BOLILE INFECIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS

Definiie: sunt boli determinate de ageni infecioi variai: bacterii

(meningococ, streptococ, pneumococ, bacili Koch etc.), spirochete (sifilis),
toxine microbiene (tetanos, difterie, botulism, dizenterie), micoze, protozoare,
dar de cele mai multe ori sunt datorite neuroinfeciilor virale.
Dup sediu se grupeaz n meningite (afeciuni inflamatorii ale meningelor),
encefalite (afeciuni inflamatorii ale encefalului) i mielite (afeciuni inflamatorii
ale mduvei) i forme complexe, cu atingere i a sistemului nervos periferic
(encefalo-mielo-radiculo-nevrite).
Abcese cerebrale cefalee, ameteala, tulb.de atentie, confuzie, convulsii, HIC,
deficite neurologice; CT, RMN, arteriografie; antibiotice i.v.+drenaj chirurgical,
dexametazona pt.reducerea edemului asociat
Meningite, meningoencefalite
Etiologie: bacterii, virusuri, fungi, paraziti infectia se realizeaza pe cale
hematogena (de la un focar infectios), prin contiguitate (de la un focar de
vecinatate ex.otita), prin insamantare directa (traumatisme cranio-cerebrale)
Simptome clinice: debut (brusc in meningitele bacteriene si virale, insidios in
cele tuberculoase) cu cefalee difuz, permanent, exagerat de zgomot, lumin i
micare, vrsturi fr efort, febra, fotofobie.
Contracturi cu:
- redoarea cefei (imposibilitatea flexiei anterioare a extremitii cefalice prin
limitarea algo-contractural)
- semnul Brudzinski (tentativa de flexie a cefei antreneaz o tripl flexie a
membrului inferior)
- semnul Kernig (ridicnd membrele inferioare complet ntinse, se flecteaz
gambele pe coapse i coapsele pe abdomen)
Disociaia puls-temperatur (pulsul mai puin accentuat) la debut, ulterior, in
perioada de stare, tahicardie in concordanta cu temperatura
Atitudini caracteristice in perioada de stare:
OPISTOTONUS decubit dorsal , corpul face o extensie fortata descriind un
arc de cerc , avand ca puncte de sprijin capul si calcaiele
COCOS DE PUSCA - decubit lateral cu spatele la lumina, capul in
hiperextensie, gambele flectate pe coapse si coapsele pe abdomen
Investigatii paraclinice
Teste inflamatorii sangvine pozitive (VSH,CRP, fibrinogen crescute, leucocitoza
in cazul etiologiei bacteriene)
Examenul lichidului cefalo-rahidian macroscopic (aspect purulent in
meningitele bacteriene, lichid clar/xantocromic in cele
virale)+microscopic+culturi

Tratament -> precoce!!!(urgenta medicala)

Repaus la pat
Simptomatic antitermice, antiinflamatoare
Etiologic - antibiotice (in cazul in care infectia e bacteriana) initial conform
suspiciunii clinice, ulterior conform antibiogramei
Sustinerea functiilor vitale

ENCEFALITE

DEFINITIE
Inflamaii difuze ,nesupurate ale encefalului sau ale anumitor segmente ale
acestuia-trunchi cerebral,cerebel,de etiologii diferite,agenti patogeni,mecanisme
imune.

CLASIFICARE
dupa modul de producere:- primare : virusul patrunde direct la nivel cerebral
-secundare : ajunge la creier din alte focare
- encefalita postvaccinala -dupa vaccinarea
antirabica
in functie de etiologie

virusuri : herpesvirusuri,v.gripalev.urlian,v.rujeolic,v.rubeolic,v.rabic.
bacterii
micoplame,chlamidii,
fungi
in functie de tesutul preponderent lezat:

polioencefalita: Inflamatia substantei cenusii a encefalulu

leucoencefalita Inflamatia substantei albe a encefalulu
panencefalita : procesul inflamator afecteaza atat substanta alba,
cat si pe cea cenusie ale encefalulu
encefalomielita : exista semne clinice de atingere medulara
ETIOLOGIE

