcinat de Iuliu II O. fac a. planul bisericii Sfantul Petru.
Planul lui a fost Ins moditicat mai pe urma de Rafael si de
Michel Angelo incht priveste constructia in sus ; numai baza
a ramas ash, cum a facut-o Bramante (-1. 1514). Aceasta bi.

seric 5. este cea mai mare si cea mai frumoasa din lume,

Sculptura. Primele capete de opera ale sculpturii renasterii s'au ivit tot in Florenta. Statua ecvestra in bronz a lui
Francisc Sforza, facuth de Leonardo da Vinci, in 16 ani de
meditatie, a fost distrusa de Francezi in lupta contra Milanului.

Cel mai mare sculptor al renasterii, unul din cei mai mari
ai tutulor timpurilor, a fost Michel Angelo (1475-1564) in
acelasi timp arhitect, pictor, inginer si poet. Intre statuile lui
este vestita statue a lui Moise pe mormantul papal Iuliu II,
statuile depe mormantul Medicilor (Noaptea, Aurora...). Ca
pictor a facut vestitele tablouri biblice (Creatiunea, Potopul...)

ei Judecata din urm.

Michel Angelo crescuse in atmosfera "Agana dela curtea
Medicilor, insa a suferit si influenta lui Savonarola, de acl
www.dacoromanica.ro

286

toatit poezia lui biblica. Opera lui e forte i trista, fizionomiile sunt serioase, adesea dureroaie. A trait 89 de ani, sub
13 papi.
Pictura. In multimea pictorilor italieni numele lui Michel
Angelo, al lui Leonardo da Vinci i al lui Rafael formeaza
triunaviratul epocei de aur al renakterii.
Leonardo da Vinci (1452-1519) ,lera. din Florenta, ca i
Michel Angelo, i ca e el geniu univ&sal : arhitect, sculptor,
fizician, inginer, matematic, pictor. Cele mai insemnate capete

do opera ale acestui om extraordinar au ajuns pang. la noi

deteriorate, iar allele s'au pierdut. Inteo biserica din Milano
se afla vestita Cind,1), care ins a. a fost mereu stricata. de
reparatori. Vestitul yortret de femee, Gioconda, a disparut,
anul trecut, din muzeul Louvre.

Ratael Santi (1483-1520) a dus o viata cu mult mai

uparl i mai plin de succese cleat cei doi. Operele lui
sunt blnde, linitite, apropiate cle arta greceasca mai mult
decat oriceze altele. Nici pasiunea, nici grijile lumeti nu
stria armonia trasurilor, de aceecL a fost numit divimil Rafael.* Vestita Disputa, a Sfintei jertfe ,a fost namit a. mai

mult decat cap de opera. Apoi Parnasul (istoria poezii)

coala din Atena (istoria filosofii) Sfdtita Familie, Madona
sixtind (in Dresda...) opera imensa, care i-a scurtat zilele

la varsta de 37 de ani.
Insa artiti marl nu se gasiau numai in orasele marl, numai la

curtile celor puternici. Intr'uu targ, Correggio, langa Modena, a trait

i a murit un mare pictor, care a dat nume cetatii sale. Nimeni,

ca el, n'a posedat ftiinfa clarobseurului, adica a jocului de lumina si
de umbra.

In Venetia s'a desvoltat o scoala de pictura, vestal prin coloritul ei, prin bogatia decoratiuoilor, prin lumina si prin forts ei
realista. Intro maistrii venotieni cei mai mari, a fost Tiziano, care
a trait 99 de ani a flout 4.000 de tablouri, intre ele vestita inaltare la car a Fecioarei i portretul lui Carol Cvintul. Alt maistra
venetian a fost Paulo Veronese, ale carui tablouri colosale acoperii.
zidurile palatelor din Venetia.
t) Fata fiecarui apostol exprima altfel efectul vorbelor : 4amin zic,
vou, unul din voi ma va vinde.*

www.dacoromanica.ro

287

Arhitectura In Europa. Th. nordul Alpilor, influenta renasterii italiene s'a simtit tfutiu, caci ea intampinh rezistente
mai ales in corporatii, caH nu se puteau deprinde cu noile
procederi. In architectura se citeaza, in Germania, ca influenta

a renasterii Palatul Comunal din Colonia, iar In Franta

Louvre din Paris.

Sculptura gi pictura In celelalte teri. Dintre sculptorii

insemnati francezi, numim pe genialul Jean Goujon, care a

Bf. Petru.

ornat cu statui fatada Luvrului si al carui cap de opera este

Diana vdndtorita.
La Germani a lucrat in Niirnberg vestitul Adam Krafft
si marele Peter Vischer, artist in bronz, gcaldarar cum se
numi b. el, cu o simplitate mareata.
In *tura Francezii nu pre4int in secohul XVI un nume
comparabil celor numite, insa in ceramia s'a ivit marele Ber-

nard Palissy, care a ridicat arta smaltuitului la o perfectiune inimitabila, pecfind Germanii an pe marele Hans Holbein i. pe mai marele Albrecht Darren serios, puternic, cu
*

www.dacoromanica.ro

288

o profunda poezie. El recomanda artistului sa nu se departeze de natura : nu gandi a vei face ceva mai bun decat

a Meat Dumnezeu, caci puterea ta este un nimic in fata

puterii creatoare a lui Dumnezeu.
In celelalte teri, desvoltarea artistica va fi opera secolului
urmator, afara de Flandra, unde in secolul XV, Van Eyck
a adus picturii o mare inflorire, intinzandu-si influenta asupra
terilor vecine, Germania si Franta, chiar asupra Italiei, care
era atunci metropola.. artelor.

Renatfterea literari in Italia. Societatea italiana, odata

cu imitarea gusturilor antice, ii apropi credintele si superstitiunile vechi. Se credea in stele, in prevestiri, in spirite, cari
se coboar din iuna pe pamant, cari se arata oamenilor si le
voibesc. Obiceiurile erau violente. Se omora cu mult iuteala,
un cardinal scoate ochii fratelui shm, care-i era rival in dragoste. Moravurile acestei societati se oglindese in memoriile
lui Cellini.
Ariosto (t 1533), cel mai mare poet italian al renaterii, a
trait imprejurul cardinalului. citat ca exemplu de cruzime. Acest
cardinal era din familia d'Este i Ariosto a fost in serviciul
ducelui d' Este. Opera lui Ariosto se chiarna Orlando Furioso,
poem eroica-comica, cu subiect din ciclul carlovingian. Poema

se Malta mai ales prin frumusetea limbii, prin multimea imaginilor i prin stilul poetului.

Torqukato Tasso (t 1595) a trait catvit timp tot la curtea

ducilor d'Este, intr'o societate foarte vesel, desi el era de o
fire melancolica ; se zice ca n'a ras nici odatii. Mai pe urma
deveni violent si nedrept cu generosii shi protectori si in
cele din urma inebuni, desi avea, epoci senine. Era sa fie
incoronat pe Capitoliu, cand murl, se zice, in ajunul incoronarii. Opera lui cea mai insemnata este Gerusalemme Liberata

care se numara printre cele 'mai frumoase poemd moderne,

mai ales prin puritatea sentimentului religios i prin inllturarea sentimentelor profane.
Alti poeti italieni nu sunt de valoarea acestor doi, afara,
de marele Michel Angelo, care a fost si poet, si a scris adwww.dacoromanica.ro

289

mirabile sonete. Epigrama trist, scrisg, despre statua sa,

Noaptea, rasung, ca trambita judeatii, in momentele acelea
dureroase : gimi place sg. dorm, mi-ar placeit mai mult sa
fiu de marmurg, cat timp tine mizeria i ruinea : nu ma
detepta dar, te rog vorbete incet.*
17n mare prozator italian i unul din intemeietorii filosofii
istoriei este Nichol?) Macchiavelli ( t 1527). Printre scrierile
sale, cea mai insemnatg, poartg. numele Il Principe, in care

descrie dupg, naturg, mijloacele de cari se poate servl un

print, ca sa-i formeze 1 ca s-i pgstreze puterea. Aceste
mijloace pot fi violente, pot fi neleale, pot fi imorale. .Printii
ii calcg, cuvantul, se servesc de viclenii, calca in piCioare
religia. Ae, facet Cesare Borgia, att facea Ferdinand Catolicul din Spania, ae, lucrase Ludovic XI in Franta. Ma-

chiavel a descris dar pe tiran ca un naturalist, i nu i se

poate face o ving, ca nu 1-a prezentat altfel, precum naturalistului nu4 se poate impute, cg, descrie pe tigru, ca pe
un animal carnivor i viclean. Este ins adevarat, c totii
tiranq se serviau de cartea lui Machiavel, ca de un manual
al tiranii.
Literatura francezL Poetii francezi din timpul renaterii
nu se desprinsesera din ideile evului mediu i sunt mai patin insemnati decal prozatorii limbii franceze din acel timp
si decat invgtatii umaniti. Se citeaza Clement Metro& Mai

insemnat decal el a fost Pierre Ronsard (t 15861 care impreuna cu alti poeti, voiau s. imbogateitsca limba frauceza, imprumutand cuvinte latineti, cam aa cum voia sa
fad la noi coala gramaticalX ardeleang,. Aceast g. incercare
a Lai Ronsard n'a izbutit insa, precum n'a izbutit nici la

noi coala ardeleana. Opera cea mai insemnat a lui Ronsard a fost Franciade, poemg. epica, in care se punea in
legatura intemeierea imperiului Franciior cu Francus, fiul
lui Hector, eroul troian.
Rabelais (t 1553) a fost un cAluggr medic i foarte invatat tia. tot ce a produs Grecia i toi- ce a produs Roma.*

El a scris un roman satiric Gargantua et Pantagruel in

lox S. FLORU. - Istorie, Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

19

290

care ridicalizeaza toata viata i toate institutiunile omeneti,

caci lumea, e ridicula i. adevaratul filosof trebuie sa n'o ia
in serios.
Intrebuinteaa. tot felul de cuvinte, cele mai ordinare, cele mai
murdare, dar desveleste si r6nile cele mai ascunse ale societlitii,
ale bisericii, ale celor mari si ale color mici si se inaltti din carciumit si din societatea stricatl, ca uriasul shu Gargantua. El a
influentat pe multi si marl scriitori,'nu numai in Franta, dar si in
alte teri.

Calvin (t 1564) invatatul reformator este unul din creatorii prozei franceze. Cartea sa Institution Chretienne, mist),
mai intaiu in latinete, apoi tradusa de el insui in frantuzete, este prima lucrare de teologie i. de filosofie, in limba
franceza.

Michel Montaigne (-1. 1592) a exercitat o mare influenta

asupra scriitorilor i. cugetatorilor, prin scrierea sa Esais,
scrisa uor, simplu, cu o cunotinta de izvoare vasta, cu o
ironie intepaloare. Cuno0inta noastra nu e sigura, observatiunea i. experienta ne inealit, trebuie dar 0, cautam linite
in adevrul revelat, O. realizam bunele noastre intentiuni
prin fapte externe.
Studiile inalte au &it un protector luminat in regele Francisc I,
care a creat College royal (azi de France) in care trebui n. s se
invete limba lating. si greacl, ebraica, inedicina, matematicile, filosofia. Franta a avut in timpul renasterii cei mai invAtati umanisti, pe Estienne, pe Scaliger, pe cel mat mare filosof aristotelic,
Pierre Rame.

Literatura In Germania. Cel mai insemnat poet german,

din timpul renaterii este poetul popular Hans Sachs, contemporan cu Lutter, dar inimic al exageratiunilor protestante.
El trai in Nurnberg i a scris satire, poveti, tragedii i
comedii. Cea mai insemnata. se chiama Meisterstinger.
Un scriitor insemnat, insa, care a scris latinete, a fost
Erasm din Roterdam (t 1536) unul din cei mai mari scriitori satirici, pe care i-1 disputau suveranii i. papii ca sa.-1
atraga la curtea lor i. care a exercitat in toata Europa un
fel de suzeranitate literara. Dintre scrierilo lui, cea care se
www.dacoromanica.ro

291

citeste mai Inuit se' chiarna Laus stultitiae, in care ridiculizeaza.

totul, biserica, abuzurile clericilor, dar i excesele luteranilor.

Tot in latineste a scris in Anglia Thomas Morus, cancelar al regelui, care insa s'a -opus regelui la despartirea de
biserica romana, si de aceea a fost ucis. El a senis Utopia,
in care construeste o tara idealk
fara defectele politico i bisericesti

ale societatii noastre. Asemenea

societati utopice, au incercat sa
prezinte i altil scriitori in urma
lui Morus.

tiintele in timpul renalterii.

Italia tine primul rang in stlintele
matematice. Cea mai insemnat

figura. est Cardanus, care a rezolvat ecuatiunile de gradul al

Farfurie B. Faliesy.

treilea si al patrulea. 'Carianus prezinta un amestic curios de

eruditiune intinsa, de cercetari profunde si de superstitiile
timpului sau. Lui datpreste algebra introducerea notiunii (nu
si a termenului) de cantitdg imaginare.
ln astronomie, cel dintaiu loc 11 ocupa marele Copernic

(Nicolae), care in 1543 publica la Nurnberg vestita sa lucrare, De revolutionibus orbium celestium. S' a nascut la
Thorn in Po Ionia (1473) a studiat in Cracovia, apoi in Italia, era cleric. A intarziat cu publicarea operei, pana in anul
mortii i legenda spune c primul exemplar din ea i s'a
adus pe patul
In fizic h. predomniau ideile lui Piston i toti invittatii treceau
prin medicing (Carden, Copernic, Rabelais...). Universal se considerk

insufletit, fiecare lucru cu caliatile sale oculte. Astfel Agrippa

(ntscut in Qo Ionia) credeit intr'un spirit al lum.ii. Paracelsius
credek cll. teats lucrurile sant compuse din ntercur (spjrit) din
gam (corp) si din sulf (mijlocitor intre cele doult). Aceste element sunt-ordonate de an spirit vital, care lucreazg dup g. ordinal
lui Dumnezeu. Toate aceste pip6iri stiintifice au condus la gitsirea
ett.torve, elements chimice.

Doctoral italian Fracastoro (1550) emite idea atractiunii uni-

versale.

www.dacoromanica.ro

292

Un invatat genial a fost Michel Servet, care a descoperit

circulatiunea mica a sangelui intro inima i plamani. El a
fost ars in Geneva de catre reformati, fiindca. In cestiunile
religioase se deosebik de ei.
Un alt doctor mare, francezul Ambroise Pare (-1- 1590) descoperi
din experientit, cum trebuie ingrijite rlinile prieinuite de gloantePang. la el se ardeau. eu fier rosu i cu apI fierbinte, el recomandli
ligatura spre a opri emoragiile.

43. Rlisboaiele pentru Italia.

La sfaritul secolului XV, rivalitatile dintre statele italiene
i ambitiunile dintre printi au atras asupra Italiei navalirea
statblor vecine, mai- puternice i mai organizate, in urma.
careea Italienii au cazut 4ub dominatiune straina.
Cei dintftiu straini, chiemati de inii Italieni, au fost Fran-

cezii, sub regele kr Carol VIII.

Carol VIII, succesorul lui Ludovic XI, era cu totul deosebit

de tatgl sun i de sora sa, ale arei consilii nu mai voift sti le nrmeze. El era mic de staturA, slab, cu niste buze groase si tot-

deauna deschise, putin la minte, ea si la corp. Tot citind roman&

de cavalerie, visa la cuceriri mari in orient i, cand Italienii ii
chemarg in tarile kr, poetii celebrau gloria lui Carol, inainte de
butAlie :

Oharles fera si grant batailles

Qu'il conquerra les Raffles,
En Jerusalem entrera
Et mont Olivet montera.

Intriga italian. Ludovic Moro, epitropul lui Ioan Galeas Sforza, ducele Milanului, departase pe nepotul sau, dar
se temea, de regele Neapolei, pe a carui fag o tinea in ca,-

Atone Ioan Galeas. De aceea, voia sa &easel, pe cinevk

contra regelui de Neapole, care era aliat cu Medicii din Florenta i cu papa Alexandru Borgia. El se adresa mi Carol,
care, ca ruda cu familia de Anjou stinsa, avett drepturi asupra
regatului neapolitan, condus de un rege aragonez.
Expeditiunea In Italia. Inainte de a pleca in Italia, Carol
se gandl sit se impace cu vecinii sai, Anglia, Imperiul i
www.dacoromanica.ro

293

Spania, cari formaserg o aliantg contra lui. Pe totiii dezarma

Carol prin generozitatea lui : pe Enric VII printr'o mare suing
de bani, pe impgratul Muximilian, lasandu-i provinciile franceze Artois i Franche-Comt, pe Ferdinand Catolicul, dandu-i doug provincii din Pirinei.
Crezfindu-se sigur in spate, Carol plecg in 14941 cu o mare
arinata peste Alpi, mai cu seamg cu 140 de tunuri.
Ca in poveste, curtile italienesti se deschideau inaintea lui
Carol. Florentinii alungarg pe Medici, papa ii dete ostatic
pe fiul sau Cesar si pe Gem, un frate al sultanului, de care
Toia A se serveascg, ca A poarte rgsboiu on Turcii. Regele
Neapolei abdicg, si Francezii intrarg in capitala lui. Carol,
stgpan peste Italia, se vedeit. ca in romane, impgrat la Constantinopole, rege la Ierusalim : cand intrg in Neapole purta
intr'o mang globul de aur, in cealaltg, scepti ul lumii.
Liga din Venetia. Bitftlia dela Fornuova (1495). Insa,
In spatele lui Carol, se unirg contra lui toti : Alexandru, Ludovic Moro, Maximilian, Ferdinand si Venetia. Pe dealtg.
parte, Neapolitanii erau nemultumiti cu guvernul lui Carol.
Acesta, temandu-se A, nu i se taie retragerea paste Alpi, ne
mai avand nici motiv s caute ceartg cu Turcii, caci Gem
murise, pgrseste Neapole i se intoarce inapoi, mai repede
decat venise.

La trecerea muntilor Apenini, armata aliailor in numgr

mare ii thie retragerea, la Fornuova. 'Acolo se dete o luptg;
in care un general francez avia. inspiratia A parseasca bagajele, pe cari Italienii incepura A le jefuiascg, iar Francezii
puturg. trece. Italienii cantau victorie, cad au scapat de
Francezi, acetia isi atribuiau victoria, cad putuserg trece.
Cat mai tral, Carol fu un rege bland, econom i drept cu
poporul; El marl de tangr, caci cand se cobora, pe o scarg, se
lovi add de Au cu fruntea de o piatrg, asezat g. prea jos, incfit din acea loviturg i se trase moartea.
Ludovic XII (1498-1515). Carol VIII nu lash niciun'copil
dupg sine i motenitorul cel mai apropiat al tronului era
Ludovic de Orlans, cel care se revoltase in timpul minowww.dacoromanica.ro

29,1

ritAii lui Carol. El a fost un Age bun i viteaz, a fost supranumit pet rintele poporului.
Cucerirea Milanezului. Ludovic uncep1 lug 0.'61 rasboin.
pentru Italia i, credea, cu ,mai fault drept decat Carol, caci

o strabuna a sa fusese din familia Visconti, that el avek

pretentiuni asupra Milanezului contra familii Sforza. De,
altfel Italienii iar incepusera certele intre ei i-1 chiemau cu.
staruinta. Ludovic Mora 9, fugi, iar Francezii sfaramara statua lui, opera de Leonardo da Vinci, i ocupara Milanul.
Mai pe urma, ducele se intoarse cu armata, dar fu prins de

Francezi i tinut prizonier zece ani. A murit, in ziva anl

regele francez i-a spus ca-1 lasa liber.
Ludovic era aliat cu Cesar Borgia, care cu ajutorul Francezilor a supus pe cei mai multi vasali ai scaunului papal.
EI este printul care a servit de model lui Machiaveli. Era.
amic cu un duce de Urbino, posesor al unei artilerii puternice : Cesar ii propuse st-I ajute cu tunurile, ca sa cucereasca.
Irnpreun i apoi s inwart o alta cetate. Amicul primi, dar
Cesar intoarse artileria contra lui si-i cuprinse cetatea. Papa
se despartl, de regele Neapolei i starui ca Ludovic sa imparta acest regat cu Ferdinand Catolicul. Lisa pacea nu tinh
mult timp intre Francezi i Spanioli. Acestia surprinsera pe
Francezi, ii batura in mai multe lupte, Ii alungara cu totul
din Neapole, Incat Ludovic incheiti pace cu adversarii si
primind o despagubire in bani i ramanand numai cu posesinnea Milanului.

Iuliu II (1503-1513). In acest Crap se urcase pe scaunul

papal un genovez, energic, rasboinic, iubitor de arte, mare
protector al renasterii. El a comandat lui Michel Angelo s`i
faca statua de marirue colosala i se zice ca a cerut artistului, ca.
st-i puna in mama nu evangelia ci o sabie. Iuliu voia, s uneasca.

Italia lute() confederatiune, in cap cu eful bisericii i erkinimicul tutulor strainilor, cari se bateau pentru stpfinirea.
1) Than G-aleas murise, chiar de pe amid Carol 'VIII ml ieise din
Italia.

www.dacoromanica.ro

295

Italiei. In calea sa intalnia insa pe Venetieni, cari ocupau

cateva. cetati papale.

Julia uni contra Venetiei pe vrajmasii de mai inainte : pe

Ludovic, pe Maximilian, pe Florentini, pe Ferdinand.
Lupta cu Venetia o incepil Ludovic, care castiga, o insem-

mata, victorie la Agnadelo, prin atacur vestitului cavaler.

Bayard (1509). Toate cetatile depe continent furl cucerite
in urma acestei bt1ii i uate unele de Maximilian, altele
de papa, 'pe altele Venetienii le intoarser Spaniei. Venetienii

asteptau in lagune ca sa se 'mpg intelegerea dintre

.in adevar, intelegerea nu tinii mult, caci Iuliu dupa, ce realizase prima parte a planului sau, recastigarea cetatilor papale, intreprinse a doua parte a planului, alungarea Francezilor din peninsula. El se uni cu Venetienii, cu Ferdinand
si cu Elvetienii contra lui Ludovic. Acesta renal un concilin
ca sa judece i s detroneze pe papa, Iuliu ridica si pe regele
Angliei contra Francezilor, iar Elvetienii navalira in Milan.
In luptele acestea Bolonezii au distrus statua lui Iuliu, opera
lui Michel Angelo.
Atunci au avut Francezii un general viteaz i intreprinzator, nepot al regelui, numit Gaston de Foix. In cateva, luni
el coprinse mai multe orase, apoi ataca la Ilavena armata
papall unita cu Spaniolii. Acolo s'a dat o lupta mare, in care
au CADA 16.000 de morti. Ravena a fost ocupata de Francezi,

cari au platit izbanda cu viata tanarului lor general.

Pecand Francezii pierdeau un general, cetatile italiene
erau nemultumite cu stapanirea franceza i treceau pe partea
papei. Chiar Milanul f u pierclut. Elvetienii intrara in el, adu-

cand ca duce pe un fin al lui Ludovic Mora.

Iuliu II ii izbandl visul de a alunga pe Francezi, insa,
Italia nu era lihera, caci in locul Francezilor erau stapani
Spaniolii, Maximilian si Elvetienii.

Leon X (1513-1521). Rasboinicul papa si marl, pecand

se gandia s se intoarca incontra Spaniolilor. Noul papa, care
fusese cardinal dela varsta de 13 ani, era din familia Medici,
artist, luminat, profund diplomat, preocupat sa mareasca statul

www.dacoromanica.ro

296.

papal prin negocieri diplomatice. Se ali cu Anglia, cu Imperiul i cu Spania contra lui Ludovic XII.. Acesta se
aliase cu Venetienii, carora le oferia o parte din Milan. Insa
armata franceza fu atacata la Novara (1513) de Elvetieni, ei
cumplit Invinsa. Francezii parsira din nou Italia, urmariti
de Elvetieni, cari asediara oraul Dijon 13i nu se retraserI
dealt dupa ce li se dete multi bani i multe proniisiuni.

In acelai. timp Enric VIII, regele Angliei, debarca la

Calais c3i se unl cu Imparatul Maximilian. Francezii fur Invinci la Guinegate. Ziva Infrangerii lor se chrama la journe
des perons, de oarece 'cavalerii fiind atacati pe neateptate,

n'au mai stat la lupta, ci au dat pinteni cailor s fuga cat

mai iute.
In fata atator nenorociri, Ludovic se Impaca cu Papa facandu-i promisiuni de casatorie pentru Medici, se Impaca cu
Ferdinand i cu Maximilian, iar lui Enri9 Ii Ias un orac si

se obliga sn-i plateasca o mare suing, de bani in zece ani.

Ludovic nu mai trai mult dupa aceasta pace.
Francisc I (1515-1547). Ludovie n'aveh fiu si coroana
franceza trecii la vrul i ginerele sau .Francisc, comite de
Angoulme. Fiind drfan dela varsta de doi ani, el fusese
crescut de mama sa Luiza de Savoia cu o mare ingrijire,
dar cu o mare exagerare a calittilor sale. De altfel, frumos,
Inalt, puternic i curajos, cavaler desavarcit era i. cu gusturi artissice, protector al invatatilor i al literatilor. Francisc I se poate zice ca a fost primul rege absolut, eaci nobilii nu numai ca nu se mai revoltau contra lui, . dar se
siliau sa-1 asculte, sa-i placa.
Bittilia dela Marignano (1515). Nobilii francezi nu puteau

suferl rucinea ca au fost goniti din Italia, de aceea cu ucurinta au hotarit pe Francisc sa reinoeasca pretentiile sale
asupra Milanului. Mai intaiu Insa Francisc reinoi alianta cii
Venetia, cu Enric VIII ci cu Spaniohi. Indatk ce aflara de
pregatirile regelui francez, Elvetienii ocupara toate trecerile
.Alpilor. Francisc stata la Indoial catva timP, apoi se ho-

tari sa uree Alii pe un gat peste care nimeni pan/ atunci

www.dacoromanica.ro

297

nu trecuse Ware (le col de l'Argentiere). Se daramara

stanci, se potrivira prapastii, se urcara, tunurile cu mairiile
1 in cliteva zile fu ocupata, Savoaia, Gonna se supuse,
calea spre Milan era deschisa. Elvetienii se retrasera pang.
aproape de\ Milan, la Marignano. Acolo se aruncarli asupra
Francezilor cu %mile plecate in jos, ajunsera pana la tunuri din cari luara cateva, noaptea -.use capat luptei. A
doua zi lupta incepil mai tare, o aripa francez a. era spar*
cand in spatele Elvetienilor rasuna strigatul de rasboiu al
Venetienilor. Elvetienii se retraserit, Francisc intra in Milan.
IIrmarile victorii din Marignano au fost foarte insemnate.
Elveti6nii, cari erau socotiti de invincibili, au fost invini

acolo, dar in urma nici nu s'au mai amestecat in luptele

dintre puterile mari. Francisc s'a obligat sa dea cantoanelor
o suma regulata i sa tali dreptul d'a recruth soldati printre
Elvetieni. Acest tratat s'a pastrat 'Ana la revolutia franceza i s'a numit paceck perpetud. Papa Leon X se grabl
sa incheie pace cu Frikncisc i obtinii garantii pentru rudele
sale din Florenta. Enric VIII intoarse oraul, cedat de Ludovic in schimbul unei sume insemnate. Francisc era cel mai
puternic rege din Europa.
Carol de Austria. Tot atunci muria Ferdinand Catolicul
fax% fin i lash statele sale unm nepot al sau, numit Carol.

