Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2008
Elaborare stiintifica:
Dr. ing. Ion PASOI
Anexa
GHID METODOLOGIC PRIVIND ACTIVITATEA DE URMARIRE A EVOLUTIEI
HIDROMORFOLOGIEI ALBIILOR
Editia II a
Prima versiune a capitolelor 1-6
CUPRINS
1. Introducere
2. Clasificarea cursurilor de apa in conformitate cu Directiva Cadru a Apei a Uniunii
Europene
3. Definitii
4. Caracteristicile hidromorfologiei albiilor
5. Factorii care altereaza hidromorfologia albiilor
6. Organizarea activitatii de urmarire a evolutiei hidromorfologiei albiilor
BIBLIOGRAFIE
1. INTRODUCERE
In mod traditional, multe tari europene evalueaza calitatea cursurilor de apa
numai din punct de vedere al starii chimice si al starii poluarii apei care curge prin
albie. Pentru a raspunde la problemele ecologice importante ridicate de Directiva
Cadru a Apei a Uniunii Europene si de Directiva Habitatelor Naturale este necesara o
examinare mai completa a habitatelor raurilor.
In acest sens este necesara o analiza a modului de evolutie a hidromorfologiei
unui rau. De aceea, la nivel european a fost elaborat standardul EN 14614:2005
Calitatea apei. Ghid pentru evaluarea caracteristicilor hidromorfologice ale raurilor.
In conformitate cu Rapoartele 2004 ale Planurilor de Management pe Bazine
Hidrigrafice ale tuturor Statelor Membre, alterarile hidromorfologice reprezinta
cele mai importante presiuni la nivel European avand in vedere numarul deosebit de
important de corpuri de apa identificate ca fiind susceptibile sa nu atinga starea
ecologica buna in anul 2015 Obiectiv general al DCA 2000/60/EC din motive de
modificari/alterari hidromorfologice.
In Romania a fost elaborat Rapoartul National 2004 al Planurilor de Management
ale B / S Hidrografice, conf. cu DCA, art.5., la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice
Pe baza Directivei Cadru Apa 2000/60/CE, a standardului EN 14614/2005, a
lucrarilor Workshop-ului de la Praga si a continutului Rapoartul National 2004 al
Planurilor de Management ale B / S Hidrografice, conf. cu DCA, art.5.,in cursul
anului 2006 a fost realizat un Ghid metodologic care prezinta modul de organizare a
activitatii de urmarire a evolutiei hidromorfologiei albiilor printr-un sistem de unitati
de supraveghere.
Obiectivele principale ale acestui sistem de unitati de supraveghere a evolutiei
hidromorfologiei albiilor sunt evaluarea starii actuale a hidromorfologiei albiilor si
urmarirea evolutiei in timp sub impactul factorilor antropogenici, in vederea precizarii
ulterioare a riscul ecologic datorat acestora.
Prezentul Ghid este realizat pe baza Ghidului mentionat anterior, pe baza
Ghidurilor cu privire la prelucrarea datelor referitoare la granulometrie din anul 2006
si a experientei retelei nationalehidrologice din anii 2006 si 2007. El inglobeaza
activitatile de organizare a urmaririi evolutiei hidromorfologiei albiilor, a prelucrarii
datelor si informatiilor si a stocarii si prezentarii acestora.
structura geologica;
caracteristicile
climatice: precipitatii
medii
anuale,
temperatura
medie
multianuala;
Fig. 1.Harta cu
ecoregiunile din
Romania
Simbol
Ecore
giunea
Parametrii
Suprafata
(km2)
Geologia
RO01
10
10-1000
a-silicoasa
b-calcaroasa
RO02
10
10-1000
a-silicoasa
b-calcaroasa
RO04
10
100010000
RO03
10
RO14
12
100010000
10-1000
RO15
12
10-2000
a-silicoasa
b-calcaroasa
c-organica
a-silicoasa
b-calcaroasa
a-silicoasa
b-calcaroasa
c-organica
a-silicoasa
b-calcaroasa
RO17
12
>5000
RO18
12
>5000
RO29
10
10-1000
RO31
12
10-1000
RO32
12
10-2000
a-silicoasa
b-calcaroasa
c-organica
a-silicoasa
b-calcaroasa
c-organica
a-silicoasa
a-silicoasa
b-calcaroasa
a-silicoasa
b-calcaroasa
Structura
litologica
Panta
()
Altitudinea
(mdMN)
Precipitatii
(mm/an)
Temperatura
(0C)
q
(l/s/km2)
q95%
blocuri,
bolovanis,
pietris
bolovanis,
pietris
40200
>800
7001400
-2+8
>20
>1
20-50
500-800
600-800
7-9
5-20
0.5-2
nisip,
pietris
0.5-5
200-500
500-700
8-10
3-15315
0.4-2
pietris,
bolovanis
nisip,
pietris
3-20
500-800
600-800
7-9
5-20
1-3
5-20
200-500
500-700
8-10
2-5
0.20.4
nisip,
argila
maloasa
nisip,
mal,
argila
nisip,
mal,
argila
blocuri,
bolovanis,
pietris
pietris,
nisip
misip,
mal
<8
<200
400-600
9-11
<2
0.2
Clean
Biban
<1
<200
400-600
9-11
2-10
0.1-1
Scobar
Mreana
<1
<200
400-600
9-11
2-10
0.1-1
Mreana
Crap
20150
>800
7001100
-2+8
2-16
5-30
200-500
450-550
8-10
1.5-7
<8
<200
400-500
9-11
<2
(l/s/km
Tipul
Biocenetic
potential
Pastrav
Lipan
Lipan
Clean
Pastrav
Scobar
Mreana
Lipan
Scobar
Clean
3. DEFINITII
In continuare se vor preciza cateva notiuni utilizate in activitatea de urmarire a
evolutiei hidromorfologiei albiilor.
geologie,
forma vaii,
panta,
traseul curgerii,
utilizarea solurilor,
In cadrul unei unitati de supraveghere se stabilesc una sau mai multe sectiuni
in care se ridica profile transversale.