Este complex,teoretic orice agent infecios poate produce boala, dar de obicei
este vorba de o infecie viral
MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Majoritatea encefalitelor virale primare sunt rspndite pe o arie restrns,

arealul geografic fiind determinat de aria de rspndire a vectorului transmitor
(nari, cpue, flebotomi), dar i a sectorului animal ce constituie rezervor de
virus.
Morbiditatea este deobicei sezonier, dictat de ciclul biologic al vectorului
respectiv.
La noi se ntlnete mai frecvent:
- encefalita rus de primvar-var (n nord-est)
- encefalita West Nile (n sud)
- encefalita Europei Centrale, transmis prin cpue.
CLINIC
Indiferent de mecanismul patogenetic,manifestrile clinice se asociaz n 3
sindr. Majore

sindr. infecios
sdr. hipertensiune intracranian (cefalee, tulburari obulare- diplopie,
varsatura in jet)
sindr.encefalitic
afectarea cortexului cerebral cu tulb. de contien
Semne de afectare encefalic
1.
Semne corticale:
obnubilare, confuzie, dezorientare temporo-spaial, delir, halucinaii;
vorbire incoerent;
ipt encefalitic;
convulsii;
coma de diverse grade;
paralizii de tip cortical i subcortical (hemipareze i hemiplegii spastice,
monopareze, paralizii);
alte tulburri cortico-subcorticale: nistagmus, trismus.
2.
Manifestri extrapiramidale:
hipertonie;
facies instabil;
micri involuntare, hiperkinezie, mioclonii;
micri coreoatetozice.
3.
Semne cerebeloase:
tulburri de echilibru, mers ebrios, nesigur;
ataxie, tremurturi intenionale;
dismetrie, hipermetrie.

4.

Semne de trunchi cerebral:

pareze i paralizii ale nervilor cranieni;
tulburri de deglutiie i fonaie;
tulburri respiratorii i cardio-vasculare;
fenomene vasomotorii;
transpiraii profuze, lcrimare, sialoree;
rigiditate prin decerebrare.
5.
Semne meningiene sdr. de iritatie meningeana cu modificri moderate
ale LCR (10-200-500 elem/mm3).
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Testele de laborator nespecifice nu evideniaz un sindrom inflamator
biologic deoarece:VSH-ul este normal, fibrinogenemia i proteina C reactiv
sunt normale, leucograma este nemodificat.
B. Diagnostic bacteriologic
Produse patologice: snge, LCR, fragmente de creier (recoltate din mai
multe segmente cu semne de afectare macro i microscopic n cazuri
letale). Biopsia cerebral este extrem de util n cazurile cu aparen de
localizare clinic sau imagistic (encefalita herpetic), posibil doar n centre
specializate de neurochirurgie.
1.Examenul direct al lichidului cefalorahidian
normo sau uor hipertensiv;
constante nemodificate;
Uneori apar cteva zeci de elemente celulare ceea ce sugereaz o reacie
meningean de vecintate.
Alteori apare o reacie moderat de tip inflamator ca n meningitele virale
2. Izolarea virusului prin cultivarea din LCR, snge, pe linii de cultur
celulare i apoi identificarea serologic.
Din fragmentele de creier recoltate se vor face culturi, i se efectueaz
teste rapide de identificare prin imunofluorescen sau alte teste de tip antigenanticorp sau identificare de ADN prin PCR.
C. Diagnosticul serologic este deosebit de util n epidemii, cnd se cunoate
agentul patogen, deoarece permite identificarea tuturor persoanelor infectate,
indiferent de forma clinic a infeciei.
DIAGNOSTIC IMAGISTIC: tomografie computerizat sau rezonan
magnetic nuclear, la internare i chiar repetat pe parcursul evoluiei, are
valoare deosebit pentru diferenierea i infirmarea altor cauze de com febril.

EVOLUTIE
- E. primare sunt afeciuni severe, cu decese n 20-30%,pn la 70%.
- Vindecare cu sechele -pareze,paralizii
-epilepsie
-retard psihomotor
-tulburri comportamentale
TRATAMENT

Izolarea bolnavilor n secii de terapie intensiv

Igiena riguroas a tegumentelor i mucoaselor
Dieta-alimentaie pareteral,sond nazogastric
Medicaia
Corticoterapia(Dexametazona,Metilprednisolon,Prednison,po.)
Combaterea edemului cerebral prin depletive-Manitol, Dextran
Medicaia anticonvulsivant
Reechilibrare hidroelectrolitic i acidobazic
Vitamine B, neurotrope
Tratamentul etiologic
Aciclovir n Encefalita herpetic
Valganciclovir n infecia cu Citomegalovirus.

patogenic-