Acest Carol era menit A, fie cel mai puternil suveran al

apusului, dela Carol cel mare.
Dela mama sa Ioana Nebuna (ave epoci de nebunie si a fost
tinuta inchisg. toatt viata, mai intkiu de barbatul, apoi de hug. ei,
pftn la 1553) fiica lui Ferdinand Catolicul si a Izabelei, mostenik
Spania intreagg, regatul celor dou5. Sicilii si terile din lumen noul.
Dela tatal su Filip cel Frumos, fiul imparatului Maximilian, care

fusese asItorit cu Maria de Burgundia, fiica lui Carol cel In-

drgznet. mosteni terile de jos si Franche-Comte. Dela tatal Om,

impriratul Maximilian, mostenia mai putin, insa coroana imperiala
preit ca este o mostenire, care-i da un prestigiu deosebit asupra
celorlalti suverani.

Cu toate ca parerea slab, Carol era maistru in exercitiile

fizice. Ca p. placa Spaniolilor, el se cobora in arena i omora.

www.dacoromanica.ro

298

taurul. Cava ler perfect, era I.nsa, mai mult om de meditatie

i. de planuri cugetate. Pe child Francisc I era rege medieval, Carol era rage modern, cu toate acestea Francise
a sustinut un principiu modern, existenta de state cretine
deosebite, pe cand Carol a urmarit infiintarea monarhii
universale cretine.
Carol I in Spania. Ferdinand Catolicul, prin lupte si prin tri-.
bunalul incvitiunii, izbutise s/ fact din Spania un stat national ;

prin hbilitate i prin arme, izbutise sit ia Italia dela Francezi, prin
descoperirea lui Columb avfi noroc s uneascl la coroana sa lumea
cea noul. InsI, neavand nici un fiu si fiindc ginerele stiu Filip

cel Frumos murise inaintea lui, nepotul s/u Carol urni/ dupl.
dansul (1516).

Carol era numai de16 ani i crescuse in Terie de jos. Cum veni
in Spania depIrtl. pe cardinalul Ximenes, care condusese foarte
bine statul in absenta lui. Spaniolii nu-1 vedeau cu ochi buni, cortezii nu voiau sl-i depun/ jurlmantul de credintl. Mai tarziu s'a
{tout o revolutie teribil/ contra lui numit Comuneros, in cap cu
Toledo si cu mai toat Castilla. Ins/ revolutionarii n'aveau idepolitice. Biruitori in absenta mi Carol, ei n'au cerut dela el decht
dreptul de convdcare al cortezelor din 3 fn 3 ani. Sprijinit de noi
bili, regele inbui revolta i desfiintl orice umbel de rezistentl.
Spania deveni monarhie absolutl..

44. Rivalitatea dintre Franta $i Cassa

de Austria.
Intre Francisc I i Carol a inceput o lupt a. mare, lupta
de rezistenta din partea Frantei contra Cassei de Austria.
Aceastl eassa, prin casatoriile fericite, contractate de imparatii Frederic III i Maximilian I, prin Intamplarea ca toate
terile familii s. fie motenite de o singura persoana, i prin
norecul ea aceasta persoana sti, fie un om cu. calitati militare i politica de primul rang, ameninta existenta celorlalte
state cretine. Ceeace nu savarisera imparatii medievali,
era sa Indeplineasca imparatul modern. Insa planul lui n'a

izbutit, mai ales c. s'a lovit de rezistenta Frantei, care de

atunci a trait In rivalitate continua cu cassa de Aubtria.
Puterea lui Carol era cu mult mai mare cleat a lui Francisc, bogatiile lui erau nenumgrate, insa statele ii erau prea
www.dacoromanica.ro

299

intinse, despartite unele de altele i neomogene. Apoi Carol

mai aveh a tina piept Turcilor, cari tocmai atunci aveau
in cap pe cel mai mare sultan, mai aveh turburari in Germania din partea Interanilor. Francisc aveh tara mai mica
dar mai unita, gasia, aliati la toti .cei cari se temeau de pu-

ternicul imparat si mai pe pima la 'sultan. De aceea, cu

toate a a fost deseori invins, totusi a putut rezisth lui
Carol.

Alegerea de inprat. Rivalitatea dintre cei doi suverani

incepa la moartea imparatului Maximilian (1519), caci i
unul i cellalt voi sa ajunga imparat roman. Francisc, cu
gloria victorii dela Marignano, cu sprijinul papei Leon X,
cu banii dati electorilor, erh aproape sigur de victorie, caci

Carol chieltuih mai putin. in urma 'se mai ivI un rival,

Enric VIII, cue apoi se retrase i duse o lupta indhrjita
contra lui Francisc, fiindca pareh prea puternic. in cele din
urma, Carol risipI bani in toate partile, nobilimea depe Rin
se scula contra lui Francisc, mnata de un sentiment national contra Francezilor si Carol triumfa (1519). Electorii declarau a aleg pe Carol, fiindca este german si cel mai interesat spre a apara Germania de pericolul turcesc. Carol se
numeste de acum Carol Cvintul. El Ii schimba deviza nondum (nu Inca) en aceasta, mult mai mandra : ultra metas
(mai sus).
Primul rAsboiu (1521-1526). Francisc reclamh dela Carol

regatul Neapolei, ca mostenitor al familii de Anjou ; imparatul reclamh dela Francisc Milanul, ca feuda a imperiului.
Mai inainte de a venl la lupta, cauthu dara i unul i altul
alianta mi Ernie VIII, care intre cei doi rivali luase aceasta
deviza, : Qui je defends est maitre, ramasa ca o maxima a
politicii engleze pang azi. Regele francez se intaln1 cu cel
englez aproap- de Calais, pe o cmpie acoperita cu corturi
i cu pavilioane luxoase, de unde s'a numit Camp du drap
d'or. Cavalerii i regii se intrecura in lupte, in generozitati, In politeta, insa Enric pleca mai mult gelos. Carol se
.dusese insa in Ariglia i atrasese in parte-i pe consilierul
www.dacoromanica.ro

300

lui Enric, cardinalul Wolsey, caruia ii i promisese scaunul

papal, de aceea Enric se declarg, pentru Carol.
Prime le lupte mici se deciserN. contra Francezilor, cari
pierdurl Milanul.
Ins5, o pierdere mai mare incercarA Francezii prin trAdarea Conetabilului de Bourbon. Carol de Bourbon, inrudit cu
familia regalX, se distinsese In luptele de mai inainte gi nu
se credeit degtul de rsplatit. El sapania, in centrul Frantei
domenii intinse gi voi s joace rolul ducilor de Burgundia, voi sI poarte o coroan i aspira la o so/A a lui Carol
Cvintul. In intelegere cu Carol gi cu Enric al VIII, ,e1 fazuse
planul de a desmembra Franta, Enric s ia coroana la Paris,
iar Bourbon sg. reinfiinteze regatul din sud. Dar planurile
full, date pe fatl gi conetabilul fugi la iraperiali. Inimicii
lui Francisc 11 atacau din trei pa.rti : Englezii d;n nord, s'au
apropiat pAnA. lang Paris, o armath, germanA. Ii ataca din
Franche-Comt6 i Spaniolii treceau Pirineii. In Italia, luptele
cu Spaniolii i cu conetabilul furl nenorocite. Intr'una din
ele a fost rInit i a murit vestity. cavaler Bayard. Armata
sjaniol. i traatorul Otrunser g. in sud gi asediara. Marsilia,
dar nu o puturA. cuceri i se retrasea cu mari pierderi in
Italia.

Trancisc se lu in urmarirea armatei inimice, coprinse

Milanul i inconjurg Pavia. Contra lui inaint o armat5, spanio1
i inconjurl pe Francezi. Francisc atAcg, pe inimic,
Met, neavand rbdare, se arund, in primele iruri cu cavaleria, fu inconjurat i fcut prizonier (1525).
Nenorocirea lui Francisc ii aduse insN, alianta Angliei.
Luiza de Savoia, care fusese lsat regentX, izbutl s cagtige pe regale englez, oferindu-i insemnate sume, iar acesta
preferi alianta francezA prin care catigh, aliantei germane
prin care cheltuia in rttsboiu. Se mai adaoga, i faptui, crt
Wolsey. nu fusese ales papg..
Francisc fu tinut prizonier un an, in Italia, apoi la Madrid.
Carol nu voise s1-1 vazI i-i punch conditii grele : s-i dea

Burgundia lui gi trAdgtorului Bourbon sudul. Francisc era

www.dacoromanica.ro

301

pe punctul sa abdice, in cele din urma, inchei Watatul din

Madrid (1526) prin care parsia, Burgundia i renunta la
pretentiunile sale- din Italia.
AI doilea risboiu (1526 1529). Castigand libertatea,
Francisc nu vol s indeplineasca, obligatiunile si fiindca

acum el era mai slab, multi printi din Germania si mai

toate statele italiene, in cap cu papa, formara o lig i trecurl de partea Francezilor. Francisc insa se dete placerilor,

ca o despagubire de timpul petrecut in inchisoare, si nu

merse in Italia in persoana.
De neglijenta lui Francisc profita, Bourbon, care se hotarsi said faca, un stat in Italia. El cuprinse Milanul, apoi
chiema din Germania soldati, condusi de un luteran vestit
Frundsberg, i atacarA Roma. La asaltul cetaIii a murit
Bourbon, iar soldafii au jefuit cetatea si au darimat ca
nista barbari (1526).

0 armata, franceza patrunse in peninsula si ajunse pang

In Neapole, capitala era, asediata pe uscat, pecand pe apa, o
bloca flota comandata de Andreiu Doria. Insa Doria, cu
toga, flota, trecura de partea lth Carol, pentruca Francisc
supusese Genova, patria amiralului. Aceasta a fost o mare
pierdere pentru Francezi, caci ne mai avand domnia marii,
Neapolitanii au primit ajutoare i Francezii au trebuit sa
Paraseasca Italia.
De succesul acesta, se folosi Carol, ca sa incheie pace cu

Francezii, caci progresele Turcilor i intinderea reformei

reclamau activitatea lui in Germania. In 1529 se inchei
paces dela Cambrai, prin care Francisc pasta Burgundia
dar renunta la pretentiile sale In Italia si pltia o suma de
bath.

ln anul urmator, Carol se incorona ca imparat de dare

papa, printii italieni, Medicii in Florenta, Sforta in Milan,
rmfineau ca niste guvernatori ai imparatului.
Al treilea rgtsboiu (1535-1538). Anii de pace, Francisc
Ii intrebuinta Ca sa-si fac amici in Germania pe printii cari
trecusera la reforma, pentruca Enric VIII se despartise de
www.dacoromanica.ro

302

biserica romana i. fusesc excomunicat de papa. Nici Carol

Cvintul nu mai cauta alianta lui Enric, cai e ramose mai

multi ani fr influenta in politica europeana. In Germania,
mai multi printi imbratiasera reforma i infiintasera o liga

pentru a sprijini Franta in toate luptele ei cu cassa de

Austria. Francisc se ali i cu Than Zapolia, capul Ungurilor, pus de Turci peste Ungaria vasala kr.
In acelai timp, Carol era ocupat de progresele reformei
in Germania i de atacurile Turcilor, caH in conjurasera Viena,

i mai multi ani venisera asupra Germaniei in numar mare,

de1 nu s'a dat nicid lupta intre ei i Germani, in capul
carora era insui Carol.
In 1535, Carol intreprinse o expeditie contra Tunisului.
unde un corsar Cairedin Barbarossa ocupase cetatea i cu
corsarii sai facea nesigure coastele Mediteranei. Carol coprinse Tunisul, cu ajutorul cretinilor sclavi, carora le dete
libertate i taH celebrara in toata lumea puterea, i marinimia imparatului.
In acelai an, muria fara motenitori ducele. Milanului i
Francisc reinol pretentiile sale. Carol propusese regelui sa
termine certele printr'un duel intre ei doi, ceeace Francisc
nu primi, cum nu primise nici o alta provocare mai inainte.
Francisc se intarise in Piemont i ca s reziste artileriei, el
a flout cel dintalu intariri de pamnt. Carol trecii. Alpii i
patrunse in sudul Franciei, pe and armata franceza se retragea dinaintea lui, pustiind satele i oraele. Armata imperiala incep sa sufere de foame j de boale, pierdthi mii
de soldati, iar Francezii ii mariau. numarul. Aceasta decise
pe Carol sa se intoarca inapoi. Dupa mijlocirea Papei, se inchei la Nisa (1538) o pace pe zece ani.
Urnal un timp de linite, in care cei doi inimici faceau
planuri de casatorii intre fii i rudele br i in care discutau
nevnile bisericii. Ba Inca, trebuind sa treaca in Flandra, spre
a supune oraul Gand revoltat contra-ii, Carol tree]. prin

Franta i fu primit en maH serbari. El supuse oraul rewww.dacoromanica.ro

303

voltat ei-I pedepsi cu mare cruzime, dar Milanul, atat de

dorit de Francisc, ii dete propriului sau fiu, Filip.

Al patrulea rItsboiu (1542-1544). Pe cand Turcii atacau
Ungaria, imparatnl atlea. Algeria, sperancl s aiba. acelasi succes

ca la Tunis, insa flota i armata lui fur a. distruse de o furtuna. Aceasta pierdere decise pe Francisc s intre in alianta
cu Turcii si trimese doi agenti secreti, ca s trateze en sultanul. Child agentii treceau prin Milan, guvernaNrul Ii ucise,
spre a le lua, scrisorile. Francisc reclama i incepil rasboiu
la Pirinei i in Flandra. El se ali cu Turcii, cu Suedezii
ei cu Scotienii. Cairedin Barbarossa dete Francezilor ajutor,
cu flota sa, ca s cucereasca, Nisa i petrecii o iarna. in Toulon,
tn. scandalul intregii lumi crestine. Dar i Carol se aliase

cu Enric VIII, cu planul de a navall impreuna, in Franta.

Pe cand cei doi regi puneau la cale atacul in nord, Francezii castigara. in Italia la Cerisola (1544) o lupth, insemnata
eare fu ca un fel de . Marignano la sfarsitul regnului lui
Francisc. bug. aceasta victorie
nici o urmare a,supra
mersului rasboiului. Milanul nu fu ocupat, Carol patrunse in
nord si se apropia de Paris' : Doamne, cat df.A scump imi
vinzi regatul men* zise regele. Insa. Carol nu duse expeditinnea pana, la capat i semna cu Francisc pacea dela Cr6py

(1544). Cu Enric, lupta s'a continuat mai mult in Scotia,

pang ce s'a incheiat pacea, putin inainte de moartea kr.
Enrie II (1547-1559). Lui Francisc, ii urm 5. fiul ski de
al doilea, c.ci cel mai mare murise de mult. Enric era, TObust si iubitor de rgsboaie, mai putin mre i mai putin
generos cleat tatal sa.u. Familia Guise, de origine din Lorena, ineepii sg. ailA mare influenta la Curte. Prin indemnul
ei, prin solicitarile printilor italieni, Enric se hotAri s 'inceapg. rAsboiele 'In Italia. Ins5, lupta se purth mai mult in

partea nordica, unde Franta aveh teritoriu de limba, franceza, neunit la coroana i a earui cucerire pretnia mai mult
cleat castigul de teri straine in Italia.
Enric profita. de nemultumirile ce le provocase in Germania imparatul, care invinsese pe printfi protestay.ti, dar
www.dacoromanica.ro

30t

nemultumise i pe catolici, prin pretenfunea lui de a da o

religinne de stat. Regale se ali Cu printii protestanti, mai

intEu cu Hohenzolernii, oblighndu-se sn-i ajute cu bath, iar
ei recunoscand regelui dreptul de a ocupb, orasele imparatesti, in cari nu se vorbeste limba germana (Metz, Toul,
Verdun). In 1552, Enric i ocupa cele trei episcopate. Carol
venl cu armata ca s reia, episcopatele, inconjura Metz, care
opuse o rezistenta eroica, incat imparatul trebul sa, ridice
asediul, dupa ce pierduse o mare parte din armata. Apitratorul cetatii fusese 1'n-incise de Guise. Carol revenl I cuceri mai multe cetatui in nord, Francezii Incercar i ei in
zadar s cucereasca Bruxel, insa in Italia fura mai norocosi,
caci cucerira Corsica, cu ajutorul unei flote turcesti. Un armistitin se inchei in 1556, prin care Carol lasa Francezilor
stapanirea episcopatelor si a Corsicei.
Abdicarea lui Carol Cvintul (1556). Peste putin, imparatul abdica in folosul fiului si al fratelui sau. Cu multi ani
inainte, se inchide el intr'o camera si se rugh ore intregi
in genuchi. De mai multi aui suferi de podaga, incat nu
mai putea, merge Ware. Apoi nesuccesele din ultimii ani,
progresle reformei 11 desgustau de putere. Lasfind Germania fratelui Au Ferdinand, iar fiului sau Filip Terile-de-Jos,
Spania, Neapole i Milanul, cn coloniile spaniole din America, el se retrase in mnastirea spaniola, Yust, unde petrecii
restul zilelor sale.

Itheboiul cu Filip II (1557-1559). Enric rupee armistitoiul incheiat cu Carol, trimitlind pe ducele de Guise cu o
armata in Italia, spre a coprinde regatul Neapolei. Fiirid
respins de Spanioli, ducele de Guise reven1 in Franta, dupa
ce pierdi o mare parte din armata. Filip asedi insa orasul
Saint-Quentin, in ajutorul caruia venira Francezii. Fran-

cezii fura bnuti complet, generalul lor fu luat prozonier,

Ins invingporul ii pierd timpul cu asediarea oraselor din
nord, in loc sa mearga drept asuora Parisului. Francisc de
Guise fu chiemat repede din Italia. El ataca orasul Calais, .
caci in Anglia staPtinia Maria, sotia lui Filip, i dupa, un

www.dacoromanica.ro

305

scurt asediu 11 cuprinse. Incepura apoi negocieri de pace,

cari se terminal* la Cateau-Cambrsis (1559).

Prin aceasta pace, Franta pastra Calais deli Englezi, cele
trei episcopate dela Germani si intorcea, Corsica si alte cuceriri. Fiica lui Enric fu casatorita cu Filip, aci Maria murise, amandoi regii se indatorau sk. combatA reforma. La petrecerile de nunta, Enric fu lovit inteo lupta de intrecere
-i murl peste cateva zile.
Pacea aceasta consacra preponderenta Spaniei in Europa.

45. Germania. Ref orma.

Dupa moartea Iui Frederic III, printii germani continuara
cu aceeasi staruinta, politica lor particularista. Ui marind interesele proprii, Hohenzolernii in nord, Witelsbachi i. in sud
(Bavaria) .Habsburgii pretutindeni, fac uz de a celeasi mijloace ca i printii italieni, numai cu energie mai mare
cu abilitate mai mica. Interesele generale nu erau
intelese si rolul maret al Hohenstaufenilor plutia in mintea
poporului, numai ca amintiri departate si ca sperante de un
viitor mai bun, cand Germania va ajunge iarasi puternica
Intro state si cnd pinta tirani vor fi constransi sa respecte interesele mari nationale.

Interesele particulare ale cassei de Habsburg erau deocamdata

cele cari se impacau mai mult cu binele general al imperiului. Aparand terile lor contra Turcilor, Habsburgii aparau

Germania de cotropirea lor. Sustinnd lupta contra Frantei,

ei aparau vechia granith a germanismului spre vest, iar o
particica din stralucirea cassei se resfrangea i asupra acestui
conglomerat de state si stAtulete.
Maximilian I (1493-1519). Fiul lui Frederic III era cavaler viteaz si spirit iubitor de stiinta si de arta. Fire in-

treprinzatoare, nimic nu se facea. in Europa fail ca s. ia

parte si el, nici un rasboiu nu se purta fara al nu se ilustreze si soldatii ski. Insa, lipsit de bani, combatut .de printii
germani, intentiunile lui nu se realizara.
ION S. FLOM/. Pat ()TIN Ey

Mediu.

www.dacoromanica.ro

20

306

Mid Carol VII pg,trunse in Italia, Maximilian intrg in

liga fg.cut g. contra lui i obtina dela dietg mijloace, ca sg

formeze o armatg permanentg. Ppintii erau ins de pgrere

ca aces armat g. sg se intrebuinteze pentru asigurarea ordinii
inguntru, mai cereau instituirea unei camere imperiale. Se
puse o contributie de cap der gemeine Pfennig stransg
de preoti, cgci lipsiau functionari financiari, i se institui
trupe Marinate cu lnci, cu sgbii i cu arme de foc Landsknechte. Dar reformele nu furg cu efecte serioase, camera
imperialg nu putea termina procesele prea, numeroase i fu
dizolvatg pentru. catva timp, armata permanentg era putin
numeroasg.

In statgle sale austriace, Maximilian institul doug camere,

una pentru finante, alta pentru justitie, cu functionari plgtiti fix.
Mai insemnatg a fost opera lui pentru intgrirea cassei de
Habsburg prin casiltorii. CAsgtorind pe fiul sgu, Filip cel
Frumos cu Ioana Nebuna, fata lui Ferdinand Catolicul i
a Izabelei, el a fcut posibilg unirea statelor spaniole en
terile austriace. Prin cgsgtoria nepotului sgu Ferdinand, fiul
lui Filip cel Frumos, cu fiica lui -Vladislav, a fIcut posibilg
unirea cu statele austriace a regatelor Boemiei i Ungariei,
Unirea color mai multe din aceste state, in mginele nepotului sail Carol, cici Filip a murit din vreme, era sg,
indreptgteascg deviza ambitioasg a Austriei, a imperiul lumii
este al ei. Insg ambitiunii lui. Carol s'a opus resistenta Frantei,
progresele Turcilor i rspandirea reformei.

Starea Germaniei inainte de Luther. Seniorii mici germani, totii cavalerii, cari rgsgriserg in timpul luptei dintre
imperiu i bisericg, in timpul de slgbiciune al impAratilor
din secolul XIII l XIV, rgingseserg, ca o clasg, de rgsboinici
intr'o societate panicg. Sfortgrile lumii se indreptau spre
comert, spre intreprinderi coloniale, spre boggtia cgtigatg
prin muncg; ei, yoiau sg, trgiascg dupg. urma 16ncii i. a vitejii lor, de aceea erau iubitori de schimbgri, aspirau intr'o
restauratiune a imperiului.

www.dacoromanica.ro

307

In spiritul timpnlui i incontra aspiratiunilor cavalerilor, erau

orasele. Bog *le i activitatea oraselor banseatice, industria ora-

selor din sud, cu bancheri celebri, cumeseriasi de tot felul, fAceau

din orasele germane o putere. Germanii erau maistrii cartelor sub.
tile ei au inventat ceasornicul i imprimeria. Influenta orsenilor
se simte in arte (Hans Sachs) in mode, in literaturA. Progresele
oraselor gAsiau ins6 inimici in clasa cavalerilor de o parte, in locuitorii satelor de altA parte, cari sinatiau starea kr inferioarl

cu atat mai greu, cu cat stau mai bine din punct de vedere economic. ranii erau de mai inainte castigati de partea unui revolutionar.

Biserica, dela cap si On la cel mai de jos membru al ei,

era decAzutA. Cu papi cari ucid i otravesc, cari impart demnittile bisericesti nu du0. merit, ci ca s creeze venituri

rudelor lor (arhiepiscopi de 8 ani, cardinali de 13); cu

episcopi cari se ocupX mai mult de intrigi politici ; cu preoti

ridicati de prin buatarii ; cu manstiri cari erau socotit ca

localuri de coruptie, biserica germanI pierduse conducerea
spirituala a lumii.
Grijile lumesti cum O. administreze state si provincii, cum sa
strangl bani prin tot felul de inventii era pentru ei mai mare problemA decal predicarea invAtAturii crestine. IncercArile de reformA
nu izbutiserA, .conciliile
luaserg in serios acest rol fuseser6

invinse, papii se credeau victoriosi pentru totdeauna i imitAnd pe

printii italieni se eimbAtau de suflarea pAgang a renasterii. Zeii
pAgani erau respectati tot atitt eat mantuitorul i tocmai de cei ce
se ziceau reprezentantul lui pe pAmant. In Germania, mai mult cleat
in oricare stat, biserica jefui& poporul. In terile romanice supuii
erau mai apArati de guvernele lor, in Germania numai numele sub
earl se ridicau bani formeazii o 1ist Intreagg.

Poporul era credincios, insa biserica indreptase ace& eredinta numai inspre practicarea de fapte externe : s.recitezi
de 11.000 de ori Udell nostru (de 32 de ori pe zi) sa platesti leturghii, s. cumperi indulgente, s cumperi moaste, sa
faci pelerinagii. Cu moastele se facea un comert scandalos z
se oferia fan din ieslea in care a fost pus Cristos, se oferia
lapte dela Maica Domnului, se oferia ramuri din rugul pe
care 1-a vazut Moise arzand. i poporul credeh si face& pelerinagii. cu sutele de mu i construi catedrale dupa catedrale i cumpara 'indulgente pentru pg.catele trecute, pentru
www.dacoromanica.ro

308

strmoi, pentruiiIiitor, pentru scurtarea purgatorului cu 14.000

zile, cu, 50.000, cu 500.000.

Umanitii. Incerarile de indreptm eran ru v/zute. In

massele poporului, pelting/ dorinta de indreptare religioask
prindea rlacini idea de revolutiune contra bogatilor, idee
venitil. dela Boemi i &are se intinsese On/ in Ungaria, unde
a provocat o teribilA revolutiune trneasca.
In multe orae germane; se infiintasera. universiati (17)
dupl modelul celei din Praga, erau multe coale primare i
secundare, erau 1.000 de tipografii. Inst, indeosebire de
Italia, progresul instructiunii in Germania a contribuit la
deteptarea, nu la stingerea sentimentului 1 eligios.
tntre uinanistii germani, un ke de onoare il ocupti patricianul
Konrad Peutinger din Nurnberg (t 1547) care a adunat o colectiune de inscripOuni, gi al arui nume il poartrt vestita tabula
peutingeriana, o hart/ a drumurilor die imperiul roman in secolul
111. care este insemnatrt gi pentru tare noastrl.
Erasm, adevgrat print al umanigtilor, degi a viizut gi a biciuit
abuzurile bisericii, n a avut curaj O. intreprind/ reforma bisericii,
nici chiar BA ia aprarea lui Luther. Erasm nu intelegeh poporul,
gi in gustul siiu rafinat, se temeh de tirice contact cu .el. Foarte
indrriznet in teorie, declara el esenta religiunii nu sat in a credo
dogmele bisericii ci in stransa leg/tut/ cu Cristos prin iubire, r/bdare gi curatenie. Formele externe ale religiunii le numiit iudeism gi voi ca sit fie inlitturate din bisericg.Ins/ defeetele bisericii erau ritscumpIrate in ochii lui prin protectiunea ce ea da
artelor gi invtatilor. El era mitsur/ gi inteligentl, Luther patiml
gi violent/.
Un ins/tat, Reuchlin, a avut mare influent/ asupra timpului siiu.

prin publicarea unei gramatici evreeti, prin studii asupra Tal-

mudului i Cabalei. El lull apArarea Evreilor gi povAtuia pe contimporanii si O. invete limba evreeascg, spre a intelege inviltaturile lor. Scrisorile pe cari le-a prima dela cei cari-1 aprobau le-a
publicat sub titlul cepistolae clarorum virorum. Mai pe urns/ s'a
publicat alta serie a epistolae obscurorum virorum in cari se combateau ideile lui Reuchlin despre Evrei, despre culture anticii, intr'o
latineasa numitii de buceitdrie, precum seriau crtlugArii. Atilt de
billet se imitabera irgumentele gi limba cAlugrilor, ill cat acegtia
nu observer/ satire. ci le had. in serios. Autorul celor mai multe
din ele era Ulrich von Hutten, autor de satire gi de pamflete, care

s'a luptat mult in viatI, a murit tin/r si persecutat, ins/ era plin

de speranta victorii : o secol, o gtiinte! Este placut et traegti : studiile infloresc, spiritele se agitg..*

www.dacoromanica.ro

309

Martin Luther (1483-1546). Reformatorul german era

fiu de thrani, muncitori in mine. NAscut la Eisteben, a crescut

in casa pArinteascl in mare severitate, adesea era bAtut.