10
ALBIA MINORA
1. Geometria albiei minore
Geometria albiei minore este caracterizata prin urmatoarele elemente:
precizarea
substratului
este
necesara
determinarea
curbei
granulometrice
3. Vegetatia in albia minora si depuneri organice
Vegetatia in albia minora si depuneri organice se evidentiaza prin:
11
natura
curgerii:
libera,
turbulenta,
laminara,
perpendiculara/neperpendiculara pe profil;
ZONA INUNDABILA
9. Modul de utilizare a solului
Utilizarea solului se refera la:
10. Gradul de limitare a migratiei potentiale a albiei cursului de apa apein zona
inundabila
12
13
Senale navigabile
Acumularile
Descarcatorii/evacuatorii de la baraje
Pragurile deversoare
Stavilarele
Digurile si regularizarile
Derivatiile de apa
restitutiile importante
In continuare se va prezenta modul in care principalii factori de presiune
afecteaza hidromorfologia albiei.
Acumularile permanente
14
In
zona
cuvetei
acumularilor
sunt
modificate
toate
caracteristicile
regimul debitelor de
apa.
15
Derivatiile
interbazinale
(pentru
ape
mari,
pentru
ape
mici,
hidroenergetice)
Acestea conduc la modificarea hidromorfologiei albiei datorita regimului
hidrologic in aval.
Derivatiile la ape mari deviaza curgerea pe perioada de ape mari de pe un
curs de rau pe altul pentru a realiza debite mai mici amonte de obiective socialeconomice importante.
Derivatiile la ape mici suplimenteaza debitele de apa, pe perioadele cu deficit
de resurse, amonte de un obiectiv socio-economic important, pentru a satisface
cerintele de apa ale acestuia, prin captarea unor cursuri de apa vecine.
Derivatiile hidroenergetice au scopul de a suplimenta, tot cursul anului,
volumul de apa din acumulari, volum necesar pentru producerea de energie
electrica.
ORGANIZAREA
ACTIVITATII
DE
URMARIRE
EVOLUTIEI
HIDROMORFOLOGIEI ALBIILOR
Stabilirea sectoarelor si a unitatilor de supraveghere
In cazul existentei unei retele hidrografice dezvoltate, cu o multitudine de
conditii
naturale
si
cu
numerosi
factori
de
presiune,
urmarirea
evolutiei
16
toate ecoregiunile;
17
sectoarelor
de
rau
pe
care
se
face
supravegherea
evolutiei
18
afectate
de
acumulari
nepermanente
cu
bararea
19
profil initial;
de Exploatare;
de Exploatare.
Se vor ridica pante hidraulice, cu ocazia fiecarei ridicari de profil transversal,
cu considerarea sectiunilor mentionate mai sus.
20
profil initial;
profil dupa fiecare viitura sau perioade de ape mici si dupa fiecare
perioada cu variatii mari ale nivelului in acumulare.
Sectoarele afectate de descarcatorii/evacuatorii de apa de la
baraje
la baraj
o profil initial;
21
profil initial;
50 m de confluenta;
cuprinsa intre diguri, ori de cate ori se modifica substantial distanta dintre diguri,
natura patului albiei, etc.
Frecventa de ridicare a profilelor transversale va fi:
profil initial;
cursul de apa
profile initiale;
22
profil initial;
profil initial;
de
inscriere
indicatorilor
care
caracterizeaza
evolutia
hidromorfologiei albiilor
Inscrierea celor 10 indicatori care caracterizeaza evolutia hidromorfologiei
albiilor se va realiza:
Geometria albiei minore
- starea initiala;
- o data la 6 ani;
- dupa viiturile care modifica substantial forma in lung si in profil transversal a
albiei minore.
Patul albiei (materialul din care este constituita albia raului)
starea initiala;
o data la 6 ani;
baza malului)
-
starea initiala;
o data la 6 ani;
Debit
starea initiala;
starea initiala;
o data la 6 ani;
starea initiala;
o data la 6 ani;
starea initiala;
odata la 6 ani;
24
starea initiala;
o data la 6 ani;
data
cand
se
schimba
parametrii
care
caracterizeaza
evolutia
Nr
crt.
Nr unit
Den.
Tip
Cod
de supra
Rau
ecoregiune rau
cadastral
1)
veghere
Limitele
Unita tii de
supraveghe
re
Lung. de
Lungimea
la izvor a
unitatii de
capatului
supraveghere
amonte
(km)
(km)
Profil transversal
Nr
Distanta (km)
de la capatul
amonte al
unitatii de
supravaghere
25
DATA ANALIZEI: ..
ALBIA MINORA
Nr
crt
Rau/
Cod
Nr unit
suprav
1. Geometria
albiei minore
Traseu
Sect Sect
curgere Long* transv**
Sunt
redate
in
tabelul
urmato
r
2. Substraturi
Artificiale
Tip
substrat
Gestionare
Regim
debite
6. Continuitate
longitudinala
**
Rau/
Cod
Nr unit
suprav
7. Stuctura mal si
modificari
Materiale Tip
mal
acoperire
8 Ttip vegetatie
Structura
Activitate
umana
desfasurata
Tip
utilizare
sol
ZONA INUNDABILA
Nr
crt
Rau/
Cod
Nr unit
suprav
9. Utilizare
10. Grad conectivitate
sol adiacent
laterala
Tip
Tipuri
Grad
Continuitate
utilizare
de
ape constran
zona
libere/
gere
inundabila
26
zone
umede
27