Lupttindu-se cu lipsa, a invAtat in scoale si apoi a urmat la
universitatea din Erfurt filosofia, and moartea unui arnic,
lovit de tthsnet langA el, 11 hotari s'a se cAlugAreascA. Se chi-

nui in tot felul, dar nu gAsi alinarea constiintii, Ong nu

ajunse la credinta, a mAntuirea nu se obtine prin fapte ci
prin credinta in mila lui Dumnezeu. Capul ordinului, Staupitz, il ratingai si-1 recomanda electorului de Saxa, Frederic
cel In(elept, ca profesor la universitatea din Wittenberg. In
1511 cAlgtori la Roma, unde viata imoralA a clericilor romani

il umplfi de revolth.

In acel timp, Leon' X permise vinderea de indulgente

pentru constructia bisericii Sf. Petra. Dominicanul Tetzel
vindea indulgentele cu mare scandal : Sobald das Geld im
Kasten klingt, die Seele in den Himmel springti) era vorba
lui. Luter se Meuse preot, si. dad parochienii ii aduseth acele
hartiute, se indignA si lipi pe poartatbisericii din Wittenberg
95 de teze, oferindu-se sa, le apere contra oricui (1517). In
ele el sustineh a indulgentele lath cAint sunt nefolositoare.
Tezele erau in latineste, fAcurA InsA mai mult sgomot

dead se asteptase Luther : filth traduse in nemteste si

Tetzel thspunse prin 106 contrateze. Luther fu chiernat la
Roma O. fie judecat, el cera s'a fie ascultat in Germania si
se prezenth la Augsburg, inaintea cardinalului Cajetanus.
Acesta incerd mai IntAiu cu blAndete, cAnd vAzii insA crt
are a face cii an om decis si invAtat, nu vol sA mai stea
de vorb5, cu el. Luther apela la papa mai bine informat
si era sustinut de Frederic, pe care papa il trata uu multA
atentiune, caci se credea cA ar putea fi ales irnpArat la moartea

lui Maximilian. Luther promise sii tad, dad. inimicii sli vor
tacea. Dar profesorul Eck pro voe A. pe profesorul Carlstadt la
o discutie publid asupra.tezelor si triumfa asupra lui. Aceasta
1) (Ca,nd banul sung. In cutie, sufletul sboar. In cer.

www.dacoromanica.ro

310

decise pe Luther sA intervie. In focul discutii, el sustinii c.

primatul papei nu-i vine dela sffititui. Petru, cg. papalitatea
este o institutiune de origine omeneasa nu diving., cA chiar
conciliile nu aunt infailibile. Cu aceasta, Luther iei din bisericg, aci in locul autoritAtii bisericeti puna-convingerea
personald. Aci este idea esentialg, a reformei.
IntArit prin citirea pgrintilor bisericii greceti, prin citirea
cArtilor husitice, Luther nu mai recunoOeh autoritatea papalA
si operele lui se rAspfindiau in toate terile, iar spiritele cele

mai alese trecura de partea lui, cum era Filip Melanhton.

InvAtat, linitit, Melanhton a luat parte insemnat g. la fixarea
doctrinir luterane: eu taiu, desrAdAcineze i destelenesc, dar
maistrul Filip rl i seamAng, zica Luther. Toti patriotii in
cap cu Hutten, cavalerii, cari voiau inAltarea clasei lor, Itnd
averile bisericeti, primirg, cu entusiasm noua invAtturg.
In scrierile urmAtoare, Captivitatea Babilonului i serisoare cdtre natiunea germand, Luther combate preotia, cAci
zice creOinnl devine preot prin taina botezului, combate pos-

turile, inchinarea la sting ssi ki Maica Domnului, purgatorul, mdndstirile. preotii rAmfin ca nite InvatAtori, miste-

rele reduse numai la trei (botezul, cumineatura i confesiunea) pierd caracterul mistic. Apoi, incurajat prin aprobarea

generalg, iese la portile oraplui Wittenberg, inconjurat de

studenti i arde bula de excomunicare a papei (1520).
Dieta din Worms (1521). Carol era crescut in credinta
catolia i nu intelegeh sufletul poporului german, a cArui
Erni:A n'o cunogtek.

Imperiul german era pentru el imperiul lumii cretine,

Germania era numai un stat intre celelalte state, mai putin
insemnat chiar cleat altele. De accea nu dete destulA atentiune reformei.
Dieta, convocatA la Worms, se ocupA mai mult cu afacerile
imperiului i tocmai mai tarziu cu cestiunea reformei. Luther fu chiemat inaintea dietei $i veni, del multi ii opriau :

chiar daa ar fi in Worms atAti draci ate olane pe copeiiuri, tot voiu merge* zise el. La prima infAtipre in dietg.
www.dacoromanica.ro

311

fu invitat sl-i retracteze invgtlitura, iar el izbit de mretia

adungrii, ii pierdii curajul i cera o zi de gandire. A doua
zi, aplra plin de hotarire, refuza. s5. retracteze ceva fiindcli

Dfirer, tirani in dant.

sg, lucrezi contra contiintii e grail* dar se oferi A discute

cu adversarii Ai temeiul doctrinei.
Dupl cfitevli zile, Luther priml ordin si plece din Worms,
apoi fu, proscris, el c4i partizanii sAi, iar -crtile furl condam-

nate A, fie arse.

www.dacoromanica.ro

312

Pe drum, Luther fu prins din'ordinul electorului Frederic

gi

tinut ascuns in castelul dela Wartburg, un an de zile, in tare

timp toti II credeau mort. Acolo, Luther a continuat s scrie

contra bisericii papale si a tradus in limba german sffinta
scriptura.
In absenta' lui, reforma cadel in exageratiuni. Astfel Carlstadt propunel desfiintarea leturghii, se infuril contra icoanelor si a ceremoniilor religioase. Alii cereau ca omul sa, se
boteze and e matur i cereau rebotezarea tutulor (Anabaptisti), chiar comunitatea averilor. Luther parasi locul sau de
retragere, ca s tempereze focul partizanilor.
Revolta Oranilor. Predicatori, inflacarati, incepura sa strabath. satele i sa vesteasca libertatea evangelicl. Taranii
din Suabia, asupra carora influenth i vecinatatea Elvetienilor liberi, deter% semnalul unei rascoale teribile, care se intinse in Alsacia i intr'o mare parte a Germaniei. Cu taranii se unira claele de jos ale oraselor, chiar cavalerii.
Rasculatii daramau, ardeau i torturau. Ei cereau secularizarea averilor bisericesti, desfiintarea greutatilor feudale, impartsirea din bunurile bisericii.
Luther se pronunta contra *manor intr'o scriere, in care
indeamna autoritatea sn-i omoare fara. mill. Printii se unirI
si ucisera cu tunul si cu sabia pe tarani, cari -se rugau s le
vie ingerii in ajutor. In Alsacia, li se promise retragere linistita, apoi furl atacati prin inselaciune i ucisi 17.000.
Mai mult rezistarl cei condusi de Frundsberg. Rasbunarea
fu teribila : un senior scoase ochii la 59. Starea taxanilor se
mai aspri in urma acestei rascoale.

46. Raspandirea reformei In Germania.

Reforma "in Europa.
Pang, in 1530 reforma se raspandi intr'un mare numar de

orase si de principate. Din Saxonia patrunse in Hesa, in

Brunsvig, Schleswig-Holstein, in Silezia, in Prusia. Marele
maistru, Albert de Brandenburg, se desparti de Roma si

www.dacoromanica.ro

313

transforma Prusia inteun ducat sub suzeranitatea Poloniei.

IIrmarg apoi multime de orae, Hamburg, Brema, Liibeck...
Aceste progrese se impusera printilor catolici, dieta din
Spira (1526) lash libertate religioasa tutulor starilor din imperiu, /Ana la adunarea unii conciliu. Insa in a doua diet
tot la Spira (1529) se oprl raspandirea mai departe a doctrinei luterane. Contra acestei hotariri, protestara luteranii,
cari de atunci se inai numira. i protestanti.
In anul urmator 1530, la o noun dieta in Ausgburg, protestantii prezentarg doctrina credintii lor (confesiunea dela
Augsburg) i del dieta le impuse O. se intoarca in sand
bisericii, ei cautara ajutor la regele Frantei, se unira intre
danii (liga dela Schmallcalden) i constransera pe Imparat
s. recunoasca, exercitiul religiunii protestante.
Dupit mai multi ani, Carol atrase in partea sa pe prilatul
Mauriciu de Saxa, .i invinse desavarit pe protestanti la
Mithlberg (1547). Capul ligii, Than de Saxonia, fu prins, Saxonia fu data lui Mauriciu. Imparatul cut s impace cele
doug religiuni i dete un Interim (1548) in care facea concesiuni protestantilor, insg nu multuml nici pe acetia nici pe
catolici.

Mauriciu parasi pe imparat, se ali on Enric II din Franta,

apoi merse pe nenteptate asupra lui Carol i era sa.-1 fad,
prizonier. Carol desgustat de nesucces, lasa fratelui sau Ferdinand grijile Germaniei. Acesta, in 1555, dete pacea religioasd dela Augsburg. Prin ea se hotara ea printii sunt liberi st-li aleaga religiunea i sa o impun supuilor lor
(cuius regio, eius et religio); ca printii pot trece la protestantism, ei personal, dar averile bisericii sa, ramaie Catolicilor (reservatum ecelesiasticum). Aceasta pace na acordit Iibertate religioasa decat printilor i priu pastrarea averilor
bisericeti numai pentru catolici, va fi o cauza de mari
rsboaie.

Luther a murit inainte de inceperea rasboiului. El indemnase in scrisoarea sa catre natiunea germang, ca s se faca
coale i sa se instrueasca tinerimea; incat protestantismul,
www.dacoromanica.ro

314

recomandAnd citirea bibliei, a contribuit la rAspfindirea cul-

tuili in popor.
Reforma in Elvetia. Un preot, numit Ulrich Zwingli,
care castigase in Viena o culturg serioasA umanisticg, se ridicase la mare veil in orasul Zurich. El se ridicA, ln contra obiceiului, ce-1 aveau Elvetienii de a se inrolh in armatele suveranilor strAini si de a se lupth pentru interese
strAine. Elocventa lui incepuse s atragg poporui. La o consultare generalg, toate cantoanele, afarg de patru, hotArgsc

sg stea neutre in lupta dintre Carol si Francisc.

Vinderea indulgentelor in Elvetia indigng i pe Zwingli,
ca i pe Luther. Un cgliuggr italian, Samson le vindeh in
acelasi mod scandal9s i Zwingli le combgteh, sustinAnd cA,
nicAeri nu ggseste in sfnta scriptura, dreptul de a se vinde

iertarea pgcatelor. Tot cu acest argument, ca nu se gAsesc

amintite in sfanta scripturg, respingeh postul, icoanele. El
sustineh discutiuni publice eu adversarii si i iesi biruitor prin elocventa si logica sa strAnsA. Urmarea \cea mai
a,propiat fa c multimea incepa s sfArAme icoanele, sa, suprime botezul, sA se dea la trAndgvie, cAci in evangelie se
zice cl are D-zeu grija tutulor. Contra multimii, autoritAtile
luarA din vreme mgsuri, cari au impiedicat-o de a merge
ash de departe, ca in Germania, dar Zwingli devenia, tot mai
radical. Declara, c sf. cuminediturg este numai o amintire

a mortii mhntuitorului, nu o impArtAsire cu corpul

cu

sangele lui.
Voind at impuie ideile noug tutulor cantoanelor, unele din
acestea se unirg cu Austria pentru apgrarea catolicismului.
Zwingli Indemnh cantoanele, cari primiserg ideile sale sg
meargA, cu rgsboiu contra celorlalte. El urmdritt planul
mare, sg, uneascA pe toti reformatii, ca sh lupte impreung
contra catolicilor. S'a intilnit cu Luther si au discutat impreung unirea, insg flu s'au putut impAch asupra cuminec-turii si Luther, la despIrtire, n'a vrut sg-i intinzA mfina :
esti animat de alt spirit* i-a zis Germanul. Cantoanele ca-

tolice, inchise cTh toate pArtile i amenintate cu (oametea, ve-

www.dacoromanica.ro

315

nil% cu rlsboiu contra lui Zwingli i ucisera cilteva Bute de

partizani ai lui. Zwingli fu gsit printre ritniti i ucis, iar
corpul lui fu ars (bAtAlia dela Capel 1531). Prin pacea, care
s'a incheiat acolo s'a llsat fiearni canton libertatea religioasX.
Ioan Calvin (1509-1564). Tot in Elvetia ui-a desftiurat
activitatea de reformator, francezul Ioan Calvin, care, fiind

persecutat in Franta, fugi la Basel, unde public vestita

carte Institutio Christiana. Duopg, multe rgaciri, Calvin
se arzA in Geneva. AceastA cetate f usese supusg, duceluj de Savoie, de sub a &Arai suzeranitate se liber spre a
riainne credincioasa. episcopului, pe care apoi 11 alunga tii
declaril ca va tral dupI legea evangelica. Convertirea G-e-

nevei se Meuse de catre francezul Gillaume Farel, care recomand pe Calvin ca profesor de teologie. Calvin ii intinse apoi activitatea, mai ales la ridicarea moralittii locuitorilor. Acetia votar5, o confesiune de credinca, prin care

declarau a primesc sa fie supraveghiati in viata privat,

promiteau sa se abtie dela danturi indecente, dela cantece
obscene, dela jocuri de noroc. Nu cu uprint se stabill insN,
autoritatea reformatorilor. Si Calvin i Farel ftfra ,alungati
din cetate, Calvin se intoarse inapoi dupa multe rugaminti.
El institui un tribunal de moravuri, inaintea ciiruia erau chiemati cei cu purtare usuraticl, cei cari lipsiau dela predici, un negustor fiindcli si-a vindut graul prea scump, unii Mudca au ftcut
sgomot noaptea, altii fiinda au fAcut sgomot pe strada in timpul
predicii. Pedepsele erau usoare, o dojanti, rar cateva zile de inchisoare, ling, omul era, continuu sub ochii autoritiltii. Calvin se
consuma lit predici, in scrieri, in constructiuni de scotile, de spitale, in combaterea celor cu alte credinte. Autoritatea Iui ajunse
Crania. Unul care-I numise marele ipocrit, fu executat, vestitul
medic Michel ,Servet fu ars, fiindcg. intr'o carte de teologie combathe, dogma trinitii. Genialul medic scapase din inchisorile incvizitiunii catolice, in Geneva fu prins si condamnat.

Calvin reduce tot serviciul religios la predica, la cfintare

de psalmi i la rugaciune. El nu admite icoane, nici altar,
nici azime, nici untdelemn, nici costum preotesc.
Caracterul propriu al calvinismului este cloctrina predestinatiunii. Mntuirea vine din credint, dar credinta e un dar

www.dacoromanica.ro

316

dat de D-zeu, fara. ca omul s-1 merite prin ceva. D-zeu ne

o a fiinda vrea ash. El o da unora i o refuza altora,

pentruca voeste aa, pentruca fiecare este predestinat la eredinta, ca A. se. mantueasca, sau .la necredinta ca s fie condamnati Insa trebuie sa, lucrezi ca i cum ai fi ales. Aceasta
doctrina, care s'ar credo ca. moleeste vointa, a facut mii de

martini; cad omul e mai forte cand lucreaza ca Ali faca

datoria, deck and cere.un drept ; cand e convins a persoana omeneasc a. nu e nimic, decal cand reduce totul la sine.

Doctrina calvinista s'a raspandit in Franta, in Anglia, in

Scotia, in Terile de jos, in Ungaria, intr'o parte a Gepnaniei.
Reforma in Franta. Inainte de Luther, era in Franta un
profesor, care recunotea mantuirea prin credinta i. autoriUtea exclusiva a bibliei, care desaproba, celibatul preotilor
i savarirea serviciului religios in latinete. El se numia Le-

fevre d'Etaples, care a avut elev pe Guillaume Farel. El

a facut i. o traducere a bibliei in frantuzete. Lefvre avU
de eleva, pe sora lui Francisc, Margareta, care, scriitoare ea
insai, lua sub protectia ei, pe toti cati impartaiau ideile
noul. Intro ei era i un episcop. Insa in urma infrangerilor
suferite de Francisc I, poponil incepa sa creaza ca. nenorocirile sunt urmarea tolerantei i 8orbona cerea sa so urmareasca chiar preliatii, &A nu cred. Credincioii noei doctrine
incepura sa fie pedepsiti, ari. (in Paris dela 1525). Lefvre
fugi in Germania, ceilalti se risipira.
Reforma In Anglia. Enric VIII (1509-1547). in Anglia
dupa, Evric VII, urma, Enric VIII, al doilea fic al sau, &lei
un altul mai mare murise. Enric VIII se casatorise cu sotia
fratelui ean mai mare, cu Caterina de Aragon, alta fata a
lui Ferdinand Catolicul i. a Izabelei. and Luther incepii srt
combata biserica romana, Enric se ridica in contra ref or)
matorulm, caci papa ii detese dispensa, ca sa se casator3asca
cu cumnata sa. De aci zelul lui Enric, care compuse contra
reformatorului o carticica, pentru care papa 11 rasplatl cu
titlul de tdefensor fidei.
www.dacoromanica.ro

317

Deodata se produse o schimbare. Regele Ii aduse aminte

c4. e ruda cu sotia sa i voia sa. se desparta de ea, dui-A 20
de arli de casatorie. Curtenii intrigara, i Enric se decise sg.
ia pe Ana Boleyn (Bi ilen). El ceril dela papa anularea bur

lei de dispensa, in urma careea casatoria se putea anula.

Insa papa nq primi s faca voia lui Enric, pentruca era in
puterea lui Carol Cvintul, nepotul Caterinei de Aragon. Dupa.

staruinte zadarnice, Enric, consiliai de un om ridicat de jos

numit Thomas Cromwell, impuse bisericii sa-1 recunoasc5
de protector i ef suprem iar biserica se supuse. Primat
al Angliei fu ridicat Thomas Cranmer, care pronunta divortul lui Enric de Caterinar
Cromwell fu ridicat la rangul de secretar al regelui. Regele ii 1u dreptul de a numl i a depune pe episcopi, iar
oamenli insemnati, cari-1 desaprobau, incepura s se teama
pentru viata lor. Lui Thomas Morus i se cerii s depue juramant de credinta la actul de divort,' i fiindca refuza, fu
fnchis i peste putin .omorit. Calugarilor li se impuse jura-

mantul a recunosc pe rege de cap al bisericii, i pzeasta

ca s. aiba el pretext de a pune mana pe averile imense ale
manitstirilor. Cruzimea regelui se ridich pana la un fel de
nebunie : decapita pe nenorocita Ana i a doua zi se casatori cu alta, iar Cranmer declara nula casatoria cu regina
ucisL
Cromwell incepii sa reformeze cultul. Erau 1200 de
manstiri, cu domenii i cu averi imense : deocamdata cele
mici fur a. despuiate in folosul regnlui. Apoi venl randul celor

mari. Calugarii furl goniti i aruncati in lume, iar averile

kr regele le vandii, sau le dete curtezanilor, incat laicii de
sus erau interesati la noua stare de lucruri, care le marilt
averea. Apoi venl randul icoanelor i al obiectelor pretioase.
Care Intregi de moate, de icokne repetate miraculoase, cu
ochi cari se micau, cu micari din cap, sau cu suspilie din
inima, furl trimese la Londra. Vitrourile furl sfarAmate, statuile topite, sau sparte.

www.dacoromanica.ro

318

liege le, card persecuta pe catolici, nu cruth de loc pe protestanti. IJnii eraii ari ca nu admiteau transubstantiatiunea,
sau preotia, altii c. respingeau intruparea dela Duhul Sfant,
sau libertatea vointii. Se recunoscura trei mistere : botezul,
cuminecatura i penitenta. In anii din urma, regele se apropie mai mult de catolicism, admitand celibatul preotilor, curninecatura sub o singurrt forma... Orice abatere era pedepsita cu moarte i ci confiscare. Thomas Cromwell fu i el

omora, vinovat, mai ales, ca gasise o a patra regink care

nu placea regelui, fiind prea uritA. Victimile acestui tiran
se inmultiau cu anii : fura executati nobili marl, a cincea
regina... i la moartea acestui om a plans cancelarul, care
o anunth, a plans parlamentul,.care o asculta!
Noul rege, Eduard VI, era nn copil, in numele caruia
se desfiintara marginirile puse de Enric reformei..Se suprimara ceremoniile, se aruncara icoaneIe, se admisera ideile
lui Zwingli i ale lui Calvin asupra cuminecaturii. Nu se
mai admite b. liturghie, nici altar, nici carje, nici haine sacerdotale.

Eduard murl in 1553 i. sora sa Maria (f 1558), fata Caterinei, se urea pe tron. Ea era casatorita cu Filip, regele
Spaniei, era catolica fanatica.
Tirania lui Enric i a tutorilor lui Eduard instrainase pe
multi Englezi dela ideile reformei, incat Maria ar fi restabilt catolicismul, daca ar fi procedat cu. blandete. Ea insa a.
meritat numele de Maria Stingeroasa. Mai intaiu, o vara a
ei Jane Grey, care incercase sa-i ia tronul, fu executata
impreuna cu 60 de nobili insemnati, apoi venira la rand
preotii casatoriti, sprijinitorii i consilierii reformei sub Enric,
Cranmer intre altii.

Maria se simtia nefericitk caci supuii se revoltau, Filip

traia despartit de ea, papa era contra-i caci era in cearta cu.
Filip,t in razboiul cu Francezii pierdii i portul Calais. Tirania ei papista a fost cea mai bun pregatire pentru Englezi. ca sa Drimeasca reforma sub Elisabeta.
www.dacoromanica.ro

319

Reforma In terile nordice. In terile nordice reforma a

inceput A, se predice pe timpul regelui Cristian II (pela
1520). Acest rege era in Danemarca protectoral ortwelor i
thranilor, inimical nobililor. El dete voe tgranilor sg se mute
de pe o movie pe alta i incurajh predicile luteranilor.

In Suedia, Cristian Ii intarise puterea prin infrangerea

familiei Sture, i prin executiunea partizanilor ei, intre cari
era i tatgl lui Gustav (baia de sfinge din Stocolm). Acesta
raisculg Suedia, dupg plecarea lui Cristian i se proclamg rage,

avfind sprijinul cetgtii Liibeck. Tara era ins sgracg, dato-

rile atre Hansg erau mari,- nobilii nu voiau

sa-1

ajute,

atunci Gustav se intoarse contra bisericii catolice. Ea ocuph

doug treimi din pgmntul terii i Inca tineh cu Danezii. Doi
calughri suedezi, Olaus i Laurentius Petri, frati, studiaserg
la Wittenberg i. ineepusera sg. predice doctrina luterang,.
Regele Ii incurajg, i indatg, mangstirile Incepurg sh se depopuleze. 0 adunare-mare se intruni i autorizh pe rege sg
ia averile bisericii. Nobilii se ateptau s aibg partea lor, ca
i in Anglia, atepthrile se realizarg. Episcopii fur desfiintati,
i in local lor se numirg ordinarii, sub care veniau pastorii.
Doctrina era cea luteraiag.

in conducerea statului, Gustav se dovedi om priceput :

aezg, sate, incurajg exploatarea minelor, aduse arhitecti i
meteugarl, intretinii relatii comerciale cu Anglia, cu Franta,
cu Rusia. 1ns lu prea mult pentru coroang. Astfel, sub

un urma al sau apartineaii. coroanei 2500 de sate. Dar

aceast.a putere a coroanei va da Suediei putere de a inch
rol printre manila state europene.
Contra lui Cristian, s'au revoltat nu Aumai Suedezii dar

i Danezii, eari au ales un alt rege i Cristian a fugit in

Terile de jos, de unde a venit in zadar cu armatg, caci a
fost priUs i inchis Ong la moarte.
Sub Cristian Ill s'a intro dus luteranismul in Danemarca.
Averile bisericii furg confiscate de rege i de nobili, pastorii
trebuiau alei de parohieni.

www.dacoromanica.ro

320

47. Ungaria. Turcia in culmea puterii.

Succesorul lui Mateiu Corvin, Vladislav Iageton, a casa-

torit pe fica sa cu Ferdinand de Austria, fratele lui Carol

Cvintul, i a pregatit astfel unirea Ungariei cu Austria. In
zilele lui a trait vestitul legist tef an Verboeczy, aparator
indarjit al nobiimii mici, vrajmas neimpacat al suveranilor
straini, teoretician fgra prevedere i fara suflet crestinesc al
subjugarii taranilor catre nobili.

El a zis c faranul n'are alt drept pe pdmantul nobilului dee& salarut muncii sale, teorie care va inech -campiile Ungariei In sange i va aduce stapanirea islamului.
La predica unei cruciate, taranii din mlintii Transilvaniei
se ridicara cu arme, dar nu contra Turcilor, ci contra nobililor. Condusi de secuiul Dofa, ei incepura s. arza, ea da'lime, cum vor face peste cativa, ani taranii germani. In valuri

de sange rascoala a fost infranta, si cu diabolica cruzime,

taranii au fost chinuili.
Pe Dosa 1-au pus pe un tron de fier inrosit, 1-au incoronat
on o coroanl inrosita, i-au pus in mana sceptru inrosit, iar
carnea fripta i-au dat-o s'o manance credinciosii lui, innainte de a fi omoriti i ei.
Cand a murit Vlaclislav, fiul sau Ludovic II, (1516-1526)
er u.n copil, iar statu era desbinat prin certurile dintre cei
mari, s1bit prin revolutia taraneasca. Ungurii furl, invinsi
la Mohaci, regale pieri in lupta, Ungaria va suferl mai bine
de un secol i jumatate jugul turcesc.
Duna, infrangere, Ungurii eraii impartiti in doua. partide :
unul tinea cu Austria si recunostea pe Ferdinand, altul tine
en loan Zapolia, candidatul lui Verboeczi si al lui Soliman.
Intre cele doug partide, sultanul ocupl Ungaria centrall, stabill un pasl, in Buda si lasa Ungaria vestioa lui Ferdinand,
iar Transilvania o facii principat vasal. Ungaria turceasca a
suferit mai mult dealt celelalte doul. Copii eraii rapiti
pentru armata ienicerilor, jafurile armatelor, caH veniau in
www.dacoromanica.ro

321

fiece an spre Germania, impozitele i. darurile au saracit cu

totul pe Unguri.
Reforma s'a raspandit 14 Ungaria mai inthiu prin Germani
la Sai. Honter a predicat luteranismul in Sibiu i in Braov.
Dupa, caderea regalitatii, nobilii primiau noile invataturi,
ca s poath. pune mama pe averile bisericeti.
and Calvinismul se inthrl in Geneva, el gasi multime de
aderenti pe malurile Tisei, unde Debretin devenl centrul religios al Ungariei. Introducerea reformei avft de urmare hitrebuintarea limbii unguretit mai inthiu in carti religioase,

apoi in literatura pram/.

Mohammed II nu fusese norocit in expeditiunea contra
Belgradului, uncle a fost invins de Than Corvin. La Dunare
a facut atacuri .neincetate, a fost ling oprit mult timp de
vitejii domni romani. -Vlad Tepe, tefan cel Mare au stat
neclintiti in calea marelui cuceritor i ei au fost apartorii
cretinismului, mai mult decat Mateiu Corvin. In acela timp,
Mohammed atach Persia. C.ontimporan cu tefan,' era. in Persia Uzun Hasan, care a trimes o scrisoare lui tefan i

regelui Frantei, ca sa se ridice impreuna, contra lui Mohammed. Uzun fu invins insa in 1473, de tunurile turceti i
Asia mica ie supuse Turcilor Para conditie. In anii urmatori,
Mohammed puse in stare de vasalitate pe Tatarii din Crimea, dar -nu puth cucerl Chilia: moldoveneasca. Spre sffir0.01 vietii, sultanul inaint a. pe uscat jAna aproape de Venetia, Inca negustorii bogatei republici vedeau din zidurile
lor focuL oraelor aprinse de Turd. In 1481, cucerise oraul
Otranto in Italia i se jiir ca va da calului ovaz pe pristolul bisericii sfantului Petru, insa in acelai an muria cuceritorul, inca in puterea vftrstei.
Baiezid II (1481-1512) Selim I (1512-1520). Moham,
med alesse ca -arm pe fiul sau mai mic, Gem, ins a. ienicerii proclamara pe Baiezid fiul cel mai mare, care le dete
mari recompense. Gem vol sa se sustina in Asia, unde se
afik ca guvernator, fu insa invins i fugi in insula Rodos,
la cavalerii Ioaniti. Cavalerii primith dela Baiezid multi bani,
Lax S. Fumy. Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

21

322

ca sg supravegheze pe Gem, apoi il deterg. papei. Acesta

scoase si el bani dela sultan, pe care-I ameninth cu cruciata
lumii crestine. Child Carol VIII intd in Italia, constranse
pe papa sg-i dea pe Gem, dar printul muri, poate otrIvit
de insusi papa, cumpgrat de Baiezid. Din pricina lui Gem,
din pricina gustului all pentru poezie si. pentru stiinte, Baiezid a Lost un sultan pasnic intre tatgl si fiul dm. El pgrgsi Otranto si expeditiunile in provinciile europene furg
mai ran din partea armatelor turcesti. Totusi Baiezid n'a
fost un print slab. Nimeni nu intindea arcul mai bine dealt
el, el a cucerit cedtile lui tefan, Chilia si Cetatea Albg,.
Contra lui Baiezid se rIscu1 g. fiul sgu cel mai mic Selim,
care atfitg pe ienicen sg, meargg, la palat si sg, cearg, abdicarea sultanului, bgtran si. bolnav. Baiezid trebui sg-i asculte
si Yieste catevg, zile plea sg trgiascg restul zilelor in locul

nasterii sale, dar pe drum muri se crede otrgvit de Selim.

Noul sultan ucise pe toti fratii si nepotii sgi. Turcii 1-au
numit _Taw, tgietorul, inflexibilul. 0 observatie, o gresalg, o
pedepsia cu moartea : 7 man viziri au lost ucisi. Nu mai

voiau O. se facg viziri, unul a fost bgtut cu bgtul de ins*

Salim, ca sg primeasa. Totusi acest sultan teribil n'a purtat
rgsboaie eu crestinii, cgci era fanatic sunit si nu puteit suferi
pe ereticii musulmani.
In Persia, dinastia numitg- mielul alb, de care Omit Uzun

Hasan, fusese rgsturnad de dinastia Sufi, numitg ma din

pricin g. a se trggea din aluggri, can poart g. acest nume.
6ahul Ismail purtase in Asia rgsboaie cu guvernatorii turci
si oferise azil unui frate al lui Selim. De aceea sultanul
porni cu rg.sboiu asupra lui. Mai intgiu insg plInui in mare
secret, sg. omoare pe toti siitii din inipargtie : aproape 40.000

au. fost ucisi sau inchisi, apoi treca in Asia, cu o mare armad si cu muld artilerie. Ismail se retdgeit necontenit si
Turcii au suferit mult de foame e de drum. Aproape de
Tebriz, la Cialdiran, se dete o luptg groaznick in care cavaleria persang invinse pe azabii turci, dar fu nimicid. de
www.dacoromanica.ro

323

ieniceri gi de tunuri. Salim ocupg, capitala, supuse Georgia

ni Kurdistanul, apoi Mesopotamia superioarl.
Selim se intoarse apoi asupra Siriei i Egiptului, cari erau
guvernate de generalii unei cavalerii, recrutath dintre sclavi
din Rusia sudic i dintre Circasieni. Cavalerii, numiti Maerau viteji i intreprinzglori; gefii lor; numiti bei,
emiri, aveau gust pentru poezie, pentru gtiinte gi arte. Selira invinse pe Mameluci langg, Alep, multumitg, artileriei,
coprinse Damascul, intrg. in Egipt; cg,gtigg ind o victorie
16110 Cair i intrg. in capitalg. Egiptul ramose tot in puterea
Mamelucilor i a beilor, insg. in Cair se agazg `un pagg..
De Egipt tinea Iemenul. Selim ajunsese astfel stgptmul
oragelor sfinte. In Cair ggsi gultanul pe ultimul urmag al
califilor fatimiti i-1 puse sg-i dea act autentic ca-i cedeazg,

drepturile califatului. Un poet lure a zis despre Salim ca

laurii lui gi-au intins umbra pest() tot pgmantul.
Suleiman Magnificul (1520=1566) Fiul unic al lui Selira, este cel mai mgret sultan. Era frumos, Angtos, instruit,
artist. Profitnd de linigtea ce o acuse tag sgu in Asia,
el se indreptg, contra cregtinilor i atad Belgradul, pentrud
Ungurii nu mai voiau s plgteascg, tributul. Dup g. un scurt
asediu, cetatea fu cuceritg, (1521).
In anul urmg,tor atg,ca. insula Rodos, cu o floa pe care o

pregglise Selim. Marele maistru Villiers de l'Isle-Adam

priral o scrisoare, in care sultanul Ii cerett sg. cedeze cetatea
prornitfindu-i viata cavalerilor i averile lor. La refuzul ca-,

valerilor, sultanul inconjurg cetatea gi o bombardl cu 100

de tunuri. Dupg, asalturi neincetate, in limp de .5 luni, cavalerii capitular din lips g. de proviziuni i se agezaa in
Malta, dlruia lor de impgratul Carol.
Activitatea lui Soliman s'a intins in Asia, unde a purtat
lupte cu Pergii,Idar a incheiat i primul tratat dintre Turcia
ortodox i Persia ereticg.. Prin acel tratat, Turcia lu o parte
din Armenia i Babilonia cu Bagdadul. Apoi a flcut flag
pe marea Rogie gi a stat In legg.tura cu India. Pentru stg,www.dacoromanica.ro

324

panirea oceanului Indian a purtat lupte maritime cu Portughezii, in cari insa Turcii au fost invinii.
In urma bathliei dela Pavia, Franta a intrat in tratari ea
Soliman, ca sa ataee pe Carol Cvintul. Soliman .trebui sa tread. insa.
peste Ungaria.

De aceea, In anul 1526 el plea

In capul a 100.000 de soldati cn
300 de tunuri. La Mohaci, tingurii
fur invluiti de cavaleria turceasea, i nimiciti, Buda priml pe Soliman n castelul regal. Biblioteca
lui Mateiu Corvin i operele de
arta furl trimise la ConstantinoSuleiman pe trim.

pole. Vestea caderii Ungariei fu ca

un trasnet pentru apuseni.

Francisc nu indraznia sit se numeasca aliatul lui Soliman,
insa trath cu loan Zapalia, pe care sultanul il luase sub protectia lui, spre a-1 opune lui Ferdinand.
In 1529 Soliman pleaca eontra Germaniei. In drum se opreste
la Mohaci, unde Zapolia vine sa-i sarute maim. Apoi asediaza

Viena, fara succes, caci s'a nemerit sa fie o toamna, foarte

rece si de aceea garnizona, desi mica, a rezistat cu energie
armatei celei numeroase a Turcilor, timp de 19 zile. S'a putut
zice, c atuaci a fost un moment deciziv In istoria Europei.

0 pace, prima 'pace intro Austria si Turdia, se inchei6

dupa Athruintele lui Ferdinand. Acesta 'Astra Ungaria de
itpus, platia dn dar pentru ea,- iar ambasadorii sai sarutard.
poala sultanului. Mai pe urma, Austria plat]. 30000 galbeni
ca dar, deveni dar tributara sultanului..
In tratatur de pace Soliman se credek obligat numai calm
Ferdinand, u i care Carol. De aceea, dupace Cairedin
BarbafosstZ eucerl Tunisul ii Algerul, devasta coastele Italiet
r4

.am4nmta i pe ale SpanieL

Eipeditiunea 'bra noroc contra Algerului a lui Carol, cotprinderea orasului Nisa de flota turceasca, unita cu cea franwww.dacoromanica.ro

325

cezg, so andalizarg crestingtatea, dar au fost o piedicg in planurile lui Carol Cvintul, de a intemei monaritia universalg

cresting. Alianta lui Francisc cu Turcii a asigurat Francezilor insemnate foloase comerciale i le-a recunoscut un fel
de protectorat asupra tutulor crestinilor apuseni, cari se ggsiau in imperial turcesc.
Sffirsitul regnului lui Soliman fu mai putin strlucit decAt
nceputul. Expeditiunile lui contra insulei Malta nu izbutirg,
greu fu cuceritg, si cetatea Siget, pe care o inconjurase in

ultima lui expeditie : toba cea mare a cuceririi, tot nu se

slide ? intrebk el. i marl sub sidurile cetgtii, fr s audg
toba cea mare, care rgsung, numai dupg moartea lui.
Fiul lui Soliman, Selim II (1566-1574) a fost cel dinthiu

sultan decgzut. Nu numai a in rgsboaie nta mai mars in

capul armatelor, dar nici de administratia statului nu se ocupit.

Petreceit tot timpul in palat dedandu-se tutulor vitiilor. Supranumele lui este Selim befivul.Insg, erau oameni Insemnati
in zilele lui si aceia au cucerit Iemenul si au luat Ciprul
dela Venetieni. Printre ei, cel mai insemnat era marele vizir'
Mohammed Sokolli, care dupg infrfingerea dela Lepanto A
reconstruit flota turceascg.
Murad III (1574-1595) fiul lui Selim II, s'a lgsat sg se
conduc de femeile din harem, intre earl- locul dinthin II
ave mama sa, sultan-valide.

Mohammed III (1595-1603) a sugrumat 19 frati,

cgei

tatgl sgu avusese 200 de copii. In zilele lui s'a rgsculat Mihaiu

Tite.azul si a repurtat strglucitele vltonii, prin cari se pgrea

a se deschide o erg noug in istoria noastrg. Sultanii urmgtori
erau s'au copii, sau idioti ca Mustafa I.
Murad IV (1623-1640) a meritat numele de reintemeietorul imperiului. Era crud i mutt timp a fost condus de.
mama sa, cgci era, minor. Cruzimea lui semAnh cu a lui Salim II.

Odatg i se pare a yin la audienta sa prea multi Artneni,

ordin sg omoare vreo 6. Treizeci de dervisi se apropia-,
serg prea mult de el cerand milostenie, bloat i s'a speriat
dg.

www.dacoromanica.ro

326

calul, el ii decapiteazg pe toti. A ucis astfel la 25000 de

oameni. In popor era insa foaite iubit.
El a planuit, cel dintaiu, un sistem de reforme. Revizui
feudele soldatilor e marl. venitul statului. Numgrul soldatilor
cresca pana la 200000. Inchise cafenelele, undo se adunau
leneii i puneau la cale rscoale, oprl fumatul tutunului : inteo.

zi 18 cadavre de fumgtori erau inirate inaintea cortulniimperial. El era puternic 0. viteaz. A purtat lupte in Asia cu
Perii, de aceea a lgsat in linite terile noastre, in cari au
putut domni insemnatii noktrii domni; Ma,teiu Basarab i Vasile

Lupu. El a de.sfintat tributul de copii, pe cari Turcii ii luau

pentru corpul ienicerilor.
Organizarea imperiului otoman. Legea sfanta a imperiului se numete 45eriat, Coranul, Sunna qi sentintele celor
patru imami ortodoki. Legile date de suverani se numese
Kamm, cele mai insemnate fiind ale lui Mohammed II i
Soliman, numit din Aceasta pricing El-Kanuni, legiuitorulSultanul in multe priviri este un succesor al imparatilor
de rasgrit : punea, in scaun pe noul patriarh, al cgrui ceremonial la instalare era ca i sub impgratii cretini, aveh cuvantul in cestiuni de disciplina bisericii, imprumutase currea
dela imparati. qSublima Poarta* inlocul Palatul sacru. Femeile
trgiau separate in harem, dar tot separate trgiau i. in gineceul
grecesc. Ca kii imparatul, sultanul era steipdn, ceilalti sclavi ;
pang kii baefioa dat ienicerilor, era vechiul donativum roman.
Amestecul invinggtorilor 3i invinOor a fost mare, dar n'a reuit
complect, din pricina deosebirii religioase. Insg guvernatorii

statului, armatele biruitoare, femeile din harem erau sclavi

rapiti dela invini, incal in realitate invinii guvernau pe
invingatori. Din 48 de viziri, numai 12 erau fii de musulmani.
Afarg de marele vizir, demnitari maH erau marele muftiu
sau qeicul-Islam, ale cgrui sentinte erau fara, apel, i. reis-

efendi, ministrul de externe, subordinat marelui vizir.

0 institutiune barbara a fost obiceiul, ca sultanul El ucidg.
pe fratii lui, spre a nu fi amenintat de revolutie, cum i pe
fii fetelor sale.
www.dacoromanica.ro

327

Armata turceasca era superioara armatelor europene,, dar

nu era aa: de mare, cum se zice. Ienicerii nu se puteau

insura, ei erau ca un ordin de Cavaleri cretini. Ei purtau
o cuca, 11:Vand ca pompon o lingura, semn c. sunt fii sultanului, crescuti de el. Numarul lor in timpul lui Soliman era
de 12000.

Timpul lui Suleiman este epoca de aur a literaturii i a

sxtelor la Turci. Cel mai mare poet bum se chiama AbdulBaki.
Mohammed Cuceritorul a construit moschea lui Eiub, iar
Suleiman moschea care poarta numele sau i care rivalizeazit
cu Sfanta Sofie.

48. Contra Reforma. Spania sub Filip

Ref orma smulsese dela biserica romana natiunile germanice

i ameninta s smulga. i natiunile romanice. Aceste pierderi

fura simtite greu de papi, cari Incepur s cugete la indreptarea starii interne a bisericii i la mijloace nouA, prin cari
nu numai s pastreze ceeace le ramasese, dar sa i recucereasca ceeace pierduserA. Ordine noul de calugari 1i luara
fiintl, indreptari insemnate se realizara in disciplina, puteri
mari politice furl puse in serviciul catolicismului. Aceste
mAsuri urn plu o epoca intreaga, numita Contra reforma. Ele
s'au luat de papi in intelegere cu cassa de Habsburg, domnithare in Spania. Fiul lui Carol C.vintul era devotat ideii
catolice i a purtat lupte pentru ea in toate pArtile. Insa
n'a izbutit sa, o inabueasca, .nici in Terile de Jos, nici in
Franta, nici in Anglia. La moartea lui, Franta rAmanea catolica dar fr fanatism catolic, Anglia se ridica la insemnatatea de mare putere european, ea protectoarea reformei,
iar Terile de Jos deveniau libere.
Ordinul Iezuitilor. Renaterea catolicismului se datorl in
mare parte ordinului de calugari, nou infiintat, al Iesuitilor.
Inigo de Loyola, un nobil spaniol, fusese rank in rasboiul
cu Fiancezii i rAmanand chiop se flea calugar. Merse in
www.dacoromanica.ro

328

pelerinaj la locurile sfinte, studi la uraiversittile din Spania.

e fu aruncat la inchisorile incvizitii de doua, ori, ttjunse la.
Paris, undo studi teologia i filosofia. Aol se intrl in con-

vingerea de a infiinta un ordin iiou de calugari si u alti 6

tovarasi constitui prima ccompanie Iesu eu fagaduinta der
supunere neconditionat papei..Ca o cohorta de soldati, Iezuitii

asteptau ordinele papei, care totusi nu le-a dat antorizarea,

en inlesnire.
Ca 'bite() armata, supunerea era virtutea capitala a Iezuitilor : se lsau condusi de %superiorii lor at un cadavruD ;
trebuiau sa zica qnegru lucrului pe care-I vedean alb, dar
pe care biserica ii declara negru. Reforma inalta personalitatea, iezuitismul o nimicia. La acest rezultat se ajungek
printr'o educatie indelungata : prin exercitii, prin confesiune..
Cei neapti ramanean servitori lumeti, cei dotati iesiau profesori (scholastic* Dupa 15 ani de incercari erau consacrati
preofi, din cari generalul alegea pe_ professi.., Iezuitul nu
trebuia. s -ta legaturi nici cu patria, nici en familia, nu
trebuia s. primeasc nici un loc stabil in biserica, el trebuitt.
sa. fie la ordinele generalului, ca un sob:lat. Unii duceau
viata de manastire, altii se consacrau educatiunii, stiintelor,
predicarii crestinismului in teri straine. Xavier, unul din cei
6, a ajuns pana la Iaponia in Paraguay au infiintat Iezuitii
un stat socialist.
In Europa influentau mai ales ca profesori asupra tinerimii, ca dnhovnici asupra printiler i prinfeselor, insufland
masuri pentru aprarea catolicismului, rasboaie pentru. cornbaterea reformei. In scoala, seopul kr nu era sa. destepte tinerimea la cugetare independenta, ci sa, faca din ea profesionisti distini. Filosofia o studiau ca s ilustreze teologia,
istoria era o insirare de mime. Ca sa indemne pe elevi, intrebuintan laude, premii, pedepse, spionaj, tot felul de die
tinctiuni i de clasificari, prin cari se dnteapt In elev mai
mult sentiment de ambitie si de mandrie, cleat de incredere
si de prietenie.
www.dacoromanica.ro

329

In moralk a lor este Teservatio mentalis : child iei o indatorire, pe care in mintea ta nu vrei stt. o iii, nu eti vinovat, dad n'o indeplineti. Ei au scuzat omorul, facut 'in
scopul de a folosi bisericii.
Conciliul din Trident. Papa spera, s redtige pe protestanti prin intrunirea unui conciliu general. De aceea a
negociat cu Juteranii, a tratat cu printii protestanti, i dup5.
multe carte cu Carol Ovintu s'a adunat un conciliu la Trident. Toate bisericile reformate s'au tinut departe de el, de
aceea hotgririle lui au fost influentate numai de starea luroii. catolice. Certandu-se cu Carol, papa vol s stAmute conciliul la Bolonia, imOratul se opuse i conciliul rAmase sus-

pendat, apoi iar se convod, dupA ce i imparatul .1 papa

mnrir. Cu suspensiunile sale, acest conciliu a tinut aproape
20 de ani, s'a terminat in 1563. El accentug mntuirea prin
fapte, pAstr numgrul de 7 al misterelor. recunosca aceeai
autoritate traditiunii ca i bibliei. Autoritatea papei ie1
din acest conciliu mai mAritg iar disciplina bisericii imbungttith..

ge puneau conditiuni de adrnitere preotilor, se impuneau datorii

episcopilor, se desfiintau abuzurile. Conciliul aprobg sit se lint un

index al artilor, oprite de a fi citite de dare catolici ci sA se in-

fiinteze_ tribunale de ihcvizititine. Efotlririle conciliului nu furl

aplicate in toate statele. Franta le respinse, numai Portugalia gi
Polonia le primirA Mr6. schimbare.

Papii cari urmarit se numesc papi bisericecti. Unul din ei, Grigore XIII, a reformat calendarul iulian, aga cum se intrebuinteaa.
azi in toatl lumea apuseanit.

Filip II (1556-1598). AtAt de mare erh puterea lui Filip

II, incat un proverb ziceb, : and Spania se micd, p6mtmtul se cutremura. i s'ar fi putut zice mai potrivit : (child
regale Spaniei se mica, pA.mantul se cutremur6. Fusese
crescut in Spania, s'a acezat in ea i. din ea a pretins s
condud lumea, biserica,"Sli domoleasd erezia. Rece i mfindru,

catolic fanatic ci spaniol intreg, el a fost idolatrizat de

Spanioli, a rmas cal mai popular rege al lor.

www.dacoromanica.ro

330

El conducea statul, cerand informatii dela o multime de

comisiuni, dela consilieri priceputi. Asculta pe multi, dar
decide& singur, caci era gelos de puterea sa i nu put&
safari vreo superioritate de talent sau de situatiune. Laborios de altfel, se consider& -dator s. munceasca in serviciul
statului, A, fie primul servitor al lui.
Persecutiunea Ereticilor i a Maurilor. Mai bine s.

Bursa din Valencia.

nu domnesc, decat s domnesc peste eretici era vorba lui

Filip. De aceea reforma, care incepuse sit se furieze in
Spania, fu persecutata cu o cruzime inflexibila. Vinovati erau.
ari de rij in fataregelui, a copiilor de coala, a multimii, care
privia ca la o sarbtdare. La cel dintaiu auto-da-fe au alergat.

peste 200.000, din toata Castilla. Nici cea mai inalta situatiune nu puma pe cineva la adapostul incvizitiunii : pang
si primatul Spaniei, unul din doctorii dela Trident, a fost.
inchis 8 ani i n'a Ott mai ran, fiindca papa a amenintat
www.dacoromanica.ro

331

pe rege Cu interdictul. Filip voia ca Spania s rAmfmA izolat de lume, cu credinta ei catolicA, de aceea ordonA, tutukr studentilor sA se intoara in tart e sA se muItumeascA cu
coalele nationale. Spania s'a izolat, dar, nu spre binele ei

Maurii fuseserl convertiti cu de a sila, ei inst observau

religia i pAstrau in secret obiceiurile lor. Spaniolii acuzau

guvernul a este slab cu ei. Filip numi o comisiune, care

opri pe Mauri de a mai purth costumul lor, de a lace bAi
calde, de a intrebuinta limba arabA. Maurii se rAsculara, ucisent pe Spanioli, le scoteau ochii, le smulgeau limba, Ii tgiau, membru cu membru : Sftintl MaicA a Domnului oftit
o victimg, cCaine, Dumnezeu n'are mamt Ii zicea Maurul.

Doi ani au trebuit sA se lupte cu Maurii armatele spaniole. In cele din urmS fu trimes contra lor, Don Juan, frate
nelegitim al lui Filip ; invinfi fart alunsgati din tara kr,
care rAmase goalt. Soldatii i capitanii luaserA femeile i
fetele cele mai frumoase, pe .multi Ii vanduserA robi, restul
il stramutart in regiunile din centru i din nord, iar tara
roditoare a Maurilor rAmase pustie.

Don Carlos. Fiul cel mai mare al lui Filip era pocit i
da semne de nebunie : avea un unatr mai inalt, un picior
prea scurt, cu fata paha., cu violente de nebun. OdatA a
silit pe pantofar sit inghitt pielea pantofilor, pe cari-i nemerise prea stramti, altA datA a intrat in grajdul regal 0. a
intepat .1 a ciopartit toti cal. Pe tatill sAu ii ura cA. nu-1,
InsoarA i nu-i dA teri se guverneze. In cele ,din urmA, pit-

nuia sA fugA in Italia i sA se rascoale. Filip luA atunci hotArirea, pe care numai sultanii o luau : sit sacrifice pe fiul
sAu ratiunii de stat. insotit de cativa credincioi, pttrunse
In camera fiului sAu, pe ui farA, sgomot i puse maim lie
armele lui. Carlos sare din pat : cmaiestatea voastrl vrea sA.
mit omoare. Regele Ii rAspunse sit se liniteascA, puse sA
obloneascl ferestrele, dote cheia camerei unui credincios i
ie1 fitrit sA se mai uite la fiul situ, farA sag mai vazA vreodatA. Acolo a murit, de intristare i de elesperare.

www.dacoromanica.ro

332

Cucerirea Portugaliei. Contemporan cu Fi lip si ruda cu

dansul era in Portugalia regele Sebastian, pe care profesori'
iezuiti II Inflacarau s inceapa, o cruciata contra Marocului.
Cu toate a Filip 11 sfatuia sa nu se aventureze in aceasta,
intreprindere, Sebastian patrunse in Maroc si intr'o lupta,
pierda armata i viata. Cu moartea fara mostenitori a regelui, tronul Portugaliei se cuvenia lui Fi lip. Portpgezii rezistau, el Ins Ii apara drepturile prin. mijloace legale si
prin bani. Jura sa respecie legile i obiceiurile lor i fu recunoscut rege.
BMA, lia dela Lepanto (1571). Turcii coprinsesera insula
Cipru i savarsisera mari cruzimi asupra cretinilor. Ca raspuns, puterile crestine 1ncheiara, o lig sfanta sub conducerea Spaniei. 0 flota de peste 200 de corabii avea in capul
ei pe Don Juan d'Austria. Acesta ak fr frica pe Turci
la Lepanto, in G-recia, i repurta asupr a. lor una din cele
mai mari victorii naVale din istoria popoarelor noua. Flota
turceasca fu nimicita cu totul i Turcii pierdura aureola de
invincibili. In Europa, efectul acestei victorii .a fost imens.
Italienii ridicau in slava, pe tnarul invingator, dar tocmai
aceasta detept a. invidia lui Filip, care puse sfarsit planurilor
ambitioase ale lui Don Juan. Victoria ramase fara niciun
rezultat, Turcia puta
reconstrueasca flota.

Rascoala Terilor de Jos. in secolul XVI Terile de Jos

erau cele mai luminate i cele mai bogate teri din Europa.

Din ele liia Carol Cvintul oamenii sai de stat, dar tot din
ele ridich i mari sume de bani, spre a purta rasboaiele
sale in toate partile. De aceea Incepusera sa se iveasca nemultumiri contra lui, mai ales ca religiunea reformata era
persecutata de Carol cn mare as.prime. Prin mijlocul incvizitiunii a izbutit imparatul s desradacineze cu total protestantismul. S9 spune a 100.000 de oameni au fost executati, ins in locul protestantilor venira din Franta calvinistii, cari in scurt a. vreme intinsera propaganda lor in toata tara.

Filip numise guvernatoare in Terile de Jos pe sora sa

nelegitima, Margareta de Parma, femee cu. multa pricepere,

www.dacoromanica.ro

333

cgreea insa, regele Ii impusese consilier pe Granvella, un

episcop fanatic, care nemultumia nobilimea. Mad se crearg
episcopate noug, efind Granvella fu ridicat la demnitatea de
cardinal, nobilii sustinuti de tot poporul cerurg rechiemarea
lui Granvella i o obtinura. Mad cerura insa imblAnzirea
masurilor contra reformei, Filip ordong s se inabueasc
erezia fAr. milA. Nobilii se intelesera in numar de vre-o
2000 1 protestara la regenta. contra persecutiunilor religioase. Fund desconsiderati i numiti calici ei Mara numele

de cGueux (calici) i starnira In toata tara in entusiasm

imens. Patimile populare izbucnirg, bisericile furl sparte i
icoane, tablouri pretioase, obiecte ale cultalui fur& distruse,
o furie iconoclastica sufla. asupra intregii teH. Calugarii i
caluggritele parasiau mgnastirile.
Ducele de Alba. Filip trirnise contra rasculatilor pe

bA

tranul i. teribilul general, ducele de Alba, invingatorul de

la Iiiihlberg. El arestg pe unii din capii nobilimii, cum erit
Conte le d'Egmont, caruia Filip Ii datorg victoria contra
Francezilor la Saint-Quentin. El institul un tribunal, numit de popor tribunalul sdngelui. Pretutindeni se inaltara
spAnzuratori, chiar in arborii depe langa drumuri se vedean
cadavre putrezind. Sate de raii de oameni fugira .1 averile

kr furl confiscate. Int/ e cele mai ilustre victime au fost

conii d'Egmont i Horn.
Wilhelm de Orania. titre fugitii in Germania era principele de Orania (fri orange) care forma, o armata din emigrati i din ajutoarele procurate dela printii protestanti. Dar
el fu respins in Franta i ducele de Alba se credea triumktor : in Anvers i se ridica o statua reprezentAndu-1 calcand
in picioare erezia, reprezentata prin figura lui Wilhelm. hag
despoerile de bani nemultumira i pe catolici, negustorii din
Bruxel inchisera pravaliile. Cu ajutor dela regina Angliei,
o ceata, de calia coprinsera cetatea Bridle, unde rezistara, tutulor atacurilor spaniole. Cetatile incepura sa, alunge garnizoanele, Wilhelm veni cu ajutoare din Germania, insg din
nou fu respins. Cruzimele reincepura tot ab, de fioroase,
pang ce Spaniolii furl invini pe apa, i amiralul lor fu
www.dacoromanica.ro

334

prins. Filip inlocul pe ducele de Alba cu generalul Requesens, bun administrator si comandant. El invinse o noug
armatg, adusg, din Germania, gi in acelasi timp desfiintg, tribunalul sangelui i proclamg o amnistie.. Olandezii insg, puneau o IndIrgtnicie eroicg : sparserg, digurile ca sg, ajungg,
apa pang la Leida, care era asediat i dupg, ce armata de
uscat spaniolg se retrase, procurarg pe apg proviziuni locui-

torilor. Requesens era pe punctul de a supune tam, cand

marl.
Don Juan de Austria. Filip insiircing cu domolirea revol-

tei pe fratele sgu, invinggtorul dela Lepanto, dar Wilhelm

st atragg poporul In partea sa, incat fu primit la
Bruxel in triumf. Don Juan sfgrimg armata adversg, dar nu
put intra in Bruxel. Wilhelm savargi o faptg si mai mare :
in 1578, la Bruxel, proclama pacea religioasd, recunostea
toleranta credintelor.
Murind i Don'Juan, fu trimes Alexandru Farnese fiul
Margaretei, care tzbuti s atragg in partea Spaniel pe catolici (Uniunea dintArras) pecand Olandezii se despgrVau de ea

prin Uniunea din Utrecht (1579).

Filip puse pret pe capul lui Wilhelm, Olandezii se declararg independenti i proclamar c regii sunt flcuti pentru
popoare, nu popoarele pentru regid) Wilhelm, si fu ucis de
un fanatic, Baltazar Gerard, Olandezii cerurg ajutorul Elisabetei, Ins ar fi fost desigur supusi, dacg Alexandru nu ar
fi fost trimes de Filip contra Angliei si Frantei. Mauriciu,
fiul lui Wilhelm, recucerl cetgtile, una dupg alta, fiind favorizat de moartea lut Alexandru si de alianta lui Enric IV
din Franta. Dupg moarte lui Filip, se Inchei o pace intre
Spania i Provinciile Unite.
Astfel, un popor mic a iesit, prin statornicia sa, invinggtor
din lupta. cu una din cele mai mari puteri din istorie.
La umilirea lui Filip, a contribuit foarte mult pierderea
unei flote spaniole, trimisg contra Angliei i supranumitg. In-

vincibile Armada. Ea numgra 130 de vase si peste 2.600

de tunuri. and. amiraful Medina Sidonia aprii. inaintea
www.dacoromanica.ro

335

regelui, acesta Ii zise fii pe pace, eu te-am trimes contra

oamenilor, nu contra furtunilor si a stancilord)

Deaderea Spaniei. Prin politica sa nationalg, dar rAu

cugetat, Filip a prieinuit deaderea Spaniei. Prin rlsboaie
a depopulat tara, i prin chieltueli a slrcit-o. Gt mizerie
nu ne desveleste proverbul de atunci spaniol : sunt mai
multe zile decat cfirnati !* Veniturile statului se chieltuiau
pe mai multi ani inainte, campurile rmneau nelucrate, bogata Spanie va suferi de foamete.
Inflorirea artelor 1 a literaturii. Singura mndrie, care a
rnnas terii dupe*, acest rege, a fost marii ei scriitori i attisti.
Cel mai mare scriitor spaniol, unul din cei mai mari ai lumii,
a fost Cervantes, cu vestitul sgu roman Don Quijote dela
Mancha (1616), apoi marii poeti dramatici Lope de Vega kti.
Calderon. Pictura spanio15, numKr doug nume, din cele mai

marl, pe Velasques i Murillo. In secolul XVI a trait i un

mar poet portnghez, Camoens, care a scris poema epica Os
Lusiados, descrierea expeditiunilor colonialA ale Portugezilor,
ispre.'vile lui Vasco de Gama.

49. Anglia i Scotia in epoca Elisabetei.

Primii Stuarti.
Fiica lui Enric VIII si a Anei de Boleyn era socotit copil
nelegitim de lumea catolia, caci asnoria cu Ana a lui Enric
-VIII nu fusese aprobat de biSerica. De aceea, in timpul
Mariei petrecuse o tinerete trista, pe care o consacrase la
studii adncite in literaturile antice i moderne. Fiindca papa
nu o recunosca pe ea ca mostenitoarea tronului, ci pe Maria
Stuart, ea se declara contra papei, dar nu contra Spaniei.
Ceri juramantul de suprematie asupra bisericii i dete apoi
.99 de articole, in cari stabilia confesiunea anglicand, sub
care trete Anglia i azi. S'a condus de consiliile unui mare
om de stat englez, lord Burleigh, (Brli). Filip II doria sI
se urce ea pe tron i staruise pe langl, Maria pentru ea, caci
se teme sa nu se faca regina, Maria Stuart, care era asatoritit
www.dacoromanica.ro

336

cu motenitorul tronului francez, i sg uneaseg astfel ; )

nele francezg, englezg i scotiang, ba incl spera s se egsgtoreaseg, el en ea i sa tie Anglia in ascultare. Dar Elimbeta, dupg ce se urcg pe tron, refuzg propunerea puternicului
rege, nu s'a cgsgtorit toat g. viata ei i. declara a ea este cg-sgtoritg cu Anglia.
In cestiunile religioase, Elisabeta era tolerantg fatg de catolici, aci ceremoniile religioase i se pgreau un mijloc de a
educh poporul i de a-I 'Astra in respect fatg, de autoritatea.
politica. Nu putea suferi insa pe calviniti, caH respingeau
orice ceremonie religioasg, toate privilegiile episcopilor. Ei

voiau s curete biserica de toate necurgteniile papismului,

se numiau puritani kii scoteau din bisericg tot ce amintete
arta i poezie. Intre puritani se ridicarg apoi independenlii,
caH sustineau, ca fiece comunitate religioasg, sg, fie independentl, fgr g. nicio legaturg cu autoritatea sinodului, fiecare sg.
adore pe Dumnezew dupg contiinta sa.

Maria Stuart. Familia Stuart se ridicase pe tronul Sat

tiei in timpul rgsboiului de 100 ani. Toti regii, afarg de Robert, intemeietorultOassei, purtaserg numele de -Iacob. Jacob

IV era contemporan en Enric VII i s'a cgsgtorit cu fata

lui, Margareta. Jacob V a fost aliatul lui Francisc I i s'a
cgsgtorit cu Maria de Guise, din puternica familie dela curtea
francezg. Fiica lui Iacob, Maria, deveni reging, indata dupg
natere, aci tatgl ei muri. Mica reging cresca in Yranta i
era considerata ca o minune pentru frumusetea i deteptg-

ciunea ei. 0 casatorira cu regele Franciei, Francisc II, iar

la moartea Mariei din Anglia, lumea catolicg o considera moe-

tenitoare legitimg a coroanei engleze, prin dreptul bunicii

sale Margareta. NITA cea mai frricita i cea mai puternica
reging (Franta, Scotia, Anglia) cand moartea sotului ei ii
distruse toatg puterea i toatg fericirea. Plea din Franta, ca.
sg. stapaneasca in Scotia, unde intamping rezistenta unei nohilimi neascultgtoare i a unei populatiuni fanatice.
Maria crescuse in religiunea catolicg, spre care o atrggea.
firea ei fantasticg i artisticg. In Scotia insa se rgspandise

www.dacoromanica.ro

337

Calvinismul, sub foi ma lui cea mai fanatica, : leturghia era

considerata ca o idolatrie, placerile inocente erau socotite ca
imoralitate.
John Xnox (Nox) un elev al lui Calvin, raspandise ideile
acestuia in Scotia, catigase la ele pe contele Murray (More)

un fiu nelegitim al lui Jacob V i turburase regenta Mariei

de Guise. Manastirile fura desfiintate, averile lor fura. luate de
nobili, vechia idolatrie desfiintata, predicatorii toti declarati
egali i supui sinodului national. Aceasth biserica democra-

tick se chiama presbiterianism, dela numele preotului in

liinba greaca. Qu Knox i cu ideile lui, aveh s lupte regina
cea frumoas i upara.. Ca un profet israelit, se ridich Knox
contra catolicismului reginei, nemicat de lacramile, nesperiat
de amenintrtrile ei.
Alta nenorocire izbi pe regina. la casatorie, caci lua de
barbat pe o ruda a sa, contele Darnley (Darnli) contra vointei
Elisabetei i a lui Murray. Contele era insa, ordinar i betiv,
incepa s. banueasca sentimentele reginei pentru un Italian,
David Riccio, care tinea corespondenta Mariei cu Filip, cu
Guizii 1 cu papa, in vederea unei restabiliri a catolicismului
in Scotia. Riccio era grozav de urit, dar canta din gut% kii
din chitara. Odata, intrara doi nobili scotieni in camera reginei, unde se afla qi Murray, /Infra pe Riccio, 11 tarira afara
i-1 omorir. Nobilii convinsera apoi pe regina c ei fusesera

Intel* cu Murray, care se retrase dela carte. Maria creza

a a dat de un om devotat, in persoana contelui Bothwell,
care voia, sa ajunga -rege. Intr'o noapte, Darnley fu gasit
mort prin sugrumare i toath lumea atribuia lui Bothwell
fapta, cu tiinta reginei. Bothwell fu chiemat la judecata,
dar judecata lui fu o coniedie nedemn, veni Wire pe calul
favorit al lui Darnley, chink lui de Maria, i fu achitat.
Apoi peste trei luni, dela moartea lui Darnley, Maria se
casatori cu omoritor. Indignarea poporului calvinist nu mai avii

margini. Bothwell fugl in Norvegia i fu inchis de autoritltile daneze, pana la sfarOtul vietii, iar Maria trebui s abdice
in folosul fiului sau Iacob, cu Murray ca regent, apoi fu inION S. FLOILII. - Istoria Evului Mediu.

www.dacoromanica.ro

22

338

chis in castelul Lochleven, arzat In mijlocul unui lac. Fugi

din castel, adung pe catolicii credincioi i merse cu ei contra

lui Murray, dar flind invinsa fugl nu in Fra4t, ci in Anglia la Elisabeta (1568).
Elisabeta ura pe Maria, caci terile catolice o recunoteau

ca reging de drept a Angliei e tot aa o considerau catolicii englezi. De aceea, Elisabeta nu vol s'o ajute ca sx-e recapete tronul, nici nu vol s'o lase liberg. Atunci a incepat
o mirare mare in toata lumea catolica, spre a salva pe nenorocita prizoniera. Catolicii englezi intrau in comploturi ca
sa piarza pe Elisabeta e sa scape pe Maria?. papa, Filip II,

Franta erau in mirare, catolicii din Scotia au omorit pe

Murray, au fost i ei omorIti, fiece omor -provock altele, ca
in tragediile antice. Elisabeta, mai mull lord iihrleigh, tin
piept tutulor incercarilor de revoltg interne, tutulor intrigi-

lor i amenintgrilor externe. In cele din urnag se prinsera

scrisori, din cari se proba ca Maria indeamng pe credincioii

ei s omoare pe Elisabeta i regina fu dusk inaintea unei

curti de lorzi, spre a fi judecatg. Cu multg demnitate, respihse ea acuzatiunlle i cerii sg i se arate scrisorile, A, se
aduca de fata acuzatorii. Tribunalul nu vol sg tie seam de
nimic i o condamna la moarte. Elisabeta amana executiunea.
catva timp, dar apoi o incuviintg. Frumoasa i nenorocita.
reging ispg.1 grqelile ei, printeo inchisoare de_ 19 ani, prin

moartea pe erfod. Elisabeta se prefacii a regretg moartea,

lua doliu, istoria ins.va infiera totdeauna ca.() crimg moartea.

Mariei, caci regina Angliei nu s'a condus de sentimentele

unei femei, ci de calcule politice, ca un sultan din orient.
Invincibile Armada. La executiunea Mariei, raspunsera
pregatirile de rsboiu ale lui Filip II. Acesta strnse cea mai
frumoasa flota de pana. atunci. Nu era mai numeroasa ca.
altele, dar cu cele mai mari corabii, cari au fost imitat e
apoi de toate statele, e cu cea mai puternica a`rtilerie. In
mandria lor, Spaniolii o numirg invincibile armada. Coman-

dant era ducele Medina Sidonia, iar marele poet Lope de

Vega era cu ea, ca sa cante victoria. In fata acestui pericol,
www.dacoromanica.ro

339

Elisabeta s'a atat nepriceputh i avarl. Comanda armatei

de uscat o detese unui favorit incapabil, Lord Leicester (Les-

ter). Ing. Englezii aveau buni pirati i cu coraii mici, iuti,

comandate de lordul Howdrd (Hauerd) de vestitul
Drake (Drbic) i de altii,

.41N

atacarg, coraiile mari i

grele spaniole In lupie mi-

ci, le aprinsera de mai

mult ori. Un timp furtunos a 1 favorizat pe Englezi, inoht cu mari pierderi amiralul s'a intors Ina-

poi in Spania (1588). De

atunci, a inceput ridicarea
ATtgliei pe mare i deaderea Spaniei. Olanda puteh sperh la independentg,

i Franta la linite din

Ispita (Ghibert) Bapt.

partea lui Filip TI. O'flotA

englezX distruse flota spanioll in portul Cadix i cuceri aceastg.
cetate, numeroase expeditiuni se fhcura in coloniile spaniole,

nu insX cu prea mult succes.

Elisabeta ere. mandrk avarg, vanitoask nehotgritg, twit a intoles aspiratiunile poporului sau, i-a apgrat independenta, a respectat relisiunea majoritgtii, a fost bine servitg, de aceea era iubitg.
ci epoca ei este mare in istoria popoarelor. Starea tgranilor era,
rea, cici moii1e mangstiresti se impArtiserg la nobili, dar inclustria
incepd s se strAmute pe teritoriul englez de fugarii flAmanzi, comertul englez Incep sg concureze pe cel hanseatic, colonii incepurg in Statele-Unite de azi i o companie a Indiilor se intemei&

in 1600, care va inzestri pe Englezi cu India cea doritg. Drake

a adus cortoful din America, Raleigh (Rah) a asezat prima colonie,
numitg Virginia, in ouoarea reginei.
Cea mai mare glorie a epocii Elisabetei, mai mare decal asigurarea pgcii religioase i decal nimieirea Armadei, este cit- atunci

a trait poetul Shakespear (1564-1616). El era actor si ajunsese

sg-si asigure bune venituri anuale (pang la 75.000 lei) that a putut
duce viatA tihnitg, consacratA operelor sale geniale, din cari numini
Hamlet, Macbeth, Othello, Regele Lear, Romeo si Julia....

www.dacoromanica.ro

340

Contemporan en Shakespear, a fost filosoful Baco de V erulam,

care a. scris o carte vestitg. Novum Organum, In care recomand
pentru progresul tiinii observatiunea naturii i experienta. Nu e
vorbk el In urma lui Leonardo da Vinci, a lui Galllei gi a operelor renagterii, gtiinta n'avea nevoie de aceastif recomandare, lost
Baco a scris cu mult1 autoritate i frumos. El este considearat de
unii, degi pe nedrept, ca autor al operelor lui Shakespear.

Iacob I (1603-1625). Elisabeta a %sat ca motenitor pe

Jacob, fiul Mariei Stuart, care in Scotia domnia cu numele
de Iacob VI. In ateptarea acestei Moteniii, Iacob nu Mouse
incerari ca sA libereze pe mama sa. Atat el, at i fiul san,
au tinut at fie in atetrele statele (Anglia, Irlanda, Scotia)
o singurA religiune, precum izbutisera sa fac regii francezi.
ksA, poporul englez era contra acestor aspiratiuni ale regilor, der aceea intro- er i popor vor fi lupte O.' nu regii vor
birul. Succesul regilor francezi se datorqte faptului, a numai nobilii erau vrAjmaii aspiratiunilor regale.
Jacob nici nu era ornul care at Indeplineascl fapte mari : urit,
mndru, cu mult1 gtiintk dar cu puting pricepere. Maitre Jacques,
cum 11 numih Enric IV, era tare in teologie, dar ridicol In toatK
fiinta lui. Cu Vochiul Testament, dovedia cil regele trebuie sit fie
absolut, de aceea ura presbiterianismul in care fusese erescut .gi
VEDA la biserica episcopalk clici ea da regelui puterea religioasa
gi ave i episcopi, cari-1 lingugiau i.l numiau qal doilea Solomon

Catolicii se ateptau la altceva din partea fiului Martirei,

dar Iacob nu primia 0, fie in bisericA mai mic cleat papa,
de aceea cativa catolici fanatici facura planul sit arunce in
-aer, cu praf de puwA, parlamentul i pe rege (1605). Planul
lor fu descoperit i mAsuri aspre se luara contra catolicilor.
Cu parlamentul, Jacob intrA in lupte, cit. aveh nevoie de
bani. Elisabeta chiemase parlamentul foarte ar, cAci cheltuia putin, pe and lacob era risipitor. El nu facea nimic,
IL% sa stabileasa principii, de aceea incepii sit puie in discutie drepturile parlamentului, cari zicett el cit sunt daruri
regale, pe cari regele le poate lua inapoi.
In mAndria lui, credea, c nici o printesA nu e demnA de
fiul lui, deat din cea mai mare cask*, din cea spaniolA, insA

www.dacoromanica.ro

341

parlamentul considera aceasta ca o loviturg contra religii

nationale i se opuse cgsgtorii.
Carol I (1625 1649). Fiul lui Jacob aveh aceleai idei
absolutiste, era insg mai inteligent, cu viatg, curatg, viteaz.
aim. din .primul an, intrg in cearth cu parlamentul, care nu

voia sg-i voteze inipozite deal pe un an, nu pe- viatl. Dizolv parlamentul, dar al doilea parlament ridicl aczatiuni
contra ministrului Buckinghame (Bochinghem). Pe de altg
parte, regina era uritg de popor, act intervenia 1n folosul
catolicismului. Ca sg cedeze popolului, Carol intreprinse o
expeditie in Franta, ajutnd pe calviniti, insg expeditiunea
ie1 rgu de tot i bath nu erau ca sg continue. Se adung al
treilea parlament, care cerii mai inthiu s e garanteze drepturile parlamentului (petifia drepturilor 1628).
Timp de 10 ani, guverng Carol arg, parlament, cu consiliile lui Thomas Wentworth, lord Strafford, care in par-.
lament fusese capul opozitiunii. Acesta voia sg stabileascg pnterea absoluth, a regelui, se consacrg numai politicii interne,
Anglia nu mai avii niciun rot pe continent. Ca sg n'aiba

nevoie de parlament, InmultI amenzile de judecatg, din cari

ieiau venituri, reinvi impozitul pe cdrgbikpuse monopoluri
pe obiectele de consumatie. Nemultumirea insg cretea mereu.

John Hampden refuzg plata impozitului, el fu condamnat,

dar poporul 11 sgrbtorl. Tot aa voia regele s. comande
in chestiunile religioase, cu consiliile episcopului Laud. Puri-

tanii erau persecutati i multi fugirg, in America. Insg rezistenta veni din Scotia. Jacob numise episcopi In biserica
presbiteriang, Carol vat s introducg o carte de ruggciuni,
comung tutulor bisericilor, atunci se institui o aliantg. (covenant) contra regelui. Ca sg. aibg bani, se chiemg un parlament, care inceph s critice faptele guvernului i. fu dizolvat. Inaintarea Scotienilor facii necesarg insg convocarea unui
nou parlament.
Parlamentul cel lung (1640 1653). Parlamentul dete
in judecath pe Strafford i pa Laid. Cel dinthiu se apgrg 17
zile i fu condamnat, pe cgi piezie, la moartea pe eafod.

www.dacoromanica.ro

342

In parlament se facur a. insA doug partide : unul care voia,

sa crute pe rege, numit de adiversari cavaleri, celalalt care
cere ca functionarii sg, fie numiti de parlament, erg, numit
capete rotunde, dupa taietura parului. Dupa ce parlamentul
cern ca ofiterii armatei sa fie numiti cu aprobarea liii, regele
cercg, zadarnic s influenteze parlamenttil si se hotari A, pa-

reasc. capitala.
Rasboiul civil (1642 1648). Tara se Imparti in doug, :
nobilimea, clerul superior, o parte din parlament tinea cu
regele, contra lui era flota, Londra, Anglia sudica i burghezimea. Armata regelui era mai buna, resursele parlamentului erau, mai bogate. Regele iesl biruitor la Worcester (lister)
si in multe Intfilniri. Regina gag ajutoare in Olanda, Londra
devenia mai pasnica, insg, Scotienii se unirg, cu parlamentul
kii armata parlamentara castiga un sef fara pereche, pe Oliver
Cromwell, din neamul lui Thomas Cromwell. Cu averea lui
facuse o ceata de dragoni, pe care stin sa-i fanatiZeze,

ecoaste de fier 1i numiau adversarii. Regalistii flit% invinsi

la Marstonmoor, la Newbury (Niuberi) apoi la Naseby

(nisbi). Cromwell, in capul independentilor, coral:Oleg, pe
presbiterieni, caH voiau srt crate pe rege, el cuceri mai toate

orasele din nord, cari erau de partidul regalist. Carol ava

inspiratia nenorocit s fuga la Scotieni, travestit ca servitor.

Acestora, el nu vol sa le cedeze nici din drepturile regale,

nici 0, le dea in maini pe aderentii sai, iar Scotienii Ii detort parlamentului pentru plata soldei neplatita (400.000 lire).
Armata nu voitt sa se dizolve, caci nu fusese platita, ea
acuza parlamentul de tiranie, luase pe rage si-1 tinett In puterea ei. Cromwell, in capul armatei, tineh parlamentul sub
groaza, el voia sa restabileasca pe rage, insa dintr'o scrisoare

pricepil ca acesta nu era sincer in tratari, deaceea el cu un

comitet de 21 membri lua conducerea statului. Scotienii si
regalistii se revoltara, dar Cromwell Ii respinse la Preston
Armata curatl apoi Parlamentul (excluse 143 de membri si.
lasa numai 80). Se institul un tribunal ca sa judece pe rege
de tradare, fiindca a purtat rasboiu contra parlamentului.
www.dacoromanica.ro

343

Nenorocitul nepot al Mariei Stuart muri e esafod. Gade le

arata multimii capul lui, tinandu-1 de par : ciata capul unui
tradator (1649). Dupa executiune, se zice a Cromwell a
mers, a privit corpul, a cltit capul si a zis : cruda necesitate !* Pentru cagy& ani Anglia era sa fie republica.

50. Luptele religioase In Franta. Enric IV.

Moartea lui Enric II, urea pe tronul Frantei pe sotul
Mariei Stuart, Francisc II, care nu domni niciun an.
Carol IX (1560-1574). Fratele liii Francisc era copil de
11 ani i pentru regenta lui se earth familia Bourbon cu
familia Guise. Aceasta era urita de familiile vechi franceze,
caci era considerata ca straina. (din Lorena) era mai ales
urita de familia Bourbon, care era din sange regal. eful
familii Guise se numia Carol, cardinal, al Bourbonilor era
Anton, rege in Navara. Regina, sotia lui Enric II, se numia
Caterina de Medici, femee ambitioasa, care vrea s joace
rolul intaiu, cad, sotul ei o desconsiderase ca nefiind de familia. Ideile religioase ea le tineit in seama, numai ca sa-si
pastreze puterea, de aceea va Inclina cand spre unele, cand
spre altele.
Rsboaiele cu Hughenotii. Cu toate persecutiunile regilor
Francisc I i Enric II, calvinismul se raspandise foarte mult

in sudul si in vestul Frantei. In 1560 .erau in Franta peste

2000 de comuniati, mai mult de jumatatea oamenilor culti
erau calviniti, incat catolicii aveau de ce sa se ingrijeasca.
Oalvinitii francezi se numiau huguenots, cuvant a carui
origino e necunoscuta, se crede insa, ca, e traducerea cuvan-

tului german Eidgenossen (confederati, uniti prin juramant). In randurile kr era printul Cond, tot din familia
Bourbon, apoi amiralul Coligny, un talent militar din cele
mai distinse, o femee 516 mare energie, Jeanne d' Albret, sotia

lui Anton. Intro catolici cel mai insemnat era Francisc, invingatorul dela Calais.

www.dacoromanica.ro

344

Rasboaiele religioase din Franta au iopt facute mai mult

din motive politice, in prima parte lupta a fost pentru cAtigarea guvernului, in partea a doua pentru catigarea coroanei.
catoliaii i calvinitii au cerut ajutoare straine, au pustiit

propria lor tarn, la sffirit a triumfat regalitatea nationall.

Primele trei risboaie (1562-1570). Cancelarul L'Etdpital
om tolerant i intelegAtor, detese un edict de toleranta, prin
care calvinitii ii puteau exercita cultul lor afara, din orme.

Cel dintfiiu Infranse acest edict Franeise : pe and treee4

prin satul Vaavy ataca pe nite calviniti, cari-i celebrau
cultul lor sub un qopron. Anton, care trecuse pe partea Catolicilor, fu ranit la asediul oraplui Rouen i in urma muri.
In Walla dela Dreux, hughenotii furl invini, insa and Francisc Guise ataa. Orleanul, centrul hughenotilor, fu omorit de
un fanatic. Caterina multumita, a a scapat de capul catolicilor starui. i fach pacea dela Amboise (1563). In anii urma-

tori, Caterina se arat destul de toleranta, nu vol s primeasa hotaririle conciliului din Trident i rezista staruintelor

spaniole de a persecuth pe hughenoti mai tare.

Hughenotii credeau c intr'o intalnire, la Bayonne, en ducele de

Alba,regina a fost push la cak ea sit-i piardii, de aceea incercarl

$A rApeascl pa rege i venirli A asedieze Parisul.
Incercarea nu izbuti, ei furl invinsi. In acelasi timp, ducele de
Alba triurnfit in Terile de jos, inat catolicismul plink e va infrange ideile noul. L'Hopital, vlzfind c ideile lui nu aunt' ascultate nici de o parte nici de alta, se retrase, iar hughenotii se intArirti in cetatea La Rochelle.
In anul 1569, hughenotii furl si mai tare invinsi, in b/tAlia dela
Jarnac. Conde cAzn prizonier i apoi fu impuscat, bar in local lui

comanda o lul thnlrul Enric de Navara, fiul Jul Anton si al Ioanei

on consiliile lui Coligny. Caterina incepir sl simt/ prea grea influenta catolicilor si a Spaniei, pe de altl parte se formase un alt
partid, care consider& mai mult interesele politice ale terii si care
in ras exit numit vartidul politicilor. Prin inlluenta kr, se incheik
pacea din Saint Germain, prin care se acord hughenotilor tolerantii i patru cetlti de sigurantI : La Rochelle, Cognac, Montau-

ban, La Charite.

Noaptea Sfilntului Bartolomeu (24 August 1572). Regele Carol IX voi s condua singur statul i se apropi
de hughenoti. Enric de Navara se logodl cu Rlargareta, sora
www.dacoromanica.ro

345

regelui, iar Coligny ajunse consilierul cel mai ascultat de

Carol. Coligny plgnuia intreprinderi mari, el era socrul lui
Wilhelm de Orania, voia s cgsgtoreascg pe un ?rate al lui
Carol cu. regina Elisabeth i sg, formeze o ligg contra Spaniei. Caterina vedea, cn regret cum ii scapg puterea, catolicii murmurau, papa se incerch s impiedice cggtoria. Nunta
mi Enric se petrecii In mari sgrbgtori, dar peste cateva zile
hughenotii \clin Paris furg atacati in noaptea sfantului Bartolomeu de dire catolici i omoriti in massg. Se numeste nunta
de &Inge. Idea acestei cruzimi a plecat dela Caterina, care vgzand c pierde puterea voia sg se scape de Coligny printr'o

c4img. Cu doug zile inainte, se trgsese dela o fereastra. cn

pistolul contra lui Coligny-si regele se argtase foarte simtitor de rgnirea consilierului sh'u. Caterina Se duse la Carol
il speri a hughenotii planuese un rgsboiu civil i el tronul e in primejdie. Carol zise atunci niciunul sg. nu mai
rgmaie, ca sg-mi facg. imputare. La ora 3 noaptea, clopotul
unei biserici_.da semnalul mgcelului. Coligny fu lovit i aruncat pe fereastrg ; in cgdere se prinse de o coloang si se tinir.
pn ii pgrgsir g. puterile i azir. mort. Unii furg mgcelgriti
in pat, altii pe stradg., cand fugiau. Se zice, c. insusi Carol a .

tras depe fereastrg contra fugarilor. Enric de Navara trebui

sg, tread, la catolicism. Mgcelul s'a intins si in targ, in cat
numgrul victimeIor a fost mare (intre 12000 si 100000).
RIAcelul fu sgrbgtorit in Madrid en procesiuni, in Roma
cu tedeum i cu modalii comemorative.
RAsboiul sub Carol IX gi Enric III. Hughenotii rezistau
cu energie atacurilor catolice, La Rochelle nu putit fi. ,coprins. In acelasi limp, partidul politicilor faceit progrese insemnate, incat se incheie, o pace, nesincerg, in urma ataior
cglcgri de jurgmnt. Hughenotii se intariau, proectau chiar

A' fad un stat, cum urziau Olandezii rgsculati contra lui

Filip.
Carol, in .urina noptii sangeroase, era mereu mustrat de cu.-

get. Nici nu mai till mult, in locul lui veni fratele sgu Enric, care fusese. putin timp rege in Polonia, de- unde fugi
www.dacoromanica.ro

346

In Franta, renuntand la coroana polona. El era contra hughenotilor, dar trebui sa, le resjecte libertatea religioasa -i.
locurile de siguranta.
Catolicii inelati in ateptarile lor, infiintara o alianta,

cunoscutg, sub numele de liga, i. cereau nu numai sa se

micoreze libertatea hughenotilor, dar sg, se reduc g. puterea
regelui. Enric facii cateva concesiuni catolicilor, insa eii'a,
lipsit de mice energie. Nu putea suferi imprejurul lui oameni
intregi i de caracter, ci atrgeh numai tineri vanito0 i
pretentioit, numiti de popor mignons carora le da demnitti i pensiuni.
Disperarea catolicilor ajunse la culme, cand vazurg, cg, regale n'are urma i cg, dreptul de a se ridica la tron, dupg,

moartea lui, se cuvine lui Enric Bourbon, hughenotul, de

aceea Enric Guise, fiul lui Francisc, inchei in numele catolicilor o ligd sfeintd cu Filip II. Regele Spaniei se obligh
sa ajute pe catolicii francezi cu arme i cu bani, iar Francezii promiteau 0, desfiinteze erezia. Enric III trecil de partea

catolicilor, sperand sa poata conduce liga. Dar -hughenotii

primiau ajutoare din Germania, din Anglia i din Elvetia,

ei aveau un mare general in Enric de Bourbon, care invinse armata regalg, la Coutras (1587). Pe cat de mult se
ridich intre hughenoti fiul lui Anton, pe add se ridica la
catolici prestigiul lui Enric Guise i. scadea prestigiul regelui Enric (qui. trei Enrici). Catolicii deveniau furioi, Parisul era Impartit in 16 sectii, in cari preotii fanatizati faceau procesiuni i atatau multimea contra regelui i contra
ereticilor. Regele interzise lui Enric Guise sa. intre in Paris,
iar acesta nu se supuse i capitala treca de partea lui. Pretutindeni se ridicara, baricade, regele abia scapii din Paris,
Guise il obliga AA recunoasc a. de comandant al tutulor tru-

pelor, i sa promita a nu va las& succesiunea unui rage

necatolic.

Cand insg, invincibile armada fu distrusa de furtuna i de

Englezi, Enric III se simti mai uurat despi .e parte lui Filip
i la pozitiune fatie contra ligii. Chiema pe Enric Guise
www.dacoromanica.ro

347

la o sfatuire gi puse sa.-1 omoare in sta. Batrana Caterina,

auzind despre acest asasinat zise : nu e destul sg, croegti
fiule, trebuie sit cogi*. In adevar furia ligii crescii, fratele
lui Enric Guise, Carol duce de Idayenne, se ridica in fruntea
ei, Parithl fierbea, Sorbona declara, ca natiunea nu mai este
legata prin juramantul de credinta, din moment ce regele
arom a. coloanele catolicismului, guvernatorii din provincii
lsau puterea in mainile ligii. Rage le Enric, fail partizani gi
frti bath, se ali atunci cu Enric Bourbon gi cu hughenotii.
Cei doi cumnati inaintara asupra Parisului gi-1 asediara, insa.

Enric III fu ucis cu cutitul de un calugar, numit Jaques

Clement.

Enric IV (1589 1610). Enric Bourbon se trageN dintr'un

fiu al lui Ludovic IX. La uciderea lui Enric III, el nu era
recunoscut cleat de hughenoti gi de putini catolici. Liga era
contra lui d. asculta, de ducele de Mayenne. Enric cagtiga
asupra acestuia stralucita batalie dela Ivry rji inconjoara
Parisul, care a suferit de o foamete ingrozitoare. Flip II interveni mai de aproape in afacerile Frantei, pretinztmd coroana pentru o fata a sa, nascutit cu. fiica lui Enric II. Vestitul Alexandru Farnese primi ordin sa. lase Olanda gi sa
inainteze in Franta. Enric se retrase delanga Paris, primi
insa, ajutoare din Anglia gi din Germania, dar nu putii respinge pa Alexandru. Din norocire, acesta muri.

Planurile lui Flip contra Frantei se intoarsera in folosal

lui Enric, aci printesa spaniola, era vorba sa, se casktoreasca
cu un arhiduce gi sentimentul national se revolth la aceasta,
idee. Cei imai infocati lighiiti i parlamentul erau contra printului strain. Ottlivit scriitori atacau prin Satire Mnippe pe
inimicii regelui, multimea era atrastt spre el, insa li cerea
O. tread, la catolicism. In cele din urmit, Enric trecii la religiunea catolica : Paris vaut une messe* zicea el:
Lupta fu dus N. mai departe contra ligii, dar ora dupa
orag treceit de partea regelui, in cele din urma. i Parisul.
Ducele de Mayenne, capii ligei se supusera, primind demnitati insemnate. Dupit ce savargl unirea statului, Enric IV
www.dacoromanica.ro

348

Incepi rgsboiul cu Spania in nord. Filip simtindu-se la sfaritul vietii, inchei pacea din Vervins (1598) prin care Franta
catigh linitea, dui)/ atatea lupte civile.
Edictul din Nantes (1598). Enric dote un vestit edict de
tolerantA, prin care permitea hughenotilor libertatea cultului,
afara de Paris. Le lAsh libertatea de a tine garnizoane in
cetAtile Mr, cu comandanti numiti dintre ei de catre rege,
Ii egaliza cu catolicii in drepturile civile ei politica. Insa.
numArul hugbenotilor scazuse in timpui rAsboiului, aa cl
nu mai ramasesera, dealt 760 de comunitati.

Inaltarea Frantei sub Enric IV. Enric trebui sA vindece relele unui rasboiu de 30 ani, trebuia s impace opozitiile religioase i sit ridice buna stare a terii. Amandoua
operele au fost Indeplinite cu Mare succes de acest rege,
care a Amiss in popor cel mai popular rege franccz. Ajunsese pe tron inconjurat de o aureola de mare rasboinic (se
zicea ca a luat parte la 206 de batglii 1 de lupte), era de
o fire vesela i cavalereasck prin care catiga pe toti. Mergea in piatA, se amested, in popor, vorbia en negustorii i
cu tlranii, se targuia singur cu ei. Statele generale nu Ie-a
mai adunat, pe nobili a tiut sA-i fad docili prin pensiuni,
prin demnitati, iar la ocaziune prin- fapte de energie. Interzise angajarea de trupe mercenare, chiar purtarea do arme ;

pe un catolic fervent, marealul Biron, care servia planurilor Spaniei, ii arest i-1 pedepsi cu moartea.
In administrarea statului, s'a vAzut mai mult marele ta1ente ale
lui Enric. Ajutat de un bun anaic. Sully, regele.a reformat finantele, a mrit boOtia i a ridicat puterea Frantel. Se lttarX domeniile celor earl nu prezentau titluri suficiente de posesiune, se
luarK mItsuri pentru strangerea impozitelor, se micorarlt cheltualile 1). Datoria statului se rididt la 350 milioane de livre (azi peste
2 miliarde) Sully izbuti sit o reduc6. la 100 de milioane. Scliderea
datorii era, cu putintli, did bog6tia publia creScii. Agricultura se
1) 0 lege sdpunets la taxa anuala pe judecatori, le da ins dreptul
vanzit i so, moteneasca locurile de judecatori (loi Paulette). Judeciitorii formau o nobiirae non& (noblesse de robe) Ins& pentru justitle era rau.
sg,

www.dacoromanica.ro

349

bucur& de o mare protectiune din partea. midistrulni gi a regelui :

4fiecere tAran, ziceit regele, trebue s aib. Dumineca o Oing. in
oa16.. Sully era mai putin inclinat pentru protectiunea industrii,
areea regale ii dote deosebia grije. Ca s. nu mai importe matase
din Italia, el favoriza culture dudului, invith pe episcopi s o incurajeze. Incuraj6 deschiderea de fabrici, scuti produsele kr de
taxe, ler pe lucrgtori de bir. De atunci .s'au stabilit in Franta fabrici de sticIX gi de cristaI, ca in Italia, de pAnzg finX, ca in Olanda...

Construi gosele, incurajl comertuI, intemei o companie ostindicd,

ci peca.nd Englezii se agezau in Statele-Unite, Francezii se agezau
in Canada. Champlain intemeih, intro altele, oragul Quebec.

In politica externa, Enric a fost contra Spaniei, a sprijinit

pe Olandezi i planuia s uneasca puterile Europei contra
Spaniei, and fu acis de un fanatic catolic, numit Ravaillac.
Cand a auzit de moartea lui, un episcop spaniol a zis : edaca.
D-zeu e cu noi, cine poate fi contra noastra ?>)
Enric IV este adevaratul intemeietor al pnterii franceze,
care apoi a luat local celei spaniole.

51. Ludovic XIII. Richelieu. Mazarin.

Enric IV 1Xs1 un fiu in vArst numai de 9 ani. Regina
regenta ci
conduse statul. Ins, printul Enric Conde, cel mai apropiat
prin rudenie de rege, pretindeti sa fie el tutorul regelui i
era sprijinit de nobilime. Maria era o femeie slaba, se- 'Ash
ca sa fie condus de o prietena din copilarie Leonora Ga.
ligai i de sotul ei Concino Concini, aruia i se detera
mari bogatii. Ca s inchiza, gura nobililor le dete i lor
pensiuni mari, inat Sully vazftnd distrus a. opera vietii sale,
parasl serviciul regelui. In politica externa, Maria auta alianta Spaniei i asatori pe fiul sKu Cu Ana, fata regelui
Filip III. Din agitatiunile lui Condi!) i ale nobililor, rezulta
Maria de Medici, sustinuta de Tarlament, lu

o conveicare a statelor generale, in anu11614, ultima adunare

pana la 1789, la marea revolutie.
Statele se constituirl in trei adunlri, nobili, cler, starea a treia.
Fiecare adunare consider& numai interesele ei. Astfel, nobilii ceruri desfiintarea legii Paulette, care ridic& in fata lor o nobilime

www.dacoromanica.ro

350

noel, burghezii cereau micgorarea impozitelor i aesfiintarea pentiunilor. Clerul i nobilimea se uni contra burghezilor, earl prin
deputatul lor (Robert Miron) cereau regelui s ia apararea poporului : WI munea poporului cat valorea zii. dijmele bisericii, me-

gide. ei ? cat valoreazti moii1e frumoase, feudele intinse ale no-

bilimii P... Cine procutit majestKtii voastre mijloace de a intretine

demnitatea regala, de a sestina cheltuelile statului atilt inauntru
cat gi inafarg. ?... este de temut, ca disperarea sA nu deschidli ochii
poporului, s vaz c soldatul este tot Oran inarmat, ea vierul et
nu ia archebuza gi din nicovala s. devie ciocan*.
Cererile burghezilor nu numai ett nu furl tinug in seaml, dar in
ziva ermatoare deputatii gasira ugile adunitrii inchise, 0 se despktira indurerati, ca sK nu se mai revazK decal dupii, 174 de ani,
mai amiiriti, dar mai decigi, cu mai mult efect.
Cond i nobilimea se agitau meren contra reginei si contra mi Concini, care se mai ridicase in grad, insg. Condo fu
arestat, nobilimea era, pe partea lui, un rgsboiu civil 'Area
aproape s izbucneascA, cand regele face un act de neasteptatA energie : pune s ucidg, pe Concini. Ludovic XIII era.
de 16 ani, fusese atatat de Albert de Luynes, pus pe
langA rage, spre a-1 distra la joc si la vfingtoare si care
apoi castigase mare autoritate asupra. lui. Poporul a tArit pe
strade corpul lui Concini, 1-a umplut cu bani, 1-a ars bucgti,
bucAti, iar Leonora fu acuzatg. de vrAjitorie, decapitath. 1

arsA. (iVrAjitoria mea, zicea ea inaintea judecAtorilor, este pu-

terea unui suflet tare asupra unuia slab (1617).

Maria de Medici fu depArtatA, Luynes fu fAcut duce si luA
conducerea statului. Nobilii trecur g. pe partea reginei i ri-

dicarg armele, spre a o reOuce in Paris, dar Conde era ge

partea regelui i invinse pe rAsculati. In cele din urmg, se
ajunse la o impkare intre mamg. si fin, prin mijlocirea lui Richelieu. Hughenotii incepur g. rgsboiu, insg f urg invinsi, mai
multe cetAti furg, cucerite,dar Luynes, care era urmgrit mereu
de frica sg nu piarzg, favoarea regelui, muri spre bucuria i
a poporului si a regelui. Moartea lui puse sfArsit rgsboiului.
Richelieu. Intre partidul nobililor, condus de Conde, care

voi sg fie aliatul Spaniei ei partidul Mariei, care voia, ca

Franca A, se alieze cu puterile protestante contra Spaniei,

www.dacoromanica.ro

351

regele se decise pentru acesta din urml i priml in consilin

pe vestitul cardinal Richelieu (Jean Armand du Plessis de).
Richelieu este eel mai mare om de stat al Franciei, unul
din cei mai mari minitri ai popoarelor noug. El 0-a propus
at intareasca puterea regelui inauntru contra nobililor i contra hughenotilor, sa mareasca puterea Frantei inafara, prin
combaterea Spaniei i prin intinderea statului in limitele lui
naturale. Lupta lui a fost grea, caci hughenotii gasiau ajutor
la straini, nobilii erau sustinuti de regina mama. Regele govat?, biserica Ii combb,lea, cad el nu tolera amestecul ei in
afacerile statului, insa la sfarit a ieit invingator prin energie, dar i. pentruc a. politica lui era national, in folosul poporului francez. In cele din urma., regele 11 lsa, staptm in
stat, del nu-1 iubia, i -Richelieu fu adevarat rege, precum
va fi in secolul 19 Bismark.
In primii ani Richelieu n'a intervenit cu armele in politica
externa, caci turburarile interne, il impiedicau, de aceea a dus
contra Spaniei i contra imperiului o politica diplomatica F.
financiara.
Hughenotii temandu-se sa nu piarz a. cetatile de siguranta,

se ridicara cu rasboiu, Richelieu, de1 cardinal citolic, avea

contra lor ajutoare din Anglia i dela Olandezi, caH voiau

ca Franta A, fie linitita inauntru, spre a putea lupta contra Spaniei inafara. De altfel, Richelieu nu tintia sa ia drepturile religioase ale hughenotilor, voi numai st-i fact supui
regelui, sa nu mai formeze stat in stat. Prin aceasta politica
era nemultumita regina Maria, era nemultumit fratele regelui
i Cond, i toga nobilimea. Eilacura un complot contra cardinalului, insa acesta puse Diana pe doi nobili, unuia Ii tai6
capul i altul murl in inchisoare, iar regele ii. promise ca
nu va da ascultare niciunei calomnii contra lui.
Incepind al doilea rasboiu cu hughenotii, generalii lui nu
se luptau cu energie : am fi prea proti ca sa luam La
Rochelle zicea unul, pentruca se temeau de prea marea lui
putere. Richelieu se incredea mai mult in episcopi, intr'un
calugar devotat, parintele loset. In zadar, hughenotii au ce*

www.dacoromanica.ro

352

rut ajutorul Angliei, in zadar Englezii au venit in ajutorul

cetatii La Rochelle, caci fiind respini de mai multe ori se
Intoarser fr succes, dei. Carol I jurase sa pue in joc cele
trei regate numai s. scape cetatea. Dupa retragerea Englezior, cetatea se predate, in urma unui asediu teribil de 14
luni. Primarul ei, Guiton, infipsese un cutit in masa consiliului, declarand c va omori cu m&na sa pe oricine-i va
propune sa se predea. Prin cucerirea cetatilor de siguranta,
hughenotii 'pierdeau orice putere politica, deveniau eupui.
regelui i capriciilor lui, daca regele se va numi Ludovic
XIV. Insa Richelieu respect& credintele lor, cerea, soldatilor sa respecte pe taran i vitele lui, in timpul rasboiului,
sub pedeapsa de- moarte. Inimicii lui II calomniau pentru
toleranta aratata hughenotilor, Ii numiau papa al hugheno:
tilor, episcop al cetatii La Rochelle, el insa urmaria un plan
politic, nu o idee religioasa.
Ajunglnd liber din partea hughenotilor, ministrul intervenl

in lupta cea mare, care se da atunci intro catolici i protestanti. In timpul, cand se afla inteo expeditiune in Italia,
Maria de Medici obtinii dela rege, care era bolnav, promisiunea c va concedia pe cardinal. Nobilii trimfau, reginele
Maria i Ana radiau, demnittile se dau unuia i altuia, insa
o intrevedere cu regele schimba totul, nobilii nu tiura unde
sa fuga. Fratele regelui, ducele de Orleans, Ii spuse ca, nu
mai este amicul lui i are sii-i arate se incerca sa revolte
o provincie, dar pe urm a. trebul sa fuga in Lorena. Maria
de Medici, incercnd i ea fara succes, sa provoace rscoala,
fugl la Bruxel, i a murit fr sa, mai vaza pe Ludovic XIII

Marillac, pe eve nobili Ii designasera, in locul lui Richelieu fu executat, Montmorency, din cea mai mare familie
franceza, inrudit cu toate casele suverane din Europa, incerca sa revolte sudul, unit cu ducele de Orleans, dar fu
prins, judecat i condamnat ca rebel.
Prin aceste executiuni i prin altele (Cinq-Mars) Richelieu intrI puterea regelui. Adunarile provinciale nu se mai
convocara, independenta functionarilor fu combatuta, drepwww.dacoromanica.ro

353

turile parlamentului furA mArginite. Parlamentul era curtelt

cea mare de judecatA, clreea i se aduceau legile i ordinele
regelui, ca sA judece conform lor. Parlamentul luase obice-

iul s. refuze primirea unei legi, un drept dar de control,

care nu era hotArator, cAci regele venia insusi in parlament
(lit de justice) i poruncia sA se inscrie legea respins. Richelieu micsorl puterea parlamentului, contestandu-i dreptul
de interventiuni politice. AlAturi cu guvernatorii, numiti din

famiiile mari nobile, el numl In provincii intendenti, cu

dreptul de a judo* de a administra si strange impozitele.
El era preot, insA respinse idea a papa are drept sft depuie pe regi i pe impArati, dacii ar fi nedemni.
Grija lui Richelieu se intinse asupra armatei 0 a marinei. Creit
portul Brest, portul oragului Toulon, cre g. marina francezl, care la
moartea lui aveit un numgr considerabil de corabii 0 in anul 1638
repurtg la Genova o victorie asupra flotei spaniole. Dete un mare
avant coloniilor i comerciului cu Canada 0 cu Antilele, ocupg, insula

Martinica, Guadelupa i altele, apoi Guiana, iar in Africa Senegalul i insula Madagascar.

Marele ministru era 0 scriitor, a avut slgbiciunea sX fie 0 poet.

Sub ordinele sale scriau cinci poeti, din cari unul va fi marele
Corneille, despre care Richelien zicea c n'are l'esprit de suite
0 a pus Academia sit-i critice vestita, piesit Le Cid, in mod nedrept, dar in ea Corneille celebreazg duelul i eroismul spaniol,
orifice, opera ministrului. Academia francezd este o creatie a
lui Richelieu, spre a da tonul in literaturl 0 a face un dictionar
al limbii literbre. Numgrul academicienior a ramas de 40, de atuici
pang, astazi. Richelieu face& acte de rege, avelt nobii i suita imprejurul situ, aye& mareol de palat, 10 construi palais-cardinal*
care dupg moartea lui deveni palais-royal. Institui biblioteca re-

gald i greidina plantelor.

In politica externg a luat parte la Asboiul de 30 de ani,

a sustinut o revolutie a Portugaliei contra Spaniei, intr'un
cuvant s'a simtit mane, lui in toate evenimentele politico
ale epocii.

Mazarin. Ludovic XIII mai trAl cateva luni, dupl moartea marelui sAu mihistru i muri si el (1643)lAsand un copil
mic, pe Ludovic XIV. Richelieu recomandase regelui ca
succesor al situ pe cardinalul italian, Giulio Mazarini, pe
-care regele 11 lgsA BA conduc g. afacerile statului, imprennl
www.dacoromanica.ro

354

en regina Ana, pe timpul minoriatii fiului sau. Nobilii se asteptau la schimbarea "politicii urmate de Richelieu, ins Ana
gi Mazarin, di* una spaniol i celglalt italian, continual%
politica national a lui Richelieu, contra nobililor ingantru,
contra Spaniel inafaih.
Mazarin era un diplomat iscusit, el a cules roadele politicii lui Richelieu in rgsboiur de 30 de ani. Armata francezg, condusa de Cond4 fiul, a repurtat prima mare victoria
asupra Spaniolilor la Rocroy (1643) si apoi la Lens (1648)

in urma carora Franta obtinea. la Incheierea pacii tinuturi

intinse i devenia puterea preponderanta in Europa.
Frondele. In. interior insa, politica lui Mazarin fu mai putin fericita. Sicilianul era lacom de bani, avar. El incredintase finantele unui italian, Emeri, care despera pipulatiun ea
prin introducerea de impozite noun i prin modul strangeril
lor : se arendau pe o suma, iar arendasii scoteau cat puteau,
se zice de 5 ori mai mult.
Parlamentul voia si el sg, recastige influenta- politica. Refuza s inscrie &key& legi noi financiare si se opuse chiar regelui. Impreuna cu alte camera de consiliuparlamentul Mcit cateva
declaratiuni, cari, daca s'ar fi realizat, ar fi transformat Franta
in monarhie parlamentara. Anume, ca sd nu se mazpund vreun

impozit nou, fdrd invoirea parlamentului, i ca nimeni sei nu

poatei fi arestat mai mutt de 24 de ore, fdreksd fie cercetat ci
judecat. Parlamentul Ii lu. atributiunile statelor generale, far&
sit fie reprezentantul poporului, caci membrii lui ii cumOran locurile de judecatori. Mazarin departg, tie Emeri, Ins

aresta pe trei membri mai insemnati ai parlamentului, bizuindu-se pe victoriile castigate asupra Spaniolilor. Dar populatia Parisului se revoltgo ridica baricade i constranse
guvernul sa libereze pe cei trei prizonieri. Nobilimea'se uni
cu parlamentul, en burghezia i incepurg, rgsboaiele numite da

Mazarin Fronde, dela jocurile in Paris ale copiilor, cari dau

cu prastia de departe i apoi fugiau. Sufletul acestei rscoale
era cardinalul de Betz, de origine italian, care era gelos de
fortuna lui Mazarin, casgtorit, se ziceit, in secret en regina
www.dacoromanica.ro

355

Ana. Pe langA alti nobili din familii mari, era cu parlamentul

i. marele general Turenne, care atigase victorii in rAsboiul

de 30 de ani. Regele i regina fugia din Paris, la Saint

Germain qi cAtigarA ii partea lor pe Cond, care merse cu

armata contra capitalei. InsA nici Con& n'avea armat g. suficientA spre a bloch Parisul, nici Parisienii nu puteau rezista
armatelor victorioase, pe atAtea campuri de luptg, ; pe de alta,
parte, executiunea lui Carol f din Aglia, insuflA prudentg. reginei i ministrului. Se inchei o pace, prin care se promitea
inareptarea mai multor abuzuri (1649).
Conde, era insg, un om mAndru i despretuitor, el umill pe
Mazarin i pe regina, care trecn departea celorlati nobili
gi arest a. apoi pe Cond, cu amicii i cu rudele sale. 0 noult frondl

Incepn, atAtatg, mai ales de sotiile printilor arestati, i. Mazarin se retrase la Colonia cateva luni, continuAnd de a con-

silia pe reging, de acolo. Aliaii Ina, se certarg, Cond nemultumit a regele fu declarat major i. a nu mai are nevoie de tutor se ali cu Spania i Incepii rAsboiu civil.
Mazarin se intoarse in Franta i ctig p Turenne do
partea regelui. Intre aceti doi marl generali, se dete o britglie sub zidurile Parisului. Cond fa invins, insg. Parisul Ii
deschise portile i se declarg, contra regelui. Mai pe urmg,
Parizienii vAzand c rgsboiul n'are niciun scop, rugarA pe rege
sg. intre in capita11, iar Cond fugi la Spanioli.
Prin fuga lui Cond rg.sboiul civil era sfArit, cea din urmA
rAscoalg, a nobjlimii erA infrAntl, monarhia absolut triumfa.
Cfind parlamentul refuzA (1655) sA inscrie o noun lege, re

gele intr in sala de consiiu (lit de justice) in hain de cliLirie, cu pAlAria pe cap, cu bi2i.uca In mn i poruncl. sA
se inscrie legea. Cuvintele ql'etat c'e st moi* n'au fosf pronuntate, dar ele exprimg, starea lucr arilor de atunci.
Pacea dela Pirinei. RAsboiul tinn ma-i multi ani. cu Spania,
fArg. lupte hotAritoare. Mazarin se ali rra Cromwell i pri-

mind dela Englezi un ajutor ir s3mnat, Turenne, repurta o

victoria la Dunkerque. Oraul fu cucerit i. dat Englezilor,
dupg. invoialA. In acelai. timp, Mazarin adunase, impreunl cu

www.dacoromanica.ro

356

Suedia, pe printii germani dela Rin, intr'o alianta, pentra

observarea pacii vestfalice.

Atat In Franta, cat i. in Spania, erau dorinti pentru incheierea pacii, care se semna intr'o insula din Pirinei (1659).
Spania lash Frantei Artois in nord i. .Rousillon in sud, iar
Angliei 1i 110, oraul Dunkerque. Se hale castoria regelui
francez cu Maria Terezia, fiica regelui spaniol. Mazarin, la
aceasta, casatorie dete proba de sacrificiu pentru tara, caci

tanarul rege iubia pe o nepoata a lui (Maria Mancini) ministrul 1nsa convinse pe rege A, sacrifice sentimentele sale
pentru binele statului. Printesa spaniola, renunt la coroana
Spaniei, numai daca i se va platl dota punctual. Mazarin fotia.
a Spaniolii n'o sa, poata., pastra dar lui Ludovic perspective
mari asupra Spaniei.

Mazarin nu mai UM. mult, in urma acestui tratat. Inainte

de a murl, se temea c regele va confisca imensa lui avere
(peste 50 milioane atunci) o darnl regelui, in speranta a nu
o va primi. Regele nu o primi. in adevar, dar 1-a intarziat
catva timp Cu' raspunsul. Mazarin adunase o biblioteca mare,
tablouri, statui, 1i construise palate frumoase, iar pe nepoa-

tele sale le-a casaterit in case princiare.

52. Germania. Rdsboial de 30 de ani.

Cu retragerea lui Carol Cvintul, dispare idea de imperiu
universal al intregei lumi cretine. Sfortarile imparatului s&
izbisera de tendintele particularise ale natiunilor moderne,
precum In evul mediu rivalitatea papilor i a 'feudalilor 1mpiedicaser realizarea imperiului.
Modul, cum Carol Impartise statele sale, arata, ca imperiul
11 preocuph in anii din urma, mai putin decal puterea cassei
sale, caci cele mai multe posesiuni, armatele i bogatiile mari
le Mgt regelui Spaniei, nu Impratului Germaniei. Spania tre-

buia dar O. mearga In capul lumii cretine qi Filip II a i

fost aproape o jumatate de secol, suveranul catolicismului,
reprezentantul de fapt al lui. Puterea Imparatilor germani
www.dacoromanica.ro

357

araturi . cu. Filip* II, era ca motenirea unor rude dep6rtate,

pelang6 motenitorul direct al unei persone puternice.

Ferdinand I (1556 1564). Inca dela alegerea sa ea impitrat,
Carol Cvintul renuntase la deeptul de stApinire in terile austriace
in profitul fratelui situ. Ferdinand purt pe socoteala sa lupta en
Soliman i en Zapolia, precum i tratatele de pace on Turcii 11
legau tot numai pe el. Dar tocmai fiindc ii. imparatul cregtin i cel
musulman erau in rgsboiu continun, luptele nu incetau definitiv
nici in Ungaria. Ferdinand a fost pel mai prudent suveran al Cassei
de Habsburg: A gtiut sit puie temelia monarhiei Austro-Ungare de
azi, a gtiut s. sustie catolicismul, Mrs. sit persecute reforma i prin
pacea dela Augsburg a impleat certele din Germania, amiinfind
luptele religioase cu peste 50 de ani.
Maximilian II (1564 1576) primise dela tatl Au numai o
parte din Austria, Boemia i Ungaria, Aci celelalte teri fuseserli
date fratilor s.i. VecinAtatea cu Turcii ii expuneit mereu atacurilor bor. Contra lui se luptit Soliman, &and a inconjurat cetatea Siget.
Era un print trist i ingrijat de viitorul familiei attic : 4am gage

copii, ziceit el cittre nuntiul papal, gi nu vor aye?' ca mogtenire

declt chteva state ereditare. A incercat sit se fad. rege in PoIonia i n'a izbutit. Erit in fundul inimii cu protestantii, dar n'a
&cut pe fatg. la ei, s'a mKrginit numai sit-i tolereze. In terile lui
exit atunci catolicl numai o optime din intreaga populatiune, Germanii mai mult protestanti, Ungurii calvinigti.
Rudolf II (1576 1612). Fiul lui Maximilian fusese crescut la

curtea lui Filip U tu gustul de outere absolutit gi cu net contra

ereziei. Erit slab gi neincrezAtor in oameni, se ocup mult cu alhimia i cu astrologia. In curtea sa a tilit Tycho Brahe si loan
Kepler, unul din intemeietorii gtiintii moderne.

Sub predecesorii lui Rudolf, atat protestantii cat i catolicii deczuser mult. Pastorii se recrutau din oameni nepregAtiti, erau ignoranti, duceau o viata de rnizerie, cici averile
bisericecti fuseserN, confiscate. Clerul catnlic sta i mai Au,
ca. ci domeniile bisericecti nu se dau celor demni, ci erau ras-

platA pentru tinerii nobili, cari nu se fAceau protestanti.

Universitatile catolice erau goale, episcopii i arhiepiscopii
erau inconjurati la curtile kr mai mult de protestanti. Doctorii 1protestanti, chiar Melanhton, petreceau via ta in discutiuni ,violente, in subtilitti de formA scolastica, pe care Luther
o nombtuse fara succes. Protestantii erau moderati, pareau
ca sunt gata sa se impace cu biserica, ei red uceau reforma

la un minimum. Nu astfel era insa spiritul calvinisrnului.

www.dacoromanica.ro

358

Acesta era ofensiv, el nu cerek numai A, fie lasat in pace,

el propaga doctrina sa in Franta, in Germania, in Anglia,
in Ungaria si in Scotia. Calvinitii erau Iezuitii reformei. Iezuitii, pe de altg, parte, reorganizara blserica lor. Prin scoale,

prin predica, ei castiga Bavaria, fac din universitatea din

Ingolstadt un centru de propaganda catolic i protestantismul pierdea rnereu, fata de catolicism. Printii austriaci, crescuti i condusi de Iezuiti, indepura sa peysecute pe protestanti.

Rudolf simtia fierberea dimprejurul sau i incerca s ocupe

atentia publica, in aka, parte : incepa .rasboiul din 1593 cu
Turcii, in care intra i Mihain Viteazu. El ingt era slab, nu
stia s sustie pe eroul roman i voind sa se serveasca de
el, numai ca de un instrument pentru ocuparea Transilvaniei,
peimise si crima contra lui, pierda i ara, care ramase sub
suzeranitatea turceasca.
Mathias, fratele lui Rudolf, un intrigant increzut in talentele
sale, se intelese cu nobilii austriaci, unguri i moravi, ca sa
ia puterea lui Rudolf, care avea, crize de nebunie. Rudolf las
fratelui sau toate eri1e, afara de Boemia. Ca A, n'o piarza yi

pe aceasta, dete in 1609 Boemilor o scrisoare de maiestate

(Majestatsbriet) in care acorda protestantilor exercitiul liber
al cultului i dreptul de a si construi scoale i biserici. In
cele din lirmg, Mathias constranse pe Rudolf sa.-i cedeze gi
Boemia (1611).

Mathias (1612-1619) ca imparat se dovedi incapabil si

neprevazator. In ultimii si ani cane inceputul rasboiului de
30 de ani.
Cuza r&tsboiului. In scrisoarea de maiestate, se da drept
protestantilor sa ridice biserici pe domeniile regale. Boemii
ziceau a domenii regale sunt i cele bisericesti, caci imparatii le-au vandut, le-au amanetat, le-au &mit. Catolicii nu
admiteau aceasta interpretare i detera ordin s Inchiza o
biserica. iar pe alta s o &frame, fiindca erau construite nes
domeniul biserieii catoiice..
www.dacoromanica.ro

359

Perioda boeinti, i palatin, (1618-1623). Rasboiul de

30 de ani, se imparte in patru perioade, din cari cea dintaiu
se chiama boema si palatina.
Boemii reclamara contra dramarii bisericilor in Praga,
insa reclamatiunea lot. nu fu tinuta in seama. Atunci, vreo
mita de nobili, condusi de contele Thurn, intrar in Praga,
mersera la castel i aruncara pe fereast pe doi guvernatori,
cari erau catolici mai inclarjiti i pe secretarul bor. Desi aruncati

dela o inaltime de vreo 30 de metri, ei n'au patit nimic,

exci au cazufr in sant, care era plin cu hartii i en gunoiu.
Indata, protestantii infiintara un guvern si deter lui Thurn
comanda armatei. Intre acestea muri Mathias si in locul lui,
vein Ferdinand II.
.F erdinand II (1619-1637). Era descendent dintr'un fiu
al lui Ferdinand I e fusese crescut de Iezuiti la Ingolstadt.
Era foarte pios si gasia 'in credinta religioasa o incredere,
care-1 ducea pang, la eroism. In statele sale, Stiria, Carintia
Carniolia, izbutise in cativa ani s desfiinteze erezia. Din
succesul acesta, dobandise o mare incredere a va izbuti si
in imperiu.
Boemii se declarara insa contra lui Ferdinand si alesera
ca rege pe comitele palatin Frederic V, ginerele lui Iacob I,
Stuart. In acelasi timp, in Ungaria Gabriel Bethlen se ridica,
contra lui Ferdinand. Acesta insa primi ajutoare dela papa,
dela regale Spaniei si mai ales dela Maximilian, ducele
Bavariei.
Maximilian fusese crescut tot la Ingolstadt cu Ferdinand,
&cat care era mai putin religios, dar mai bun administrator,
econom si CU mult putere de munca. tsi adunase un tezaut
formase o armata, iar in 1609 infiintase cu prinii catolici o ligd catolica, spre a raspunde uniunii evangelice a
printilor reformati (1608) in cap cu Frederic.
Armata bavareza si trupele imperiale era comandate de
generalul Tilly, originar din Terile de jos, catolic convins,.
.

general is,ru.sit si prevazator. Batalia s'4). dat langa Praga, la

Muntele gib, i catolicii intr'o ora au risipiu armata boema.

www.dacoromanica.ro

360

Frederic fugi din Praga, imparatul il proscrise, Ii confisa

iar Uniunea se dizolva.
Pedeapsa rasculatilor fu teribill : multi full, executati, iar
moiile celor condamnati, tiei sferturi din Intreaga tara, fura
confiscate. Scrisoarea de maiestate, imparatul o rupse singur,
iezui fura aduki in ar i peste 30.000 de protestanti exPulzati. Boemia pierdiz drepturile nationale i devenl o simpla

provincie austriaa.
Iirmarea bgtalii dela Muntele alb a fost, ea Austria deveni un stat catolic i absolut.

Frederic fu urmarit in Palatinat de catre Tilly,

care-1

alungg apoi in Olanda. imparatul 1u mui Frederic dreptul

de elector i-1 dete lui Maximilian, cu o parte din Palatinat.
Perioda daneza. (1625-1629). Richelieu mil tate() alianta.
pe regele Danemarcei, Cristian IV, pe Anglia i pe Olanda,
cu promisiunea pentru Cristian a unui ajutor de bani din
partea Frantei, ca s introduca pe Frederic in Palatinat. Ina
i. imparatul Ferdinand, spre a fi independent de liga catolia, permise lui Albert Wallenstein sa stranga i sa comande o armata, in serviciul imperiului.
Wallenstein era fiu de protestanti, fusese crescut insa in
religia catolia. Din asatoria cu o vaduv bogata web, multe
moii, prin alta asatorie fusese primit la curte i ridicat in
gradul de print. Dupg ce fu numit comandant, alergara sub
steagurile lni tot felul de oameni, fr deosebire de religie
i de nationalitate, aci el era gidolul lagarului, urgia terilor.

Era tacut, in manie teibi1, cu toiul dat astrologii.

Catolicii aveaa acum doi mari generali, pe Tilly si pe
Wallenstein, pe and protestantii aveau pe contele Mansfeld,
un condotier viteaz i pe Cristian, care nu era bun general.
Wallenstein invinse pe Mansfeld la Dessau kli-1 constrfinse
sl fugg in sud, a i murit in Bosnia ; iar Tilly invinse pe
Cristian la Lutter. imparatul voia s atraga cetgtile hanseatice intr'o companie comercialg cu Spania i insarcing cu indeplinirea planului pe Wallenstein, pe care-1 numi general
-a1 maxii Baltice i Oceanice. Cetatea 'Stralsund rezista, fu.

www.dacoromanica.ro

361

asediata. In zadar de atm Wallenstein, caci primitt ajutoare

dela Danezi i dela Suedezi. Cu Cristian se facii pace5 in
conditii, ca sa nu se mai, amestece in afacerile imperiului,
iar generalul prim1 ca recompensa doua ducate, pe 0 cAror
duci ii alungase.
Imparatul parea in imperiu mai puternic de cum lusese
Carol Cvintul. El dete in 1629 edictul de restituire, prin care
impunett protestancilor sa intoarca hisericii catolide averile
luate i prin care excludea pe calviniti dela pacea religioasa.

Insa, tocmai atunci impAratul ii Nib maw dreaptei, cAci

concedi pe Wallenstein. Toata Germania se plangea de jafurile soldatilor lui, iar printii vedeau In el pe sprijinitorul
imparatului, care ameninta puterea lor.
Rsboiul suedez (1630-1635). Tocmai atunci debarca In
Germania regele Suediei, Gustav Adolf (1611-1632). Gustav

este cel mai mare rege al Suediei i unul din cei mai mari
regi 1 kenerali. La el se refugiase un duce din cei alungati
de Wallenstein, tronul i al lui era in pericol, caci lumea
catolica recunotea ca rege suedez pe varul sau Sigismund
din Po Ionia, in fine avea de aparat religiunea, cAreea era
foarte devotat.
Din aceste motive, din indemnul i cu ajutorul financiar
al Frantei, Gustav Adolf Inainta In Germania. Nimeni nu
se Incredea in ajutorul lui, protestantii nu indrAzniau O.
treacA pe partea lui i Tilly coprinse i arse Magdeburgul.
and insa 1nainta in Saxonia, Gustav 11 intamPina la Breitenfeld, langa Leipzig i-1 invinse cu desavArire (1631). Sa-

xonii navalira apoi In Boemia, iar Suedezii se indreptara

spre vest, se urcarl pe lain i inaintara spre Bavaria. Liga
fu desfiintata, Tilly, invins Inca odata langa Lech i rgnit,
muri in curand, Germania i Italia eraii faia nicio apArare.
contra Gotilor noi.

imparatul faca apel d'n nou la Wallenstein, sa adune o

noua armata. Genera lul nu priml cleat dupa ce i se IAA
puterea de a num1 pe ofiteri, de a comanda armatele imperiale i de a face tratari de pace. Wallenstein respinse mai
www.dacoromanica.ro

362

Intain pe Saxoni din Boemia, apoi se intoarse contra Suedezilor. La Narnberg, cei doi mari generali stgturg. 7 sgptgmfini unul in fata celuilalt. Wallenstein se indreptg apoi
spre Saxonia, unde veni i Gustay. La Liitzen (1632) se dete
o luptg sfingeroasg, in care Suedezii invinserg, dar pierdurg
pe marele lor rage.
Suedezii aveau generali buni, pe Bernard de Weimar, pe

Gustav Horn i se luptau pe Rin in Franconia, pe cand

Wallenstein incepli sg. aiba, o conduitg, problematia. Trata
cu Saxonia, cu Suedezii, cu emigratii boemi, voia sg, incheie
pace contra vointii impgratului, voia poate sg, fie proclamat
rege in Boemia. Impgratul ii declarg trAdAtor, Wallenstein

fu omorit de chtiva ofiteri ai si, cgrora impgratul le dete

recompense din averea confiscatg a lui Wallenstein.
Armata, rgmasg, credincioasg, sub comanda lui Gallas si
a lui Ferdinand, fiul impgratului, repurtg asupra Suedezilor
o victorie strglucitg, la Nordlingen, in urma cgreea Saxonia
incheie pace cu imperiul, in 1635.
Perioda franceza, (1635-1648). Spania intrase in rgsboiu
pe partea catolicilor, Franta intrg, pe partea protestantilon

Richelieu luase in serviciul ala pe Bernard i purth ritsboiu in Alsacia.

tmpgratul Ferdinand meare i sub urmaul sgu Ferdinand

III (1637-1657) rgzboiul devine pustiitor.

Generalii francezi, Cond i Turenne, formati la coala lui
Bernard de Weimar, dup l. rnoartea acestuia iau comanda
armatelor franceze 1 chtigg victorii strAlucite asupra Spaniolilor la Rocroy (1643) asupra Bavarezilor la Fribourg
.

(1644) apoi la Lens (1648) contra Spaniolilor. Suedezii, condui

de Torstenson, invinserg pe imperiali in lupta a doua dela

Breitenfeld (1642) e pgtrunserg Ong aproape de Viena.
.A.rmatele aliate, francezg 1 suedezg, amenintau pe impgrat In

capitala lui, venind una prin Bavaria i alta prin Boemia.

In acest moment se anuntg pacea, care se negocia de mai
multi ani.
www.dacoromanica.ro

363

Pacea dela Vestfalia (1648). Pacea,s'a incheiat in oraele

Minster 1 Osnabrilck. In Miinster s'a incheiat pacea intre
puterile catolice, la Osnabriick intre cele catolice i protestante.

S'au discutat trei feluri de cestiuni, religioase, politice i

de despagubiri.
in privinta religioask s'a recunoscut calvinitilor libertatea
religioask acordatg, protestantilor prin pacea dela Augsburg.

In privinta politick s'a recunoscut printilor dreptul de a

face aliante intre ei 1 cu puterile straine, numai sa nu fie
indreptate contra imparatului i a imperiului (fiecare print
era imparat in tara sa). Bavariei se a dreptul de electorat,
care ramnea insit i Palatinatului.
Franta primia ca despagubire Alsacia. Suedia primia o
parte din Pomerania, episcopatele Bremen i Verden MIL
orase, o despagubire in bath. Elvetia i 'Olanda furg recunoscute independente.
Tratatul vestfalic a fost cel din urmg tratat incheiat in latineste, de atunci au inceput A. se inchei in limba francezg.

Starea Germaniei dup rftsboiu. Decaderea Germaniei

se poate compara cu starea Greciei dupg, rasboiul peloponeziac. Au perit doug, treimi din locuitori, regiuni intinse
au ramas pustii, strabatute de lupi, populatia s'a salbticit,
industria i comertul au decazut, artele i tiintele an .amutit.

53. Po Ionia. Rusia

Sub cei din urmg Iageloni, Sigismund I (1506-1548)

Sigismund II (1548-1572) Po Ionia ajunsese la cea mai mare

intindere. Prasia fusese transformatg in ducat vasal, Masovia
se unise CU regatul, Livonia fusese anexatg, i Lituania de-

clarata inseparabila de regat, pe cand cazacii dela Nipra

recunosteau suzeranitatea polong. Aceti cazaci se numiau
ucranieni i zaporogeni (de dincolo 3e Nipru) in deosebire
,de cazacii de Don i de Volga.
Cu teeth intinderea ei, Po Ionia ei s1ab, ccj nobilimea mare
(pani) i ced mica (fleahta) crede c. numai ea formeazti natiunea,
exclude& pe burghezi rji dela demnitti i din diete, iar p Arani

www.dacoromanica.ro

364

Ii tinek in servitute. Sigismund I a declarat c. tlranul e legat de

Onantul pe care-I cultivii.
Reforma ar fi contribuit la ridicarea terii, ins nobilii nu treceau la reformii. decat ca s puie mkna pe averile bisericiL Era
mic num6.rul celor cari imbrnisau noile invIt6.turi din convingere.
Dintre acetia er familia Laschi, care s'a amestecat i in terile

noastre pe vremea lui LIpuneanu i a lui Despot Vodi. Laschi

erau calviniti. 0 soartI deosebitti a avut in Po Ionia Beata Antitrinitarilor (Unitari) care combItei dogma trinitii. Din aceastg
sectI a fost Michel Servet i doi italieni Socini, cari s'au stabilit
in Po Ionia i an dat sectei numele de sociniani, sub care mai e
cunoscutl.

Enrie de Anjou gi tefan Bathory (1576-1586). Cu

Sigismund II se stinse familia Iagelenilor. Inainte de alegerea noului rege, nobilii stabilira pa,cta conventa, principiile, pe caH era sa, jure regele a le va respecta. Intro
ele era unul, ca nici o campanie A, nu tie mai mult de
3 luni. La doi ani, trebuia s se intruneasca dieta, iar in
absenta ei, o comisiune, numita de ea, trebuia s urmareasca,
actele lui i la trebuinta s deslege natiunea de juramant.
Alegerea cazia. pe Enric, fratele lui Carol IX, care abia veni
gi fugi late() noapte, indata ce Etna, despre moartea frateIui
sau. Atunci alesera nobilii pe tefan BatoH, voevodul Transilvaniei, contra lui Maximilian de Austria.

BatoH a fost rage viteaz i energic. El invinse pe Reel,

generalul Ioan Zamoischi inainta in Rusia i. cuceri Pscov,
iar la incheierea pcii, Polonii pastrara, Livonia:Mai inainte
cucerisera Danzig la marea Baltica.
Sigismund III (1587-1632). La moartea lui BatoH, incepa ceart g. pentru candidat. Partidul lui Zamoischi alese
pe Sigismund, fiul regelui suedez, alt partid alese pe un
frate al lui Rudolf II, Maximilian, care fu. invins i. prins.
Regnul lui Sigismund a fost :plin de planuri maH, caH
insg, nu s'au realizat. In terile noastre, a intervenit Zamoischi
in favoarea Moviletilor i contra lui Mihaiu Viteazul. Mai
mult lui se .datorete caclerea eroului roman. La moartea taalai situ, Sigismund lug, i. regatul Suediei, insa Enda, era
catolic i condus de Iezuiti, II depuserg. Suedezii i purtara

www.dacoromanica.ro

365

contra lui rasboiu, invingandu-1 in mai multe lupte, sub condu-

cerea marelui Gustav Adolf. Sigismund a fost numit regele

Iezuitilor. El a impus in Po Ionia catolicismul i hotaririle conciliului din Trident, a flea pe Lituani sa. primeasca unirea cu
Roma, a voit A profite de turburarile din Rusia, inA din toate

planurile lui n'a profitat deal biserica

i. nobilii, cari de
mai multe ori erau sa.-I depue. Odata, a reucit, intingand in
lupta. pe adversari.

Fiul lui Sigismund, Vladislav IV ( t 1648) a facut grecala, ca n.'a luat parte la rasboiul de 30 de ani.
Incht privegte societatea polonezli., nobilii sacrificau intereselor

kr gi drepturile regelui gi interesele celorlalte clase. AO, fiind

luxogi, ei desfiintar . mice tax. asupra industrii strIine gi tara fu

inundat . de rag.rfttri strline. Nobilii considerau degradator s. se
ocupe cu comerciul, chiar li se interzise. Ba Ind., gleahta interzicee.
negustorilor din targ. s. meargli. in strAinAtate, spre a cumpArh mlir-

furile, prefer& s le ia direct dela stritini, gi astfel fAce cu neputintl crearea unei clase de comercianti.
Scriltori insemnati au avut Polonii pe poetul Cohanovschi, pe
care 1-a luat de model Dosofteiu al nostru, pe istoricii Bielschi,
Stricovschi, Cromer ci altii, insemnati pentru istoria terilor noastre.
D'asupra tutulor numelor se ridic lag numele lui Copernic.

Intemeierea statului nou rusesc. Alexandra Nevschi

este considerat de R4 ca o mare figura a istorii bor. Cu
Tatarii el a fost insa foarte supus. A calatorit pana la Caracorum, spre a face omagiu hanului. Cu ajutor tatarasc a
gonit pe fratele OA din Vladimir i i-a luat locul, dar el
este parintele marilor printi din Moscva. Cel dintaiu print,
care s'a acezat in Moscva ci care a stabilit acolo ci scaunul
mitropolitan a fost loan I (t 1340), iar cel dintaiu care a
incercat A sentare jugul tatarase et fost Dimitrie Donschi.
El a catigat asupra Tatarilor batalia dela Culicovo pe Don
(1380) comparabila in insemnatate cu victoria Spaniolilor
.dela Tolosa contra Arabilor. Adevarat, ca. Tatarii sub Toccucerirgi mai in urma Moseva O. o arsera, totuci victoria
lui Dimitrie dovedise ca 'Mara pot fi invinci.
Ivan cel Mare (1462-1505). Un stranepot al lui Dimitrie
tami0

izbuti sa intemeieze statul nou, rusesc. Contemporan cu

www.dacoromanica.ro

366

Ferdinand Catolicul, Ivan a realizat, ca i acela, doug mari

planuri, s scuture jugul tlitArlsc, A intIreascl, puterea printului asupra republicilor i asupra celorlalti prmti.Unii printi,
ca cel din Twer, furl detronati i ara lor fu alipit principatului- moscovit. Marea cetate Novgorod se alie contra lux
cu Polonii, mai pe urmg, 1'310, fu constrAnsl A se supunA
pierda toate privilegiile. I se lu clopotul, negustorii furl
ridicati i dusi la Moseva in inchisoare, raii de ora.seni furl.
strlimutati in Rusia i in_ locul lor furg. adusi servi rusi. Cetatea, care num/rA 400.000 de locuitori declzil la inseinn-tatea unui tarpor pustiu (1478).
Ca A scape de jugul Mar, 1-an ajutat pe Ivan certele ce
izbucniser1 intrer Thtari. Hanatele din Crimea si din Casan
se desplrtiserA de cel din Sarai. Ivan se alie cu Tltarii din
Crimea, refuzl aioi s plgteascl hanului din Sarai impozitul
si ay-ix norocul a alto horde mongole distruserl acest hanat;
inch Rusia a scApat de jugul War in mod nu glories, dar
cu folos, a nu si-a sleit puterile, ca s clistige independenta
(1480).

Ivan se chAtorise cu Sofia, nepoata celui din tirm l. impArat bizantin si de atunci se considerli ca mostenitor al
imperiului roman de rAArit. El 1111 ca marc l. vulturul cu
doul. capete.

El a chiemat in Rusia lucatori i arhitecti din apus, cari

au inceput constructia palatului Cremlin din Moseva. Dar,
el este indrum/toral politicii rusesti, spre Constantinopole,
spre absolutism.
Ivan aveh un fiu, numit tot Ivan, dupg care tefan cel Mare

a dat pe fata sa Elena. Ivan a murit lug inaintea tatIlui su

iar Elena cu fiul ei, au fost persecutati de print, dupA intrigile.
Sofiei Paleologu.

Vasile Ivanoviei (1505-1533) continua. politica tatAki

san prin recucerirea cetatii Pscov, care trAih, ca republicl,
precum i prin reclistigarea cetAtii Smolensc, cu teritoriul ei,

pe care Vitovt o cucerise dela Rusi.

www.dacoromanica.ro

867

Ivan cel Groaznie (1533-1584). RAmasese numai de

3 ani la moartea tatAlui sAu si mama sa Elena Glinschi,
a anal* a lAsat mAnA liberA unui print Obolenschi sA ucidA
si sA. cfirmuiasa. Dupl moartea Elenei, consiliul boerilor, sub
conducerea familii quischi, s'a purtat in mod tiranic cu boerii
gi cu poporul (Obolenschi a fost asat sA moarA de foame).

Ivan pedepsi pe un quischi a, fie sfAsiat de cfiini. Toate

aceste cruzimi au flcut din el un om insetat de sange, o
fiat% cu doun mfiini.
Cind se incoronit, el lutt:titlul de far, considerandu-se ea mosteniter al imperiului din Constantinopole si al banului mongol, care
de asemenea purtase acest nume. In anul ineoronitrii s'a intamplat
un incendiu groaznici in care au murit aproape 2.000 de oameni.

13n preot, Silvestru, zicei c. acel foe e semn al mnii divine si

el impreunit cu un curtean inferior, numit Adaev, conduserit pe

tiniirul tar mult timp. Ivan convoc6 o adunare numeroasl, declaril

inaintea ei C pAniratunci a guverhat rKu si se rugX sit fie iertat..
Institui in urmit un codice valabil pentru intreaga Rusie, apoi o
adunare de clerici, can s ridice starea sufleteasc g. a clerului si sit
combaa superstitia poporului. Ingriji sit se ridice scoale, dar mai
insemnatI reformit a fost introducerea tipografiei (1553).

El atrAgeit in Rusia, din apus, lucrAtori, methel, artisti e

InvAtati e incepi relatiuni cu Anglia pela marea Alb. DupA
exemplul apusului Ii fc o armatA permanentA, cavalerie,
infanterie (Streliti=garda) i artilerie.
Prima lui luptA, a fost contra hanatului din Cazan, contra
cAruia a chiemat la cruciatA Rusia intreagA, Dup cucerirea
cetAtii, a pus s se omoare tati oamenii inarmati. Mai tArzin
merse contra hanatului din Astrahan i prin cucerirea lui
adunse la 'mama CaspicA. Privirile lui se indreptarA spre

marea Bahia, spre care voise si Ivan cel Mare sA.-si deschidg calea, spre a veni in contact cu civilizatiunea apuseanA. Ivan trimise armata in LiVonia si mai fail luptA ocups cetAtile pe cari le pAstrA, Narva i Dorpat,.

In guvernul Orli, Ivan se schimbA cu totul in urma unei

boale. Crezfindu-se aproape de sfarsitul vietii, propuse boerilor sg, recunoascA pe fiul sAu abiA nAscut. Dar boerii, intre
ei Silvestru i Adasev, refuzarl. 'De atunci, Ivan nu mai aveti

www.dacoromanica.ro

368

incredere in nimeni i timp de aproape un sfert de v.eac, a

exercitat o stg.panire sangeroasI, care cu patine se asearan
in istorie. Se credeit inconjurat de trrtatori i ucideiL fitrit
milli. Odatil a plecat din Moscva kli. a adresat o scrisoare
cltre mitropolit i cittre popor, in care ziceit cg, nu mai poate

rezistg intrigilor boerilor, cu cari s'au unit i clerIcii, dar a

in contra poporului nu are nici o supgrare. Regimul boerilor inspirit groazg., de aceea tot poporul a mars la mitropolit,
jelindu-se i. cerfind sg. se adua tarul inapoi. Tarul nu venl,
decgt cit conditia ca sg. nu-1 impiedice nimeni, and va pedepsi pe

trgdgtori. hi formI o gara devotatg. (oprifnici) cu care duse un

rgsboiu de exterminarea celor mari. Illoiile calor executati se impgrtiau gardei, iar felurile executiunii ocupau mereu_pe tar, care
simtik plAcere sit inventeze chinuri noun. Nimic nu-1 puta im-

piedia. Un mitropolit av curajul sg.-1 mustre, dar fa dat

in judecatl, fu smuls dela altar ii bggat in temnig, uncle a
fost sugrumat. A !Estrus orae intregi, Tver a fost pustit.
In Novgorod a omorit aproape pe toti locuitorii, mgrfurile
an fost rXpite sau arse. Ucidett pe bgrbati, cu fel de fel de
chinuri, iar pe femeile lor le inea. Rezultatul acestor executiuni a fost stabilirea absolutismului...Ins g. tot nu se poate
explicit aceastg, cruzime, cleat printr'o stare de nebunie, de
care suferiau Cezarii romani, un Caligula. Din faptul c poporul a suferit nebunia lui, rezulttt 1.11sit .a el nu lovia de

at in cei mari. Ivan ocupase Narva, portal dela marea

Bahia, prin care puteit comunia cu apusul. fug ordinal
Cavalerilor Purtatori de sabie, care rImAsese catolic gi. care
stripttniit terile finlandice, cerii ajutorul regelui polon, Sigis-

mund II. Acesta purtg, lupte cu Rutiii, in unele iee .invingAtor, dar fiind lipsit de mijloace, ca sg, poarte rgsboiul mai
departe, lAsg, Ruilor mai multe tinuturi in Livonia. La moartea

lui Sigismund kii dupI fuga lui Enric din Polonia, Ivan incercase sit se aleagit rege al Poloniei, fail succes, ad Polonii se temeau de puterea lui.
Cu alegerea lui Batori, venirit ani trittIti peste teribilul tar.
Armatele poloneze atacau i luau Pscov, peand Sueclezii
www.dacoromanica.ro

369

intrau in Carelia i In Ingria, luau Narva i alte cetati. Ivan

solicita, interventiunea papei, care impaca pe purtatorii de
rasboiu, Ivan ins pierdi Narva i iepirea la marea Bahia.
Inchis spre apus, Rusia ii deschidek in zileh. lui Ivan, drumul
nesfarit spre extremul orient. Dincolo de Urali era un stat, sfiiramaturit din imperiul lui Gingishan. El ave capitala in Sibir si
se intindea dela Ural la maul Obi. Ivan se amestecli in certurie
hanilor din Sibir en vecinii kr. Un hatman cazac, .Termac, in capul
citorv sute de cazaci depe Don, invinserl pe Tittari i cucerirl
Sibirul (1582). Mai pe urm Iermac fu invhis, Ruii se retraserli,
insl so retntoarserli din nou i iutemeiarii oraele Tobolsc, Tomsc
i

allele.

TJltimii tari din familia lui Runic. Fiul lui Ivan, Feodor,
era copil i conducerea statului o lua. Boris Godunof, un
boer, a carui soil era sotia tarului. Sub el, Rupii au mers a
doua oara, asupra Siberiei. Ca a-pi deschiza calea la tron,
el omori pe Dimitrie, fratele mai mic al lui Feodor, calla
A captige pa mitropolit, ridicandu-1 la rangul de patriarh,
captiga pe -boeri, luand taranilor dreptul de a se stramuta depe mopia pp care se gasiau pi legandu-i de pamant, ou cativa
ani mai inainte de Mihaiu Viteazul la noi (1592).
La moartea lui Feodor, cu care se stinse familia lui Ruric,
Boris fu rugat de marea dumd, in caH intrau prini, boeri,
episcopi, orapeni, s primeasca .coroana. Boris era priceput

suveran, insa boerii nu-1 puteau suferl a era de origine

tatarasca, preotii pentruca incuraja, cultura apuseana, iar poporul suferia de o foamete grozava. In acest mediu nemul-

numit, aprii. un inpelator, care zicea a este Dimitrie eel

ucis i gasi multi cari sa-1 creaza. Tot atunci, Sigismund

regale Poloniei, incerc s aduca biserica ruseasca la unire

cu biserica romana, iar Suedezii atacara pe Rupi, incat statul
'Area in pericol.
Boris fu invins de falpul Dimitrie, care fu recunoseut tar.
El insa era un instrument in mainile Poloniei. Ca tar aduce
pe Iezu.ii in palat, introduce leturghia catolica, ceeace provoaca o rascoal, in care a- murit Dimitrip pi multi Poloni.

www.dacoromanica.ro

370

Dupa mai multi ani de anarhie, in cal i se ridicara i alfi

Dimitri, in caH Suedezii ocuparg cetti, iar armata polon
intrg, in Moseva, voind s impunt tar pe fiul lui Sigismund,
sentimentul national rusesc se destepta. Patriarhul, orasele,
mai ales Nijni-Novgorod, se ridicarg, merserg, in Moscova si
batura pe Poloni, intr'o lupta de patru zile. Apoi, intr'o mare
adunare, alesera ca tar pe Mihail Romanov.

Nour tar (1613-1645) inchei cu Suedezii pacea dela

Stolbova (1617) prin care parasie, toate cuceririle rusesti la

Baltica. Cu Polonii inchei in anul urmator pace, lgsandu-le

Smolensc. Astfel, Rusia pierdea provincii de mare valoare,
iesia insa intgrita ca stat national, sub clinastie nationala.

54. Terite romne pe timpul rdsboiutui de 30 ani.

Cat timp _a tinut regatul Ungariei, Romanii din Muntenia
mai puteau sa se revolte contra Turcilor, caci puteau veni
de peste Carpati cu ajutor, precum au facut deseorr in timpul
lui Ioan Corvin. Dela caderea Ungariei insg, oHce intrigg,
cu armele devenia imposibila si de atunci in locul armelor
incepura sg. se intrebuinteze banii, fie spre a obtine domnia,
fie spre a o 'Astra. Din timpul sultannlui Soliman, au inceput femeile din harem A, exercite influenta in afacerile
imparatii turcesti i aceast g. inflnenta a crescut mereu sub
urmasii decazuti al marelui sultan. Prin bani se castiga tronul
si in Moldova, dupg, ce prin bani a castigat si Petru Rare
domnia in randul al doilea. Dar fiica sa, Doamna Chiajna,
a ridicat la o adevarata arta mijlocul d'a -pune domni pe
fii i pe nepotii Ai, in amandoua principatele, prin bani si
prin intrigile haremului._

Doamna Chiajna a fost sotia lui Mircea Ciobanul, fiu al

mi Radu cel Mare si care si-a asezat capitala in Bncnresti.
Ea a fost vrajmasa vestitului domn _roan Yodel cel Cumplit,
in Moldova, a lui Petru Cercel in Muntenia.
loan Voc15, eel Cumplit (1572--1574). Than Voda este
cel mai insemnat dintre doinnii moidoveni, dela Petru Rare
www.dacoromanica.ro

371

pan/ la Vasile. Lupu. Inaintea lui mai fusese Alexandra

Ldpupeantaivestit prin cruzimile lui, cum si un aventurier
grec, care a gonit pe Alexandra din domnia intaia si 'care
este cunoscut cu numele de Heraclide Despot. Acest Heraelide, grec de origine, dupA ce rtitcise prin tOat/ Europa,
se Meuse socinian si cu ajutorul lui Laschi a bltut pe LApupeanu, s'a flout domn si a incercat s/ rgspandeascl religia lui si in Moldova. Altfel, a intemeiat scoale, a btut
monet/ frumons/ si visa sa reune'ase/ pe toti Romanii intr'un
stat. A fost omOrit ins/ de boeri, dap/ doi ani de dornnie.
Fire aventuroas/ a fost i Than Vod, care era ins/ fiu
de domn, din neamul lui tefan eel Mare. El ajunsese. negustor de pietre scumpe in Constantinopole i cu bani ob:

tina domnia, fiind eel dintaiu domn trimes de Turd, ne

ales i necerut de tart..
Turcii erau in mare nevoie de bani, cci voiau 0.-i refac flota ce le fusese distrus de crestini la Lepanto, de
aceea ceruth lui Than sau s mreascl tributul, sau sl lase
local lui Petru ehiopu1, pentru care intrigh Doamna Chiajna.
Than Ewa indrzneala s refuze si marirea tributului si parsirea tronului. El se hotari s/ se opuie cu armele Turcilor, cari erau atunci arbitrii lumii. Ou ajutor dela cazaci,
el at/c/. .1 b/th. pe Muntbni, cari mergeau s puie domn pe
Petra, coprinse apoi mai multe ceati turcesti, ca Brila, Tighina, Cetatea Alb/. Turcii adunarl armata mare,.sub comanda beglerbegului Rumeliei generalul eel mare al Europei si venirl contra domnului moldovean. Fiind parasit
de boeri, en caH se purth foarte aspru, Ioan se retrase inaintea armatei celei maxi a Turcilor, cari-I inconjurarl
in lagAr, la .satul aoscani. Fiind nevoit a/ se predea, din
pricina foamei i a setei, eroul roman puse pe Tura sg, jure
(cK-i vor resnecta viata si c vor lIsit in libertate pe cazaci.

Dar in urml, ei 11 legarl de patru amile i-1 fiteurg, patru

buati.
Petra Cercel era fiul lui P/trascu cel Bun, care domnise
inaintea lui Mircea Ciobanul si care este tatAl lui Mihaiu
www.dacoromanica.ro

372

Viteazul. Nu mai putin aventuroas1 a fost viata fratelui lui

Mihaiu, care a rtticit prin Italia, prin Franta, la curtea lui
Enric III. Cunostea multe limbi, era poet si a izbutit 81 in:
tereseze in folosul sku pe regale francez. Prin rnijlocirea
ambasadorului Frantei, Petra fu numit domn din Constantinopole, dar dupl cativa ani fu scos i incepii din nou sO
OtliceascA prin lume, pan g. ce a fost aruncat in mare la
Constantinopole.

Starea terilor noastre era jalnicl atunci. Domnii se schirnban foarte des, cumpArand domnia cu bani imprumutati de
la Grecii din Constantinopole. Acei Greci veniau in tar ca
sit-i scoat O. banii, din arenda vOrailor, sau din dijma oilor
cu cari se hrnia Stambulul, sau din mierea, si mai ales din
ceara, din cari se fceau atunci lumfinArile pentru luminarea caselor nobililor. Abia se aseza un domn, datoriile nu
erau p1tito i venie, altul, cu creditorii ski, cari se adogau
la cei vechi, cxci datoria se socotia cA, este a terii, nu a
Domnului. Teri le noastre erau istovite, i dad. starea de lucruri ar mai fi tinut, existenta lor insasi ar fi fost in pericol. In acele grele imprejurlri, se ivi insg, mOreata figurO,
a celui mai viteaz domn roman, a lui Mihaiu Viteazul.
Mihaiu Viteazul (1593-1604 Mihaiu nu se descoperi se a este

din vechia familie domneasc, dusese viata modestO, pn

cand meritele lui se impuserO cunostintii tutulor, apoi, prin
ruda sa, banul lani, din familia Cantacuzinilor, obinit domnia
Muntenlei. El intrl in liga ce o plOnuia Rudolf contra Turcilor. Se ali cu domnul Moldovei Aron-Vodei i cu printul
A rdealului Sig ismund Bathory. Adesta era nepot de frate alves-

titului rege tefan, dar era lipsit de calitAtile aceluia. Amandoi

domnii romani se ridicarl contra Turcilor, ucizand pe creditorii
turci, cari se aflau in tarA, apoi atacar g. tinuturile de langN, Du-

nOre, ocupate de Turci i numite mat. Raielele Giurgiului,

Siistrei, Rahovei

fur O.

arse, dar ceta.tile nu furl cuce-

rite. Tatarii, cari se intorceau din Ungaria, incArcati cu przi,

fur atacati i prOzile Elate, Turcii Inii, cari aduceau domn
nou, furA invinsi la qerpdtegi, in VIasca. Soldatii ui Mihaiu

www.dacoromanica.ro

373

luarl Brila, pe cand Aron respingea pe; Turci i ucidea pe

domnul adus in locul lui.
Din nenorocire, lupta nu fu dusg, in intelegere, aci Sigismund pretindea sl fie suzeran al lui Mihaiu i al lui
Aron. Pe acesta din urm ii i scoase, gi-I inlocul cu hatmanul Stefan Rtizvan, iar lui Mihaiu Ii impuse conditii
grele de suzeranitate, tocmai .cand pericolul din partea Turcilor era groaznic.
Sub comanda lAtranului, dar teribilului vizir Sinan, unul
din putinii oameni maH, rmmi dela Soliman, Turcii se adanail. la Rusciuk i trecura. Dui:area. Lipsit de ajutorul liii
Sigismund , care tocmai atunci gbise momentul sl se clgtoreascli,

viteazul domn se hotri s taie calea Turcilor spre capitala

terii : se arz6, inteun loc mlntinos in lunca Neajlovului,
la satul Cdlugdreni, gi o zi intreaga., a tinut piept armatei
celei mari, ucizand raii de Turci i impiedicand inaintarea
lor (1595). Romanii trebuirA, sX se retragX, insX curajul Turcilor

a sclzut atat de mult, Ind& in acea campanie n'au mai stat

la luptli dreaptg, cu Romanii. Pe toamnA, venl i Sigismund
cu o armatit numeroasl, cu tunuri 1 cu luptatori priceputi
la asediul cettilor. Sinan nu mai stat la luptg., el se retrase
in fug% spre Dunlre, iar cretinii cuprinser Targovitea,
unde Turcii intemeiaserX o cetate i Igsaser o garnizoariA,
urmlrir g. apoi pa Sinan pn la Giurgiu.
In Moldova, lucrurile se schimbaserti inslt in mai r6u.
Ioan Zamoischi, care avea mare dispret pentru printul ardelean, gonise pe Rizvan i pusese domn pe Ieremia Movil. Miludu ramase credincios lui Sigismund, dela care obtinii ca A, se infiinteze mitropolie romdneascd in Alba-Iulia.
Ina Sigismund era bolnav, era desgustat de domnie, de
aceea abdica mai intaiu in folosul inmAratitlui Rudolf, apoi
in folosul vg.ruhii +Au, fiul lui Stefan, Andreiu, care era
cardinal polon i aliat cu Turcii. Mihaiu era, in pericol de
a fi atacat din fata i din spate, de aceea intrA in intelegere
cu Saii, en Secuii, catigg, un ajutor dela Cazaci, i cu iutealg de fulger trecii muntii contra lui Andreiu. La Schelwww.dacoromanica.ro

374

lenberg, langa Sibiu, se date o lupta, grea, in care Ungurii

fur invini, Andreiu fu omorit de niste Semi, pe and
fugeh spre Po Ionia (1599). Mihaiu'guverna Transilvania cu
titlul de loctiitor al imparatului.
8igismund plannia insa, cii Ieremia e cu PolOnii, alungarea lui Mihaiu. Sigismmid era fn intelegere Cu nobilii unpH, c sa se revolte. Mihaiu se hotari A, le ia el inainte.
Cu mare iuteala trecil. in Moldova, prin pasurile Ghimesului
si Oituzului, surprinse pe vrajmasii si e cucerl Moldova.
Ieremia cu ai sal se inchise in cetatea Hotinului, pe care
Mihaiu nu o puti 'cuprinde, neavanci timp de pierdut. El

era atunci domn al Munteniei, al Moldovei 0 al Transilvaniei. Numai cdtevd luni a tinut acest vis, cdci soarta a pus
neamului no3tru piedici mult mai mari dectit sd poatd fi ugor

inldturate, cdci inimicii nogtri au fost totdeauna indrdzneti,

iar noi n'am gtiut sd fim uniti gi intelepti. Nobilii unguri se
unira contra lui cu generalul imparatesc, albanezul Basta, si
batura la Mirisldu, prin viclesug. Cnd se. intoarse in tara sa,
Mihaiu gsI ali vrajmasi, pe Ieremia cu Polonii, comandati cie
Zamoischi, ,cari voiau s puna, domn in locul lui Mihaiu pe

fratele lui Ieremia, pe Simion. Batut de Poloni, orgsit de

ai si, se decise sa mearga la Rudolf, in numele caruia se
luptase in dreptate. A stat timp, pang sa fie primit la curtea
acelui incapabil, ar fi stat si mai mult, dad, Ungurii nu ar
fi chiemat pe Sigismund si nu ar fi alungat pe Basta. Curtea
imparateasca iar se servl. de Mihaiu ea s cucereasca, Transilvania, Sigismund fu batut la Gorosldu (1601). Ina. Basta

se temek ca Mihaiu va fi numit guvernator, de aceea trimise soldati sa omoare pe eroul roman in cort, iar atm
iniprat spuse minciuna, a a ucis pe un trdator.
Dintre urmasii lui Mihaiu, a fost insemnat Radu $erban ,
care a urmat tot politica lui Mihaiu, de a fi credincios GerManilor. El a patruns in Transilvania 0 a }phut In Brasov
pe Moise Szkely, pa care Ungurii II aleseseil craiu, dupa
ce din non alungasera pe Basta. Moise a fost omorit in
lupta, i, ceea ce este mai insemnat, armata nu era corawww.dacoromanica.ro

375

push din straini ice numai boeri i thrani de-ai notri*.

A mai repurtat o alta victorie contra lui Gabriel Bathory
(1611).

Matein Basarab (1633-1654) i Vasi le Lupu (1634

1653). Mateiu ziceh. ca, e coboritor din neamul vechilor Basarabi i fu ridicat pe tron de partidul boerilor romani, cari

se luptau din toate puterile cu Grecii aezati in principate.

Vasile Lupu era, de origine albanez, i fusese ridicat domn
tot de partidul boerilor pamanteni. Domniile lor au fost timpuri mai linitite pentru terile noastre. Frumoasa biserica
Trei Ierarhi, zidita. de Vasile Lupu, multimea de biserici,
zidite de Mateiu, cartile tiparite in amandoua, terile, erau
semnele unor timpuri mai bune i pentru noi. Bogatia acestor
domni era, proverbiala, norocul lor, ca prinii Ardealului,
Ilakoczy, sa, fie ocupati in rhsboiul de 30 de ani, iar Mu-

rad IV in rasboiul cu Perii, le-a asigurat linite din partea

vecinilor. Cu toate acestea, au fost lupte intre ei doi, caci
Lupu era ambitios, voia sa detroneze pe Mateiu i sn-i ia
tara, insa Mateiu era bun osta, el batii pe Vasile i-1 constranse a sta linitit.
Dupa cativa ani de pace, Moldova avii s sufere o grozava nhvalire iin partea Tatarilor i apoi a Cazacilor. Acetia
aveau hatman pe Bogdan Hmelnitchi, care cera in casatorie
pentru fiul sau Timuss, pe Ruxanda, fata lui Vasile. Domnul moldovean refuz incuscrirea propusa, dar Cazacii prdarn Moldova atat de cumplit, incat domnul trebui sh
cedeze.

Timpurile fericite trecusera insa, caci dupa jaful cazacesc

veni revolutia interna. Gheorghe ;Stefan, un boer al liii Vasile, se rascula i cu ajutor dela Mateiu, alunga pe Vasile
i se facii domn. Vasile fuge peste Nistru, la Cazaci, i cu
ajutor dela ei reih domnia, apoi inainteazti asupra lui Mateiu.

La Finta (1653) pe riul Ialomita, se dete cea din urma

Walks intre cei aoi domni. Matein, cu o armata mult mai
mica, batil in mod desavarit pe Moldoveni i pe Cazaci.
Vasile piera. domnia, i in cele din urma a fugit la Conwww.dacoromanica.ro

376

stantinopole, unde a fost inchis in inchisoarea cea mare, iar

Timu s'a inchis in Suceava, i a murit, in lupta pentru

aceastit cetate ea Gheorghe tefan.

Influenta Reformei asupra Terilor Rombie. Saii trecusera la luteranism sub influenta lui Honterus e voiau sa
atraga in partea lor pe Romani, prin carti religioase, tiparite
in romanete. Astfel, Romanii din Transilvania au inceput
3X CiteaSa 1 A scrie in limba bor, iar influenta s's simtit
e in principate. Prima carte romaneasca, tiparita a fost un
catehinz, dar dupa. **Iv ani s'au tiparit multe carti de re-

ligie de care diaconul Coresie. in 1561 Evanghelia, apoi

Apostolul, in urma Cazania sau explicarea evangheliiloi
(1564). Pe la sfaritul secolului XVI, cultura slavoneasca incepuse a se pierde : Mihail] Viteazul nn tiii. slavona, ti4
sa scrie numai romfinete. Chiar in cancelarii, nu se gasiau

cunoscatori de slavonie, incat multe acte publice i particulare se scriau in romanete. Dupa ce se incepe traducerea
de aro in Transilvania, domnii romani, Mateiu i Vasile au
tiparit mai multe carti bisericeti, iar dupa ei se continua
tiparirea sub ,$erban Cantacuzino i sub Constantin Brancoveanu, incat la inceputul secolului XVIII, limba romaneasca
inlocuete cu total pe cea slavona.
Pe and, dar, Europa apuseana catiga libertate religioasa,
dupa, un rasboin din cele mai lungi i mai sangeroase ; in acelaqi

timp, Romanii liberau gandirea lor din jugul slavonismului.

Europa apuseana se pregatia prin toleranta pentru o direc-

tiune noul in desvoltarea sa culturala, Romanii prin cultivare in limbs lor, urmau acelai curent.
0 ra nou a. incepeit in istoria lumii.

www.dacoromanica.ro

S.

DE ACELAS.

,
1/ Istoria Popoarelor vechi p. cl.
%.,Istoria Evului media

Istoria Timpurilor noua

p cl

2,60 Lei.
2,55 Lei.
3,00 Lei.

II

p. cl. III ..

r
h.

J4.
,

Tiiiarui Ind/tutu lni de

Arte Grafioe qi _Wan Yti
eMi n er v o Bueure"

1. 15.824

www.dacoromanica.ro
3